Sunteți pe pagina 1din 11

SEMINAR –Statistică economică

5. Sisteme de indicatori statistici simpli şi sintetici, pentru


caracterizarea variaţiei şi asimetriei - test*
6. Sondajul statistic şi utilizarea lui în cercetările de piaţă

5. Sisteme de indicatori statistici simpli şi sintetici, pentru


caracterizarea variaţiei şi asimetriei

A. Indicatori simpli ai variaţiei

Prin intermediul indicatorilor simpli ai variaţiei se caracterizează împrăştierea


elementelor seriei de repartiţie studiate faţă de medie, sau faţă de un anumit element al
seriei.

Amplitudinea
Amplitudinea (A) exprimă, în mărimi absolute mărimea intervalului în care sunt
distribuite elementele seriei de repartiţie. Amplitudinea absolută se calculează ca diferenţă
între cel mai mare şi cel mai mic element al seriei.
A=xmax-xmin
Dacă seriile de distribuţie se repartizează pe intervale egale sau neegale,
amplitudinea (A) se calculează ca diferenţă între limita superioară a ultimului interval şi
limita inferioară a primului interval.
Amplitudinea relativă (A%) se determină ca raport între amplitudinea absolută (A)
şi media elementelor seriei.
A x max - x min
A(%)= 100 = 100
x x

Abaterea individuală
Abaterea elementelor seriei faţă de media lor se obţine în cifre absolute, ca diferenţă
între fiecare element al seriei (xi) şi media acestora ( x ), astfel:
di = xi - x
Abaterile individuale pot fi pozitive sau negative şi se măsoară cu aceeaşi unitate
de măsură ca şi caracteristica analizată.
Semnificative pentru gradul de împrăştiere a termenilor sunt îndeosebi abaterea
maximă (dmax) şi abaterea minimă (dmin) :
▪ Abateri maxime: dmax = xmax - x
▪ Abateri minime: dmin = xmin - x

Abaterile individuale relative arată dimensiunile relative ale abaterilor individuale


comparativ cu ceea ce este caracteristic pentru colectivitatea respectivă (media).

xi - x x max - x x min - x
di(%) = 100 dmax(%) = 100 dmin(%) = 100
x x x

B Indicatori sintetici ai variaţiei


Indicatorii sintetici sunt mărimi medii calculate din abaterile variantelor
caracteristicii de la nivelul mediu al acesteia.

Abaterea medie liniară


Abaterea medie liniară ( d ) se calculează ca medie aritmetică, simplă sau ponderată,
în funcţie de felul seriei, din valorile absolute ale abaterilor variantelor caracteristicii de
la media lor.
∑x -x
▪ Pentru o serie simplă: d =
i

n
∑x -x ni
▪ Pentru o serie cu frecvenţe absolute: d =
i

∑n i

Dispersia
Dispersia reprezintă media pătratică simplă sau ponderată a abaterilor variantelor
caracteristicii de la media lor.
∑ (x - x)
2

▪ Pentru o serie simplă: σ = 2 i

∑ (x - x ) 2
ni
▪ Pentru o serie cu frecvenţe absolute: σ 2
i
=
∑n i

Abaterea medie pătratică


∑ (x - x)
2

▪ Pentru o serie simplă: σ =


i

n
∑ (x - x ) 2
ni
▪ Pentru o serie cu frecvenţe absolute: σ =
i

∑n i

Coeficientul de variaţie
Coeficientul de variaţie este indicatorul folosit pentru comparaţia unor caracteristici
diferite şi analiza variaţiei aceleiaşi caracteristici în două colectivităţi în care variantele
caracteristicii au ordine de mărime diferită.
σ d
CV = 100 ; CV = 100
x x
Coeficientul de variaţie ia valori de la 0 la 100%
▪ Dacă CV = 0, înseamnă lipsă de variaţie, valorile sunt egale între ele şi egale cu
media lor;
▪ Dacă CV →0 variaţia caracteristicii este mică;
▪ Dacă CV →100% variaţia caracteristicii este mare.

