Comunicatii Mobile

- curs 2 -
Continutul prezentarii
 Problemele tehnice generale ale accesului
radio mobil
 Concepte specifice mobilitatii:
 Conceptul celular
 Mobilitatea, Localizarea, Transferul legaturii
 Tipuri de servicii GSM
 Accesul multiplu TDMA
 Problemele interfetei radio
 Prelucrari de semnal la nivelul MS
Arhitectura generala a unui sistem
de telecomunicatii

A T C R Plan utilizator
c r o u (voce, date)
c a m t
Plan control
e n u a (semnalizari)
s s t r
p a e Plan management
o t (tarifare, intretinere)
r i Plan sincronizare
t e

Observatie: a se face o comparatie cu arhitectura Internet-ului

Problemele tehnice ridicate de
accesul radio mobil (1)
 Datele problemei si ipoteze :
 Serviciilemobile oferite sunt: voce, date, sms, fax
 Exista o infrastructura de telecomunicatii (fixe) cat
si standarde pentru aceasta (ex. SDH, PDH)
 Terminalul mobil prezinta limitari: sensibilitate
receptie, putere maxima emisie, baterie, gabarit
redus
 Banda de frecvente este limitata si costa
 Canalul radio are o comportare dinamica, puternic
variabila
Problemele tehnice ridicate
de accesul radio mobil (2)
 Probleme de rezolvat – exemple :
 Terminalul mobil
 Cum sunt codate/modulate vocea/datele pe interfata radio ?
 Cum este securizata transmisia ?
 Reteaua de acces
 Care este topologia retelei de acces ?
 Cum se realizeaza accesul radio multiplu ?
 Cum se trateaza interferentelor radio ?
 Cum se face economisirea benzii de frecvente ?
 Cum se realizeaza transferul convorbirii dintr-o celula in alta ?
 Transport si comutatie
 Cum se realizeaza rutarea apelului in conditii de mobilitate ?
 Aspecte transversale
 Ce fel de semnalizari sunt necesare ?
 Cum se realizeaza partea de sincronizare ?
 …
Conceptul celular - motivatie
 Reduce puterea de emisie a statiilor mobile (MS) si a
statiilor de baza (BS)
 Asigura o acoperire aproape uniforma
 Permite reutilizarea frecventelor
 Aceeasi banda poate fi utilizata in celule diferite dar aflate la
distanta
 Permite adaptarea retelei la diferite tipuri de trafic
(scazut, mediu, ridicat)
 Trafic ridicat -> celule cu raza mica
 Trafic redus -> celule cu raza mare

Puteti imagina si alte solutii posibile, diferite de aceasta ?

Reutilizarea frecventelor si
adaptarea traficului
Zone 4: Global
Satellite

Zone 3: Suburban Zone 2: Urban

Zone 1: In-Building

Pico-Cell
Micro-Cell
Macro-Cell

Basic Terminal
PDA Terminal
Audio/Visual Terminal

Integration with the Fixed Network

Care este raza maxima respectiv minima a unei celule in practica ?

Femto celule – cele mai mici celule
 Scop: oferirea accesului mobil de banda larga si
de buna calitate in zone limitate (casa, birou)
 Asigura o buna acoperire indoor
 Se comporta ca un punct de acces
 Este conectat prin DSL, Ethernet sau alta
legatura fixa de banda larga
 Suporta tipic ~ 5 MS
Concepte de baza specifice
mobilitatii
 Sistemul GSM - reţea de acces la reţelele de
existente (PSTN, ISDN)
 Transport, comutatie - reutilizeaza sisteme si
standarde existente
 Accesul mobil - funcţii speciale de gestiune a
mobilităţii şi a resurselor radio
 Concepte noi: mobilitatea (roaming),
localizarea, transferul legăturii
Mobilitatea (roaming) - posibilitatea de mişcare şi
schimbare a conectării pe interfaţa radio în stare inactivă a
telefonului mobil

 Stari telefon:
1. Detasat (off)
 Ataşat (on)
2. Activ (ocupat)
3. Inactiv (standby)

 Tipuri de mobilitate:
 intrareţea,
 naţională (acord interoperatori), interfaţă comună de acces,
transferul semnalizărilor),
 în spaţiul GSM(în aceleaşi condiţii)
 mobilitatea în PLMN non-GSM

 MOBILITATE:
 personală (abonat) - separarea părţii de acces radio de
datele abonat, SIM (Subscriber Identity Module) conţine
datele de abonat
 echipament - limitată de compatibilitatea interfeţei de
acces radio
Localizarea - cunoaşterea poziţiei abonatului în
vederea servirii apelurilor destinate lui

 Nivele posibile:
 Celulă
 Reţea
 Grup de celule

 Grupul de celule în care se difuzează un apel către

un abonat GSM = arie de localizare
 Procedura prin care un telefon mobil comunică
reţelei fiecare schimbare a ariei de localizare se
numeşte actualizarea localizării
 Actualizarea periodica a localizarii – perioada: zeci
de minute (ex. 30 min)
Localizarea in GSM
 Date necesare:
 Statiiledifuzeaza in permanenta codul ariei de
localizare: LAI
 MS mentine o lista de nivele de semnal de la celule
vecine

