Student

INTREBARI PROPUSE PENTRU EXAMENUL ONLINE LA AI2

Raspunsul corect la o intrebare de tipul "alegere" poate fi:

- numai o varianta din cele trei
- doua variante din cele trei
- toate cele trei variante

Raspunsul la o intrebare de tipul "text" va fi evaluat si notat de catre profesor.

Capitolul 1 - INTRODUCERE ÎN STUDIUL SISTEMELOR DE REGLARE

AUTOMATĂ DIN INSTALAŢII

Sistemul de reglare automată este

a) ansamblu de echipamente conectate în buclă deschisă care au scopul menţinerii la o valoare
fixată impusă a unei mărimi fizice din proces
b) ansamblu de echipamente conectate în buclă închisă care au scopul menţinerii la o valoare
fixată impusă a unei mărimi fizice din proces
c) ansamblu de echipamente conectate în buclă închisă care asigura evoluţia conform unei
anumite legi a unei mărimi fizice din proces

Regulatorul automat este un echipament care asigură următoarele funcţiuni:

a) compararea între valoarea mărimii prescrise (referinţa r) şi valoarea mărimii măsurate de
traductor yr ;
b) amplificarea abaterii ε dintre mărimea prescrisă şi mărimea măsurată;
c) generarea semnalului de comandă u care se aplică elementului de execuţie.

Problema analizei unui sistem automat se poate exprima astfel:

a) se cunosc xi(t), f(t) si se cere xe(t)
b) se cunosc xi(t), xe(t) si se cere f(t)
c) se cunosc f(t), xe(t) si se cere xi(t)

Semnalele analogice unificate cele mai folosite în tehnica reglării automate sunt următoarele:
a) semnale unificate în curent continuu care variază între limitele 2 …10mA sau 4 … 20mA
b) semnale unificate în tensiune continuă care variază între limitele 0 ... + 10V sau -5 ... +5V
sau -10 ... +10V
c) semnale unificate în presiune (se foloseşte aerul instrumental drept purtător de
informaţie) care variază între limitele 0,2 ... 1 bar.

Semnalul unificat în curent 2 ... 10mA c.c. sau 4 ... 20mA c.c. se numeşte
a) semnal cu „zero viu”
b) semnal cu „zero mort”
c) semnal esantionat

1
 Capitolul 2 - DETERMINAREA MODELELOR MATEMATICE ALE
ELEMENTELOR ŞI SISTEMELOR LINIARE

Impulsul unitar (Dirac), notat cu (t)

a) are valori nule în toate intervalele de timp, cu excepţia momentului t=0
b) are o valoare care tinde către infinit in momentul t=0
c) are aria cuprinsă între curba de variaţie a impulsului şi axa timpului este egală cu unitatea

Răspunsul unui sistem (sau element) la un semnal treaptă unitară este denumit
a) răspuns in frecventa
b) răspuns indicial
c) funcţie pondere

Modelul matematic sub forma ecuatiei diferentiale liniare pentru sistemul (elementul) de
ordinul întâi este
d 2 y (t ) dy (t )
a) 2
 2n  n2 y (t )  n2u (t )
dt dt
b) y(t) = u(t - TM)
dy (t )
c) T  y (t )  u (t )
dt

Funcţia de transfer a unui sistem liniar

a) reprezintă raportul între transformata Laplace a variabilei de la ieşire şi transformata
Y (s)
Laplace a variabilei de la intrare H ( s )  , definite în condiţii iniţiale nule
U (s)
b) reprezintă raportul între transformata Laplace a variabilei de la intrare şi transformata
U (s)
Laplace a variabilei de la ieşire H ( s )  , definite în condiţii iniţiale nule
Y (s)
c) reprezintă raportul între transformata Laplace a variabilei de la intrare şi transformata
U (s)
Laplace a variabilei de la ieşire H ( s ) 
Y (s)

Funcţia de transfer a sistemului de ordinul doi este urmatoarea

k
a) H ( s ) 
1  sT
n 2
b) H ( s ) 
s 2  2n s  n 2
c) H ( s )  e  sTM

2
La identificarea teoretică (analitică) a proceselor se poate spune că:
a) are la bază legile care determină funcţionarea proceselor
b) modelele obţinute în acest mod au în general un domeniu mare de validitate
c) modelele obţinute analitic sunt în general foarte complicate.

