Elemente de prozodie

Versul   = unitatea de bază a prozodiei. Un grup de cuvinte date după anumite reguli, formând împreună o
unitate metrică, un rând al unei poezii.

Rima = potrivirea sunetelor finale din două sau mai multe versuri începând cu ultima vocală accentuată.

Rimele = sunete sau grupuri de sunete identice sau aproape identice cu care se termină versurile   dintr-o
poezie.

Categorii de rime:
1. Monorimă ( a,a,a,a )
2. Împerecheată ( a,a,b,b )
3. Încruțișată ( a,b,a,b )
4. Îmbrățișată ( a,b,b,a )

RITMUL = În versuri, silabele accentuate se succed regulat, după același număr de silabe neaccentuate.

Tipuri de ritm: 
 Troheul: unitatea metrică formată din două silabe, prima accentuată, a doua neaccentuată,
specific poeziei populare
 Iambul: unitatea metrică formată din două silabe, prima silabă neaccentuată, a doua
accentuată.
 Amfibrahul: unitatea metrică formată din trei silabe,1 și 3 neaccentuate, 2 accentuată

 
 Dactilul: unitatea metrică formată din trei silabe, prima accentuată, celelalte neaccentuate

Măsura = numărul de silabe din care este alcătuit versul. Este mai mare în poezia cultă decât în cea populară.

Figuri de stil

I. Figuri de stil fonetice

1. Aliteratia este figura de stil care cobsta in repetitia unei consoabe sau a unyi grup de consoane, cu
scopul obtinerii unui efect imitativ, armonic.

Ex: „Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”

2. Asonanta este figura de stil care consta in repetitia aceleiasi/acelorasi vocale accentuate

in interiorul unui vers sau in mai multe versuri,  pentru a se obtine un efect muzical, eufonic.

Ex: „Iata craiul, socru mare”

II. Figuri de stil semantice

1. Epitetul este figura de stil care consta in evidentierea insusirilor deosebite ale obiectelor, fiintelor sau
fenomenelor in stare de a emotiona pe cititor.

a) epitet cromatic (evidentiaza culori)

Ex: „flori albastre tremur ude”

b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate)

Ex: „soarele rotund”

c) epitet cu rol personificator (atribuie o trasatura specifica fiintelor vii obiectelor sau fenomenelor)

Ex: „codrii se zvarcoleau neputinciosi”

d) epitet cu rol hiperbolizator (sugereaza o exagerare)

Ex: „gigantica poart-o cupola pe frunte”

e) epitet cu rol metaforic

Ex: „feti frumosi cu par de aur”

Obs: Epitetele pot fi exprimate prin adjective, substantive insotite de prepozitii, adverbe de mod si rareori
verbe la moduri nepersonale.

2. Comparatia este figura de stil care consta in evidentierea trasaturilor a doi termeni, in scop expresiv.

Ex: „ca un glob de aur luna stralucea”

Obs: Comparatia are intotdeauna doi termeni (comparat si comparant), uniti cu ajutorul prepozitiilor „ca”,
„precum”, „cat”, „asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a parea”, „a semana” sau „a se asemana”.

3. Personificarea este figura de stil care consta in atribuirea de trasaturi specifice fiintelor vii obiectelor,
fenomenelor, sau in atribuirea de trasaturi specific umane  animalelor, pasarilor, insectelor etc.

Ex: „Doar izvoarele suspina

Pe cand codrul negru tace”

Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are obligatoriu in componenta un verb, de
regula la mod personal.

4. Metafora este figura de stil care consta in inlocuirea unui termen cu sens propriu cu unul cu sens
figurat, mai expresiv, cei doi termeni avand insusiri comune.

Obs: Metafora mai este numita o comparatie subinteleasa, o comparatie prescurtata sau o comparatie din
care lipseste primul termen.

a) metafora explicita (sunt prezenti ambii termeni, atat cel cu sens propriu, cat si cel cu sens figurat)

Ez: „Luna, tu, stapana marii, pe a lumii bolta luneci.”

b) metafora implicita (este prezent numai termenul cu sens figurat)

Ex: „Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta

Prin care trece alba regina noptii moarta”

5. Hiperbola este figura de stil care consta in exagerarea dimensiunilor unui obiect, ale unei fiinte sau ale
unui fenomen, cu scopul obtinerii unui efect expresiv.

Ex: „In turbarea ei caniculara, arsita miezului inflacarat al zilelor de Iuliu musca cu dinti de foc de
pretutindeni”

6. Alegoria

III. Figuri de stil sintactice

1. Enumeratia este figura de stil care consta in insiruirea mai multor termeni, cel putin doi.

Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufasi inalta capul lor spre cer.”

2. Repetitia este figura de stil care consta in repetarea unor cuvinte sau constructii pentru a se obtine un
efect expresiv.

Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineata ninge iar”

3. Inversiunea este figura de stil care consta in topica inversata a cuvintelor; de obicei, inversiunea are in
componenta un adjectiv asezat in fata substantivului pentru a se accentua trasatura evidentiata de
adjectiv.

Ex: „Vesela verde campie acu-i trista, vestejita”

4. Antiteza este figura de stil care consta in folosirea alaturata a doi termeni cu inteles opus, pe tru a se
sublinia o anumita idee.

Ex: „Viata ori moarte, striga toti”

5. Interogatia retorica este figura de stil care consta in adresarea unei intrebari unei persoane de la care
nu se asteapta raspuns.

Ex: „Cine-o sa vie, trupul tau de-afara,

Sa-l caute si in jur sa sufle cald?”

6. Exclamatia retorica este figura de stil care consta in exprimarea unor sentimente de admiratie, pretuire
etc. in cadrul unor structuri exclamative.

Ex: „Cat te iubesc, frumoasa mea albina,

Ca sarcina chemarii te-a ucis!”

7. Invocatia retorica este figura de stil care consta in adresarea unei chemari unor persoane de la care nu
se asteapta raspuns.

Ex: „Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine”

Algoritm de comentare a figurilor de stil: 

1. Ce figura de stil este ? 
2.  Din ce este alcatuita ?
3.  Ce imagine sugereaza ?
4.  Ce semnifica ?

Formarea figurilor de stil:

 metafora - formata prin procedeul de metasenie
 epitetul - format prin procedeul de asociere a substantivului ,, .. '' si adjectivului ,, ..
''
 comparatia - formata prin procedeul de analogie
 personificare - formata prin procedeul de atribuire a enei/unor calitati umane
Comentariu poetic

Comentariu poetic (comentariu poeziei) - este un text care explica pasajele codificate (ascunse) ale
textului.

                                                                                                             Structura comentariului poetic 

I. O fraza sau un citat expresiv care reflecta tema sau valoarea autorului.

II. Introducere - incadrarea operei in creatia autorului ( vorbesti despre opera, ce importanta are poezia in
creatia autorului (Ea reprezinta capodopera lui ... )).

III. Cusprins:

1) Anul si locul publicarei operei (cand si unde).

2) Geneza (originea - la baza cui) si sursele de inspiratie (din ce s-a inspirat).

3) Semnificatia titlului.

4) Genul si specia litetata.

5) Mesajul textului (tema, motivele)/

6) Elemente de prozodie (rima, picior de ritm. masura versului)

IV. Incheiere:
 Aprecieri critice ( peronalitatea literara isi exprima opinia , parerea)/
 Propria opinie.    

Titlu

Semnificația unui tiltu poate fi comentată din următoarele puncte de vedere:

1. din punct de vedere literar titlul ar putea să reprezinte motivul central al poeziei sau ar putea
să sugereze tema și ideea poetică centrală;
2. din puct de vedere stilistic, titlul ar putea să conțină o anumită figură de stil a cărei
semnificație să accentueze ideea poetică;
3. din punct de vedere morfologic titlul ar putea să reprezinte o parte de vorbire cu valoare
expresivă (un substantiv articulat care să particularizeze obiectul; o anumită formă verbală; o
marcă a eului liric; indici de spațiu și de timp);
4. din punct de vedere semantic titlul ar putea să presupună un joc lexical prin asocierea
concretului și a abstractului sau a denotativului și a conotativului;
5. din punct de vedere al topicii și punctuației ar putea să conțină o inversiune care să atragă
atenția asupra unui anumit element sau ar putea să conțină semne de punctuație cu valoare
expresivă, în special punctele de suspensie care sugerează o invitație la meditație, o
continuare a ideii poetice și o modalitate de introducere a cititorului în cadrul creației.

N.B.: În comentarea unui titlu se va urmări permanent relația dintre semnificația titlului și modul în care
acesta se reflectă în text.

                                                                                                                           Semnificatia titlului

      Din punctul meu de vedere, titlul poeziei ... de ... este un element expresiv si rezumativ, care
orienteaza cititorul. Titlu este in stransa legatura cu ema poeziei care este ... .
      Un prim argument este ca titlul este unu-l sintetic ( un cuvant ) / analitic ( doua cuvinte sau mai multe )
format din ... .

