MEDICAMENTE PARENTERALE

GENERALITATI, AVANTAJE SI DEZAVANTAJE .CLASIFICARE. FORMULAREA

PREP PARENTERALE

• Medicamentele parenterale = prep farm sterile sub forma de solutii , suspensii,

emulsii, pulberi sau comprimate , destinate a fi administrate transcutanat
printr-un procedeu care lezeaza tesuturile ( injenctare sau implantare ) in
corpul uman sau animal
• Parenteral = limba greaca de la cuvantul “par” = in afara de si “enteron” = intestin
sau de la cuvantul grec “parenthitenal= a injecta
• Principalele medicamente parenterale :

• -A forme lichide injectabile – prep farm sterile sub forma de solutii, suspensii ,
emulsii repartizate in fiole sau flacoane destinate adm prin injectare
• Au un volum redus intre 1- 20 ml si se obtin prin dizolvarea , dispersarea sau
emulsionarea subst si a eventulalilor adjuvanti in apa ptr prep injenctabile , intr-un
lichid neapos sau amestec de solventi .Se adm cu seringa

• -B forme lichide perfuzabile : prep farm izotonice , sterile si apirogene numai sub
forma de solutii apoase sau emulsii L/H care se adm iv ; in volume de 100 ml sau
mai mari cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare
• -C forme lichide de diluat ptr uz parenteral : sol conc sterile destinate a fi
injectate sau adm prin perfuzare dupa diluare intr-un lichid adecvat
• -D pulberi ptr prep injectabile : subst solide sterile repartizate in recipiente ;
inainte de adm se dizolva sau se suspenda in volumul de lichid steril , prin agitare
cand se obtine o solutie limpede sau o susp uniforma

• -E comprimate ptr sol injectabile : subst medicamentoasa este prelucrata sub

forma de compr care se dizolva in solventul respectiv in mom adm
• -F implante – compr sterile , mici , sub forma de discuri care se introduc aseptic ,
sub piele , prin incizare , ef retard
• -G seruri si vaccinuri – bioprep obtinute din specii microbiene vii sau omorate ,
toxine microbiene modificate prin diferite procedee si conditionate steril
• H – prep radiofarmaceutice – utilizate in scop diagnostic sau terapeutic

AVANTAJE

• -1. dozaj exact al sm

• -2. rapiditate de actiune : ef imediat sau chiar instantaneu in cazul adm iv
• -3. dirijarea timpului de act a medicamentului injectat ,in functie de calea de adm
si de gradul de dispersie a subst : ef instantaneu , cu o durata de cateva minute ,
sau o actiune prelungita de cateva saptamani
1
 • -4.evitarea unor ef secundare : tulburari gastro intestinale care apar dupa adm orala
• -5.evitarea inactivarii actiunii unor sm de catre sucurile gastrice ( peniciline )
sau micsorarea activitatii ( insulina , hormoni peptidici )
• -6.posibilitatea de act terapeutica localizata prin efectuarea anestezii locale , de
conc mari in anumite cavitati ; ptr diagnostic sau tratament ( radioopacifierea unor
organe , tratamentul unor infectii localizate ) , in stomatologie
• -7. posibilitatea adm unor medicamente care nu sunt absorbite in intestin si prin
adm orala au numai act locala in tractul gastro- intestinal
• - 8.adm la pacienti in stare de soc
• -9.prin adm parenterala se evita efectul primului pasaj
• -10.terapia parenterala furnizeaza mijloace de corectare a tulburarilor
hidroelectrolitice
• -11.alimentarea organismului pe cale parenterala
• -12.dezintoxicarea organismului prin accelerarea diurezei osmotice ( osmoterapia )
cu solutii de dializa peritoneala
Efectul primului pasaj hepatic
Medicamentele administrate oral ajung prin vena portă în ficat înainte de a pătrunde în
circulaţia sistemică. Dacă medicamentul este metabolizat în proporţie mare la nivel
hepatic => diminuarea acţiunii farmacologice. Acest metabolism este cunoscut sub
denumirea de efectul primului pasaj sau metabolism presistemic.

Exemple de medicamente care suferă o eliminare presistemică semnificativă:

Acid acetil salicilic Nitroglicerina
Alprenolol Nortriptilina
Clorpromazina Petidina
Isosorbid dinitrat Propranolol
Levodopa Salbutamol
Metoprolol Verapamil
Morfina Xilina
Consecinţa: în cazul unui medicament cu o metabolizare semnificativă după primul pasaj
hepatic, doza necesară unei administrări intravenoase va fi mult mai mică decât în
cazul administrării sale pe cale orală.
Alte medicamente (ex.: Xilina) suferă o metabolizare importantă şi rapidă la primul pasaj
hepatic încât nu pot fi utilizate pe cale orală.