La identificarea experimentală a proceselor se poate spune că:

a) se obţine un model pentru proces din date de intrare–ieşire
b) modelele matematice sunt simple
c) validitatea modelelor matematice este limitată la “excursii” mici în jurul unui punct de
funcţionare

Modelele obtinute prin identificarea experimentala a proceselor pe baza răspunsului indicial

sunt modele ale ansamblului format din
a) procesul tehnologic, traductorul şi elementul de
b) partea fixată a sistemului automat
c) regulator, element de execuţie, traductor

La identificarea proceselor lente se utilizeaza modele cu funcţii de transfer tipice care au

forma urmatoare:
K F  e TM s
a) H F1 ( s ) 
1  TF  s
K F  e TM s
b) H F 2 ( s ) 
(1  TF  s ) n
K F  e TM s
c) H F 3 ( s ) 
(1  TF 1  s )  (1  TF 2  s )

Capitolul 3 - ALGEBRA FUNCŢIILOR DE TRANSFER

Algebra funcţiilor de transfer cuprinde un grup de reguli care permit

a) calcularea raspunsului indicial
b) ca având funcţiile de transfer ale mai multor elemente componente, să se determine funcţia
de transfer a unui element echivalent cu întregul ansamblu
c) trasarea caracteristicii amplitudine-fază (locul de transfer)

Funcţia de transfer a unui ansamblu de n elemente legate în serie se calculeaza cu relatia

n
a) H ( s )   H i ( s )
i 1

3
 n
b) H ( s )   H i ( s )
i 1

H A (s)
c) H 0 ( s ) 
1  H A (s) H B (s)

Capitolul 4 - SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ

Sistemul automat îşi îndeplineşte cu succes sarcinile impuse dacă

a) abaterea  (sau eroarea de reglare) atinge valoarea nulă în regimul staţionar, indiferent de
acţiunea mărimilor exogene care acţionează asupra procesului condus
b) abaterea  (sau eroarea de reglare) nu atinge valoarea nulă în regimul staţionar, indiferent
de acţiunea mărimilor exogene care acţionează asupra procesului condus
c) durata regimului tranzitoriu este infinita

Sistemul automat îşi îndeplineşte cu succes sarcinile impuse dacă pentru abaterea  (sau
eroarea de reglare) se poate scrie
a) lim  (t )  0
t 0
b) lim  (t )  0
t 

c) lim  (t )  1
t 

Orice sistem automat conţine o reacţie negativă stabilizatoare, prin intermediul căreia
a) se realizează un control permanent al efectelor acţiunilor de comandă
b) se îmbunătăţesc performanţele sistemului în circuit închis
c) se atenuează efectele perturbaţiilor nemăsurabile

Calea directă a sistemului automat este alcatuita din

a) regulatorul R, elementul de execuţie E şi procesul tehnologic P
b) traductorul T
c) regulatorul R

Ansamblul format din procesul tehnologic P, traductorul T şi elementul de execuţie E

formează
a) partea variabila a sistemului automat
b) partea fixată a sistemului automat
c) calea de reactie a sistemului automat

Structura de reglare în cascadă se recomandă

a) pentru procesele tehnologice la care se pot evidenţia mărimi intermediare măsurabile
b) atunci cand funcţia de transfer a procesului poate fi scrisă ca un produs de funcţii de
transfer care nu conţin mai mult de două constate de timp
c) atunci cand procesul condus este decompozabil în subprocese interconectate cauzal

