UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZARE : MANAGEMENT
ANUL DE STUDIU : I, SEMESTRUL I
AN UNIVERSITAR: 2018-2019

REFERAT
TEMA: MARI ECONOMISTI ROMANI, VIATA SI OPERA – NICOLAE
GEORGESCU - ROEGEN

DISCIPLINA : ECONOMIE

STUDENT : RADUC C. CATALIN

GRUPA: 50683
 Când ne gândim la un imaginar panteon al românilor care s-au ilustrat şi în
afara ţării prin ceea ce au lăsat lumii ne vin spontan în minte numele lui Eliade,
Cioran, Ionescu, Brâncuşi, Enescu, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache. Dacă
adâncim reflecţia şi ne gândim la cei care au fost revoluţionari în sfera lor de
acţiune, ne oprim, dintre numele de primă mărime, la Ionescu, Coandă,
Brâncuşi, Tzara. Iata însă un alt nume, cel al lui Nicholas Georgescu-Roegen
( n. Nicolae Georgescu), care nu apare în nici una dintre cele două serii, deşi el
merită cu prisosinţă să fie enumerat printre cele mai eminente spirite produse de
români în secolul trecut.

Nicholae Georgescu-Roegen a fost un distins matematician şi unul dintre

marii economişti ai lumii din secolul XX. Bioeconomia, al cărei fondator este,
se studiază astăzi în institute şi fundaţii europene şi furnizează subiecte de
reflecţie pentru importante congrese şi simpozioane internaţionale. În România,
a scris despre el, în trecere, Mihai Pelin, în cartea să Opisul emigraţiei
politice (2002) în care sunt publicate 1222 de fişe biografice ale unor
personalităţi importante din emigraţia românească, fişe extrase din dosarele
vechii Securităţi comuniste.

Nicholas Georgescu-Roegen – născut Nicolae Georgescu (numele de

„Roegen” şi l-a adăugat singur, fiind de fapt o anagramă formată din „Ne” de la
Nicolae şi „Geor” de la Georgescu) – a venit pe lume în data de 4 februarie, anul
1906, la Constanța, într-o familie mixtă din punct de vedere etnic. Tatăl său a
fost ofițer în Armata Regală Română, avand origini grecești, iar mama sa, de
origine română, era profesoară de broderie la școala de fete din Constanta.

Pentru Nicolae Georgescu, tatăl său a fost modelul principal. Încă de la o

vârstă fragedă, a învățat de la el să citească și să calculeze. „El mi-a plantat
semințele curiozității intelectuale“, mărturisea mai târziu economistul. Însă nu s-
a bucurat prea mult de părintele său. Tatăl a avut un conflict cu superiorii săi și,
din motive disciplinare, a trebuit să demisioneze din armată. Acest lucru l-a
afectat profund, iar fostul ofițer a murit pe când Nicolae Georgescu avea doar 8
ani. Din acel moment, modelul lui Nicolae Georgescu a devenit mama sa, care l-
a învățat valoarea muncii serioase.

Încă din primii ani de școală, Nicolae Georgescu a excelat în domeniul

matematicii. Unul dintre profesorii săi, care a remarcat inteligența copilului, l-a
încurajat pe acesta să candideze pentru o bursă la cel mai prestigios liceu militar
din România, Liceul „Nicolae Filipescu“ de la Mănăstirea Dealu. În calitate de
orfan al unui fost ofițer, dar și pentru calitățile sale intelectuale deosebite,
Nicolae Georgescu a obținut bursa dorită.

Bursa i-a fost oferită pe când viitorul economist avea doar 10 ani. Însă, în
1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei, astfel că
înmatricularea sa a fost amânată. Dobrogea era una dintre cele mai expuse
teritorii în fața unei ofensive bulgare, care nu a întâziat să se producă. Înainte de
aceasta, Nicolae Georgescu și mama sa s-au refugiat în București, unde locuia
bunica maternă a viitorului economist. Însă nu peste multă vreme, Capitala avea
să fie invadată de Puterile Centrale, iar pentru Nicolae Georgescu și pentru
familia sa au urmat doi ani de grele încercări, de foame și de alte lipsuri
materiale. Visul copilului era să devină profesor de matematică, însă, din cauza
greutăților cauzate de război, abia putea să învețe.

După terminarea Primului Război Mondial și retragerea armatei bulgare din

Dobrogea, Nicolae Georgescu și mama sa s-au întors în Constanța. Tânărul a
cerut să fie primit, în cele din urmă, la prestigiosul liceu militar de la Mănăstirea
Dealu, unde au fost formați unii dintre cei mai buni ofițeri ai Armatei Române.
În cele din urmă, a fost înmatriculat.