Intervalul de variaţie al lui CV se poate împărţi astfel:


▪ 0< CV ≤35% - variaţie mică care se caracterizează prin:
- media este semnificativă, deoarece abaterile elementelor seriei de la medie sunt
mici;
- colectivitatea este omogenă

▪ 35% < CV ≤ 50% - variaţie relativ mare


▪ 50%< CV ≤ 100% - variaţie foarte mare ceea ce înseamnă că:
- media calculată nu este semnificativă
- colectivitatea este eterogenă
- se va reface gruparea unităţilor.

Rata medie anuală a inflaţiei în anul 2007 este:


Tabelul 3.22
Ţara Rata inflaţiei %
0 1
Austria 2,2
Belgia 1,8
Bulgaria 7,6
Republica Cehã 3,0
Cipru 2,2
Danemarca 1,7
Estonia 6,7
Finlanda 1,6
Franţa 1,6
Ţara Rata inflaţiei %
0 1
Germania 2,3
Grecia 3,0
Irlanda 2,9
Italia 2,0
Letonia 10,1
Lituania 5,8
Luxemburg 2,7
Malta 0,7
Olanda 1,6
Polonia 2,6
Portugalia 2,4
Regatul Unit 2,3
România 4,9
Slovacia 1,9
Slovenia 3,8
Spania 2,8
Suedia 1,7
Ungaria 7,9
Sursa: EUROSTAT.

Să se analizeze variaţia ratei medii anuale a inflaţiei.

Algoritm
Pentru a analiza variaţia ratei medii a inflaţiei se vor calcula indicatorii de variaţie.
✓ Indicatorii simplii de variaţie
▪ amplitudinea variaţiei: A = xmax - xmin = 10,1 -0,7 = 9,4%
▪ abaterile individuale
di = xi - x (tabelul 3.23 coloana 2)
unde: x este media aritmetică a caracteristicii
∑x i 89,8
x= = =3,33%
n 27
Abaterile individuale pot fi pozitive sau negative şi se măsoară cu aceeaşi unitate
de măsură ca şi caracteristica analizată. Semnificative pentru gradul de împrăştiere a
termenilor sunt îndeosebi abaterea maximă (dmax) şi abaterea minimă (dmin):
dmax = xmax - x = 10,1 – 3,33 = 6,77%
dmin = xmin - x = 0,7 – 3,33 = -2,63%

Abaterile individuale variază de la un minim de -2,63 la un maxim de 6,77, valori


acceptabile dacă le comparăm cu media.
✓ Indicatorii sintetici de variaţie
▪ abaterea medie liniară
∑x i -x 47,04
d= = = 1,74%
n 27
Aşadar, rata medie anuală a inflaţiei în ţările considerate se abate în medie cu 1,74 unităţi
de la medie.

▪ abaterea medie pătratică


∑ (x i - x)
2

σ= = 2,27%
n
Aşadar, rata anuală a inflaţiei în anul 2007 se abate în medie cu 2,27% faţă de rata medie
de 3,33%.

▪ coeficientul de variaţie
σ 2,27
CV = * 100 = * 100 = 68,17%
x 3,33
Deoarece coeficientul de variaţie este mai mare de 50%, colectivitatea considerată în acest
exemplu este eterogenă. Ţările incluse în analiză (tabelul 1.4.14) sunt foarte diferite din
punct de vedere al nivelului de dezvoltare şi al sistemului economic specific, ceea ce
determină diferenţe mari în mărimea indicatorului considerat.

