CAPITOLUL III

REGIUNEA TURISTICA A DEPRESIUNII TRANSILVANIEI

Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic.
Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii
intercarpatice a Transilvaniei.
Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de
aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii
Occidentali (in vest).
Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest prin jugul
intracarpatic.

Regiunea turistica nord transilvana

Caracteristici generale
Regiunea turistica someseana se afla in partea de nord a Depresiunii colinare a
Transilvaniei, fiind situata intre interfluviul Mures-Somes si jugul intracarpatic, suprapunandu-se
bazinului hidrografic al Somesului. Activitatile turistice sunt polarizate de catre centre mari (Cluj
Napoca, Bistrita) dar si de alte cateva orase mici (Dej, Gherla, Beclean, Nasaud) care
concentreaza un numar mare de obiective, dotari, asigura servicii diverse. Prin pozitie, regiunea
are si un caracter de tranzit intre rama montana si centrul podisului situatia care a facilitat
legaturi cu zone turistice complexe (M Apuseni, M Rodnei, M Calimani) spre care pornesc axele
de penetrare in interiorul muntelui. Totodata are relatii cu regiunea central-transilvana in cadrul
sistemului turistic specific provinciei.
Favorabilitatea turistica a regiunii este data de potentialul turistic natural si antropic
insemnat prin numar dar si diversitate de obiective. Principalul factor de restrictivitate este lipsa
unui echipament corespunzator pentru practicarea turismului (drumuri modernizate dar mai ales
dotari suficiente pentru cayare si alimentatie cu exceptia orasului Cluj Napoca).

Potentialul turistic
Relieful major este format din dealuri fragmentate de vai de diferite tipuri in lungul
carora s-au format chei epigenetice, bazinete depresionare. Se impun in peisaj fronturile de
cueste, platouri structurale extinse, relieful petrografic (pe calcare – lapiezuri, doline, pesteri,
chei – Cheile Babei si pestera de la Cuciulat), butoniera de la Leghia, culoare largi ale vailor
principale cu terase si lunci extinse pe care se desfasoara aszarile si caile de comunicatie.
Climatul este favorabil dezvoltarii activitatilor turistice in intreg anul.
Reteau hidrografica este tributara bazinului hidrografic al Somesului in alcatuirea caruia
intra doua mari sisteme: Somesul Mic si Somesul Mare.
Apele subterane sunt cantonate in diferite formatiuni sedimentare, au debite variabile si
grad diferit de mineralizare. Izvoare minerale cu caracter local, mai importante se gasesc la
Bizusa.
Lacurile sunt reduseca tip genetic. Sunt 11 lacuri dezvoltate in depresiuni rezultate prin
prabusirea unor saline la Ocna dej, Gherla si patru la Cojocna, precum si multe iazuri intre care:
Catina, Geaca, Taga, Stiucii, Santrejude.

20
 Vegetatia este formata din cvercinee, palcuri de fag, fag si gorun (pe culmile inalte).
Paduriele au fost in cea mai mare parte defrisate pentru pasuni, fanete si culturi agricole. Se
adauga vegetatia de mlastina, de saratura si lunca.
Fauna este reprezentata de cerb, caprioara, mistret, iepure toate cu interes cinegetic, in
timp ce iayurile sunt amanajate si ca bazine piscicole.
Rezervatiile cele mai importante pentru anumite forme de activitati turistice sunt:
 Gradina Zmeilor ( din satul Galgaul Almasului , comuna Balan
 Poiana cu narcise de la Racas Hida
 Padurea La castani din satul Rogna, comuna Ileanda
 Fanatele Suatu
 Fanatele Clujului
 Torentii din Culmea Feleac
 Lacul Stiucilor de la Fizesul Gherlii
 Masivul de sare de la Saratel
 Poiana cu narcise de pe Sesul Mogosenilor
 Piatra Fantanele din Prundul Bargaului
Asezarile: sunt concentrate pe vai si in mai mica masura la baza culmilor. In majoritate
sunt sate mici si mijlocii, asezari vechi cu specific silvo-pastoral, cu o cultura populara
traditionala oglindita in alcatuirea gospodariilor, port, tesaturi si cusaturi, folclor si sarbatori
specifice. Aici se inscriu yonele etnofolcloriceale Nasaudului, Bistritei, Bargaielor si Salajului.
In regiune se gasesc orasele Cluj Napoca, Bistrita, Huedin, Gherla, Dej, Beclean etc.
Orase vechi cu o istorie bogata, cu numeroase monumente istorice si arhitecturale. Ele
concentreaza aproape 500000 locuitori ce reprezinta o insemnata resursa pentru turism atat ca
fauritori de bunuri si prestatori de servicii cat si ca beneficiari ai actului turistic.