Începutul studiilor a fost mai greu deoarece avea anumite lacune in

intelegerea anumitor materii iar standardele educationale ale Liceului Military
“ Nicolae Filipescu” erau foarte inalte. S-a adaptat cu dificultate și la disciplina
strictă impusă elevilor acestui liceu, precum și la abundența de exerciții fizice
menite să îi fortifice pe elevi.
A fost un elev excelent, în fiecare an fiind clasificat primul din clasă.
Distingându-se în mod deosebit la matematică, a devenit un harnic şi valoros
corespondent la revista Gazeta matematică. Pentru a înlătura unele posibilităţi
de confuzie, a decis să adauge la numele său Nicolae Georgescu, sufixul Roegen
care, citit invers, reprezintă o anagramă a începutului numelui său

Nicolae Georgescu a terminat Liceul Militar „Nicolae Filipescu“ de la

Mănăstirea Dealu în anul 1923. Rezultatele foarte bune la învățătură și starea
materială precară a familiei sale l-au făcut eligibil pentru o bursă, pe care a si
primit-o cu aprobarea Regelui Ferdinand I al României. Cu ajutorul acestei
burse, Nicolae Georgescu-Roegen a devenit student al Universității București.
Bineînțeles, a ales studiul matematicii. A studiat cu profesori renumiţi precum
David Emmanuel, Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu şi
Octavian Onicescu.

Tot în anii de universitate, Nicolae Georgescu-Roegen s-a apropiat de unul

dintre cei mai străluciți profesori bucureșteni, Traian Lalescu. Acesta era
preocupat de aplicarea metodelor matematicii în studiul problemelor economice
și l-a încurajat și pe Nicolae Georgescu-Roegen să studieze acest domeniu.
Traian Lalescu l-a indemnat pe tânărul său discipol să încerce să studieze în
străinătate, deoarece România nu avea suficienți specialiști capabili în acest
domeniu al cercetării științifice si l-a recomandat pentru o bursa, pe care a si
obținut-o, oferită de Institutul de Statistică al Universității Sorbona din Paris.

În perioada studiilor sale pariziene, Nicolae Georgescu-Roegen și-a lărgit

considerabil aria de interes dincolo de granițele matematicii pure. A participat la
cursurile susținute de cei mai străluciți matematicieni și economiști francezi.
In anul 1930 și-a susținut teza de doctorat, în care argumenta teoria
ciclurilor economice care este folosită azi de toți marii economiști ai lumii.

În aceeasi perioada în care studia la Paris, Nicolae Georgescu-Roegen a

descoperit lucrările unuia dintre cei mai importanți savanți britanici ai timpului
său, Karl Pearson, care preda la University College of London. Tot atunci a avut
șansa să se împrietenească cu un tânăr englez, a cărui familie locuia la Londra.
Această familie a fost de acord să îl găzduiască pe românul care făcuse o
impresie atât de puternică asupra lumii științifice din Paris.

Nicolae Georgescu-Roegen a avut șansa să studieze chiar cu Karl Pearson,

care l-a influențat profund în plan metodologic și filosofic. Între cei doi
cercetători s-a legat o strânsă prietenie și au lucrat împreună la mai multe
proiecte din domeniul statisticii.

Facându-se remarcat prin inteligența și prin calitatea muncii sale, i-a oferit o
bursa de către fundația Rockefeller.

Bursele Rockefeller erau unele dintre cele mai prestigioase din lume, astfel că
și Nicolae Georgescu-Roegen a acceptat sprijinul oferit de fundația familiei de
miliardari americani. Astfel, el a ajuns să studieze la Universitatea Harvard, la
rândul său una dintre cele mai prestigioase de peste Oceanul Atlantic

La Harvard a studiat ştiinţele economice, unde l-a avut ca profesor pe Joseph

Schumpeter (1883-1950) – economist celebru, cu numeroşi discipoli până în
zilele noastre. Acesta i-a propus în 1936 să rămână alături de el, în cadrul
departamentului de ştiinţe economice, dar tânărul savant a ales să-şi urmeze
cariera universitară în ţară, la Universitatea din Bucureşti. Revenit deci în
România, a primit diferite responsabilităţi guvernamentale, printre care s-a
numărat şi aceea, după 1944, de secretar general al Comisiei române pentru
aplicarea armistiţiului cu URSS. Protestând împotriva aroganţei sovietice, el
începe să fie urmărit şi persecutat de Siguranţă, infiltrata de comunişti. Fuge din
ţară în 1946, împreuna cu soţia, la bordul unui cargo ce mergea la Istanbul.