DEZAVANTAJE

• -1. modul de adm traumatizant – durere la locul de injectare , eventualele iritatii

locale ;timpul de adm mai mare ca in cazul altor cai
• - 2.conditii speciale de fabricare , tehnologie complexa si costisitoare ptr a realiza
prep sterile , stabile , tolerabile si eficace
• - 3.folosirea de materii prime cu puritate fizica , chimica si microbiologica inalta

2
 • -respectarea unei riguroase asepsii la locul de adm ptr a evita contaminarea
bolnavilor
• - 4.prescrierea si adm prep parenterale va fi efectuata prudent ptr a evita
intoleranta locala sau generala , sensibilitatea ( socul alergic ) , act directa a unor
subst asupra sangelui , nervilor , vaselor
• -5.necesitatea injectarii repetate la intervale de timp determinate , ptr a avea un
nivel sanguin constant
• -6.aparitia de complicatii ca septicemia , infectii fungice , interactiuni
medicamentoase

CLASIFICARE

• A- gradul de dispersie ; solutii , suspensii , emulsii , pulberi , comprimate

• B – natura vehiculului : sol apoase , uleioase , in cosolventi , cu vehicul
vascozifiant
• C- modul de conditionare : doza unica si multidoze
• D- cant de vehicul :
• - prep injectabile 1-20 ml
• -perfuzii 100-1000ml
• -spalaturi ale cavitatilor peste 1000 ml
• E – calea de adm :
• -iv : sol apoase , emulsii L/H
• -im : sol si susp apoase , solutii si susp uleioase
• - sc : sol si susp apoase
• -cai secundare : sol apoase
• F – viteza de eliberare a sm :
• 1 forme parenterale cu eliberare conventionala (clasica) :
• sol injectabile apoase , perfuzii
• pulberi si compr sterile ptr sol inj apoase
• -2.forme parenterale cu eliberare modificata :
• forme parenterale depot : sol inj apoase cu vehicul vascos , sol inj uleioase ;
emulsii si microemulsii parenterale , implante
• forme parenterale cu eliberare controlata : sist perfuzoare , pompe implantabile si
neimplantabile perfuzabile
• 3.forme parenterale de transport si cedare la tinta:
• Vectori de prima generatie :microsfere , microcapsule ,
• Vectori de a doua generatie : lipozomi, nanocapsule , nanosfere
• Vectori de a treia generatie : vectori de a doua generatie pilotati de anticorpi
monoclonali
• G . Actiune farmacologica : anestezice , hipnotice , sedative , vasoconstrictoare ,
antiinflamatoare , diuretice , antifungice , citostatice etc

CAI DE ADMINISTRARE

3
 • 1.Cai intravasculare

• 1.1 calea intravenoasa

-in torentul sanguin-in vena
-actiune rapida
-corectarea ionogramei
-biodisponibiletate maxima
1.2 calea intraarteriala(i.a.)
-produse de contrast
-angiografii

• 2.Calea intramusculara
• -se injecteaza in tesutul muscular profund
• -putin dureroasa daca se injecteaza lent
• -atentie daca se injecteaza intr-o vena a muschiului (aspiratie inainte de injectare)
• -absorbtie buna (vascularizare mare)
• -se adm med cu volum mic;1-3 ml. max 10ml.

• 3 Calea subcutanata
• 3.1.-calea intradermica(i.d.)
-imediat sub suprafata pielii la limita dintre epiderm si derm
-se foloseste pt intradermoreactia la tuberculina(idr)
3.2.-calea hipodermica (cale subcutanata s.c.)-sub piele in tesutul subcutanat-
coapsa, umar, abdomen
-pt. subst. care se absorb lent-se obtine o actiune prelungita-pt insulina retard
-se adm pina la 2ml.sol.apoasa sau suspensie

• 4.Calea intraspinala si intratecala

-pt. o actiune la nivelul meningelui sau a axului cerebrospinal
- se injecteaza in spatiul spinal subarahnoidian plin cu lichid cefalo rahidian
4.1.Calea intrarahidiana(i.r.)
-pt. anestezie locala
4.2. Calea intradurala sau epidurala-injectarea in spatiul epidural
4.3. Calea subarahnoidiana (intraspinala sau intratecala)-meningite acute

• 5.calea intracardiaca
-inj.direct in miocard

• 6. Calea intraarticulara si intrasinoviala

-se injecteaza antiinflamatoare streroidiene
• 7.Calea intramedulara
-se inj.in maduva osoasa-in cavitatea sternului