Tabelul 3.22
Ţara Rata inflaţiei xi - x
%
0 1 2
Austria 2,2 -1,13
Belgia 1,8 -1,53
Bulgaria 7,6 4,27
Republica
3,0 -0,33
Cehã
Cipru 2,2 -1,13
Danemarca 1,7 -1,63
Estonia 6,7 3,37
Finlanda 1,6 -1,73
Franţa 1,6 -1,73
Germania 2,3 -1,03
Grecia 3,0 -0,33
Irlanda 2,9 -0,43
Italia 2,0 -1,33
Letonia 10,1 6,77
Lituania 5,8 2,47
Ţara Rata inflaţiei xi - x
%
0 1 2
Luxemburg 2,7 -0,63
Malta 0,7 -2,63
Olanda 1,6 -1,73
Polonia 2,6 -0,73
Portugalia 2,4 -0,93
Regatul Unit 2,3 -1,03
România 4,9 1,57
Slovacia 1,9 -1,43
Slovenia 3,8 0,47
Spania 2,8 -0,53
Suedia 1,7 -1,63
Ungaria 7,9 4,57

Exemplu:
Se cunosc următoarele date cu privire la producţia realizată într-o lună de salariaţii unei
S.C.

Tabelul 3.23
Grupe de salariaţi după producţiei Nr. de
(buc) salariaţi
0 1
sub 40 55
40-50 135
50-60 700
60-70 100

Să se analizeze variaţia distribuţiei salariaţilor după producţia realizată

Algoritm
Pentru a caracteriza variaţia distribuţiei salariaţilor după producţia realizată se vor calcula
indicatorii de variaţie
✓ Indicatorii simplii de variaţie
▪ amplitudinea variaţiei A = xmax - xmin = 70 – 40 = 30 buc
A 40
▪ amplitudinea relativă a variaţiei A % = * 100 = * 100 = 74%
x 54
unde: x este producţia medie şi se calculează cu ajutorul mediei aritmetice
∑x n 53000
= 53,54 ≈ 54 buc/salariat
i i
x= =
∑n i
990
Producţia realizată de cei 990 salariaţi ai S.C. este cuprinsă într-un interval maxim
variaţional de 40 buc reprezentând 74% din valoarea mediei de 54 buc.
▪ abaterea individuală di = xi - x (tabelul 3.24 coloana 4)
✓ Indicatorii sintetici de variaţie
▪ abaterea medie liniară
∑ x - x *n
i i 4060
d= = = 4,10 buc
∑n i
990
Producţia realizată de cei 990 salariaţi se abate de la valoarea medie a producţiei (54 buc)
în plus sau în minus, în medie cu 4 buc.
▪ abaterea medie pătratică
∑ (x - x ) n
i
2
i 43590
σ= = = 6,64 buc
∑n i
990
▪ coeficientul de variaţie
σ 6,64
C V (%) = * 100 = 12,3%
* 100 =
x 54
d 4,10
sau C V (%) = * 100 = * 100 = 7,59%
x 54

Deoarece coeficientul de variaţie are valori sub 35%, producţia medie calculată
constituie o valoare reprezentativă şi seria de date este omogenă.
Tabelul 3.24
Grupe de xi - x
Nr. de
salariaţi după x ni · xi xi - x (xi - x )2ni
salariaţi i ni
producţiei (buc)
0 1 2 3 4 5 6
sub 40 55 35 1925 -19 1045 19855
40-50 135 45 6075 -9 1215 10935
50-60 700 55 38500 1 700 700
60-70 100 65 6500 11 1100 12100
Total 990 - 53000 - 4060 43590

3. Să se calculeze şi să se reprezinte grafic mărimile relative ce se pot obţine folosind


rezultatele de la punctul 2b.
Mărimi relative de
Mărimi relative de structură
intensitate
Dimensiune Nr Efectiv Structura Structura
Încasări Efectivul
magazin magazine salariați magazinelor efectivului Structura Încasări
mediu de
după de încasărilor medii
salariați
dimensiune salariați
SMCA 11 69 32.08 44 27.17 23.85 6 2.92
PMCA 14 185 102.45 56 72.83 76.15 13 7.32
Total 25 254 134.53 10 5.38

