CÎRSTOCEA ANAMARIA

ANUL IV, SERIA D, GR. 38

Boli bacteriene transmise prin apă

Potrivit OMS, mortalitatea bolilor asociate apei depășește 5 milioane de oameni pe an.
Mai mult de 50% sunt infecții intestinale microbiene, dintre acestea, holera se remarcă în primul
rând . Protejarea surselor de apă la nivelul Europei și a calității acestora a reprezentat un obiectiv
principal încă de la jumătatea anilor '70, când au fost adoptate primele directive cu privire la
protecția mediului, inclusiv a apelor de suprafață, destinate obținerii de apă potabilă. Măsurile
adoptate și standardele de calitate nu au fost suficiente, astfel, la sfârșitul anilor 1980 UE a
început să se concentreze pe sursele de poluare. Pe lânga Directiva privind tratarea apelor
urbane reziduale care presupune dotarea statelor membre cu mecanisme moderne de colectare și
tratare a apelor reziduale, exista și o directivă privind nitrații, care controlează cantitatea de azot
folosită în îngrășăminte. Aceste directive sunt completate în anul 2000, când este adoptată
Directiva cadru privind apa, o abordare globală privind apa la nivelul UE.

Putem observa, prin această scuurtă introducere, importanța globală a acestui subiect și
importanța lui la nivelul UE. Calitatea apei nu influențează doar ecosistemul acvatic, ea este în
legătură directă cu calitatea solului și a vegetației, având astfel impact asupra calității vieții și a
sănătații publice. Apa influențează toate procesele fiziologice de bază ale corpului uman și
contribuie la menținerea homeostaziei, influențând procese esențiale cum ar fi: echilibrul acido-
bazic, izotonia și echilibrul termic. Prin poluarea apei înțelegem alterarea compoziției acesteia,
fenomen ce duce la limitarea folosirii ei în condiții de siguranță și la afectarea sănătății
consumatorilor. Sursele principale de poluare ar fi: apele reziduale menajere, apele reziduale din
agricultură și efluenții industriali. Directiva privind apa potabilă (98/83/CE), protejează
sănătatea consumatorilor prin implementarea unor standarde care să asigure respectarea normelor
OMS în privința calității apei. Astfel, statele membre UE se raportează la 48 de parametrii
microbiologici și chimici, stabiliți prin această directivă, asigurând calitatea apei potabile și cea
folosită în industria alimentară. Directiva distinge trei grupe de parametri: parametri
microbiolologici, parametri chimici și parametri indicatori

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31998L0083
CÎRSTOCEA ANAMARIA
ANUL IV, SERIA D, GR. 38

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31998L0083

O boală transmisă prin apă este definită ca fiind "orice efect advers semnificativ, cum ar
fi: moartea, disabilitatea, boala sau orice fel de tulburare, cauzată direct sau indirect de starea sau
modificările calității sau cantității apei". Cel mai mare risc este asociat cu ingestia apei
contaminată cu fecale animale sau umane. Deversările de ape contaminate în apele dulci și în
mare constituie principala sursă de contaminare cu microorganisme, inclusiv cu agenți patogeni.
Boala diareică acută este o problemă majoră de sănătate publică la nivelul țărilor în curs de
dezvoltare. Cele mai afectate persoane sunt cele cu venituri mici și cele care nu beneficiază de
condiții igienico-sanitare normale. În general copii sub 5 ani sunt cei mai afectați.
Bolile microbiene transmise prin apă afectează și țările dezvoltate. În SUA, s-a estimat că
în fiecare an 560.000 de oameni suferă de boli grave transmise de apă și 7,1 milioane suferă de
infecții ușoare până la moderate, rezultând 12.000 de decese estimate pe an. Recent, OMS (2013)
a estimat că apa nesigură și lipsa igienei de bază conduc la aproximativ 760.000 de decese pe an
la copiii cu vârsta sub 5 ani. Acest număr reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de 2,2
milioane de decese estimate în 1998 apărute în urma bolilor diareice acute, care includeau adulții
dar mai ales copii.

Patologia hidrică de natură infecțioasă este reprezentată în cea mai mare parte de
afecțiuni cu poartă de intrare digestivă, dar aceasta poate să fie și cutanată, olfactivă sau
conjunctivală. Modalitatea de contaminare este în principal ingestia de apă nepotabilă sau
folosirea ei pentru prepararea alimentelor. În funcție de numărul de cazuri, modul de apariție și
extindere, bolile cu transmitere hidrică se pot împărții în: epidemii, endemii, cazuri sporadice.

