COLOCVIU – MEDICINA MUNCII

Nume și prenume student: Ioniță Simona-Gabriela; Seria D, Grupa 39

1.a. Anamneza profesională: Pacientă în vârstă de 48 de ani, sex feminin, mediu rural
Profesia: Biochimist medical principal; Calificarea: studii universitare (Facultatea de Biologie,
specializarea Biochimie); Vechimea profesională: 29 ani și 8 luni; Vechimea în actualul loc de
muncă: 6 ani;
Ruta profesională: 1990-1994: asistent medical într-un spital clinic; 1994-2002: asistent medical de
laborator în cadrul unui laborator privat; 2002–2014: biochimist în cadrul unui laborator privat; 2014-
prezent: biochimist medical principal în laboratorul de analize medicale al unui spital de urgență.
Proces tehnologic: prelucrarea probelor biologice umane de la pacienții din spital, ambulatoriu de
specialitate, analize cu plată pentru pacienții din afara spitalului.
Operațiuni îndeplinite de pacient în cadrul procesului tehnologic:
Pacienta începe programul de lucru la ora 7:30. Îmbracă ținuta de spital în vestiarul dedicat acestei
activități și lasă hainele de stradă în dulăpiorul personal. Ajunsă la sectorul de lucru, pregătește
analizoarele pentru activitate (efectuarea mentenanței zilnice a analizoarelor, a stocului de reactivi
utilizați, efectuarea calibrării testelor). După aceea, realizează controlul intern de calitate cu seruri de
control dedicate (repetare la fiecare 8 ore de lucru) și efectuează analizele propriu-zise. Probelor
pacienților li se atribuie un număr unic de identificare, pe fiecare eprubetă fiind atașată eticheta cu
numărul și codul de bare. Apoi, acestea sunt așezate pe rack-uri de lucru și introduse în analizor.
Rezultatele sunt transmise în sistemul informatic al spitalului și sunt verificate și validate de
responsabilul de analize (biochimist, chimist, biolog), apoi de către medicul de laborator. Probele
lucrate sunt transportate la departamentul de prelucrare probe biologice în stative corespunzătoare și
păstrate în frigider 72 de ore. Pe parcursul programului, personalul de laborator trebuie să urmărească
anumiți parametri și să îi înscrie în documentele dedicate:
 temperatura și umiditatea mediului de lucru, temperatura frigiderului de păstrare a reactivilor și a
congelatorului cu serurile de control eșantionate;
 gradul de puritate a apei furnizată de stația de apă la care sunt conectate analizoarele;
 efectuează stocul de reactivi și face referatul cu reactivii, serurile de control, calibratorii necesari
pentru buna desfășurare a activității laboratorului;
 testele care nu au putut fi efectuate din cauza neconformităților: hemoliza, lactescența, ser
insuficient (condica Probe respinse);
 efectuează dezinfecția suprafețelor de lucru, respectă circuitul probelor, materialelor infecțioase,
înțepătoare, deșeuri menajere.
La încheierea turei (ora 14:30), predă situația analizorului, dezbracă echipamentul de protecție,
semnează în condica de prezență pentru plecare, merge la vestiar și schimbă ținuta de spital cu cea
de stradă.
Alte operațiuni: Funcționarea aerului condiținat este necesară pentru menținerea temperaturii
optime a analizoarelor, însă ambianța este deseori prea rece pentru personal. Pe de altă parte,
analizoarele generează căldură și sunt zgomotoae, fiind un factor stresant pentru mediul de lucru.
Caracteristicile locului de muncă: Acesta cuprinde mai multe compartimente: Compatiment
prelucrare probe biologice (suprafață de 30 m2), Departament biochimie, Departament
hematologie și coagulare, Departament bacteriologie: 3 camere de 30 m2 (cititor de antibiograme,
Analizor Bactalert, masă de lucru prevăzută cu lampă UV, camera pentru turnat medii și cea pentru
autoclavare), Departament parazitologie.
Noxe profesionale:
Agenți chimici: Soluții acide și bazice (dedicate întreținerii aparatelor)-caustice pentru piele; Riscul
biologic (toate probele provenite de la pacienți sunt considerate ca fiind potențial contaminate – de
exemplu: VHB, VHC, HIV, RPRc, Covid-19); Reactivi de laborator și coloranți biologici – în
cadrul operațiunilor realizate manual (cianura de potasiu, acidul clorhidric 5N, etanol, acetonă,
metanol); Agenți de dezinfecție și detergenți;
Agenți fizici: Ambianța luminoasă deficitară (tip neon), mai ales în timpul turelor de noapte, care
poate afecta vederea pacientei; Radiații non-ionizante (lămpile UV); Zgomotul generat de
analizoarele de lucru.
Expunerea la latex (mănuși se protecție), Solicitările neuropsihice sunt declarate de către
pacientă ca fiind deosebit de importante (necesitatea efectuării unori analize în urgență, atunci când
pacienții sunt în stare gravă și se așteaptă repede un răspuns din partea laboratorului pentru ca
medicul să poată elucida diagnosticul; necesitatea atenției distributive, urmărind orice eroare care ar
putea fi semnalată de soft; gărzi prelungite, de peste 30 de ore cu privare de somn).
Număr de muncitori în secție: Tura 1 (7:30-14:30): aproximativ 35 de cadre medicale și un
îngrijitor; Tura 2 (14:30-21:30): 4 cadre medicale și un îngrijitor; Tura 3 (21:30-7:30): 3 cadre
medicale
Mijloace de protecție colectivă: ventilația locală asigurată de aparate de aer condiționat în fiecare
încăpere (în stare de bună funcționare); procesul tehnologic este predominant automatizat și, parțial,
