Managementul Protectiei Civile (II) - Managementul Protecției Civile La Nivelul Autorităților Locale978-620-0-62046-0

Col (r) dr.
Claudiu BRATU MANAGEMENTUL PROTECȚIEI CIVILE DIN ROMÂNIA (II)

Managementul protecției civile la nivelul autorităților locale, ISBN 978-620-0-62046-0, GlobeEdit (2021-03-04)
MANAGEMENTUL
PROTECȚIEI CIVILE DIN ROMÂNIA
VOLUMUL 1I
Managementul protecției civile
la nivelul autorităților locale
Col (rez) dr. Claudiu BRATU
1
Col (r) dr.Claudiu BRATU MANAGEMENTUL PROTECȚIEI CIVILE DIN ROMÂNIA (II)
Managementul protecției civile la nivel local are o importanță vitală în ceea ce

privește asigurarea rezilienței populației la situațiile de protecție civilă determinate de
producerea unor situații de urgență/dezastre sau, după caz, alte tipuri de evenimente
excepționale cu ar fi acțiunile hibride, urmările acțiunilor teroriste și, nu în ultimul
rând, consecințele acțiunilor militare.
Efectele evenimentelor, inclusiv a celor de natura protecției civile, este resimțit
imediat de către cetățeni. Pe cale de consecință managementul instituțional începe de
la nivelul localităților, care prin măsuri de prevenire și răspuns, se constituie în prima
linie de apărare, fiind urmat de cel județean, național iar în cazuri excepționale de cel
asigurat prin sprijin internațional.
Modul în care este organizată activitatea la nivel teritorial prin organizarea,
pregătirea și dotarea unei game largi de servicii pentru cetățean, coroborat cu
structurile specializate pentru asigurarea răspunsului în diferite situații constituie
ingredientele creșterii rezilienței în situații de protecție civilă.
Din perspectiva autorităților locale organizarea întregii game se servicii pentru
populație se constituie în mare majoritate în sprijin logistic și acțiuni complementare
în sprijinul structurilor specializate abilitate în intervenții în diferite situații.
2
CUPRINS
Nr.crt Denumire pag

Introducere 5
Capitolul 1
Servicii publice ale autorităților administrației publice locale cu 8
responsabilități în domeniul protecției civile
1. Domeniul esențial: Servicii comunitare de utilități publice 11
2. Domeniul esențial: Ordine publică 14
3. Domeniul esențial: Sănătate publică 19
4. Domeniul esențial: Asistența socială 23
5. Domeniul esențial servicii publice: Turism 28
6. Domeniul esențial servicii publice: Locuire 30
7. Domeniul de servicii publice: Servicii publice comunitare pentru 31
situații de urgență
8. Domeniul de servicii publice: Evidența persoanelor 43
9. Domeniul esențial servicii publice: Gestionarea spațială a 44
teritoriului
10. Domeniul esențial servicii publice: Protecția Mediului 48
11. Domeniul esențial: Tineret 59
12. Domeniul esențial de servicii publice: Cultură 60
13. Domeniul esențial de servicii publice: Energie 61
14. Domeniul esențial de servicii publice: Sport 62
15. Domeniul esențial servicii publice: Servicii poștale 62
16. Domeniul esențial de servicii publice: Agricultură 63
17. Domeniul esențial de servicii publice: Transporturi 67
18. Domeniul esențial de servicii publice: Apărare națională 73
19. Domeniul esențial de servicii publice: Administrarea 79
domeniului public și privat de interes local
3
Nr.crt Denumire pag
Capitolul 2
Managementul general al protecției civile la nivelul autorităților 82
locale
2.1. Responsabilități generale 85
2.2. Responsabilitățile decidenților în domeniul situațiilor de 102
protecție civilă
2.3. Atribuțiile structurilor de sprijin a deciziei 115
2.4. Atribuțiile componentei operaționale 126
Capitolul 3 152
Particularități ale managementului protecției civile/situațiilor de urgență
la nivel județean
Concluzii 180
Bibliografie 185
4
INTRODUCERE
Conceptul de protecție civilă în accepțiunea actuală1 se referă la ansamblul