Epidemiile sunt caracterizate prin apariția unui număr mare de cazuri într-un timp foarte
scurt. Afectează toate categoriile de vârstă, indiferent de sex sau profesie. Din punct de vedere al
topogrfiei, îmbolnăvirile apar într-o zonă care se aprovizionează din aceeași sursă de apă.
CÎRSTOCEA ANAMARIA
ANUL IV, SERIA D, GR. 38

Endemia este caracteristică zonelor cu condiții socio-economice precare, în care se

folosesc ape neconforme. Nu se referă la numărul efectiv de cazuri, raportându-se mai degrabă la
caracterul permanent.

Cazurile sporadice apar în special la persoane vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu

alte tare digestive) și sunt greu colerate cu calitatea apei consumate.

Printre bolile microbiene transmisibile prin apă se numără: salmonelozele, holera,

leptospiroza, tularemia, bruceloza, tuberculoza, dizenteria, enteritele și enterocolitele.

Salmonelozele

Salmonella este un bacil Gram negativ, facultativ anaerob care nu formează spori.
Rezervoarele naturale de Salmonella sunt animale domestice și sălbatice, inclusiv păsări de curte,
porcine, bovine, păsări, câini, rozătoare, broaște țestoase și pisici Cea mai comună sursă de
îmbolnăvire pare să fie consumul de carne contaminată. Când Salmonella este excretată în
fecale, contaminarea alimentelor și a apei permite transmiterea infecției, mai departe, la oameni.
Se cunosc peste 1700 de serotipuri de Salmonella iar manifestările clinice includ: septicemii,
gastroenterite, enterocolite, infectii extradigestive, infectii inaparente. Cercetările au demonstrat
că, dezinfectarea standard utilizată în procedurile de tratare a apei potabile este activă împotriva
salmonelelor.

Holera

Holera este o boala infectioasa acuta, intestinala, produsa de Vibrionul holeric. Vibrionii
sunt bacterii Gram negative, facultativ anaerobe, curbate în formă de virgulă. . Cel mai
semnificativ Vibrion patogen este Vibrio cholerae, deși există și alte câteva specii patogene,
inclusiv Vibrio parahaemolyticus și Vibrio vulnificus. Vibrio cholerae provoacă infecții variind
de la asimptomatice la cele foarte grave, cu o diaree apoasă abundentă. Rezervoarele V. cholerae
sunt purtători umani asimptomatici și persoane bolnave care elimină microorganismel prin
fecale. Infecția începe cu ingestia de apă sau alimente contaminate. Vibrio cholerae a fost găsit în
apa de suprafață și în cea potabilă în zonele în care boala este endemică. De asemena, este
important ca microorganismul supraviețuiește mai bine în apă sărată. La ora actuală cea mai
eficientă metodă de profilaxie este reprezentată de aprovizionarea cu apă potabilă dezinfectată si
sisteme corespunzătoare de canalizare pentru evacuarea deșeurilor fecaloide.

Leptospiroza

Leptospiroza este produsă de specii din genul Leptospira. Sursa de infecție o reprezintă
animalele, în special rozătoarele, dar și unele specii de animale domestice. Acestea fac o formă
de boală inaparentă după care elimină prin urină leptospire. Eliminarea se poate face timp de luni
sau chiar ani, contaminând solul, apa, bazine, bălți, ape curgătoare. Sursa de infectie o reprezintă
doar animalele, în special rozătoarele (șobolanul de apă), dar si unele animale domestice
(porcine, bovine sau câinii), care fac o boală inaparentă dupa care excretă prin urină leptospire,
CÎRSTOCEA ANAMARIA
ANUL IV, SERIA D, GR. 38

luni sau chiar ani de zile. Se contaminează astfel solul, apa, bazinele. Pătrunderea leptospirelor în
organism se face prin piele (excoriații, plăgi) sau prin mucoase intacte, în timpul îmbăierii în apa
contaminată.

Tularemia

Este o boala infectioasă cu caracter profesional (vânători, agricultori), având ca punct de

pornire animalele sălbatice si domestice, în special rozătoare: șoareci, șobolani,vulpi, câini, pisici
etc. Infecția se poate transmite prin tegumente, mucoase sau respirator, prin contact direct cu
animalul bolnav. Francisella tularensis, agentul etiologic al bolii, rezistă în apă 2-3 luni, putând
fi transmisă și pe cale digestivă uneori sub forma epidemică.

Bruceloza

Este o zoonoză care rareori are transmitere hidrică. Boala are caracter profesional,
transmintindu-se de la animalele bolnave (ovine, caprine, porcine). Pătrunderea în organism a
germenilor se face prin mici escoriații la nivelul tegumentelor, sau prin consum de lapte nefiert.
Brucelele supraviețuiesc în apă 40-60 zile și rezistă la clor.