Axe, zone, centre si obiective turistice

In cadrul regiunii turistice somesene se individualizeaza axe turistice care reflecta atat
nivelele deosebite de potential cat si de realizare a activitatilor turistice. Prin potentialul lor dar si
prin sistemul e activitati turistice ( dotari, servicii, tipuri) pe cele doua Somese se impun doua
zone complexe: Cluj Napoca si Bistrita.
Axa turistica Somesul Mic
Sea afla in sud vestul regiunii desfasurandu-se in mare masura in lungul acestui rau. Are
ca centru polarizator municipiul Cluj Napoca si asigura legaturi cu zone si axe turistice de
insemnatate nationala si internationala (axa Muresului peste Feleac, axa Crisului Repede spre
Oradea si Europa, axe secundare in Nordul M Apuseni etc). In lungul ei exista o zona turistica si
mai multe localitati cu valente pentru turism.
Zona turistica Cluj Napoca
Implica orasul ca centru principal dar si o parte din culoarul Somesului Mic, si din axele
secundare ce duc la Zalau, Oradea, M Apuseni si Transilvania Centrala. Se distinge prntr-o
concentrare importanta de obiective, dotari, infrastructura si de activitati in Cluj Napoca dar si in
asezarile de pe drumurile care converg spre oras. Ele sunt rezultat al unei indelungate evolutii
istorico-economice si social-culturale care au condus la detasarea unei zone turistice.
Municipiul Cluj Napoca reprezinta unul din cele mai insemnate centre urbane ale
romaniei care se impune printr-o istorie complexa , o economie diversificata si cu multe ramuri
traditionale, un bogat fond cultural, artistic si stiintific( universitati, teatru, opera, filarmonica,
muzee) dar si printr-un potential turistic natural si antropic multiplu. In cadrul potentialului
turistic se impun: cateva portiuni din cetatea medievala – (Bastionul Croitorilor, Bustul lui Baba