este reprezentat de tehnici manuale (dozare creatină, G6PD, însămânțarea probelor bacteriologice
pe medii de cultură, numărătoarea leucocitelor în urină, celule lupice, eozinofile nazale, examen
microscopic direct, medulograme, sedimente urinare neconcludente, calculi urinari,
methemoglobina, AVM).
 Mijloace de protecție individuală: uniforma medicală, papuci de spital, mănuși de protecție,
mască de protecție, vizieră sau ochelari de protecție și combinezoane (ocazional).
Igiena individuală: Duș pentru personal (utilizat ocazional de personalul din gardă), băi cu
chiuvete dotate cu săpun lichid și prosoape de unică folosință, chiuvetă în fiecare încăpere.
Simptomatologie subiectivă la locul de muncă: uneori reacții alergice la mănușile din latex
(urticarie de contact), la aerul condiționat, dezinfectanți pentru suprafețe, măști de protecție, vertij
apărut după o perioadă mai lungă de timp petrecută în fața ecranului sau la microscop.
Examen medical la angajare și examene medicale periodice: a fost efectuat examenul medical la
angajare (fără modificări) și examen medical periodic anual (glicemie, TA, puls – în funcție de
acestea se stabilește cine poate efectua turele de noapte; hemoleucograma, funcție renală, hepatică,
ECG, exudat faringian, coprocultură, Ag HBs, Ac anti HVC; la pacientă au fost normale).
Îmbolnăviri profesionale: aproximativ 10% din personalul laboratorului dezvoltă diabet pe fond
de stres și oboseala turelor de noapte.
1.c. Clasificarea noxelor profesionale identificate:
În funcție de natura lor: Agenți chimici: Soluții acide și bazice, Reactivi de laborator și coloranți
biologici, Agenți de dezinfecție și detergenți; Agenți biologici: bacterii și virusuri din probe;
Agenți fizici: Iluminatul insuficient; Radiații non-ionizante; Zgomotul; Variații temperatură;
Agenți neuropsihici: responsabilitatea mare.
În funcție de gravitate: 1.Riscul biologic (prin accidente de muncă: spargerea unor eprubete,
ruperea mănușii în timpul manipulării unei probe contaminate); 2. Soluții acide și bazice; 3.
Reactivi de laborator; 4. Solicitările neuropsihice; 5. Expunerea la latex; 6. Zgomotul; 7. Ambianța
luminoasă deficitară.
2.Principala noxă profesională este reprezentată de riscul contaminării biologice prin manipularea
de probe contaminate. Într-un studiu derulat în SUA între 2002 și 2004, 33% dintre laboratoarele
analizate au raportat cel puțin o infecție asociată cu munca în laborator. 1 Personalul medical este
expus unui risc crescut de infectare cu diverşi agenţi patogeni transmisibili prin sânge sau alte
lichide biologice. Aceștia pot fi reprezentați de: virusuri (VHB, VHC –– este necesară dozarea
periodică a AgHBs si a Ac anti HVC, vaccinare împotriva VHB; HIV), bacterii (Tuberculoza –
efectuarea periodică a unei radiografii toracice, intradermoreacția la tuberculină, test Quantiferon;
Streptococ sau alte bacterii din exudatul faringian – titru ASLO), paraziți.
3. Impactul posibil al acestei noxe asupra sănătății lucrătorului
1
Kamaljit Singh (University of Chicago) - Laboratory-Acquired Infections, 42 • CID 2009:49 (1 July) •
HEALTHCARE EPIDEMIOLOGY
 Bacteriile pot determina manifestări diferite: Bacilul Koch (TBC) – tuse persistentă, dureri toracice,
tuse cu spută sau sânge; Salmoneloza – febră, vărsături, diaree; Neisseria meningitidis (meningita):
febra, cefalee, redoarea cefei. Virusuri: Incidența infecției cu VHB este estimată a fi de 2-4 ori mai
mare la personalul de laborator decât în rândul populației generale. VHB și VHC pot determina
hepatite virale. Acestea sunt adesea asimptomatice și descoperite întâmplător, pacientul prezentând
uneori astenie, spleno și hepatomegalie. Manifestările nespecifice subliniază importanța urmăririi
prin examinări medicale periodice a acestei categorii de pacienți.
4.Plan de management: Conform declarațiilor pacientului, angajatorul ar trebui să asigure:
- un număr suficient de echipamente de protecție (uneori acestea lipsesc sau sunt în număr redus);
- repartizarea eficientă pe ture a personalului de laborator, astfel încât să se evite suprasolicitarea
fizică și intelectuală a acestuia, precum și micșorarea timpului de expunere la eventualele noxe
prezente la locul de muncă. După cum se observă din anamneză, pe perioada programului de zi
există un număr mare de angajați prezenți la locul de muncă, în timp ce în turele de noapte (care
sunt și cele mai solicitante) sunt foarte puțini angajați, ceea ce poate duce la epuizare, erori în
activitățile pe care le are de îndeplinit, lipsă de concentrare;
- respectarea unui program preventiv de supraveghere a funcționării (pacienta afirmă că au existat
cazuri în care s-au spart eprubete, iar angajații au intrat în contact cu produsul biologic);
- iluminatul optim al încăperilor (pe timpul nopții, acesta este declarat ca fiind obositor).

Bibliografie:
1. Oprea, Veronica – Ghid practice în medicina muncii – Ediția a doua, revizuită, Editura „Gr. T.
Popa”, U.M.F. Iași, 2017
2. Kamaljit Singh (University of Chicago) - Laboratory-Acquired Infections, 42 • CID 2009:49 (1
July) • HEALTHCARE EPIDEMIOLOGY
Poze de la locul de muncă:

Fișa postului:

Schema de organizare a laboratorului: