ACNEEA

Acneea este o complicaţie a seboreei. Este una din cea mai răspândită maladie a
pielii la persoanele de vârstă tânără.
Acnea este o boală comună, parţial determinată genetic, observată mai ales în
perioada pubertară, dar şi la adult.

Etiologie. Cauzele acneei sunt:

 predispoziţia ereditară,
 factorii endocrini,
 factorii neuro-psihici,
 tulburările digestive.

Patogenie. La baza patogeniei acestei maladii - hipercheratinizarea folicolului

pilos cu formarea comedoanelor – nişte dopuri formate din sebum şi celule cornoase,
ce astupă orificiile foliculare, care apar la suprafaţa pielii ca nişte puncte negre. Acizii
graşi liberi excită folicolul, ce conduce la inflamaţia lui. La deschiderea pustulei se
elimină conţinut purulent, care se usucă şi se formează crusta. Infiltratul se resoarbe
cu formarea unei cicatrice mici.
Acneea apare, de regulă, pe porţiunile pielii bogate în glande sebacee (faţă,
spate, torace).

Tratamentul este complex.

Regim dietetic riguros. Se reduc dulciurile, picantele (cafeaua, alcoolul),
făinoasele.
Se înlătură factorul etiologic, dacă este indentificat. Se efectuează tratamentul
afecţiunilor concomitente. De evitat supraalimentaţia, expunerea la vânt şi aer rece,
căldura excesivă.
Tratamentul acneei trebuie sa ţină seama de tipul acneei, de intensitatea şi
gravitatea sa, de eventualii factori declanşatori sau de asocierea cu alte afecţiuni.

Ce nu trebuie făcut în acnee

 Nu trebuie utilizate substanţe degresante
 Nu trebuiesc folosite preparate antibiotice locale altele decât cele cu
eritromicină sau clindamicină
 Nu trebuie utilizată radioterapia din cauza riscurilor tardive
 Nu trebuie utilizate în exces farduri, fonduri de ten şi pudre

FARMACOTERAPIA:
1. Retinoizi: isotretinoin, tretinoina.
Retinoizii topici sunt agenţi antiacneici-keratolitici de referinţă. Ei cresc mitozele
keratinocitelor scazându-le coeziunea si previn formarea microcomedoanelor.

Izotretinoina a revoluţionat tratamentul acneei. Ea are efect sebosupresor

scăzând atât secreţia sebacee cât şi volumul glandelor. În acelaşi timp este scăzută
retenţia sebacee.
Dozele uzuale sunt de 0,5 mg pe kg pe zi, dar ele se pot modula în funcţie de
gravitatea şi localizarea acneei. Principalele indicaţii ale isotretinoinei per os sunt
acneele severe, acneea rezistentă la tratament, acneea a cărei evoluţie este cicatricială
sau este responsabilă de dismorfofobii. Durata medie a tratamentului este de 4, sau 5
luni dar poate fi mai lunga in cazul acneei toracice.
Efectele secundare ale izotretinoinei sunt comune tuturor retinoizilor,
teratogenitate, efecte cutaneo mucoase în special legate de xeroză, efecte sistemice
mai ales cefalee şi modificări ale transaminazelor şi colesterolului. Pentru reducerea
timpului de tratament şi ameliorarea aspectului estetic al pacientului este necesară
tratarea microchirurgicala a chistilor şi comedoanelor. Aceasta se va face după
începerea tratamentului cu izotretinoină.

 Tretinoina este disponibilă în farmacii în creme cu concentraţie de 0,05%

(Smoothderm şi Retin-A).
 Isotretinoina este prezentă în farmacii sub formă de gel, numai în amestec cu
eritromicină (Isotrexin). Isotretinoina in aplicaţii locale nu are efecte secundare
sistemice, nu are efect teratogen, nu este contraindicata la femeia gravidă!

2. Estrogeni (contraceptive pentru femei): Diane-35 în decurs de 3-6 luni.

La femei şi la fete reducerea seboreei se face prin:
 Utilizarea de estrogeni pe cale generală, antiandrogeni: acetatul de ciproteron,
derivat estrogenic are efect antigonadotrop.
 Spironolactona are efect antiandrogen în special la nivel de receptor. Doza
uzuală este de 100 până la 200 mg pe zi. Când trebuie să obţinem un efect
antiandrogen important recurgem la asociere Diane-35 şi Androcur.

3. Acid azeloic (Schinoren) – sub formă de cremă. Acidul azelaic este un

keratolitic uşor, bine tolerat (Skinoren). Acidul azelaic are efect comparabil cu
peroxidul de benzoil sau cu antibioterapia pe cale generala , reducând flora
bacteriană.

4. Peroxid de benzoil (Oxy-5,10). Peroxidul de benzoil topic în geluri sau soluţii,

cu concentraţii de 2,5; 5 şi 10 % are efect antibacterian şi keratolitic dar nu este
înregistrat la noi. Utilizarea locală de peroxid de benzoil injumătăţeşte numărul
de propionibaterii acnes şi reduce stafilococii albi de la suprafaţa pielii. În plus
 substanţa este şi comedolitică. Concentraţia peroxidului de benzoil trebuie sa se
încadreze între 2,5 si 5 % pentru faţă şi 5 până la 10 % pentru spate.

5. Antibiotice din şirul Tetraciclinelor, Macrolidelor. Antibioterapia pe cale

generală este reprezentată de tetracicline, în special doxiciclina şi minociclina
(tetraciclina şi eritromicina nu mai fac parte din protocoalele de tratament oral
in acnee). Aceste antibiotice acţionează prin scăderea populaţiei de
propionibacterium acnes, deci prin scăderea inflamaţiei. Sunt bine tolerate.
Dozele sunt de 50-100 mg pe zi pentru minociclină şi 100 mg pe zi pentru
doxiciclină. Alte antibiotice menţionate de literatură nu-şi regăsesc utilizarea pe
scară largă în acnee deoarece rezistenţele la cicline sunt rarisime.
Antibiotice locale eritromicina şi clindamicina (Eryfluid) sunt asociate uneori
unor keratolitice sau unor molecule cu caracter seboreductor (Zinneryt, Isotrexin).
Utilizarea topică a oricărui alt antibiotic duce la crearea de rezistenţă !!.
Toate tratamentele locale keratolitice şi antibiotice trebuie aplicate seara, ziua
existând pericolul de fotosensibilizare!

6. Concomitent se administrează preparatele zincului, diverse soluţii alcoolice cu

adaos de acid salicilic, rezorcină.
7. Criomasaj, Electrocoagulare.

Reducerea seboreei se obţine şi printr-o igienă corectă şi cosmetice adaptate.

Trebuie evitată degresarea brutală a pielii cu săpunuri şi soluţii alcoolice,
trebuie evitată utilizarea loţiunilor după barbierit care conţin alcool sau
parfumuri. Pacienţilor cu acnee li se va recomanda întreruperea utilizării
fondurilor de ten, gelurilor şi cremelor emulsionate care poate declanşa
seboree compensatorie. De asemenea se va recomanda întreruperea utilizării
pudrei compacte.

Fitatoreapia
Se recomandă utilizarea a 3 plante medicinale pentru tratamentul acneei:
1. Urzica (fol. Urticae) – Крапива,
2. Viorea (Violae tricoloris) – Фиалка трехцветная,
3. Gălbenea (fl. Calendulae) – Ноготки.