 Decizia de a trece pe o alta frecventa o ia MS pe

baza calitatii semnalelor receptionate
 MS primeste LAI de la noua statie
 Se compara LAI nou cu LAI vechi, se decide daca s-a
schimbat aria de localizare
Handover - procedura de transfer automat a unei
convorbiri dintr-o celulă în alta

 Sunt necesare:
 Monitorizarea permanentă a calităţii transmisiei
pentru convorbirea în curs
 Monitorizarea permanentă a: calităţii recepţiei de
la emiţătoarele celulelor învecinate
 Definirea unei proceduri de decizie a schimbării
conexiunii
 Calitate transmisie, parametri specifici celulei
 Definirea unei proceduri de comutare rapidă
(semnalizari) a legăturii de pe un canal dintr-o
celulă pe un alt canal dintr-o altă celulă
Handoverul in GSM
 Datele necesare deciziei:
 MS masoara semnalul receptionat de la mai multe
statii (downlink)
 MS transmite statiei cu care comunica masuratorile
 Statia masoara calitatea semnalului primit de la MS
(uplink)
 Statia mentine pentru fiecare MS o lista cu cei mai
buni vecini
 Decizia de handover o ia reteaua (BSC-ul)
 Criteriu
de decizie = fc. (nivel semnal, putere emisie
MS, parametri celula – resurse disponibile)
Servicii GSM
 Servicii de bază
 transmisie de voce
 transmisie de date (9600bps)
 transmisie semnal digital nespecificat - la 12 kbps

 Din punct de vedere al utilizatorului se oferă:

 teleservicii: telefonie, apeluri de urgenţă, SMS, difuzare de
mesaje scurte în celule, transmisii fax G3 (şi G4), transmisii
alternative voce/fax, DTMF, cutie postala in retea
 servicii de transport: date la diferite debite

 Servicii suplimentare:
 standardizate: redirecţionări, restricţionări, taxă inversă
 nestandardizate: tarifare regionala, zonala, numerotare dubla
Acesul multiplu TDMA
 Tehnica de acces multiplu: TDMA, 8 canale temporale (TS=Time
Slot)/cadru TDMA
 Separarea sensurilor în frecvenţă (ecart de 45 Mhz) cu un decalaj
temporal downlink/uplink de 3 TS => un duplex special numit
duplex cu diviziune în timp
 Canal fizic. Un canal temporal din structura cadrului multiplex
TDMA formează un canal fizic.
 Salvă. Semnalul transmis pe un canal într-un cadru TDMA se
numeşte salvă.
 Canal logic. Succesiunea de salve corespunzătoare unei anumite
comunicaţii formează un canal logic. Tipuri: trafic sau semnalizari.
cadru TDMA 4.615 ms
n n #1 n #2
0 1 2 3 4 5 6 7 0 1 2 3 4 5 6 7 .................
fBTS --> MS MS MS
cadru TDMA cadru TDMA
n-1 n n#1
............ 0 1 2 3 4 5 6 7 0 1 2 3 4 5 6 7

fMS --> BTS BTS BTS

Frecvente GSM (banda de 900MHz)
124 frecvente purtatoare duplex (perechi)

Uplink: 890 – 915 MHz Downlink: 935 – 960 MHz

Benzi utilizate: 900, 1800, 1900, 850 MHz

Separare uplink/downlink: 45 MHz
Ecart purtatoare: 200 KHz
Putere maxima tipica MS : 2W, controlata in 15 cuante de 2 dB
Modulatie : GMSK (Gaussian Minimum Shift Keying), debit
instantaneu de 271 Kbps (/purtatoare = pt. 8 canale)
Spectrul unei purtatoare modulate
GMSK

Problema: pornind de la aceasta

figura, explicati cum se evita
interferentele intre purtatoarele
separate la numai 200kHz.
Salve (1)
 Tipuri: normale, de acces, de sincronizare (S), de
corecţie a frecvenţei (F), de umplere
 Durata salva =~ 577 msec
 Salva normală
nivel (dB)
+4
+1 -1
-6