4
La structura de reglare în cascadă se recomandă
a) bucla interioară să aibă un regulator de tipul PID
b) bucla interioară să aibă o viteză de răspuns mai mica decât bucla principală
c) bucla interioară să aibă o viteză de răspuns mai mare decât bucla principală

Servomotorul robinetului de reglare cu trei cai din structura de reglare în cascadă folosită
pentru reglarea temperaturii interioare dintr-o clădire cu ajutorul centralei de tratare a aerului
a) face parte din bucla principala
b) face parte din bucla secundara
c) nu face parte din bucla principala si nici din bucla secundara

Structura de reglare combinată face reglarea

a) cu anticipaţie
b) prin compensarea efectului perturbaţiei dominante
c) adaptivă

Structura de reglare combinată a instalatiilor de incalzire

a) ţine seama de temperatura exterioară
b) modifică cantitatea de căldură produsă de instalaţia de încălzire funcţie de valoarea
temperaturii exterioare
c) regleaza temperatura a.c.m. din boiler

Un sistem de reglare automată funcţionează în regim de stabilizare atunci când

a) mărimea de ieşire y urmăreşte cât mai fidel variaţiile referinţei r
b) valoarea referintei r se stabileste la nivelul ierarhic superior
c) referinţa r = const. şi mărimea reglată y trebuie menţinută astfel încât y = r = const.,
indiferent de acţiunea perturbaţiilor pi (se rejectează efectul perturbaţiilor)

Funcţia de transfer a sistemului în circuit închis cu reacţie neunitară se calculeaza cu relatia

H d (s)
a) H 0 ( s ) 
1  H d (s) HT (s)
H d (s)
b) H 0 ( s ) 
1  H d (s)
n2
c) H 0 ( s )  2
s  2    n  s  n2

Capitolul 5 - ANALIZA ÎN TIMP A SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ

5
Intrebare cu raspuns de tipul "text"
Enumerati performantele regimului tranzitoriu pentru un sistem de ordinul doi

Scopul analizei unui sistem de reglare automata este

a) stabilirea costului implementarii sistemului automat
b) determinarea valorilor parametrilor de acordare a regulatorului automat
c) determinarea performanţelor sistemului automat

Un sistem automat este stabil dacă

a) în urma aplicării unei intrări mărginite, ieşirea din sistem rămâne mărginită după epuizarea
duratei regimului tranzitoriu
b) regimul tranzitoriu are o durată de timp limitată
c) un nou regim staţionar nu mai este restabilit după ieşirea dintr-un regim staţionar anterior

Functia de transfer a sistemului de ordinul intai are expresia

k
a) H ( s ) 
1  sT
H A (s)
b) H 0 ( s ) 
1  H A (s) H B (s)
n2
c) H ( s ) 
s 2  2    n  s  n2

Raspunsul indicial al sistemului de ordinul intai are expresia urmatoare

e nt
a) y1 (t )  1  sin( n 1   2 t   )
2
1 
 t 

1 
b) y (t )  k  1  e T 
 
 
ke  sTM
c) H ( s ) 
Ts  1

Pentru sistemul de ordinul intai

a) constanta de timp T defineşte viteza de răspuns sau inerţia sistemului
b) suprareglarea (abaterea dinamică maximă)  reprezintă depăşirea maximă de către
mărimea de ieşire y a valorii de regim staţionar yst
c) timpul tranzitoriu tt reprezintă timpul necesar pentru ca răspunsul tranzitoriu al sistemului
să intre în banda (10,05)yst fără a o mai părăsi ulterior

Pentru sistemul de reglare de ordinul doi, eroarea staţionară se calculeaza cu relatia



1 2
a)   e

6
 r  yst
b)  st [%]   100
yst
c)  st  r  yst

Pentru sistemul de reglare de ordinul doi, suprareglarea (abaterea dinamică maximă) se

calculeaza cu relatia
a)   ymax  yst
y  yst
b)  [%]  max  100
yst
4
c) tt 
  n

Performanţa impusă suprareglării unui sistem automat de ordinul doi este de forma
a)   
b)   imp
c)   imp