Din Turcia, Nicolae Georgescu-Roegen a pornit într-o lungă și obositoare

călătorie de-a lungul Europei devastate de război. În cele din urmă, a ajuns în
Franța, unde s-au îmbarcat pe un vapor spre Statele Unite ale Americii. În 1948,
Nicolae Georgescu-Roegen a primit statutul de refugiat politic în Statele Unite.

La Universitatea Harvard a fost foarte bine primit. A fost numit într-un post de
lector și de cercetător asociat și a colaborat cu reputatul savant Vassily Leontief.
Era însă vorba doar de un angajament temporar. În timp ce muncea pentru
Universitatea Harvard, Nicolae Georgescu-Roegen a fost abordat de
Universitatea Vanderbilt, care i-a oferit postul de profesor de economie.

Predă la Vanderbilt University (Nashville, Tenessee) in anii ’50.

În anii petrecuți la Universitatea Vanderbilt, Nicolae Georgescu-Roegen și-a
creat o carieră academică impresionantă și a publicat cercetări revoluționare în
domeniul economic. Munca sa a ajuns să fie apreciată pe toate continentele și să
primească distincții internaționale. De asemenea, a devenit mentorul unor
savanți precum Herman Daly, cu care, mai târziu, a avut relații reci.
Aici elaborează cele mai importante lucrări ale sale, printre care The Entropy
Law and the Economic Process (1971). În 1979 apare la Lausanne cartea La
décroissance. Entropie, écologie, économie, în traducerea profesorilor Jacques
Grinevald şi Ivo Rens de la Universitatea din Geneva. Cartea era de fapt o
antologie, alcătuită din două capitole extrase din Energy and Economic
Myths(1976) şi din alte două capitole din lucrarea, rămasă
inedită, Bioeconomics. La décroissance, îmbogaţită cu un nou capitol, La
dégradation entropique et la destinée prométhéenne de la technologie humaine,
va fi reeditată în 1995, în Franţa.
Savantul român a rămas angajatul acestei universități până la pensionarea sa,
în 1976.

În anii 1970, Nicolae Georgescu-Roegen a avut o scurtă colaborare cu Clubul

de la Roma și s-a afirmat drept unul dintre cei mai influenți economiști
ecologiști. În această perioadă, el a publicat una dintre cele mai importante
lucrări ale sale, Limitele Creșterii, care a apărut chiar sub egida Clubului de la
Roma. Această lucrare a stârnit largi controverse, pentru că atrăgea atenția
întregii omeniri că dezvoltarea economiilor occidentale poate fi încetinită de
numeroși factori, inclusiv de epuizarea unor resurse naturale. În momentul
publicării cărții, Nicolae Georgescu-Roegen a fost aspru criticat de mulți
economiști, însă criza petrolului, care a apărut câțiva ani mai târziu, a
demonstrat că savantul român avea dreptate.