4
MATERII PRIME

• Formularea de prep parenterale are ca scop realizarea de forme dozate , care tb sa

prezinte :
• Calitati obligatorii :
• -Sterilitate
• -Lipsa particulelor insolubile ( solutii )
• -Apirogenitate
• -Inocuitate
• Calitati dorite :
• -Izotonie –presiune osmotica
• -Izohidrie si capacitate tampon
• -Toleranta

SUBSTANTE MEDICAMENTOASE

• Toate sm utilizate ptr prep medicamentelor parenterale tb sa indeplineasca conditiile

prevazute de Fr sau normele in vigoare , sa fie de o puritate exceptionala dpdv
fizico- chimic si microbiologic
• Ptr unele subst , Fr prevad sorturi comerciale speciale , cu exigente deosebite
inscrise in monografii : cazul glucoazei “pro injectione “
• Subst tb sa fie conditionate in recipiente si ambalaje care sa le asigure atat
stabilitatea cat si evitarea impurificarii cu subst sau microrg
• Prezenta in medicamente a unor impuritati chimice care nu au importanta la adm
orala , poate genera dificultati la prepararea sol inj ca : aparitia de pp , coloratii,
degradari , care conduc la prep neomogene si fara efect terapeutic

• Exemplu : urmele de fier sau metale grele pot colora sol injectabile , datorita temp
ridicate din timpul sterilizarii , ca in cazul sulfatului de magneziu ( se formeaza
hidroxid feric – galben )
• La fel sol de glucoza , acid ascorbic , tiosulfat de sodiu , salicilat de sodiu se
coloreaza si se degradeaza rapid in prezenta de impuritati
• Gluconatul de ca poate contine ca impuritate cant f mici de oxalat de ca – o astfel
de subst poate fi folosita numai ptr prep de forme orale ; in cazul sol injectabile , in
urma sterilizarii se formeaza un pp fin
• Prezenta impuritatilor la prep opoterapice creeaza cele mai mari probleme –
albuminele cu rol sensibilizant si pot produce bolnavilor socuri alergice , iar in
timpul conservarii floculeaza

• Subst eflorescente , cu apa de cristalizare pe care o pot pierde , cat si subst

higroscopice sau delicvescente care pot absorbi apa din aer , pot sa- si modifice
continutul , ceea ce duce la prep supra sau sub dozate

5
 • Alte subst ca : sulfatul de magneziu , clorura de ca , fosfatul monosodic si disodic ,
bromura de ca isi pot modifica continutul in timpul depozitarii .Ptr a asigura un
dozaj exact , la prep sol injectabile se vor utiliza subst anhidre iar cele
higroscopice si delicvescente se vor usca la etuva
• Subst medicamentoase , ca materii prime , pot fi contaminate si de impuritati
biologice ca microorg , levuri fungi , virusuri , cat si de produsele lor de metab-
pirogeni
• Cele mai frecvent impurificate cu pirogeni sunt subst care contin in mol lor apa
de cristalizare : glucoza .1H2O ,lactatul de ca .5H2O,gluconatul de ca .1H2O
• S-au identificat frecvent contaminate cu bact producatoare de pirogene , sarje de
fiole injectabile pe baza de saruri ale ac glutamic , injectii cu extracte vegetale , sol
de albumina – din aceasta cauza , inainte de a fi utilizate la prep medic injectabile
tb verificate si sub aspectul pirogenitatii

APIROGENITATEA

• Absenta pirogenilor este o conditie obligatorie pt. preparate injectabile cu

volum peste 15 ml
• Pirogenele sunt substante responsabile de reactii febrile ,observate la om dupa
injectarea de preparate parenterale .Ele sunt substante secretate de
microorganisme care pot sa se afle in sol.inj.si pe care fabricantul tb.sa le elimine
sau el trebuie sa evite prezenta lor in aceste solutii
• Dupa o ora de la injectare apare: frison,cianoza, puls rapid,dispnee, temperatura
de 40 grade, cefalee si tulburari lombare. Totul revine la normal dupa 4-12 ore
• Apare dupa inj.i.v. sau perfuzii(volum mare)
• Piro=foc
• Genao=a naste
• Substantele pirogene care pot fi introduse in timpul fabricarii provin de la
bacteriile gram negativ;si alte microorganisme ca levuri, ciuperci
• Activitatea pirogena este legata de o endotoxina a peretelui microbian fie ca sunt
bacterii vii sau omorite intacte sau dezagregate.
• O solutie poate fi deci sterila dar piretogena daca ea contine cadavre de bacterii
sau fragmente ale peretilor microbieni care contin endotoxine