În scopul asigurării rapidităţii necesare desfăşurării procesului de reglare automată, pentru

timpul tranzitoriu se impune o performanţă de forma
a) t t  t impus
b) tt  timpus
c) tt  

La reprezentările grafice ale răspunsurilor indiciale pentru sistemele de ordinul doi, in cazul
variaţiilor treaptă ale perturbatiei, avem urmatoarele particularitati:
a) referinţa r se consideră constantă la valoarea impusă, iar perturbaţia p variază sub forma
unei trepte unitare
b) mărimile de intrare şi de ieşire sunt nule pentru t > 0
c) mărimile de intrare şi de ieşire nu sunt nule pentru t < 0

Capitolul 7 - REGULATOARE AUTOMATE

La un regulator automat, componenta proporţională P a legii de reglare depinde de

a) factorul de amplificare KR al regulatorului
b) constanta de timp de integrare a regulatorului
c) constanta de timp de derivare a regulatorului

La un regulator automat, componenta integrală I a legii de reglare este importantă deoarece

7
a) micsoreaza suprareglarea (abaterea dinamică maximă)
b) asigură eroarea staţionară nulă a sistemului pentru un semnal de intrare treaptă
c) micsoreaza durata regimului tranzitoriu al sistemului automat

La un regulator automat, componenta derivativa D a legii de reglare este importantă deoarece

a) asigură eroarea staţionară nulă a sistemului pentru un semnal de intrare treaptă
b) îmbunătăţeşte regimul tranzitoriu datorită efectului de anticipaţie pe care îl asigură derivata
c) reduce suprareglarea

Funcţia de transfer a regulatorului proportional P este

a) H R ( s )  K R
1
b) H R ( s ) 
sTi
 1 
c) H R ( s )  K R 1  
 sTi 

Funcţia de transfer a regulatorului proportional-integral PI este

a) H R ( s )  K R (1  sTd )
 1 
b) H R ( s )  K R 1  
 sTi 
1
c) H R ( s ) 
sTi

Funcţia de transfer a regulatorului proportional-derivativ PD este

 1 
a) H R ( s )  K R 1   sTd 
 sTi 
b) H R ( s )  K R
c) H R ( s )  K R (1  sTd )

Funcţia de transfer a regulatorului proportional-integral-derivativ PID este

 1 
a) H R ( s )  K R 1   sTd 
 sTi 
 1 
b) H R ( s )  K R 1  
 sTi 
c) H R ( s )  K R (1  sTd )

Regulatorul PID poate fi transformat intr-un regulator P, actionand asupra parametrilor de

acordare ai regulatorului astfel:
a) K R  

8
b) Td  0 si Ti  
c) K R  0 si Td  0

Capitolul 8 - PROIECTAREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Ce se intelege prin proiectare minimala si proiectare optimala a unui sistem de reglare
automata?

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Comentati efectele pozitive si negative asupra comportarii unui sistem automat obtinute prin
introducerea componentei integrale I in legea de reglare a regulatorului.

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Comentati efectele pozitive si negative asupra comportarii unui sistem automat obtinute prin
introducerea componentei derivative D in legea de reglare a regulatorului.

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Enumerati metodele folosite pentru acordarea regulatoarelor în cazul proceselor lente cu timp
mort.

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Sistemul de reglare automată a debitului la un transportor cu bandă foloseste o metoda de
masurare a debitului pe calea de reactie impusa de particularitatile materialelor pulverulente
transportate. Prezentati, pe scurt in cateva randuri, metoda de masurare a debitului de material
transportat.