21
Novac) , biserici vechi construite in stiluri diferite ( Biserica Romano Catolica Sf Mihail- sec
XIV-XV,Biserica reformata sec XV( in stil gotic), Catedrala Ortodoxa sec XX, edificii
impozante din sec XII –XX intre care Casa Matei Corvin, Universitatea Babes Bolzai (1872),
Teatrul National (1906), Muyeul etnografic al transilvaniei, Muyeul National de istorie al
transilvaniei, Gradina Botanica ( 14 ha cu muzeul botanic). In apropiere pe Dealul Hoia se afla
sectia in aer liber a muzeului etnografic, iar in nord rezervatia Fanatele Clujului.
Obiective turistice care se inscriu pe cateva axe secundare. Cheile Baciului, Muzeul de
arta populara de la Savadisla, Izvorul Crisului, Cojocna ( statiune balneara de interes local),
orasul Gherla, Dej, statiunea Ocna Dej dezvoltata pe locul unei foste exploatari de sare.
Axa turistica Somesul Mare
Se desfasoara in jurul acestei vai. Exista un centru turistic reprezentativ (Bistrita), la care
se adauga nasaudul. In jurul celor doua se afla zona turistica care se va impune si datorita
relatiilor care se vor dezvolta cu masivele montane limitrofe ( Calimani, Bargau, Rodnei) dar si
cu regiuni din vestul si sudul Transilvaniei sau Moldovei.
Zona turistica Bistrita Nasaud
Cadrul natural este dominat de cateva tipuri de peisaj – siruri de dealuri, depresiuni bine
delimitate, culoare largi, versanti cu pante accentuate (la contactul cu munetele). Asezarile sunt
stravechi si inglobeaza un insemnat patrimoniu de cultura populara si pastreaza un specific
economic de secole. Toate acestea la care se adauga un fond de resurse umane de peste 200000
locuitori pot constitui baza pentru impunearea activitatilor turistice ce directie economica
primordiala nu numai incentrele principale ci si la nivelul localitatilor rurale ( agroturismul).
Principalele obiective ale zonei: orasul Bistrita, Prundul Bargaului ( importanta localitate
sub raport turistic economic si etnofolcloric), orasul nasaud, statiunea balneoclimaterica
Sangeorz Bai etc.
Infrastructura si dotarile turistice
Caile ferate, soselele si aeroportul de la Cluj Napoca asigura un acces facil in regiune.
Este strabatuta de magistrala 3 ( Bucuresti-Brasov-Cluj-Oradea) si de magistrala 4 (Bucuresti-
Brasov- Beclean- Jibou-Satu Mare). Reteaua rutiera este formata din soselele E60, E81, mai
multe drumuri transcarpatice, judetene si locale.
Unitatile de cazare si alimentatie publica sunt inegal raspandite. Ele se gasesc cu
precadere in orase si statiunile balneoclimaterice de interes local. Se remarca in ultimul timp
dezvoltarea turismului rural ( pe vaile din bazinul Bistritei si satele din vecinatatea marilor
asezari sau de sub munte).

Tipuri de turism
In regiunea turistica nord transilvana se practica urmatoarele tipuri si forme de turism:
 Turism cultural ( in orasele Cluj Napoca si Bistrita)
 Turism de tranzit catre zona montana ( Muntii Apuseni sau Muntii Rodnei), spre
regiunile turistice limitrofe sau pe drumurile care duc in Ungaria;
 Turism de week-end in localitatile turistice aflate in apropierea marilor orase
 Turism rural in satele din Bistrita Nasaud ( Bistrita Bargaului, Livezile), Cluj
( Apahida, Baciu, Feleacu, Floresti)
 Turism balnear la Ocna dej, Bizusa, Sic si Cojocna
 Turism cinegetic si piscicol ( lacurile din Campia Transilvaniei)
 Turism ecleziastic ( Vad, Nicula)
 Turism de afaceri (Cluj Napoca)

22
 Regiunea turistica central transilvana

Caracteristici generale
Regiunea turistica mureseana cuprinde partea centrala a Depresiunii Colinare a
Transilvaniei, in lungul vailor Muresului, Tarnavelor si pe principalii afluienti ai acestora. De
aici o prima caracteristica legata de distributia obiectivelor turistice in principal in asezarile din
cele trei culoare de vale ce se constituie in trei axe.
Este o regiune care se impune nu atat prin peisaje naturale care sunt pitoresti cat mai ales
printr-un potential antropic deosebit rezultat al unei indelungate locuiri si convietuiri a romanilor
cu sasii si secuii. Acestea sunt marcate mai ales sub forma de biserici ridicate de-a lungul
veacurilor, realizate in stiluri arhitectonice si cu elemente decorative diferite, in cetati cu
dimensiuni variabile, castele, conace, locuri de batalii, edificii din sec XVIII – XX etc.
Regiunea are o pozitie centrala in cadrul Romaniei, pozitie care favorizeaza desfasurarea
fluxurilor turistice din si spre toate ramurile montane si tinuturile extracarpatice. Desfasurarea
culoarelor de vale principale si evolutia relatiilor economice intre localitati, tinuturi a condus la
realizarea unui sistem complex de drumuri care permit accesul la cele mai indepartate obiective
turistice ele conditionand indirect diferentierile teritoriale ale unitatilor si activitatilor de profil.
In acest sens se pot separa trei grupari majore de obiective desfasurate pe marile culoare de vale
unde aspectul alungit (axa) in cadrul lor distingandu-se cateva centre turistice. Spre acestea se
dirijeaza legaturi cu localitatile in care sunt unele obiective de interes turistic si care conduc la
unele activitati specifice locale. In al doilea rand pe de-o parte intre centrele turistice din zona
(Targu Mures, Reghin) iar pe de alta intre ele si cele din zonele vecine (Sighisoara, Medias,
Tarnaveni, Sovata) s-au dezvoltat relatii de servicii, actiuni care conduc nu numai la formarea
sistemului regional turistic dar si la impunerea lui in structura provinciei sau la nivel national.

