Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7.proiectarea Preliminară Arhitectural Structurala2013
7.proiectarea Preliminară Arhitectural Structurala2013
Structurile cu pereţi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru: clădiri etajate cu
înălţime până la P+4E inclusiv: locuinţe, alte clădiri cu funcţiuni similare (hoteluri, moteluri,
cămine, internate, creşe,etc.), clădiri pentru învăţământ şi ocrotirea sănătăţii, alte tipuri de clădiri
social-culturale care nu necesită spaţii libere mari şi care au funcţiuni în general fixe (nu sunt
susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării);
-Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică (dată de forma
în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereţilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
-Rezistenţa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcţii
principale ale clădirii şi vor fi menţinute aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii. Se
recomandă ca diferenţa între valorile respective, să nu depăşească, la fiecare nivel, 25% iar în
elevaţie eventualele reduceri de rezistenţă şi de rigiditate să fie ≤ 20% .
Reducerile de rezistenţă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea:
a. densităţii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenţei zidăriei la compresiune.
Clădirile cu structuri de tip dual, la care pereţii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din
beton armat, se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de
raportul între cele două subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinţelor din P
100-1. Subsistemul "pereţi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din P 100-
1, cap.8 şi CR6-2013
- Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare
(PSU), lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările tehnice în
vigoare privind proiectarea şi execuţia pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi
contracţii mari.
a. Separarea construcţiilor în tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoartele dintre
dimensiunile generale ale tronsonului se recomandă a se situa între următoarele limite,
daca prin calcule şi prevederea unor măsuri constructive specifice nu rezultă alte valori
b 1 ht 1
≤ ; ≥
l 2 l 2
în care:
b, l – lăţimea şi lungimea tronsonului,
ht – înălţimea totală de la nivelul de fundare până la ultimul planşeu acoperiş
c. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor avea deschideri corespunzătoare,
pentru a permite rotirea independentă a tronsoanelor, ca urmare a tasării inegale.
Lăţimea minimă a rosturilor se determină cu relaţia:
brost =2ht ⋅ tg θ + 0, 05 [m]
∆B − ∆A
în care: tg θ = - este rotirea posibilă a tronsonului în cazul umezirii la unul din capete;
l
l – lungimea totală a tronsonului;
∆ B − ∆ A - diferenţa de tasare între capetele A şi B ale tronsonului, ţinând seama de
caracteristicile terenului natural şi de soluţia de fundare.
Se va analiza la rost soluţia unor fundaţii comune sau independente.
Se recomandă ca tronsoanele alăturate să fie fundate în general la acelaşi nivel.
Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt impermeabile la apă şi la aer, nu permit
propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste materiale trebuie să
aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaţă proiectată a structurii. Nu se permite închiderea
rostului cu tencuială
Tipuri de structuri
Poziţiile în clădire ale pereţilor structurali interior rezultă, de regulă, din concepţia planului de
arhitectură (în cazul locuinţelor, de exemplu,separă încăperile principale ale clădirii). Sistemul
structural cu pereţi deşi corespunde şi cerinţelor funcţionale ale clădirilor de locuire colectivă
(hoteluri, moteluri, cămine şi similare).
Dacă prin această operaţie aria pereţilor structurali de pe direcţia respectivă se reduce cu mai
mult de 20%, clădirea va fi încadrată pentru calcul în clasa clădirilor fără regularitate (tipul 2)
• înălţimea de nivel ≤ 3,50 m;
• distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale < 5,00 m;
• aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m2.
Structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat pentru
preluarea fortelor seismic.
Structuri de tip “sala/ hala”pentru săli de gimnastică, ateliere, depozite, clădiri agrozootehnice,
etc.
-distantele maxime intre pereti 9-15m;
-inaltimea de nivel 6-8m
-planseele intermediare partiale vor avea structura verticala proprie, independent de structura care
sustine acoperisul cladirii principale;
-eventual zona respectiva va fi separata prin rosturi verticale.
În cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe (uscatorii,
spalatorii, etc) , se considera "nivel" care se include în numarul total admis conform tabelului
8.8. chiar daca sunt îndeplinite conditiile speciale de alcatuire constructiva
Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pot fi folosite, în toate zonele
seismice, fara verificarea sigurantei în situatia de proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de încastrare, cu functiunea de anexe gospodaresti
care adapostesc bunuri de valoare redusa si în care accesul oamenilor este întâmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani (constructii pentru
organizare de santier, de exemplu).
Regimul de înaltime redus care este prevazut în Cod (2÷3 niveluri peste sectiunea de încastrare)
asigura, pentru grosimea minima de zid, eforturi unitare de compresiune aflate în intervalul 0.3 fd
÷ 0.5fd
Pentru amplasamentele cu acceleratie seismica de proiectare slaba si/sau moderata (orientativ
ag≤0.15g) eforturile tangentiale în rosturile orizontale ale zidariei ramân la valori scazute daca se
realizeaza ariile minime constructive de zidarie
Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor din tabel au fost urmatoarele:
- limitarea intensitatii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structura la o valoare
moderata: σ0 ≤ 0.5 fd ≅ 0.20 fk;
- limitarea intensitatii efortului unitar tangential mediu pe structura produs de actiunea seismica
de proiectare la o valoare moderata: τ0,max ≤ 0.5 fvd ≅ 0.20fvk;
- s-a considerat ca limita superioara a densitatii peretilor valoarea p= 6% dincolo de care spatiile
care rezulta nu mai pot fi utilizate corespunzator nici pentru locuinte modeste sau este necesara
îngrosarea excesiva a zidurilor.
Prezenta centurilor are si rolul de a limita extinderea fisurilor între nivelurile adiacente.
Acest tip de avarie poate conduce la prabusirea peretelui sub efectul combinat actiunii
seismice în planul peretelui si perpendicular pe plan.
Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv ≥ 2 (_ P+1E) în zonele seismice cu
ag≤ 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale elementelor
pentru zidarie, vor fi prevazute cu stâlpisori si centuri de beton armat la colturi si intranduri,
pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii în stadiile avansate de solicitare sub efectul
unor cutremure .
Rezistenta acestor elemente nu se va lua în considerare pentru calculul rezistentei de proiectare a
peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.
Densitatea peretilor structurali stabilita în tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste
sectiunea de încastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum
1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate în elevatie.
În cazul în care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de calcul
plan sau spatial.
În zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza,
trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu stâlpisori din beton armat la
ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima armata.
În zonele seismice cu ag≥0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral cu
pereti structurali confinati cu stâlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti
structurali din zidarie cu inima armata.
In cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numarul de niveluri peste sectiunea de
încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii
constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%, ceea ce face
ca eforturile unitare de compresiune si de forfecare în zidaria de la parter sa ramâna în aceleasi
limite ca si la o cladire similara fara mansarda;
Din punct de vedere practic, sporirea densitatii peretilor structurali cu 1% poate sa conduca la
rezolvari arhitecturale dezavantajoase sau cu costuri suplimentare importante. În aceasta situatie,
proiectantul trebuie sa aprecieze posibilitatile de adoptare a unei solutii cu rezistenta si ductilitate
sporite din zidarie sau trecerea la o structura din beton armat sau din otel;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc înaltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel încât sa nu rezulte împingeri în peretii perimetrali.
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stâlpisori de beton armat în
continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de beton
armat. ( )( )
Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv) dat în tabelul 8.9 poate fi depasit
cu un nivel, dar fara a depasi înaltimea de P+4E pentru zonele cu ag≤ 0,15g, daca sunt îndeplinite
urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta caracteristica la
compresiune a zidariei fk ≥ 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar (biografic).