În acea perioadă, Nicolae Georgescu-Roegen a ajuns să predea și în

universități europene, precum cea din Geneva, unde a legat numeroase prietenii,
printre care cea cu istoricul francez Jacques Grinevald. Printre prietenii săi s-au
mai numărat Juan Martinez-Alier sau francezul Serge Latouche. În 1976, în
momentul pensionării sale, Universitatea Vanderbilt a publicat un volum
omagial, la care și-au adus contribuția, printre alții, și patru laureați ai Premiului
Nobel pentru Economie.
Gândirea economica a lui Nicholas Georgescu-Roegen este substanţial
nutrită de formaţia sa de matematician, dar caracterul ei vizionar nu poate fi
înţeles fără o atentă şi riguroasă distincţie între diferitele ei componente
interdisciplinare. Bioeconomia, pe care el o opune gândirii economice clasice,
este o ştiinţă ce analizează activitatea din economie ca o continuare a evoluţiei
biologice cu mijloace extrasomatice – aşadar culturale şi sociale. Ea înseamnă
dezvoltare, desigur, dar nu printr-o creştere nesfârşită a producţiei de bunuri
materiale, aşa cum preconizează gândirea economică ortodoxă. O asemenea
creştere are limitele ei, dincolo de care specia umană este sortită inexorabil să
dispară şi savantul demonstrează existenţa acestor limite din ce în ce mai
ameninţătoare, prin acţiunea celui de-al doilea principiu al termodinamicii, al
entropiei.
 Entropia este cantitatea de energie difuză şi inutilizabilă dintr-un sistem
închis. De exemplu, apa fierbinte dintr-o cană care ar servi la infuzarea unui
pacheţel de ceai îşi pierde, mai devreme sau mai târziu, căldura. Aceasta căldură
împrăştiată în aer contribuie la ridicarea temperaturii camerei, dar nu mai poate
servi la reîncălzirea apei din cană şi deci apoi la infuzarea ceaiului. Procesul de
creştere a entropiei într-un sistem închis este, aşadar, ireversibil – aceasta este
legea entropiei. Dar apa din cană poate fi reîncalzită pe o maşina de gătit.
Entropia din camera scade (apare o energie utilizabilă), dar ea este obţinută cu
preţul creşterii entropiei în alt sistem închis, reţeaua electrică. Georgescu-
Roegen consideră biosfera un asemenea sistem închis şi activitatea economică a
omului ca o activitate producătoare de entropie ce va epuiza succesiv toate
resursele energetice ale pământului. El vedea, fără să-şi facă prea multe iluzii,
ieşirea din această neîntreruptă „luptă pe care omenirea o duce împotriva
mediului înconjurător şi contra ei înseşi“ într-o nouă etică prin care ar urma să
se ia în considerare nevoile şi securitatea generaţiilor viitoare. De aici
necesitatea diminuării producţiei, a „descreşterii“ şi a înţelegerii corecte a
conceptului de dezvoltare, care nu trebuie să fie o funcţie a producţiei de bunuri
fizice.
Forţa gândirii lui Nicholas Georgescu-Roegen, fineţea şi vizionarismul ei ne
apar impunătoare. Iar pesimismul sau ştiinţific, convingerea ca civilizaţia vremii
noastre se îndreaptă către un impas global ne îngăduie să-l vedem undeva în
vecinătatea lui Emil Cioran.
Operele lui Nicolae Georgescu-Roegen, in ordinea publicarii:
- Analytical Economics: issues and problems, Cambridge, Mass.: Harvard
University Press 1966, tr. it. parziale in col titolo: Analisi economica e
processo economico, Firenze: Sansoni 1973;
- The Entropy Law and the Economic Process, Cambridge, Mass.: Harvard
University Press 1971;
- "Energy and economic myths", Pergamon;
- "The entropy law and the economic problem", in: H. Daly (ed.), "Toward
a steady-state economy", San Francisco, Freeman, 1973; în traducere în
italiană: N. Georgescu-Roegen, Energia e miti economici, Torino: Bollati
Boringhieri 1998;
- "The entropy law and the economic process", Cambridge (USA): Harvard
University Press, 1971;
- "Process analysis and the neoclassical theory of production" American
Journal of Agricultural Economics;1972
- "Energy and economic myths", Conferenza alla Yale University, 8
novembre 1972; Southern Economic Journal, 41, 347-381 (1975); The
Ecologist, 5, (5), 164-174 (June 1975), e 5, (7), 242-252 (August-
Septembrie 1975); traducere în limba italianăcu titlul: Energia e miti
economici, 1998;
- L'economia politica come estensione della biologia; Conferenza tenuta
all'Università di Firenze il 14 maggio 1974, Note Economiche (Monte dei
Paschi di Siena) (1974);
- Mechanistic dogma and economics, Methodology and Science;1974
- Dynamic models and economic growth, Economie appliquee, 27, (4),
529-563 (1974); World Development, 3, (11-12), 765-783 (1975); anche
in: Energy and economic myths, p. 235-253; in: G. Schwoediauer (editor),
Equilibrium and disequilibrium in economic theory, Dotrdrecht, Reidel;
1977
- Bioeconomic aspects of entropy, in: L. Kubat e J. Zeman (editors),
"Entropy and information in science and philosophy", Prague, Academia,