Potentialul turistic
Potentialul turistic natural este dat de complexitate peisajului ce se desfasoara sub doua
aspecte. Mai intai este cel de dealuri acoperite de paduri si vii, cu interfluvii largi si abrupturi de
cueste pe care deseori sunt alunecari de teren si torenti. In al doilea rand este peisajul vailor cu
doua variante – al celor principale ce apar sub forma unor culoare largi cu terase si lunci mari
acoperite in intregime de culturi agricole dar si cu cele mai multe asezari extinse si apoi al vailor
secundare de cativa km lungime, cu lunci si versanti cu alunecari, culturi si palcuri de padure.
Aici satele sunt mai mici si se concentreaza in locurile ferite de inundatii sau alunecari.
Climatul este favorabil pentru activitatile turistice de-a lungul intregului an si este
moderat cu influente foehnale in vest si sud si inversiuni de temperatura in culoarele vailor mari.
Temperatura medie anuala 8 - 9° C, vara de 18 – 19 ° C, iar precipitatiile scad de la est la vest
fiind in medie de la 700 mm la 550- 600 mm.
Hidrografic regiunea se inscrie in bazinul Muresului
Lacurile sarate reprezinta o importanta resursa turistica; s-au format in depresiuni de
prabusire sau prin tasare in sectoare unde samburii de sare sunt aproape de suprafata. Au
dimensiuni variabile, cele mai importante fiind la Sovata si Ocna Mures. Intre ele sunt: Lacul
Ursu, format intr-o depresiune de tasare pe masivul de sare de la Sovata intre anii 1870 – 1880;
are o suprafata de peste 40000 m², o adancime maxima de 18 m si o caracteristica importanta –
heliotermia (temperatura apei creste de la 0 m la 1,5 m dar si variaza de la un sezon la altul in
stratul de apa, (uneori ajunge la cca 33° C) pentru a se mentine constant la 21 - 25° C la adancimi
mai mari. Datorita utilizarii exagerate a apei lacului si aportului mare de apa dulce adusa de
paraiele Toplita si Auriu, in ultimul timp se observa reducerea calitatilor balneoterapeutice si a