-30 147 biţi

MS  BTS -70
10 8 10 10 8 10
7056/13 t (ms)
ecart temporal între
canalele TDMA
3 57 1 26 1 57 3 8.25 =148+8,25 biti

biţi 0 info flag secv. de flag info biţi 0 biţi 1 0.577 ms

antrenare
Salve (2)
b) Salva de acces
 se transmite cînd MS doreşte să intre în legătură cu BTS.
 o singură secvenţă de antrenare
standard pentru salvele de acces
 profil de putere propriu

c) Salva de sincronizare
 este prima salvă primită de MS
după transmiterea unei salve de acces

d) Salva de corecţie a frecvenţei

 conţine 148 biţi de 0. După demod rezultă un sinus

e) Salva de umplere
 se transmite de la BTS pe canale de trafic nealocate.
 similară cu salva normală dar informaţia se înlocuieşte cu
anumite secvenţe
Problemele interfeţei radio şi
soluţionarea lor (1)
A. Atenuarea
a) Creşterea atenuării o dată cu depărtarea MS de BTS
 Controlul puterii - (din 60 în 60 msec) MS măsoară nivelul recepţionat, îl
transmite la BTS. BTS comandă creşterea puterii de emisie a MS în cuante
de 2 dB. Avantaje: reduce interferenţele, creşte timpul de viaţă al bateriei.
 Handover - cînd o serie de parametri (inclusiv puterea) devin inacceptabili

b) Fadingul de umbrire (obstacole între BTS şi MS) şi fadingul multicale (dat de

reflexii, pot apărea atenuări de 20...30dB la frecvenţe diferite în locuri diferite).
 Recepţia diversă - diversitate în spaţiu (combate fading umbrire) 4-6m,
cîştig de 3dB
 Hopping : modificarea simultană (BTS, MS) a frecvenţei la fiecare salvă
după o schemă prestabilită (pînă la 64 de frecvenţe)
 Intreţesere - protecţie pachete erori
Problemele interfeţei radio şi
soluţionarea lor (2)
B. Interferenţele
a) Interferenţele co-canal - între celule cu aceeaşi frecvenţă
 se va asigura o atenuare de ~ 86dB planificand o distanta suficienta intre aceste
celule

b) Interferenţele între canale adiacente - apar intermodulaţii datorate filtrării

imperfecte, grave cînd MS este departe de BTS-ul său şi relativ aproape de BTS-ul cu frecv.
adiacentă
 nu se alocă frecvenţe adiacente în aceeaşi celulă şi în celule vecine
 este necesara o filtrare bună
 controlul puterii statiei mobile reduce acest fenomen nedorit

c) Interferenţa intersimbol (IIS) - canalul radio este dispersiv (undele directe si

reflectate sosesc la momente de timp diferite), dispersia temporală (DT) este
problematica pentru valori > 3.7msec (o diferenţă de 1 km între lungimile căilor de
propagare, obstacole la o distanţă mai mare de 500m de MS)
 Egalizor IIS – sa poata egaliza o unda reflectată de putere egală cu cea directă şi întîrziată
cu cel mult 16 msec (~ 4 biţi), tipul egalizatorului nespecificat - uzual egalizare
Viterbi
 Protecţie la erori (FEC) – coduri convolutionale, coduri Fire

d) Alte interferenţe: între MS din aceeaşi celulă (controlul momentelor de E/pauză),

între MS din celule vecine (alegerea judicioasă a frecv.), cu surse exterioare
(FEC)
Problemele interfeţei radio şi
soluţionarea lor (3)
C. Eliminarea intercepţiilor pe interfaţa radio
 Criptare - algoritmul A5

D. Alinierea canalelor
 Tehnica de acces multiplu (semnalele de la MS trebuie să se
încadreze în canalele temporale TDMA chiar dacă timpii de
propagare diferă)
 Avansare temporală (time advance) comandă dată de BTS pe
baza măsurătorilor asupra întîrzierii semnalelor recepţionate de la
fiecare MS
Codarea vocii – calitate versus
debit

Ce tip de codare de voce este potrivita pentru reteaua de acces mobil ?

Codarea vocii – principiul
sintezei (LPC)
Coderul GSM - full rate LPC-
RPE
Coderul GSM – tipuri de biti
utilizati pentru codarea vocii

Se poate exploata durata de liniste din convorbire ?

Statia mobila - MS
Ce conține în interior un MS?
Prelucrari de semnal la MS
CAD Segmentare Coder Coder Intreţesere Form. Criptare MOD
20 ms vorbire canal salva
160 eş. 260 bi]i/seg 456 bi]i/seg
13 biţi/eş 13 kbps 22,8 kbps
CAD Decoder Decoder De- Form. Decriptare Eg. DEMOD
vorbire Viterbi întreţesere salva Viterbi
soft decoding

Coder vorbire -->260 biţi/20 ms vorbire

f. imp. imp. neimp.

biţi parit. biţi suplim.
parit 50 3 132 4 78
53+ 136= 189 info+189 ctrl.= 378

cod conv.
R=1/2
378 78
456 biţi/segment vorbire

se divid în 8 blocuri a
57 biţi
Caracteristici tehnice GSM – debit
voce codata
 Debit la iesirea codorului hibrid de voce : 260
biti/ 20 ms = 13Kbps (full-rate) sau 6.5Kbps
(half-rate)
 Debit voce protejata la erori: 456 biti/20 ms =
22,8 Kbps (full rate)
 Debit dupa formarea salvei: 33,88 Kbps (full-
rate)