1975, Elsevier, 1976, p. 125-142; traduzione inedita di Tonino Drago col
titolo: "Termodinamica, economia e programmazione energetica", 1980;
- Technology and economic policy, in: H.L. Hartman (editor), "Proceedings
of centennial Symposium on Technology and public policy, Vanderbilt
University, 6-7 November 1975", Nashville (USA), Vanderbilt
University, 1975;
- Economics or bioeconomics, American Economic Association Meetings,
Dallas, 29 decembrie 1976 A different economic perspective, Paper read
at the Boston Meeting of the American Association for the Advancement
of Science, 21 februarie 1976
- Energy and economic myths. Institutional and analytical economic essays,
New York, Pergamon, 1976; traduzione parziale in: Energia e miti
economici, Torino, Bollati Boringhieri, 1998
- Economics and mankind's ecological problems", in: U.S. Economic
growth from 1976 to 1986. Prospects, problems and patterns, Joint
Economic Committee, Congress of the United States, Washington, DC,
1976;
- Bioeconomics: a new look at the nature of the economic activity, in: L.
Junker (editor), "The political economy of food and energy", Ann Arbor,
University of Michigan, 1977;
- "What thermodynamics and biology can teach economists", Conferenza
alla Atlantic Economic Association, Washington, 15 ottobre 1976;
Atlantic Economic Journal, martie 1977);
- "The steady-state and ecological salvation: a thermodynamic analysis",
BioScience, 27, (4), 266-270 (April 1977); traduzione italiana col titolo:
"Lo stato stazionario e la salvezza ecologica: un'analisi termodinamica",
in: Economia e Ambiente, 3, (1), 5-17 (gennaio-marzo 1984); nuova
traduzione italiana in "Energia e miti economici", 1998;
- "Matter matters too", in: K.D. Wilson (editor), "Prospects for growth:
changing expectations for the future", New York, Praeger, 1977;
- "The role of matter in the substitution of energies" (Third International
Colloquium on Petroleum Economics, Quebec, 3-5 November 1977), in:
A. Ayoub (editor), "Energy, international cooperation on crisis", Quebec,
Presses de l'Universite Laval 1979;
- "Inequality, limits and growth from a bioeconomic viewpoint", Review of
Social Economy, 35, 361-375 (December 1977), tr. it Bioeconomia,
Torino: Bollati Boringhieri 2004;
- "Matter: a resource ignored by thermodynamics", World Conference on
future sources of organic materials (Toronto, 10-13 July 1978); in: L.E.
St.Pierre e G.R. Brown (editors), "Future sources of organic raw materials
CHEMRAWN I", Oxford, Pergamon 1980, p. 79-87 "Technology
assessment: the case of the direct use of solar energy", Atlantic Economic
Journal, 6, (4), p. 15-21 (Decembrie 1978)
- "De l'economie politique a la bioeconomie", Revue d'Economie Politique,
88, (3), 338-381(1978)
- "La decroissance", Lausanne, Editions Pierre-Marcel Favre, 1979; nuova
edizione, Paris, Editions Sang de la Terre, 1995 (raccolta di numerosi
saggi di Georgescu-Roegen, a cura di J. Grinevald) * "Energy and matter
in mankind's technological circuit", Journal of Business Administration,
10, 107-127 (Fall 1978) in: P. N. Nemetz (editor), "Energy policy: the
global challenge", Toronto, Butterworth, 1979;
- "Myths about energy and matter", Lexington Conference on Energy,
aprilie 27-28 1978; Growth and Change, 10, (1), 16-23 (ianuarie 1979)
- "Energy analysis and economic valuation"; Southern Economic Journal,
45, (4), 1023-1058 (aprilie 1979); traduzione italiana col titolo: "Analisi
energetica e valutazione economica", e con modifiche, in: "Energia e miti
economici", 1998;
 - "Comments on the papers by Daly and Stiglitz"; in: V. Kerry Smith
(editor), "Scarcity and growth reconsidered", Baltimore, Johns Hopkins
University Press, 1979;
- "Methods in economic science"; Journal of Economic Issues, 13, 317-328
(iunie 1979)
- "Afterword", in: J. Rifkin, "Entropy: a new world view", New York,
Viking, 1980, 261-269; traduzione italiana col titolo "Postfazione" in J.
Rifkin, "Entropia", Milano, Mondadori, p. 283-291; nuova edizione
ampliata in J. Rifkin, "Entropy in the greenhouse world", New York,
Bantham Books, 1989;
- "Energetic dogma, energetic economics, and viable technologies", in:
"Advances in the economics of energy and resources", JAI Press, 4, 1-39
(1982); traducere în limba italiană: "Energia e miti economici", 1998;
- "La degradation entropique et la destinee prometheique de la technologie
humaine", Economie Appliquee, 35, (1/2), 1-26 (1982); Entropie, numero
speciale, 76-86 (1982).

Bibliografie: Wikipedia, Revista “Descopera”, Nicholas Georgescu-Roegen,

1996, Omul şi opera, vol. I, Editura Expert, Enciclopedia Romaniei, Nicholas
Georgescu-Roengen – Intemeietor de Scoala Economica – Discurs de receptie
Acad, Aurel Iancu, Academia Romana.