Structura magazinelor în funcție de dimensiune

SMCA
44%
PMCA
56%

Din cele 25 de magazine, 44% au cifra de afaceri sub medie și 56% peste medie. 27,17% din cei 254
salariați își desfășoară activitatea în magazine cu cifra de afaceri sub medie și 72,83% în magazinele cu
cifra de afaceri peste medie. 23,85% din totalul încasărilor revin magazinelor cu cifra de afaceri sub
medie și 76,15% magazinelor cu cifra de afaceri peste medie. În magazinele cu cifra de afaceri sub medie
își desfășoară activitatea în medie 6 salariați și încasează în medie 2,92 mii lei. În magazinele cu cifra de
afaceri peste medie își desfășoară activitatea în medie 13 salariați ți încasează în medie 7,32 mii lei.
4. Să se caracterizeze distribuţia magazinelor numai după caracteristicile x şi y conform
grupărilor de la punctele 2a şi 2b, stabilind şi respectiv estimând: a) valoarea mărimilor
medii calculate prin algoritm de calcul şi poziţionale, alegând-o în final pe cea mai potrivită
pentru a fi utilizată ulterior, comentând succint şi rezultatele obţinute prin gruparea simplă
pe variante, comparativ cu cele obţinute prin gruparea pe intervale egale de variaţie; b)
valoarea tuturor indicatorilor variaţiei, precizând după care dintre variabile eşantionul
magazinelor este mai omogen (x sau y); c) valoarea principalilor indicatori ai asimetriei,
comentând rezultatele obţinute.
4.a.1. Efectivul mediu de salariați
Grupe de magazine după Nr. xi xi*ni Frecvența cumulată
efectivul salariaților Magazine crescător
4-6 4 5 20 4
6-8 5 7 35 9
8-10 2 9 18 11
10-12 3 11 33 14
12-14 2 13 26 16
14-16 9 15 135 25
Total 25 267

Efectivul mediu de salariați = 267/25 = 10,68 salariați


Loc Me = (25+1)/2 = 13
11< 13<14
Me10 – 12
Me = 10 + 2*(13-11)/3 = 11.33
În jumătate din magazine își desfășoară activitatea mai puțin de 11 salariați
Grupe de magazine după Nr. xi xi*ni
efectivul salariaților Magazine
4-8 9 6 54
8-12 5 10 50
12-16 11 14 154
Total 25 258

Efectivul mediu de salariați = 258/25 = 10,32 salariați

4.a.2. Încasările medii


Frecvența
Grupe de magazine după încasări Nr. Magazine xi xi*ni cumulată
crescător
2-3.15 7 2.58 18.06 7
3.15-4.30 4 3.73 14.9 11
4.30-5.45 1 4.88 4.875 12
5.45-6.60 3 6.03 18.09 15
6.60-7.75 3 7.18 21.54 18
7.75-8.90 7 8.33 58.31 25
Total 25 135.78

Încasările medii = 135,78/25 = 5,43 mii lei


Loc Me = (25+1)/2 = 13
12< 13<15
Me5,45 – 6,60
Me = 5,45 + 1,15*(13-12)/3 = 5,83 Jumătate din magazine încasează mai puțin de 5,83 mii lei.

Grupe de magazine după încasări Nr. Magazine xi xi*ni


2-4.3 11 3.15 34.65
4.3-6.6 4 5.45 21.8
6.6-8.9 10 7.75 77.5
Total 25 133.95

Încasările medii = 133,95/25 = 5,36 mii lei


4.b.1. Indicatorii de variație pentru efectivul de salariați
Grupe de magazine după Abaterea |𝑥 − 𝑥̅ |𝑛 (𝑥 − 𝑥̅ )2 𝑛
Nr. Magazine xi
efectivul salariaților individuală
4-6 4 5 -6 24 144
6-8 5 7 -4 20 80
8-10 2 9 -2 4 8
10-12 3 11 0 0 0
12-14 2 13 2 4 8
14-16 9 15 4 36 144
Total 25 88 384

• Abaterea medie liniară 𝑑̅ = 88/25 = 3,52


384
• Abaterea medie pătratică  = √ 25 = 3,92
Efectivul din cele 25 de magazine se abat cu aproximativ 4 salariați de la valoarea medie.
• Coeficientul de omogenitate Cv(d) = 3,52/11 = 0,32 sau Cv() = 3,92/11 = 0,35
Analizând coeficientul de omogenitate se constată că seria este omogenă și media este reprezentativă.
Grupe de magazine după Nr. xi Abaterea |𝑥 − 𝑥̅ |𝑛 (𝑥 − 𝑥̅ )2 𝑛
efectivul salariaților Magazine individuală
4-8 9 6 -4 36 144
8-12 5 10 0 0 0
12-16 11 14 4 44 176
Total 25 80 320

