Divizorul de tensiune (Potentiometru) – Fizica 10

Pentru a utilize numai o parte U1, din tensiunea U de la borneleunui generator electric,
se foloseste un dispozitiv numit divisor de tensiune sau potentiometru, care consta
dintr-un rheostat cu cursor, cu 3 borne : A , B , D (fig.9.18).

La bornele AB este conectata tensiunea U,furnizata de generator.

La bornele AD se conecteaza receptorul care primeste tensiunea U1 < U

Valoarea lui U1 depinde de pozitia cursorului C :

Ea scade cand cursorul C este deplasat catre A si creste cand cursorul este deplasat spre
B.

Daca borna A este legata la pamant printr-un fir metallic, borna A are potentialul 0, deci
U1 poate creste de la 0 la +U .

Divizorul de tensiune – Electrotehnica 10

Prin divizor de tensiune se intelege circuitul alcatuit din 2 rezistoare in serie in scopul
de o obtine o tensiune mai mica decat tensiunea U de la bornele sistemului (fig. 3.22):

Curentul care trece prin divizorul de tensiune este:

U
I=
Re

Re =R1 + R2

U
I=
R 1+ R 2

U R2
U 2=I R2=
( )
R1 + R2
R2=U ( )
R 1+ R 2
<U
 Aplicatie:

Imaginati un dispozitiv care sa permita obtinerea unei tensiuni ajustabile intre 0 si o

valoare limita U.

Putem utilize un rheostat cu un singur sul de rezistenta R, prevazut cu un cursor mobil.

Simbolul graphic al dispozitivului este cel din figura 3.23.

Tensiunea dintre cursor si borna 0, presupusa de potential nul, este:

R2
U 2=U ( )
R 1+ R 2
<U

U 2=U x

R2=x - rezistenta reostatului intre cursor si borna de masa

R1 + R2=R

U x =U ( Rx )
La deplasarea cursorului de jos in sus , tensiunea U x creste de la 0 la U.

Aplicatia 4

Ce rezistenta trebuie conectata in serie cu un galvanometru avand :

R g=9,9 Ω

Pentru a dispune de un voltmetru capabil sa masoare tensiuni pana la 30 V (fig.

3.26)?

La capatul scalei curentul este de 50 mA.

 U U U
I= ⟹U =I Re =I ( Rg + R ad ) ⟹ R g + Rad = ⟹ R ad= −R g
Re I I

30
Rad = −9,9=600−9,9=590,1 Ω
1
( )
20

Sau:

Pentru divizorul de tensiune avem:

U R1
U 1=I R 1=
( R1 + R2 )
R1=U (
R 1+ R 2 )
U R2
U 2=I R2=
( R1 + R2 )
R2=U (
R 1+ R 2 )
- 1=g (galvanometru) ;
- 2=ad (rezistenta aditionala).

U g=I R g= ( 201 ) ×9,9= 9,920

Rg
U g=U ( R g + Rad )
Rad
U ad =U ( R g+ R ad )
Rg U × Rg
U g=U ( R g + Rad )
⟺ Ug=
R g + Rad
⇒U × R g=U g × ( Rg + R ad )

U × Rg U U
R g+ R ad=
Ug
⇒ Rad =
Ug ( )
× R g−R g=R g
Ug
−1
( )
Rad =Rg
( UU −1)=9,9
g
30

[( ) ]
9,9
−1 =9,9
600
9,9 [
−1 =9,9
600−9,9
] (
9,9 )
=600−9,9=590,1 Ω

20

Aplicatia 5:
 Sa se determine rezistenta voltmetrului din aplicatia 4.
RV =Re =R g + Rad=9,9+590,1=600 Ω

Sau:
U U 30
I= ⟹U =I Re ⟹ R e = = =600V
Re I 1
( )
20