Sunteți pe pagina 1din 24

ECONOMIA COMBUSTIBILILOR

partea 1

CURS 2
2020 – 2021

s.l. dr.ing Elena Pop


Sursă: www.insse.ro
Surselor regenerabile de energie (SRE)
Din categoria surselor regenerabile de energie (SRE) fac parte următoarele forme de
energie non-fosilă:
Ø energia vântului (eoliană),
Ø energia solară,
Ø energia geotermală,
Ø energia căderilor de apă (hidraulică),
Ø energia valurilor,
Ø energia mareelor,
Ø biomasa,
Ø gazul de fermentare a deşeurilor (gaz de depozit),
Ø gazul de fermentare rezultat din tratarea apelor uzate,
Ø biogazul.

Prin biomasă se înţelege fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din


agriculturã (inclusiv substanţe vegetale şi animale), silvicultură şi sectoare conexe precum şi
cota biodegradabilă de deşeuri industriale şi urbane, incluzând fracţia rezultată din lucrările de
peisagistică urbană.

Uzual, se foloseşte termenul de biogaz pentru toate categoriile de gaze combustibile rezultate
din fermentarea unor deşeuri şi dejecţii animale.
Cap 2.
Noţiunea de instalaţie de ardere şi
generator de abur şi apă fierbinte
Cele trei componente de bază a unei CTE sunt:
GA – generatorul de abur; TA – Turbina cu abur; GE – generatorul electric

GA TA GE
1 2 3 4
100% 90% 42% 40%
Schema fluxului de energie într-o centrală cu condensație (CTE)
GA – generator de abur; TA – turbină cu abur; GE – generator electric
1 – energia chimică a combustibilului;2 – energia potențială a aburului;3 – energia electrică
q Primul echipament este GA în care agentul de lucru (apa) se transformă în vapori (abur)
supraîncălziți, cu ajutorul căldurii degajate prin arderea unui combustibil. In GA energia
chimică a combustibilului se transformă în energie potentială (de presiune) a aburuluicu o
pierdere de căldură de 6-10%;
q În TA energia cinetică a aburului se transformă ân energie mecanică (de rotire a
arborelui turbinei) cu o pierdere de căldură care poate ajunge șa 50%; această pierdere are
loc în condensator și este preluată de apa de răcire (de condensare a aburului)
q In GE energia mecanică se transformă în energie electrică cu o pierdere (de frecare)
nesemnificativă.
În general in CTE căldura primară a combustibilului se transformă în energie electrică cu un
randamen scăzut (40%)
In figura anterioara este reprezentată simplist o schemă care contine
componența unei centrale termoelectrice
Cele trei componente de bază a unei CTE sunt:
GA – generatorul de abur;
TA – Turbina cu abur;
GE – generatorul electric.
Toate celelalte echupamente sunt instalații auxiliare