      Al doilea argument este ca titlul se afla in legatura cu textul datorita mesajului operei. Astfel ideea
poeziei este ... , iar motivele care sunt redate sunt ... . Acestora li se mai adauga procedee artistice, astfel
se remasca epitetul ,, ... '' . Comparatia ,, ... '', sugereaza faptul ca ... . Personificarea ,, ... '', creeaza / ne
arata ... . Acestea se incadreaza in imaginile vizuale ,, ... '', ,, ... ''.

       In concluzie, titlul operei literare este cheia spre descifrarea continutului acesteia. 

 Eul liric
Eul liric - vocea poetului
Clasificarea:
1. Eul individual (pronumele eu), exemplu: Eu sunt inger.
2.  Eul liric colectiv (pronumele noi), exemplu: La noi sunt codri
3. Eul liric general (pronumele tu,voi), exemplu: Mama tu esti patria
4. Eul dual (eu-tu, noi), exemplu: Venii tarziu sa vada ce zici tu
5. Eul masca (el,ea), exemplu: Ei bland cantau

Sentimentele eului liric:

1. Determinam si fixam sentimentele fundamentale:
 bucurie
 incredere
 tristete 
 suparare
 nedumerire
2. Desprindem modalitatile de exprimare a sintimentelor:
 prin destainuire directa ,, sunt trist''
 prin intermediul imaginilor artistice
 din subtext

Prezenta eului liric:

1. Pronume la persoana I singular (eu, de mine, mea, pe mine, din mine).
2. Verbul la persoana I singular (as vrea, nu pot, ma furisez).
3. Adresarea directa prin pronume si verb la persoana a II (te-ai dus).
4. Vocativ

Mesajul poeziei
Mesajul unei poezii reiese din ideile poetice transmise in mod direct de eul liric. In functie de tema si
motivele discursului, precum si de postura eului poetic, pu- tem descifra semnificatiile/simbolismul
mesajului.
In primul rand, tema poeziei …… de …… este …… asa cum ilustreaza termenii ce a-partin campului semantic
al acesteia: “……” (exemple) si cum anticipeaza titlul ce deschide orizonturi de asteptare cititorului. Mesajul
textului transmite in mod di-rect sentimente de …… (nostalgie, tristete, melancolie, bucurie etc.) provocate
de …… (trecerea timpului, contemplarea naturii, asteptarea cuiva etc.) printr-un dis-curs artistic de mare
expresivitate. Majoritatea cuvintelor isi pierd sensul propriu, constituind un adevarat spectacol al figurilor
de stil. Astfel, …… (se numesc figuri de stil diverse, reprezentative pentru tema si se comenteaza). Pe
langa  acestea se remarca si imagini artistice ce sugereaza/contureaza/creioneaza/descriu in linii gratioase
planul cosmic/terestru (se comenteaza).

In al doilea rand, prezenta eului liric in text este concretizata prin diverse marci le-xico-gramaticale (se dau
exemple). In text predomina  grupurile nominale sub-stantiv-adjectiv, specifice descrierii artistice.
Substantivele fac parte din campul semantic al …... si sunt insotite de adjective ce evidentiaza elemente
de detaliu precum forma, starea, culoarea etc. (se dau exemple). Acestea au rolul de a parti-culariza
aspectul descris. Modurile de expunere utilizate in text sunt monologul liric/descrierea de tip
tablou/portret ce reprezinta “O secventa de suprafata care se opune dialogului, povestirii.” conform
afirmatiei lui A.J. Greimas./ce are un rol estetic.

Nu in ultimul rand, la nivel prozodic se evidentiaza o structura clasica/moderna, textul fiind alcatuit din …..
(distih, tertina, catren, cvintet, strofa polimorfa etc.) cu rima ….. si masura constanta/variabila de ……
silabe. Toate aceste aspecte de ver-sificatie confera poeziei o sonoritate armonioasa.

In concluzie, semnificatiile textului se leaga  de sentimentele de …… si de trairile eului liric. Se contureaza

astfel un mesaj poetic sensibil care impres. cititorul.

  Semnificatia mesajului textului – EPIC

In opinia mea, mesajul textului epic …… de …… reiese in primul rand din tema ace-stuia. Autorul transmite
in mod indirect, prin intermediul naratorului, al persona-jelor si al actiunii, un mesaj cu multiple
semnificatii.

Tema fragmentului este …… (natura, trecerea ireversibila a timpului, istoria, iubi-rea) asa cum
ilustreaza/sugereaza termenii din campul semantic al …… (se adauga exemple). Naratorul
extradiegetic/intradiegetic relateaza obiectiv/subiectiv la persoana a III-a/I evenimentele in care sunt
implicate  personajele (se adauga ci-tate).

