Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3
Tot Petru Iluţ prezintă limitele cunoaşterii comune astfel:
1. La nivelul cunoaşterii comune este masiv prezentă subiectivitatea (clişee de
gândire, interese, aspiraţii, valori), ceea ce poate deforma de la început conţinutul
informaţional prin însăşi percepţia incorectă a realităţii. Funcţionează, printre altele,
expunerea şi filtrarea selectivă, adică tendinţa ca, deliberat sau nu, oamenii să se
expună şi să reţină mai mult informaţiile care concordă cu propriile păreri (crezuri) şi să
le evite pe cele disonante.
2. Chiar dacă reprezentările (percepţiile) obţinute la nivelul simţului comun ar fi
corecte şi pertinente, ele sunt întotdeauna particulare, rezultat al unui context concret.
Or, o eroare des întâlnită în retoricile cotidiene constă în tendinţa oamenilor de a
generaliza şi de a absolutiza constatările pe marginea unei situaţii specifice la
fenomenul ca atare (numită în literatura americană overgeneralization); transformăm,
fără să ne dăm seama, caracteristicile unui fragment al realităţii sociale imediate în
caracteristici universale.
3. Conştiinţa comună poate cădea relativ uşor în pericolul de a înregistra doar
legături aparente (şi de multe ori false) intre dimensiuni, factori, variabile.
4. Reprezentărilor şi constatărilor simţului comun le lipseşte în general precizia,
exactitatea; oricât ar fi de juste şi pătrunzătoare, ele sunt formulate în termeni vagi şi nu
se bazează pe numărare şi/sau măsurare.
5. Pe lângă limitele şi erorile mai sus expuse, care au un caracter oarecum general,
studiile de cogniţie socială au identificat şi sistematizat şi unele mecanisme şi efecte
distorsionante mai specifice ale conştiinţei comune:
- Efectul falsului consens, adică faptul că indivizii au tendinţa de a se considera,
în ce priveşte acţiunile, judecăţile şi modul lor general de comportare, mult mai
asemănători cu semenii lor decât sunt în realitate.
- Efectul încadrării (frame) sau al cadrului de referinţă, constând în aceea că
prejudecăţile şi aprecierile noastre relativ la diferite obiecte, persoane, instituţii şi
probleme sociale sunt afectate în mare măsură de felul în care este prezentată
informaţia despre ele, de cadrul în care ea apare.