Fluxul tehnologic al unei centrale incepe de la debitul de combustibil care


este introdus în generator, impreună cu aerul de ardere. În focarul
generatorului de abur are loc un proces de oxidare în urmă căruia se obtin
gaze de ardere, căldură si cenușă. Gazele de ardere transportă caldura
prin generator si o transferă secvential agentului termic care circulă prin
diferite schimbătoare de căldură amplasate în generator (supraîncălzitor,
economizor) si aerului de ardere in preîncălzitorul de aer rotativ (PAR)
după care sunt evacuate la cos. Inainte de evacuare gazele de ardere
(g.a.) sunt supuse unor procese de desprafuire (in electrofiltre EF) si diferite
procese de depoluare (desulfurare, denoxare..)
Acesta este circuitul combustibilului și al gazelor de ardere.
Circuitul apă-abur este unul închis și poate fi descris începând de la pompa de
alimentare a generatorului (PA) ce se continuă cu un preîncălzitor de înaltă presiune
(PIP), apoi cu schimbătorul de căldură din GA, numit economizor (E), unde are loc o
încălzire a apei până aproape de temperatura de fierbere (de saturație)
corespunzătoare presiunii. De aici apa fierbinte este introdusă într-un recipient
cilindric așezat orizontal numit Tambur Separator (TS), de unde coboară prin
conducte de cădere către baza focarului, prin exteriorul generatorului și apoi urcă
prin tevi fierbătoare (sistemul vaporatorizator) aflate la interiorul focarului, către
același TS; aici emulsia apă-abur este separată, apa fiind redirectionată spre tevile
de cădere iar aburul saturat fiind evacuat pe la partea superioară. Debitul de apă
evacuat este înlocuit cu un debit corespunzător de apă de alimentare care vine de la
economizor. De la TS aburul saturat este condus prin conducte de legătură la
schimbătorul de căldură numit Supraîncălzitor de abur (SÎ). Aburul supraîncălzit este
condus la turbina si destins. Dacă la intrarea în turbină aburul supraîncălzit are de
obicei o presiune mult mai mare decât cea atmosferică, la ieșirea din aceasta are de
obicei o presiune mult sub cea atmosferică și este partial condensat. Condensarea
totală se obține in Condensator (Cd)care nu este altceva decât un schimbător de
căldură care răcește aburul ieșit din turbină. Apa astfel obținută are o presiune
scăzută și este reîncălzită într-un Preîncălzitor de Joasă presiune (PJP), apoi trecută
printr-un Degazor (D) pentru a extrage oxigenul ce s-ar infiltra pe traseul descris
anterior, iar apoi este trimisă din nou în pompa de alimentare (PA)
Circuitul de deșeuri
Se constată că în procesul de ardere rezultă două deșeuri: zgura și
cenușă. Acestea se colectează separat, prima la baza focarului (în
pâlnia focarului), iar a doua este antrenată cu gazele de ardere
(cenușă antrenată) și se poate colecta în mai multe puncte, acolo
unde au de obicei loc schimbări bruște ale direcției gazelor de ardere,
ori la final în electrofiltru (EF)
Caracteristicile energetice ale combustibililor fosili;

1. Caracteristicile combustibililor energetici


1.1. Clasificarea combustibililor energetici

Din multitudinea criteriilor de clasificare, ca provenienţă, vârsta


geologică, originea şi materialul genetic iniţial, modul de obţinere, etc.,
cel mai des se utilizează clasificarea după starea de agregare. După
acest criteriu, combustibilii se clasifică în solizi, lichizi şi gazoşi.

După provenienţă, combustibilii se împart în:


¨ naturali (ce se utilizează sub forma în care se găsesc în natură sau
suferind cel mult operaţii fizice ca spălarea sau sortarea)
¨ artificiali (obţinuţi în urma unor procese tehnologice).
n Clasificarea combustibililor după provenienţă

Combustibilul Naturali Artificiali

solid cărbune, mangal, cocs, semicocs,


şisturi bituminoase brichete, deşeuri solide
combustibile (industriale şi
menajere

lichid ţiţei derivatele ţiţeiului (benzina,


petrol lampant, motorina,
păcura)
gazos gaz natural şi de gaz de cocsificare,
sondă gaz de semicocsificare, gaz
de furnal,
biogaz, gaz de gazogen,
gaze reziduale combustibile
Pentru valorificarea lor energetica, combustibilii se ard şi modurile cele
mai uzuale de ardere ale acestora:

Ø Combustibilii solizi (cărbunii) pot fi arşi în stare concasată pe grătar


(necesitând dimensiuni medii de 30 ¸ 100 mm), sau în stare pulverizată
(necesitând dimensiuni medii mai mici sau egale cu 100 mm); măcinarea
se face cu ajutorul morilor care pot fi de mai multe tipuri.

Ø Combustibilii lichizi se ard de obicei sub formă pulverizată, stare la care


se ajunge prin injectarea acestora la presiuni foarte ridicate. Există şi
metode speciale de ardere a combustibililor lichizi sub formă de pânză
tronconică creată cu ajutorul unor arzătoare speciale.