Tuberculoza

Micobacteriile sunt bacili în formă de tijă, îndoiți sau curbați, gram-pozitivi, imobili, care
nu formează spori. Celulele sunt pleomorfe, variind de la o formă coccoidă până la tije lungi și
subțiri. Mycobacterium avium a fost izolat la nivel mondial în toate sistemele naturale de apă,
inclusiv apa marină și solul. Sistemele de distribuție a apei, sunt colonizate de un număr
considerabil ridicat de specii de micobacterii. Căile de transmitere sunt ingestia prin tractul
gastro-intestinal și inhalarea de aerosoli. Cercetarea efectuată pe Mycobacterium avium a arătat
că este de 700–3000 de ori mai rezistentă la clor și de 100–50 de ori mai rezistentă la dioxidul de
clor și ozon în comparație cu Escherichia coli.

Escherichia coli

Bacil Gram negativ, care nu formează spori, mobil și care se prezintă sub formă de
bastonașe. Escherichia coli poate provoca, de asemenea, enterită acută la om, precum și la
animale și este o cauză generală a „diareei călătorului”, o boală asemănătoare dizenteriei și a
colitei hemoragice. Tipurile de virulență ale E. coli includ: tipul enterotoxigenic, enteroinvaziv,
enteropatogen și citotoxigenic Vero. Este un marker util al poluării fecale și astfel a devenit un
marker important în igiena alimentelor și a apei.

Shigella

Grup de bacterii Gram negative ce pot fi găsite în apele de suprafață și de asemenea, în

apa potabilă contaminată. Shigella poate fi clasificată în patru grupe serologice majore. Grupa A,
CÎRSTOCEA ANAMARIA
ANUL IV, SERIA D, GR. 38

Shigella dysenteriae, Grupa B, Shigella flexneri, Grupa C, Shigella boydii și Grupa D, Shigella
sonnei, care include un singur serotip. Shigella sonnei este incriminată pentru cele mai multe
cazuri de dizenterie în lumea dezvoltată.

În patologia hidrică mai sunt incriminați: Acinetobacter, Aeromonas, Campylobacter,

Cyanobacteria, Helicobacter pylori și Yersinia.

CONCLUZII

Este cunoscut faptul că diversele nereguli și probleme referitoare la indicatorii specifici

folosiți pentru evaluarea calității apei își găsesc cauza în modul de aprovizionare, sursă, tratare,
distribuție sau chiar la finalul procesului - consumatorii. Aceste neconformități pot fi rezolvate
prin programe de monitorizare utile și măsuri prompte de remediere. Un raport al UE din
perioada 2011 - 2013 arată că în cazul contaminării cu bacterii coliforme, 67% din măsurile de
remediere sunt legate de infrastructură și distribuție dar și de o mai bună tratare a apei potabile.

Controlul bolilor transmise prin apă este o problemă globală critică care afectează în mod
disproporționat națiunile sărace și populațiile rurale, totuși, rămâne o amenințare chiar și în țările
bogate. Metode simple de igienă, cum ar fi sistemele de canalizare și dezinfectarea apei, pot
conduce la îmbunătățiri majore. Pentru acele părți ale globului unde salubrizarea centralizată și
tratarea apei lipsesc și probabil nu vor fi construite din cauza sărăciei sau a densitații scăzute a
populației, aceste metode sunt o prioritate majoră.
CÎRSTOCEA ANAMARIA
ANUL IV, SERIA D, GR. 38
CÎRSTOCEA ANAMARIA
ANUL IV, SERIA D, GR. 38
https://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/reports/RO.pdf

Bibliografie

1. Microbiology of Waterborne Diseases, Steven L. Percival, Academic Press 2014

2. Sănătatea mediului şi implicaţiile sale în medicină, Gavăt Viorica, Editura “Gr. T. Popa” Iaşi,
2007

3. Waterborne Diseases, Jeffrey K. Griffiths, Boston 2017

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128036785004902

4. Safe drinking water and waterborne outbreaks, N. A. Moreira, 2017

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28151442/

5. Raport de sinteză privind calitatea apei potabile în Uniune: analiza rapoartelor statelor membre
pentru perioada 2011-2013, în temeiul dispozițiilor articolului 13 alineatul (5) din Directiva
98/83/CE, Bruxelles, 2016

https://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/reports/RO.pdf

6. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A31998L0083

7. The situation of water-related infectious diseases in the pan-European region, Alexandra V

Kulinkina, WHO 2016

https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0019/322165/Situation-water-related-infectious-
diseases.pdf