Proiectarea unui sistem automat liniar şi continuu porneşte de la urmatoarele date iniţiale:
a) datele care exprimă caracteristicile procesului automatizat
b) datele referitoare la performanţele impuse funcţionării sistemului automat
c) documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Adăugarea componentei integrale I in legea de reglare a unui regulator are urmatoarele efecte:
a) poate atrage instabilitatea sistemului
b) reduce rezerva de stabilitate a sistemului
c) asigură eroarea staţionară nulă

9
Adăugarea componentei derivative D in legea de reglare a unui regulator are urmatoarele
efecte asupra sistemului de reglare automata:
a) creşte factorul de amortizare 
b) reduce suprareglarea
c) micşorează durata de desfăşurare a regimului tranzitoriu

Criteriul modulului pentru alegerea şi acordarea regulatoarelor porneşte de la ideea că

a) răspunsul yr în raport cu referinţa este identic cu referinţa
b) răspunsul yp în raport cu perturbaţia este nul
c) un SRA are o comportare ideală în raport cu semnalul de referinţă şi cu perturbaţiile

In schema tehnologică cu aparatura de automatizare, echipamentele de automatizare de tablou

se reprezintă
a) prin cerculeţe inscripţionate corespunzător
b) prin cerculeţe inscripţionate corespunzător si o liniuţă orizontală desenată în interiorul
cerculeţului
c) prin patrate inscripţionate corespunzător

In schema tehnologică cu aparatura de automatizare, echipamentele de automatizare de camp

se reprezintă
a) prin cerculeţe inscripţionate corespunzător
b) prin cerculeţe inscripţionate corespunzător si o liniuţă oblica punctata desenată în interiorul
cerculeţului
c) prin patrate inscripţionate corespunzător

In sistemul de reglare automată a debitului la transportorul cu bandă, elementul de executie

este
a) motorul electric
b) vibratorul montat pe alimentator
c) variatorul de turaţie cu tiristoare care acţionează motorul electric

Capitolul 9 - SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ NELINIARE

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Care este efectul benefic al prezentei histerezisului în caracteristica regulatorului bipoziţional?

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

Enumerati performantele unui sistem de reglare bipoziţională.

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

10
La reglarea bipoziţională, arătati cum depinde domeniul de oscilaţie y al mărimii reglate y
de timpul mort TM si de constanta de timp TF .

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

La reglarea bipoziţională, arătati cum este influentata perioada T a oscilatiilor marimii reglate
y de catre latimea zonei de histerezis (–δ ... +δ) a caracteristicii regulatorului.

Intrebare cu raspuns de tipul "text"

In instalatiile de incalzire care folosesc robinete de reglare cu trei cai, regulatoarele
electronice tripoziţionale dispun de obicei de posibilitatea modificării lăţimii zonei de
insensibilitate   ...   din caracteristica statică. Prezentati efectele produse de
modificarea lăţimii zonei de insensibilitate asupra functionarii sistemului automat.

Neliniarităţile ale caror efecte produse asupra unui sistem automat nu determină deosebiri
sensibile ale comportării sistemului în comparaţie cu comportarea unui sistem perfect liniar se
numesc
a) neliniaritati neesentiale
b) neliniaritati esentiale
c) neliniaritati provocate de zona de saturatie

Neliniarităţile ale caror efecte produse asupra unui sistem automat determină o comportare
mult diferită de cea a unui sistem liniar se numesc
a) neliniaritati neesentiale
b) neliniaritati esentiale
c) neliniaritati provocate de zona de insensibilitate

În cadrul structurilor uzuale de sisteme de reglare automata, pentru dependenţa intrare-ieşire

y  f (u ) , se întâlnesc neliniarităţi de tipurile
a) releu cu histerezis
b) releu cu zona de insensibilitate si histerezis
c) zona de saturatie

Regulatoarele automate neliniare, prin comparaţie cu regulatoarele automate liniare, prezinta

avantajul
a) performanţelor mai bune ale sistemelor automate prevazute cu regulatoare neliniare
b) preţului redus datorită simplităţii constructive
c) masurarii precise a parametrului reglat

Regulatoarele automate bipoziţionale au caracteristici statice de tipul

a) releu cu zonă de insensibilitate şi histerezis
b) releu cu zonă de insensibilitate
c) releu cu histerezis