23
fenomenului de heliotermie. Tot in statiunea Sovata se mai gasesc lacurile Alunis, Verde, Rosu –
primele doua cu namoluri sapropelice care preyinta de asemenea fenomenul de heliotermie.
In apropiere de Turda se gasesc 310 de lacuri ( Ocnei, Dulce, Rotund, Durgau, Sufuros
etc) dezvoltate prin fenomene similare cu cele de la Sovata.
La acestea se mai adauga lacurile numeroase din Campia Transilvaniei care constituie si
importante surse piscicole ( Bujor I, Bujor II, Zau de Campie, Taureni).
Exista si izvoare minerale clorurate ( in perimetrul cutelor diapire)sau iodurate,
bromurate, sulfuroase ( Bazna, Sangeorgiu de Mures), unele folosite pe plan local.
Vegetatia este reprezentata de padurile de gorun, stejar, la care se adauga cerul si garnita.
In Culoarul Muresului (pana la Aiud), pe Tranava Mare ( pana la Sighisoara) exista si stejar
pufos. Langa Trgu Mures ( platoul Cornesti)si Sighisoara (dealul Stejeris) sunt palcuri de stejar
seculari care au fost pusi sub ocrotire.
Fauna padurilor este reprezentata de cervidee, mistret, iepure, foarte multe pasari unele
specii prezentand si interes cinegetic. In Pod Tarnavelor au fost colonizati fazanii. Fauna
piscicola care populeaza iazurile este reprezentata de crap, stiuca, mrena si clean.
Rezervatiile naturale principale au caracter forestier, floristic sau mixt. Intre acestea
sunt: Padurea Sloboda ( Aiud), Taul fara fund de la Bagau, rezervatia de bujori Zau de Campie,
padurea sabed (Ceausu de Campie), rezervatia cu lalea pestrita Valenii de Mures
(Brancovenesti), lacul Faragau, Rezervatia de stejar pufos (Sighisoara), stejarii seculari de la
Breite (Sighisoara), Lacul Ursu si arboretele pe saraturi (Sovata) etc.
Resursele turistice antropice sunt legate de descoperirile arheologice (urme materiale din
neolitic, din epoca dacica, castre si cetati daco-romane), fragmente din vechile cetati feudale,
biserici fortificate, biserici din lemn (Gabud, Copand, Bagau, Spalnaca, Turdas, Farau,
Sanbenedict), biserici si castele din sec XIX – XX .
In regiunea central-transilvana se inscriu sectoare din unele zone etnografice- Campia
Transilvaniei si Tarnave.

Axa turistica Mures

Se desfasoara in lungul Muresului inte reghin si Orastie ingloband mai multe centre
turistice insemnate. Aceasta regiune este brazdata cu numeroase centre si localitati cu obiective
de inters pentru vizitatori dar si cu multe amenajari pentru activitati specifice. Impreuna fac ca
aceasta sa fie cea mai insemnata aza din depresiunea Colinara a Transilvaniei in lungul careia s-
au conturat dou subzone turistice si doua zone.
Subzona Reghin inglobeaza orasul si obiectivele de pe vaile ce converg spre Mures, la
contacltul dealurilor cu muntii. Regin este primul centru important de pe valea Muresului.
Atractii turistice: padurea Rotunda, localitatea Brancovenesti (castelul Kemenz sec XV),urmele
unui castru roman din sec II –III, localitatea Voievodeni, Dumbravioara, Sangeorgiu de Mures
(statiune balneoclimaterica de interes local), Gurghiu ( centru etnogafic, ceramica, ruine de
cetate medievala) etc.
Zona Targu Mures este cea mai extinsa. ezista un centru turistic insemnat cu un
potential variat dar su cu un important echipament adecvat multor activitati turistice. Polarizeaza
turistic un spatiu extins si are o deschidere larga nu numai in Transilvania dar si in tara,
caracteristica care se va accentua in urma realizarii autostrazii.
Resurse turistice antropice municipiul Targu Mures cu obiectvele sale (muzee, Cetatea
Medievala etc), Manastirea Recea ( intre Tg Mures si Ludus- una dintre cele mai mari si mai
impozante manastiri din Transilvania), biserici de lemn (in asezarile de la nord de Mures, ridicate
in sec XVIII- XIX Sarmasel, Zau de Campie etc.), Calugareni, Miercurea Nirajului (centru de
ceramica populara).

24
 Subzona Turda incadreaza trei orase: Turda, Campia Tturzii si Ocna Mures dar si vaile
Mures, aries si spatiul limitrof lor.
Zona turistica Alba Iulia
Alba Iulia centru turistic important, cel mai vechi oras din lungul Muresului. Este un
important centru economic, cultural, istoric si turistic. Obiective turistice: cetatea medievala
(1714 – 1734), biserica romano-catolica sec XIII( o imbinare de stil gotic, romanic, baroc), Sala
Unirii, Obeliscul Horea Closca si Crisan etc.
Spre nord din Alba Iulia se disting: satele de pe glacis Galda de Jos, Galda de Sus,
Geoagiu ( se merge la manastirea si cheile Rameti), teius, Aiud, Sebes , Aurel Valicu ( casa
memoriala si bustul), Cugir, Geoagiu Bai – ape mezotermale folosite inca din timpul romanilor –
Germisara, Orastie etc.