Evenimentele/Intamplarile sunt relatate/narate cronologic prin inlantuire, putand fi rezumate (se rezuma
succint).

Personajele participante  la evenimente sugereaza semnificatii multiple prin fap-tele,atitudinile si trairile

lor (se caracterizeaza succinct protagonistul si se clasifica restul personajelor).

Modurile de expunere prezente in text sunt …… . Dialogul confera dinamism acti-unii si contribuie la
caracterizarea personajelor (in mod indirect). Descrierea cre-eaza o pauza in naratiune si contribuiela
infatisarea …… (cadrului de desfasurare a actiunii/a personajelor).

In concluzie, toate aspectele formale si de continut contribuie la construirea unui mesaj plin de
semnificatie care se refera la tema …… .

Lirica populara
Expresie a starilor sufletesti traite de individ sl colectivitate, lirica populara dezvolta, ca si cea scrisa, variate game
de teme si motive. Acestea sunt in strans raport cu insasi starile sufletesti ale omului, aceleasi pretutindeni, dar si cu
solul, fauna si flora, cu cerul patriei, si, desigur cu geniul fiecarui popor. De aceea, oricat de generale sunt
sentimentele de care sunt stapaniti creatorii anonimi, ascultatorii, ele devin particulare, fiind in dependenta de
specificul national. Asadar vom surprinde in lirica populara motive aparte, proprii anumitor spatii geografice. Si
deci anumitor popoare, si totusi inrudite intre ele prin multe note comune. Vom face cunostinta insa cu mijloace
poetice diferite, limbajul fiind cel care distinge lirica unui popor de a altuia.
 

LIRICA POPULARA
Lirica culta:
1.Doina

2. Cantecul popular/colind popular

3. Zicatoarea

4.Ghicitoarea

5. Strigatoarea

6. Proverbul 
 

Trasaturile liricii populare :

 Caracter oral

 Caracter anonim

 Caracter colectiv

 Caracter sincretic

Doina
Doina - este o specie a liricii populare in care exprima sentimente de dor, jale fata de anumite
imprejurari ale vietii, proiectate intr-un mediu rural, pastoral si arhaic. 

                                                                                   Structura doinei
Doina contine:
1) Paralelism sintactic (din ce parti de propozitie e alcatuita si cu care se aseamana)
2) Elemente de prozodie (rima imperecheata, picior trohaic, masura versului 7-8 silabe)
3) Diminutivele (dezmerdarea)
4) Figuri de stil (repetitia cel mai des)
5) Invocatie retorica 
6) Sentimente 

Tipuri de doine:
 de dor
  de jale
 de catanie
 de haiducie
 de instrainare

 Cantecul popular. Colindul popular.

Cantecul popular - este o poezie insotita de muzica, tematica lui fiind variata de exemplu dragostea,
munca, sarbatorile.

Tipuri de cantec:
 batranesc
 de dor
 de lume
 de mase
 de leagan

Zicatoarea
  Zicatoarea - frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care creatorul popular
exprimă o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.  

Ghicitoarea 
  Ghicitoarea - formulă (de obicei în versuri) prin care se enunță, metaforic, unele trăsături
specifice ale unei ființe, ale unui lucru etc. care urmează să fie aflat, ghicit; cimilitură.  

Strigatoare
  Strigatoarea - care strigă, care se remarcă, iese în evidență (mai ales prin aspecte sau
efecte negative); izbitor; evident. 

Proverbul
Proverbul - invățătură morală populară născută din experiență, exprimată printr-o formulă
eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată; zicală, zicătoare, parimie.  

Gen literar
Gen literar - categorie a teoriei literaturii ce reuneste opere asemanatoare prin raportul dintre
artist si realitate obiectiva, exprimata prin modalitatea specifica de a infatisa omul, actiunile si
starile sale sufletesti.
Gen literar:1) Liric (poezii)2) Epic (texte)3) Dramatic (opere scrise pe roluri)

Gen lyric
Genul liric - cuprinde operele literare in care autorul isi exprima in mod direct gandurile si
sentimentele, utilizand figuri de stil.

 Genul liric:
1) lirica populara 
 doina 
 cantecul 
 zicatoarea 
 ghicitoarea
 proverbul
 strigatoarea

2) lirica culta
 imnul
 pastelul meditatia
 indila
 elegia
 oda
 satira
 epigrama

Poezie de forma fixa:

 gazelul
 glosa
 madrigalul
 rondelul
 sonetul
 hai ku