sistemelor, structurilor și resurselor gestionate de guverne și care sunt orientate spre
protejarea populației non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale și
tehnologice. Această definiție este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii
Europene. În alte zone conceptul acoperă un areal variabil de măsuri aparținând
activităților de apărare ale populației (în general necombatante) împotriva atacurilor
militare, acelor necesare în caz de dezastre rezultate din atacuri teroriste sau din hazard
de altă natură, catastrofe naturale sau din riscuri de vulnerabilitate diverse conectate
conceptului de securitate națională.
La nivel strategic, misiunile protecției civile sunt dimensionate în funcție de
cadrul normativ internațional și cel național. Obiectivul general, de protecție a
protecției implică asumarea misiunilor specifice și identificarea mecanismelor privind
asigurarea conducerii strategice de apărare a țării și dimensionarea structurilor de
răspuns, prin prisma protecției necombatanților și a populației în ansamblu în
contextul în care manifestarea acțiunilor militare presupune direct sau indirect
producerea acțiunilor militare cu efect asupra populației civile, manifestarea
situațiilor asociate acțiunilor hibride si/sau chiar terorismului și nu în ultimul rând
manifestarea efectelor situațiilor de urgență/dezastrelor2.
Așa cum arătam în Managementul protecției civile din România, vol. I-
Managementul strategic al protecției civile, Protecția civilă cuprinde următoarele
componente: decizională, de sprijin a deciziei și operațională.
Managementul protecției civile vizează toate nivelurile ierarhice de conducere,
la strategic, operativ și tactic, corespunzătoare palierelor național, regional și local.
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Protecție_civilă;
2
Claudiu Bratu, Managementul protecției civile din România, vol I- Managementul strategic al protecției civile, ISBN
978-620-0-60548-1, GlobeEdit 2020
5
Managementul protecției civile la nivel local are o importanță vitală în ceea ce

privește asigurarea rezilienței populației la situațiile de protecție civilă determinate de
producerea unor situații de urgență/dezastre sau, după caz, alte tipuri de evenimente
excepționale cu ar fi acțiunile hibride, urmările acțiunilor teroriste și, nu în ultimul
rând, consecințele acțiunilor militare.
Pe parcursul volumului I au fost evidențiate și detaliate aspectele care vizează
palierul strategic al protecției civile, asigurat la nivel decizional de Guvernul României
și Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin Primului Ministru; ministrul
afacerilor interne; conducători ai instituțiilor publice centrale susținut de structuri
naționale de sprijin a deciziei.
În acest volum vor fi abordate aspecte care vizează palierul local (județean și
local) în ceea ce privește decizia și susținerea/fundamentarea deciziei.
În acest sens vor fi abordate aspecte care vizează arhitectura de comandă și
control și asigurare a răspunsului protecției civile la nivel județean și local.
În acest context, pentru gestionarea evenimentelor de protecție civilă, trebuie
avut în vedere faptul că, în general, domeniile de interes la nivel județean/local sunt
congruente cu cele de la nivel național și vizează:
-comanda și controlul acțiunilor de răspuns;
-asigurarea coordonării acțiunilor de intervenție de către inspectorul șef al ISU
-angrenarea judicioasă, a structurilor de intervenție în acțiuni de răspuns potrivit
competențelor;
-implementarea măsurilor care vizează protecția populației și asigurarea
măsurilor de natură medicală;
- asigurarea protecției personalului de intervenție și asigurarea echipamentelor
de protecție;
-asigurarea acțiunilor generale de protecție prin avertizare, înștiințare, alarmare;
- asigurarea acțiunilor de evacuare, cazare -adăpostire, asigurare apă și hrană,
asigurarea transportului, acordarea de ajutoare de primă necesitate, acordarea
asistenței sociale, psihologice și religioase;
- asigurarea acțiunilor de protecție CBRN;
- asigurarea alor misiuni cum ar fi sprijinul răspunsului pentru recunoaștere și
cercetare; căutare-salvare; descarcerare și deblocare căi de acces; localizarea și
stingerea incendiilor; menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice;
restabilirea stării provizorii de normalitate.
-comunicarea și asigurarea fluxului de informații către decidenți și populație;
6
-pregătirea și întrebuințarea în acțiuni de răspuns a personalului care asigură

misiuni de suport a intervenției;
- asigurarea activităților care vizează continuitatea activităților economice și
sociale (activități de producție, activități comerciale, activități educative, activități cu
public numeros);
- integrarea unor capacități de răspuns în sprijinul efortului acțiunilor de
intervenție;
-asigurarea aprovizionării populației cu alimente, produse de strictă necesitate
etc;
-asigurarea protecției populației vulnerabile și a celor din taberele de sinistrați;
-asigurarea ordinii și siguranței publice;
La nivelul județean și local, misiunile protecției civile sunt dimensionate în funcție
de cadrul normativ național.
Acest fapt evidențiază faptul că și la acest nivel, în domeniul situațiilor de
urgență/ dezastrelor sau, după caz, a situațiilor asociate acțiunilor hibride si/sau chiar
terorismului există în mare parte aceleași riscuri ca cele evidențiate la nivel național.
Din perspectiva protecției civile, obiectivul general al protecției civile la nivelul
autorităților județene și locale implică asumarea misiunilor specifice și identificarea
mecanismelor privind asigurarea conducerii, dimensionarea și folosirea judicioasă a
tuturor structurilor care pot fi angrenate în acțiuni directe de răspuns sau sprijin.
7
CAPITOLUL 1
SERVICII PUBLICE ALE AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE LOCALE CU RESPONSABILITĂȚI ÎN DOMENIUL
PROTECȚIEI CIVILE
Administrația publică centrală3 reprezintă ansamblul activităților desfășurate de

autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, în regim de putere publică, în
scopul organizării executării și executării în concret a legii, prin acțiuni de dispoziție
și prin prestarea de servicii publice.
Potrivit Codului Administrativ al României, adoptat prin OUG 57/2019,
autoritățile administrației publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe
centrale de specialitate din subordinea Guvernului sau ministerelor, autoritățile
administrației autonome.
Administrația publică locală4 reprezintă ansamblul activităților desfășurate de
autoritățile și instituțiile administrației publice locale, în regim de putere publică, în
Autoritățile administrației publice locale5 sunt consiliile locale, primarii și
consiliile județene.
În acest context este important de evidențiat faptul că în acest ansamblu
organizatoric ocupă un rol important serviciile publice și serviciile publice
deconcentrate.
Astfel, serviciul public6 este activitatea sau ansamblul de activități organizate de
o autoritate a administrației publice ori o instituție publică sau autorizată ori delegată
3
https://lege5.ro/Gratuit/gm2dcnrygm3q/definitii-generale-aplicabile-administratiei-publice-codul-
administrativ?dp=gi4tcojwg44tgoi
4
idem
5
Codul Administrativ al României, adoptat prin OUG 57/2019
6
idem
8
de aceasta, în scopul satisfacerii unor nevoi cu caracter general sau a unui interes
public, în mod regulat și continuu.
Serviciile publice deconcentrate7 sunt structurile de specialitate ale ministerelor
și ale altor organe de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale administrației
publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în
concordanță cu obiectivele politicilor și strategiilor sectoriale ale Guvernului.
În ceea ce privește protecția civilă8, autoritățile administrației publice centrale şi
locale, au următoarele atribuții principale:
• asigură stabilirea și integrarea măsurilor de protecție civilă la nivel național,
județean și local și urmăresc realizarea acestora.
• măsurile și acțiunile de prevenire din planurile de protecție civilă se planifică
și se execută prioritar;
• poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire9 a
populației afectate de urmările calamităților naturale și a celorlalte situații de protecție
civilă.
În România sunt identificate un număr de 227 de servicii publice, grupate în 34
de domenii, după cum urmează10:
1. Servicii comunitare de utilități 18. Sport;
publice; 19. Protecția și exploatarea resurselor
2. Ordine publică; minerale;
3. Sănătate publică; 20. Guvernare electronică;
4. Asistență socială; 21. Statistică;
5. Turism; 22. Cercetare științifică;
6. Locuire; 23. Informare publică;
7. Servicii publice comunitare pentru 24. Activități recreative;
situații de urgență; 25. Protecția drepturilor minorităților
8. Evidența persoanelor; naționale;
9. Gestionarea spațială a teritoriului; 26. Servicii poștale;
10. Învățământ; 27. Agricultură;
11. Ocupare și relații de muncă; 28. Administrare fiscală;
7
idem
8
Legea 481/2004 privind protecția civilă
9
Asigurarea condițiilor de supraviețuire se realizează prin serviciile de urgență, serviciile publice de gospodărie
comunală, instituții şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condițiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi
a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziție de organizații neguvernamentale române sau de comunitățile locale şi populația
din zonele neafectate, de state şi organizații străine ori cu caracter internațional.
10
9
12. Înfăptuirea actului de justiție; 29. Comerț;