Axa turistica Tarnava Mica

Praid Este o statiune balneara de inetres localunde retin atentia salina (folosita in
tratamente dar si pentru vizitare), relieful carstic pe sare si poarta de lemn cioplit veche de peste
350 ani.
Curund unul din cele mai mari centre de ceramica din Transilvania.
Sovata statiune balneoclimaterica . Aici sunt lacurile Ursu, Alunis, Verse, Negru, Rosu,
Mierlei, serpilorcu ape clorurate si sodice. Rezervatia naturala forestiera cu stejari seculari ;
vanatoare sportiva; baza de cazare, alimentatie si tratament.
Tarnaveni important centru economic si turistic.
Bazna statiune balneoclimaterica cu izvoare minerale cloro-sodice, iodurate, bromurate

Axa turistica Tarnava Mare

Este una din cele mai insemnate nu numai din regiune ci si din Transilvania datorita
catorva caracteristici: exista patru centre turistice cu potential bogat dar si bine dezvoltate ca
dotari (Sighisoara, Medias, Blaj si Odorheiul Secuiesc), la care se aduga alte centre mai mici si
multe localitati cu obiective turistice aflate in imediata vecinatate a culoarului vaii principale;
este un segment rutier si feroviar din magistralele care strabat Transilvania avand legaturi cu
marile oarse ale acesteia; exista un interes international pentru vizitarea unor obiective de arta
medievala si cu caracter ecologic. Concentrarea patrimoniului turistic si modul de desfasurare al
activitatilor specifice conduc la identificarea in lungulaxei a unei zone individualizate in jurul
oraselor Sighisoara si Medias si a unor areale mai mici si in curs de afirmare ca unitati distincte
la extremitati ce pot fi considerate ca subzone.

Subzona Odorheiul Secuiesc se desfasoara in jurul a doua centre : Odorheiul secuiesc si

Cristurul Secuiesc.
Zona turistica Sighisoara Medias este sectorul din Bazinul Tranavei Mari cu cele mai
mult obiective, dotari si cu cea mai activa dinamica in activitatile turistice. Desi are caracter mixt
elementele antropice ( de natura istorica, arhitectonica, artistica etc) sunt dominante si se impun
in ofertele si programele turistice.
Sighisoara insemnat centru economic, cultural, turistic. Obiective turistice principale :
Muzeul Municipal de Istorie si Arta Feudala, Cetatea medievala, Bastionul Artileriei, Biserica
manastirii dominicanilor, Biserica din Deal, casa in care a locuit Vlad Dracul etc. Anual se
organizeaza un Festival de Arta medievala .

25
 Medias centru comercial, mestesugaresc si turistic. Obiective turistice : cetatea (secXV)
care pastreaza o parte din zidurile de aprare si numeroase turnuri, biserica franciscana, bustul lui
Axente Sever etc.

Infrastructura si dotarile turistice

Regiunea este strabatuta de cai ferate si sosele care asigura o buna accesibilitate la toate
obiectivele turistice. Se adauga aeroportul de la Targu Mures, care poate deservi fluxurile
turistice.
Cele mai importante sosele care traverseaza regiunea sunt drumuri europene ( E60, E81),
la care se racordeaza numeroase trasee rutiere transcarpatice. Regiunea este strabatuta de
magistrala feroviara 3, la care se adauga liniile secundare