• Abaterea medie liniară 𝑑̅ = 80/25 = 3,2


320
• Abaterea medie pătratică  = √ 25 = 3,58
Efectivul din cele 25 de magazine se abat cu aproximativ 4 salariați de la valoarea medie.
• Coeficientul de omogenitate Cv(d) = 3,2/10 = 0,32 sau Cv() = 3,58/10 = 0,36
Analizând coeficientul de omogenitate se constată că seria este omogenă și media este reprezentativă.

4.b.2. Indicatorii de variație pentru încasări


Grupe de magazine după Abaterea |𝑥 − 𝑥̅ |𝑛 (𝑥 − 𝑥̅ )2 𝑛
Nr. Magazine xi
încasări individuală
2-3.15 7 2.58 -2.85 19.95 56.86
3.15-4.30 4 3.73 -1.71 6.82 11.63
4.30-5.45 1 4.88 -0.56 0.56 0.31
5.45-6.60 3 6.03 0.60 1.80 1.08
6.60-7.75 3 7.18 1.75 5.25 9.19
7.75-8.90 7 8.33 2.90 20.30 58.87
Total 25 54.68 137.93

• Abaterea medie liniară 𝑑̅ = 54,68/25 = 2,19


137,93
• Abaterea medie pătratică  = √ = 2,35
25
Încasările pentru cele 25 de magazine se abat în medie cu 2,35 puncte de la valoarea medie.
• Coeficientul de omogenitate Cv(d) = 2,19/5,43 = 0,40 sau Cv() = 2,35/5,43 = 0,43
Analizând coeficientul de omogenitate se constată că seria este omogenă și media este reprezentativă.
Grupe de magazine xi Abaterea |𝑥 − 𝑥̅ |𝑛 (𝑥 − 𝑥̅ )2 𝑛
după încasări Nr. Magazine individuală
2-4.3 11 3.15 -2.21 24.31 53.73
4.3-6.6 4 5.45 0.09 0.36 0.03
6.6-8.9 10 7.75 2.39 23.90 57.12
Total 25 48.57 110.88

• Abaterea medie liniară 𝑑̅ = 48,57/25 = 1,94


110,88
• Abaterea medie pătratică  = √ = 2,11
25
Încasările pentru cele 25 de magazine se abat în medie cu 2,11 puncte de la valoarea medie.
• Coeficientul de omogenitate Cv(d) = 1,94/5,36 = 0,36 sau Cv() = 2,11/5,36 = 0,39
Analizând coeficientul de omogenitate se constată că seria este omogenă și media este reprezentativă.
Se constată că eșantionul magazinelor după variabila efectiv salariați este mai omogenă
deoarece coeficientul de omogenitate este mai mic (0,32 față de 0,40 și respectiv 0,32 față
de 0,36)

4.c.1. Indicatori ai asimetriei pentru efectivul de salariați


3(𝑥̅ −𝑀𝑒)
𝐶𝑎𝑠 = = -0,5
𝜎
Deoarece Cas < 0 seria prezintă o asimetrie de dreapta
4.c.2. Indicatori ai asimetriei pentru efectivul de salariați
3(𝑥̅ −𝑀𝑒)
𝐶𝑎𝑠 = = -0,5 1
𝜎
Deoarece Cas < 0 seria prezintă o asimetrie de dreapta

5. Să se calculeze media şi dispersia variabilei alternative z (SMCA/PMCA).


• Media variabilei de tip alternativ P = nr. cazuri favorabile/nr. cazuri posibile = 11/25 = 0,44
• Dispersia variabilei de tip alternativ  = p*(1-p) = 0,25

S-ar putea să vă placă și