13. Protecția mediului; 30. Transporturi;
14. Tineret; 31. Afaceri externe;
15. Cultură; 32. Apărare națională;
16. Energie; 33. Siguranță și securitate națională;
17. Comunicații electronice; 34. Administrarea domeniului public și
privat de interes local.
Dintre acestea un număr de 19 pot face obiectul angrenării în acțiuni de
răspuns și sprijin a răspunsului în situații de protecție civilă 11, care trebuie abordată
ca o componentă a sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță
națională ce cuprinde ansamblul măsurilor și activităților adoptate și desfășurate,
într-o concepție unitară, de autoritățile administrației publice, instituții și operatori
economici, precum și de către cetățeni, în scopul protejării populației prin asigurarea
condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate și restabilirii stării de
normalitate, precum și protejarea, bunurilor, valorilor culturale și mediului împotriva
efectelor următoarelor tipuri de evenimente:
a) situații de urgență;
b) dezastre;
c) acțiuni asociate amenințărilor hibride sau asimetrice;
d) conflicte armate.
Din perspectiva definiției de mai sus, servicii publice cu rol esențial în
implementarea măsurilor de protecție civilă pot fi:
Serviciile publice identificate în cadrul analizei, grupate pe domenii, cu
responsabilități în domeniul prevenii, răspunsului și reabilitării post eveniment în
domeniul protecției civile/situațiilor de urgență pot fi următoarele:
1. Serv comunitare de utilități publice
2. Ordine publică
3. Sănătate publică
4. Asistență socială
5. Turism
6. Locuire
7. Serv publice comunitare pentru situații de urgență
9. Gestionarea spațială a teritoriului
8. Evidența persoanelor
11
Proiect Lege a Protecției Civile, 2020
10
10. Protecția mediului

11.Tineret
12. Cultură
13. Energie
14. Sport
15. Servicii poștale
16. Agricultură
17. Transporturi
18. Apărare națională
19. Administrarea domeniului public și privat de interes local
1. Domeniul esențial: Servicii comunitare de utilități publice

Potrivit legii nr. 51 / 2006 a serviciilor comunitare de utilități publice serviciile
comunitare de utilități publice, sunt definite ca servicii de utilități publice - totalitatea
acțiunilor şi activităților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de
utilitate şi interes public general ale colectivităților locale cu privire la: alimentarea cu
apa; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea
apelor pluviale; producția, transportul, distribuția şi furnizarea de energie termică în
sistem centralizat; salubrizarea localităților; iluminatul public; administrarea
domeniului public şi privat al unităților administrativ teritoriale, precum şi altele
asemenea; transportul public local.
Din perspectiva măsurilor și acțiunilor specifice protecției civile autoritățile
locale, organizează serviciul esențial: Servicii comunitare de utilități publice pe
domenii specifice astfel:
Nivelul la care se organizează
Serviciul Judet Mun Mun/ Sect comuna
București oraș Mun
Buc
Salubrizarea localităților X X X X X
Alimentare cu apă și canalizare X X X X X
Alimentare cu energie termică în X X X X X
sistem centralizat
Iluminat public X X X X
Transport public local X X X X X
11
1.1. Salubrizarea localităților

Serviciul de salubrizare12 cuprinde următoarele activități principale, cu impact
asupra acțiunilor în domeniul protecției civile:
a) colectarea și transportul deșeurilor;
b) operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și
deșeurile similare;
c) măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;
d) curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune
a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
e) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora
către unitățile de ecarisaj sau către instalațiile de neutralizare;
f) organizarea tratării mecanic-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor
similare;
g) administrarea depozitelor de deșeuri și/sau a instalațiilor de eliminare a
deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;
h) dezinsecția, dezinfecția și deratizarea.
1.2. Alimentare cu apă și canalizare

Potrivit legii, scopul serviciului de alimentare cu apă și canalizare are drept scop
alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate pentru toți utilizatorii de pe
teritoriul localităților13.
În contextul răspunsului în situații de protecție civilă acest serviciu se poate
regăsi cu responsabilități în contextul general determinat asigurarea apei pentru
populație în situații diverse (secetă, contaminări, evenimente de natura alunecărilor de
teren sau cutremurelor și multe atletele asemenea, dar și în ceea ce privește organizarea
modului de răspuns la inundațiile provocate ca urmare a unor precipitații abundente.
12
Legea nr. 101/2006 Legea serviciului de salubrizare (republicată 2014) cu modificările și completările ulterioare la
nivelul autorităților administrației publice locale la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor și al sectoarelor
municipiului București.
13
Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare (republicată 2015) cu modificările și
completările ulterioare la nivelul autorităților administrației publice locale la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor,
județelor și al sectoarelor municipiului București.
12
1.3. Alimentare cu energie termică în sistem centralizat

Politica în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termică se
elaborează de Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Ministerul de resort și este
parte integrantă a politicii energetice a statului.
Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat 14 face
parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea
activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice.
Din perspectiva măsurilor asociate răspunsului în situații de protecție civilă sunt
avute în vedere următoarele obiective:
a) asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică;
b) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie
termică, pe termen lung;
c) asigurarea siguranței în funcționare a serviciului public de alimentare cu
energie termică;
1.4. Iluminat public

Potrivit legii serviciul de iluminat public15 se organizează, în comune, orașe și
municipii și cuprinde iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul
arhitectural, iluminatul ornamental şi iluminatul ornamental-festiv.
Sistemul de iluminat public destinat exclusiv prestării serviciului de iluminat
public este parte componenta a infrastructurii tehnico-edilitare a unităților
administrativ-teritoriale care, în conformitate cu Legea serviciilor comunitare de
utilități publice nr. 51/2006, aparțin proprietății publice a acestora și se evidențiază și
se inventariază în cadastrele imobiliar edilitare ale unităților administrativ-teritoriale.
1.5. Transport public.