11
Regulatoarele automate tripoziţionale au caracteristici statice de tipul
a) releu cu zonă de insensibilitate şi histerezis
b) releu ideal
c) releu cu histerezis

Regulatoarele bipozitionale directe functioneaza cu energie

a) preluata prin coloane proprii de alimentare direct din tabloul electric general al clădirii
b) preluată din procesul automatizat
c) auxiliară preluată din surse special construite

Regulatoarele tripozitionale directe functioneaza cu energie

a) preluată din procesul automatizat
b) preluata prin coloane proprii de alimentare direct din tabloul electric general al clădirii
c) auxiliară preluată din surse special construite

Regulatoarele bipozitionale indirecte functioneaza cu energie

a) preluata prin coloane proprii de alimentare direct din tabloul electric general al clădirii
b) preluată din procesul automatizat
c) auxiliară preluată din surse special construite

Regulatoarele electronice neliniare de tipul "tot sau nimic" sunt

a) regulatoare bipozitionale
b) regulatoare tripozitionale
c) regulatoare PID

Termostatele de cameră electronice folosite uzual pentru reglarea temperaturii interioare din
clădiri comanda elementele de executie prin
a) contactul electric al unui releu electromagnetic miniatura
b) intreruptoare automate
c) contactele unui releu termic

Valoarea de referinta pentru temperatura interioară din camera se stabileşte cu ajutorul

termostatului electronic inteligent:
a) local, de la tastatura termostatului
b) de la distanta, prin internet, cu ajutorul unei aplicatii instalate pe telefonul mobil
c) cu ajutorul unei console de programare specializate

Conducerea automata a instalatiei de incalzire cu adaugarea termostatului electronic inteligent

a) impune modificarea automatizarii existente a cazanului
b) pastreaza nemodificata automatizarea existentă a cazanului
c) este posibila numai pentru instalatii de incalzire electrice

12
Termostatul electronic inteligent autorizeaza functionarea cazanului (producerea de caldura)
atunci cand
a) temperatura exterioara scade sub valoarea de 180C
b) temperatura interioara masurata in camera martor creste peste valoarea de confort impusa
c) temperatura interioara masurata in camera martor scade sub valoarea de confort impusa

Intr-o instalatie de incalzire care foloseste un termostat de camera inteligent, arzătorul

cazanului se opreşte atunci când
a) se atinge temperatura interioară dorită
b) temperatura agentului termic din instalatia de incalzire atinge valoarea stabilita din
automatizarea proprie a cazanului
c) temperatura agentului termic din instalatia de incalzire atinge valoarea de aprox. 1000C

Modul de functionare "Program" al termostatului de cameră electronic inteligent permite

a) crearea de catre beneficiar a unor programe orare zilnice și săptămânale pentru temperatura
interioară din clădire
b) oprirea instalatiei de incalzire atunci in cladire a fost detectat un inceput de incendiu
c) oprirea instalatiei de incalzire atunci in cladire a fost detectata o patrundere prin efractie

Modul de functionare "Locatie" al termostatului de cameră electronic inteligent permite

a) cresterea automata a temperaturii interioare din casa atunci când telefonul mobil al
proprietarului se apropie de casa
b) reducea automata a temperaturii interioare din casa atunci când telefonul mobil al
proprietarului se depărtează de casa
c) cresterea automata a temperaturii interioare din casa atunci când telefonul mobil al unui
invitat al proprietarului se apropie de casa

Termostatul de cameră electronic inteligent permite obținerea de rapoarte pentru diferite

intervale de timp, sub formă de grafice, pentru
a) evolutia temperaturii interioare din clădire
b) evolutia temperaturii exterioare clădirii
c) starea de functionare sau de oprit a arzatorului cazanului

Regulatoarele bipoziţionale se recomandă, în general, pentru procese cu timp mort TM şi o

constantă de timp TF al căror raport
T
a) M  0,2
TF
T
b) M  0,2
TF
T
c) M  10
TF

13