Ø Combustibilii gazoşi se ard prin injectare directă. Dacă la ceilalţi


combustibili amestecul cu aerul comburant se face numai în interiorul
focarului, la arderea combustibililor gazoşi acest proces se poate
definitiva şi înainte de injectarea în focar, după caz.
3.2. Combustibilii solizi

În principiu, clasificarea combustibililor solizi se poate face după:


¨ materia primă ce a stat la baza formării,
¨ locul de formare,
¨ vârsta geologica,
¨ caracteristicile chimico-tehnice,
¨ caracteristicile energetice.
Cărbunii
n Cărbunii pe care îi găsim astăzi s-au format din generaţii de plante ce au
murit şi s-au acumulat pe fundul unor mlaştini.
Acolo, sub acţiunea presiunii şi temperaturii, vegetaţia a suferit un proces de
incarbonizare (creşterea conţinutului de carbon şi scăderea conţinutului de
oxigen şi hidrogen),

TURBA LIGNIT HUILĂ ANTRACIT


Clasificare în funcţie de vechime
Tipuri de cărbuni fosili
Turba Cărbune brun

Lignit

antracit
Huila
Turba
este cel mai tanar carbune fosil, fiind
rezultatul formelor initiale de decompunere a
resturilor vegetale, formându-se şi astăzi

are un continut de 25-60% de C si un


continut ridicat de săruri minerale

în momentul extracţiei ea conţine 75 - 80 %


umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în
care are o putere calorifică de 12 - 20 MJ/kg.

Turba uscată şi brichetată se foloseşte drept


combustibil casnic. De asemenea, ea se
poate folosi ca material filtrant sau ca
îngrăşământ.
Cămin în care se arde turbă.
Cărbunii bruni

n sunt rezultatul unui proces mai


inaintat de incarbonizare a
materialului vegetal.

au un continut de 60-70%
Carbon , ceea ce face ca puterea
lor calorica sa fie mai ridicata.

se utilizeaza, in general drept


carbuni energetici.
Lignitii
sunt carbuni proveniti din
incarbonizarea lemnului.

Spre deosebire de
carbunii bruni ei mai
pastreaza inca structura
lemnului din care au
provenit.
Huila
§ este un carbune cu aspect lucios,
mai dur decat carbunele brun.

§ are în conţinutul său 75-90%


carbon

§ este utilizata in cantitati mari in


fabricarea cocsului

§ datorită energiei termice ridicate


degajate prin ardere huila mai
poartă numele de aurul negru.
5. Antracitul

n este cel bun carbune natural, dupa


grafit, in ceea ce priveste continutul
in carbon ( 90-95% ) dar aproape
deloc materii volatile, ceea ce îl face
foarte dificil de aprins. Aprinderea
trebuie făcută cu un combustibil de
suport, care să-l aducă la
temperatura de 8000C, temperatura
de aprindere a carbonului.

este dur si stralucitor

are o putere calorifica ridicată, dar


datorită aprinderii dificile este puţin
folosit în energetică, fiind folosit în
industria chimică la producerea
electrozilor.
Conţinut Putere
Tipul de Umiditate
de carbon calorică, Aspect Utilizări
cărbune %
% kcal/kg

· prezintă elemente
îngrăşământ
TURBA 25-60 90-30 4000 vegetale nedescompuse
agricol
· galben-brun

v · nu conţin material
CĂRBUNI cărbune
e 60-70 30-45 4500-7000 vegetal nedescompus
BRUNI energetic
· negri, maţi sau lucioşi
c
h
i · păstrează structura cărbune
LIGNIŢI 65-70 15-50 6700
m lemnului din care provin energetic
e
· culoare neagră cărbune
HUILĂ 75-90 1-5 8500 · structură compactă, energetic,
· fâşii mate şi lucioase Cocsificare

· culoare neagră luciu


producerea
ANTRACIT 90-95 2 8900-9500 metalic
electrozilor
· Structură compactă

S-ar putea să vă placă și