Pereţii structurali
1)Pereţii structurali care intră în alcătuirea unei structuri din zidărie sunt de două categorii:
• pereţi plini (montanţi), legaţi între ei, la fiecare nivel, numai cu placa planşeului;
• pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre), constituiţi din montanţi (spaleţi) legaţi
între ei, la nivelul fiecărui planşeu prin grinzi de cuplare de beton armat sau plinuri
orizontale din zidărie care vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt ţesute
efectiv cu montanţii alăturaţi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu
buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este separat de centura planşeului).
2) Dispunerea în plan a pereţilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele
principale ale clădirii, pentru se evita efectele defavorabile ale răsucirii de ansamblu. Pentru
asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune se recomandă ca pereţii structurali cu rigiditate
mare să fie dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii.
(3)Se recomandă ca pereţii structurali transversali de la capetele tronsoanelor să fie cât mai puţin
slăbiţi prin goluri.
(4) Se recomandă ca sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii principale
ale clădirii să fie aproximativ egale
(5)În cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, neregularităţile în plan provin, în general,
din două cauze majore (sau dintr-o combinare a acestora) care decurg din concepţia arhitecturală
a clădirii:
• dispunere neregulată / nesimetrică a golurilor majore în pereţi
• forma în plan cu nesimetrie pronunţată.
Existenţa pereţilor lungi şi fără goluri (calcane) este inerentă, în special, în cazul clădirilor
"plombă" şi introduce efecte puternice de răsucire.
(6)Condiţiile de regularitate în elevaţie urmăresc, în primul rând, realizarea unui traseu direct şi
clar al încărcărilor verticale şi orizontale până la fundaţii şi asigurarea conlucrării spaţiale
dintre pereţii de zidărie de pe cele două direcţii şi dintre pereţi şi planşee.
În acest
(1) În cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi ≥40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se
accepta o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) În conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare buiandrug)
va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua în rigla de cuplare
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinând seama de suprarezistenta
armaturilor. )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se va
determina numai pentru încarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din SR EN 1992-1-
1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur
Deoarece în cazul zidariilor nearmate (fara stâlpisori la colturi) legatura între zidurile
perpendiculare se asigura numai prin tesere, pentru zonele cu ag ≥0.15g s-a prevazut, ca o masura
de asigurare suplimentara, montarea în rosturi a unor armaturi de legatura.
l l
h gol h et
l l
-Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.
• pentru zidăria nearmată (ZNA):
- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m
- spaleţi intermediari la pereţi de faţada şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
• pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR):
- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
- spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m
• pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.
Tabel 8.11 - Raportul ρ intre ariile în plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie
ag 0.10g 0.15g; 0.20g;0.25g 0.30g;0.40g
Perete n niv≤3 n niv≤3 ρ≤1.00 ρ≤0.80
exterior ρ≤1.5 ρ≤1.25
n niv=4,5 n niv=4
ρ≤1.25 ρ≤1.00
Perete n niv≤3 n niv≤3 ρ≤0.35 ρ≤0.25
interior ρ≤0.55 ρ≤0.45
n niv=4,5 n niv=4
ρ≤0.45 ρ≤0.35
Ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre
ρ=
Ariile plinurilor de zidarie
-Poate fi acceptată dispunerea alternantă a golurilor cu respectarea unor distanţe care să permită
transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".
-Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este
executată zidăria va fi 240 mm.
-Raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele
condiţii minime:
• zidărie nearmată (ZNA); het /t ≤ 12;
• zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA); het /t ≤ 15.
La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa si din
BCA, se vor prevedea, ca masura constructiva, stâlpisori de beton armat în urmatoarele pozitii:
- pentru zonele seismice cu ag_≤0,15g. la toate colturile exterioare si intrânde de pe conturul
constructiei (SC1)
- pentru zonele seismice cu 0,15g<ag_≤0,25g la toate colturile exterioare si intrânde de pe
conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2).
Prezenţa stâlpişorilor la intersecţii, colţuri şi ramificaţii de ziduri contribuie eficient la
realizarea legăturii dintre pereţii de pe cele două direcţii principale ale clădirii şi prin aceasta
la realizarea conlucrării spaţiale a subansamblurilor structurale verticale. Prezenţa
stâlpişorilor elimină avariile tipice care se manifestă prin expulzarea zidăriei de la colţurile
clădirii chiar şi la clădirile cu puţine niveluri supraterane
0- armare transversala: ( )
- etrieri închisi cu ф≥6 mm;
- distanta între etrieri: ≤15cm în câmp curent si ≤10 cm pe lungimea de înnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si sub centura). ( )
≥φ12
≥25
la≥50φ
≥25cm
≥φ12
P etr≥φ6 ≤15cm
Etr.≥φ6 ≤10cm
la≥60φ
C5.2.4(4)
Dispunerea alternantă a golurilor trebuie să evite situaţiile în care se creează zone slabe care
favorizează fisuri/crăpături în zona riglelor de cuplare (figura C.58b)
(a) (b)
Figura C.58 Dispunerea alternativă a golurilor de uşi pe înălţimea clădirii
(a) Dispunere recomandată (b) Dispunere defavorabilă/periculoasă
În afară de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereţii solicitaţi de încărcările
normale pe plan (seismice sau chiar din vânt).
Centurile contribuie şi la limitarea propagării fisurilor înclinate de la un nivel la altul.
Acest tip de avarie poate conduce la prăbuşirea peretelui sub efectul combinat acţiunii seismice în
planul peretelui şi perpendicular pe plan. Aportul armăturilor din centuri nu este luat considerare
la calculul rezistenţei la forţă tăietoare pentru clădirile din ZNA.
Prevederea centurilor intermediare la clădirile cu pereţi rari şi la clădirile tip "sală/hală"
are ca scop sporirea rezistenţei peretelui la:
• ruperea în scară din forţa tăietoare (prin concentrarea unei cantităţi semnificative de
armătură în această centură intermediară);
• acţiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui (prin realizarea unui reazem intermediar
pentru panoul de zidărie).
Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona
seismica, se vor prevedea centuri de beton armat în planul peretilor:
- la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat (beton armat sau
lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,
- în pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la constructiile
tip “sala/hala” ai caror pereti structurali au înaltimea >3,20 m, în zonele seismice cu ag≥0,15 g,
sau >4,00 m - în zonele seismice cu ag=0,10g.; prevederea centurilor intermediare la cladirile cu
pereti rari si la cladirile tip "sala/hala" are ca scop sporirea rezistentei peretelui la:
- ruperea în scara din forta taietoare (concentrarea unei cantitati semnificative de
armatura în aceasta centura intermediara);
- actiunea seismica perpendiculara pe planul peretelui.
()
≥2hp
- armare transversala: ( )
etrieri închisi cu ф≥6mm;
-distanta între etrieri: ≤15 cm în câmp curent si ≤ 10 cm pe lungimea de înnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stâlpisorii.
Tipul planşeului
Planşeele clădirilor cu pereţi structurali din zidărie se clasifică, din punct de vedere al rigidităţii în
plan orizontal, care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziţiile golurilor mari, în
două categorii:
a. planşee rigide în plan orizontal;
b. planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.
Pentru identificarea tipului de planşeu (rigid/flexibil) se poate ţine seama de condiţia dată în :
"Planşeul trebuie să fie considerat flexibil pentru distribuţia forţei seismice de etaj şi a
momentului de torsiune dacă deformaţia laterală maximă a planşeului (∆max) este mai
mare decât dublul deplasării relative de nivel (driftului) la etajul considerat"
sau de condiţia
Δ2 ≥ 1.5 (Δ1+ Δ3)/2
Poziţiile golurilor de dimensiuni mari în planşee vor fi alese astfel încât să nu conducă la
reducerea rigidităţii şi a rezistenţei planşeelor