Tipuri de turism in regiune

 Turismul cultural legat de prezenta aici a unor importante citadele culturale
(Tragu Mures, Alba Iulia, Sighisoara) si de desfasurare in fiecare an a Festivalului de
arta medievala de la Sighisoara si a festivalurilor legate de Ziua Nationala a Romaniei
la Alba Iulia, sau alte aniversari istorice (Blaj)
 Turismul rural in unele localitati de pe valea Tarnavelor (inclusiv legat de
prezenta podgoriilor)
 Turismul de tranzit dinspre si catre M Apuseni sau masivele vulcanice din
Carpatii Orientali
 Turismul balneoclimateric in statiunile Turda, Ocna Mures, Bazna, Sovata,
Praid, etc.
 Turismul de recreere (in week-end) in vecinatatea asezarilor urbane sau in
sezonul cald pe malurile raurilor principale ( Mures, Taranave, Aries etc)
 Turismul de afaceri (Targu Mures, Sighisoara)
 Turism pentru sporturi de iarna Sovata

Regiunea turistica sud transilvana

Caracteristici generale
Se desfasoara in sudul Transilvaniei. Regiunea se caracterizeaza printr-un potential
natural dar mai ales antropic deosebit, printr-o accesibilitate corespunyatoare facilitata de o
infrastructura cu grade diferite de modernizare, dotari decazare si alimentatie variate. Multe din
localitatile situate la periferia depresiunilor constituie puncet de plecare spre munte, mai ales spre
creasta nord fagaraseana si M Cibin. Se racordeaza prin drumuri rutiere si feroviare cu zona
turistica complexa Brasov si cu regiunea Muresului dar si cu unitati turistice aflate in carpati, la
sud si vest de acestia.
Potentialul turisticre
Relieful major este reprezentat prin dealuri si depresiuni (Hoghiz, Homoroade, Fagaras,
Sibiu, Apold)
Climatic activitate turistica este posibila tot cursul anului. Temperaturile medii anuale 8-9
°C , vara 18 – 19 °C, iarna -4 - 5°C. Iarna se produc inversiuni de temperatura in depresiuni, in
timp ce primavara ies in evidenta manifestarile foehnale ala Vantului Mare (bate dinspre M
Fagaras-Cibin sau din vestul M Apuseni provocand in dealuri cresteri ale valorilor de
temperatura insotite de dezgheturi timpurii, apoi timp senin si vanturi cu viteza mare).

26
 Reteaua hidrografica este bogata, paraiele isi au obarsiile in circurile glaciare, este
colectata in cea mai mare parte de Olt. Apele subterane sunt puternic mineralizate (clorosudice,
sulfatate, bromurate, iodurate), unele dintre ele fiind utilizate in scop balnear. Prabusirea vechilor
ocne de sare a dus la individualizarea unor depresiuni cu dimensiuni mari: Ocna Sibiului 15
lacuri (Avram Iancu, Brancoveanu, Ocnita) in care prin acumularea apei s-au realizat lacuri
sarate, unele continand si namol sapropelic. Se adauga mai multe lacuri de baraj pe Olt si Sebes
(Petresti).
Vegetatia de paduri de gorun a fost in mare masura inlocuita cu pajisti, pasuni si fanete.
Fauna este reprezentata de cervidee mietretul, lupul, iepurele, multe specii de pasari si pesti
(crapul, stiuca, cleanul). Prezenta acestora favorizeaza dezvoltarea pescuitului si a vanatorii.
Rezervatiile naturale sunt la: Rupea (neckul bazaltic), Comana de Jos (coloanele de
bazalt la Piatra Cioplita), Hoghiz, Poienile cu narcise din dumbrava Vadului, Vulcanii Noroiosi
de la Baile Homorod, Microcanionul in bazalt de la Hoghiz, Lacul fara fund de la Ocna Sibiului,
Vulcanii noroiosi Hasag etc.
Potentialul antropic este variat si bogat ca rezultat al unei stravechi locuiri. Descoperirile
arheologice au indicat numeroase asezari din paleolitic si neolitic, epoca dacica si daco-romana.
Unele asezari erau legate de exploatarea sarii (Ocna Sibiului). In perioada feudala aici existau
tara Almasului si Tara Fagarasului, cu asezari importante bazate pe agricultura si mestesuguri.
Colonizarea sasilor si a secuilor se produce in sec XII-XIII duce la aparitia de asezari noi si la
dezvoltarea celor existente. In sec XIII –XV sunt consemnate sate si orase, unele cu ziduri de
aparare. Are loc dezvoltarea tuturor asezarilor, construirea de edificii, lacasuri de cult, cele mai
multe fiind astazi cu valoare de patrimoniu.
Ca urmare alaturi de multe elemente ale cadrumui natural s-au adunat numeroase dovezi
istorice, arhitectonice, de arta care confera acestui spatiu un potential bogat ce asigura
dezvoltarea unei diversitati de activitati turistice.
Sibiul s-a impus ca cel mai insemnat centru care a cuprins in sfera activitatilor turistice
numeroase asezari din intreaga depresiune omonima fiind in acelasi timp un reper in sistemul
turistic al Transilvaniei si la nivel national si international. Ca urmare in jurul sau s-a dezvoltat o
zona turistica complexa ce-a inclus si marginea nordica a M Candrel (satele din Marginime si
statiunea Paltinis). In rest se impun ca centre turistice Fagaras, Victoria, si Sebesul.
Sectorul estic al axei cuprinde ansamblul de obiective di Depresiunea Fagaras
Atractii turistice: Hoghiz ( vestigii romane), Comana (asezare dacica Bisericile Cuvioasa
Parascheva si Sf Nicolaie), Venetia de Jos (ruinele cetatii Negru Voda), Parau (centru de arta
populara, cojocarit), Sercaia (biserica evanghelica fortificata din sec XIV), Fagaras - municipiu,
centru turistuc , Sambata de Jos ( castel baroc din sec XVIII), Avrig ( Palatul si parcul Brukental,
lac de baraj pe Olt), Sambata de Sus (castelul Brancoveanu), Statiunea Sambata (statiune
climaterica), Victoria , Rupea etc.
Zona turistica Sibiu Cuprinde depresiunea in care municipiul are o pozitie relativ
centrala , toate localitatile din Marginime si din bazinul Visei.
Sibiu – municipiul in sec XII aici au fost colonizati sasii. Se pot urmari: vechea cetate cu
parti din fortificatii din sec XII –XVI, orasul vechi din sec XIV – XIX, cu numeroase constructii
realizate in diferite stiluri arhitectonice – Primaria, palatul Bruckental, palatul Culturii, Casa
artelor, Turnurile Pulberariei, Pielarilor, Olarilor, Barbierilor, Turnul Sfatului, Dumbrava
Sibiului.

Infrastructura si dotarile turistice

27
 Axa sud transilvana se bucura de o buna accesibiliate rutiera si feroviara. Ea este
strabatuta de magistrale feroviare din care se desprind caile fertae secundare. Soselele care
strabat regiunea: E60, E81, E68. Din acestea se desprind drumuri secundare fie catre localitatile
de sub munte, fie care strabat Podisul Hrtibaci catre valea Tarnava Mare. Orasul Sibiu este
deservit de aeroport.

Tipuri de turism:
 Turismul cultural (in Sibiu si Fagaras, dar si in unele localitati rurale care
pastreaza biserici fortificate care prin sprijinul guvernului german au fost cuprinse
intr-un program de refacere si conservare; Ministerul turismului intentioneaza
realizarea unui program turistic la nivel european Drumul cetatilor taranesti
asemanator cu programele turistice similare din Franta; ele trebuie sa stea in
atentia agentiilor de turism.
 Turismul rural legat de traditiile populare deosebite pastrate in satele din
Marginimea sibiului dar si de prezenta bisericilor fortificate sasesti(unele dintre
acestea prezinta puncte de cazare proprii)
 Turismul balnear instatiunile Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului
 Turismul de weekend ( de agrement) in apropierea marilor orase
 Turismul de tranzit ( din si spre rama montana a Carpatilor Meridionali sau spre
Tarnava , Mures, Brasov)
 Turismul pentru pescuitul sportiv si cinegetic
 Turismul de afaceri (Sibiu)

28