Potrivit legii, serviciile publice de transport public16 se desfășoară în comune,
orașe, municipii, județe, asociații de dezvoltare intercomunitară și alte forme de
asociere între unitățile administrativ-teritoriale.
Serviciile publice de transport fac parte din sfera serviciilor comunitare de
utilitate publică și cuprind totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de
interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-
14
Legea nr. 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, la nivelul comunelor, orașelor,
municipiilor sau județelor
15
Legea nr. 230/2016 (*actualizată*) privind serviciul de iluminat public
16
Legea nr. 92/2007 cu modificări și completări prin legea 328/2018 privind legea serviciilor de transport public local
13
teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației

publice locale, în scopul asigurării serviciilor publice de transport local, precum și a
serviciilor publice de transport județean de persoane.
Autoritatea administrației publice locale impune sau contactează obligații de
serviciu public și poate acorda, în schimbul îndeplinirii acestora, drepturi exclusive
și/sau compensații de orice natură. Prin obligație de serviciu public se înțelege o cerință
definită sau stabilită de autoritatea competentă pentru a asigura servicii publice de
transport de călători de interes general, pe care un operator, dacă ar ține seama de
propriile sale interese comerciale, nu și le-ar asuma sau nu și le-ar asuma în aceeași
măsură sau în aceleași condiții fără a fi retribuit17.
În contextul situațiilor de protecție civilă acest serviciu poate fi contribuitor în
situații care presupune evacuare populației și bunurilor materiale.
Totodată, în context operațional, transportul public poate viza, printre altele,
asigurarea transportului personalului de intervenție în diferite zone de intervenție sau,
după caz, a personalului care desfășoară activități economice esențiale.
2. Domeniul esențial: Ordine publică

Ordinea publică18 reprezintă un ansamblu de norme juridice care stau la baza
funcționării unui stat de drept. Dispozițiile cu caracter de ordine publică, ce privesc în
special ordinea politică, economică și socială au un caracter imperativ și nu pot fi
înlăturate prin convenții particulare.
Ordinea publică cuprinde următoarele domenii
Buc
Ordinea, liniștea publică și paza X X X
bunurilor, circulației pe drumurile
publice, disciplinei în construcții și
afișajului stradal, protecției
mediului, activităților comerciale
și evidenței persoanelor;
17
Legea 328/2018 privind modificarea și completarea legii 92/2007 privind serviciilor de transport public local.
18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinea_publică
14

Buc
Paza obiectivelor de interes X X X X
județean de /Poliția comunitară;
Respectare a ordinii și liniștii X X potrivit organizării
publice / Poliția Română și acestora
Jandarmeria Română;
Asigurarea desfășurării fluente și X X X X
în siguranță a circulației pe
drumurile publice
Din perspectiva protecției civile acest serviciu public poate contribui în mod
esențial, sub coordonarea, în principal, al structurilor Ministerului Afacerilor Interne,
la asigurarea ordinii și siguranței publice la nivelul localităților dar în mod deosebit în
zonele de risc sau proximitatea acestora, protecția bunurilor materiale și dirijarea
circulației.
Este de menționat faptul în anumite situații determinate de adoptarea unor stări
excepționale (mobilizare, război, stare de urgență sau alertă, potrivit legii) poliția locală
va trece în coordonarea operațională a structurilor specializate ale Ministerului
Afacerilor Interne.
2.1. Ordinea, liniștea publică și paza bunurilor, circulației pe drumurile
publice, disciplinei în construcții și afișajului stradal, protecției mediului,
activităților comerciale și evidenței persoanelor se desfășoară în conformitate cu
prevederile art. 4 din Legea nr. 155/2010 a poliției locale, cu modificările și
completările ulterioare.
Poliția Locală, care furnizează serviciul public prestat la nivelul comunelor,
orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în domeniile ordinii, liniștii
publice și pazei bunurilor, circulației pe drumurile publice, disciplinei în construcții și
afișajului stradal, protecției mediului, activităților comerciale și evidenței persoanelor,
este organizată și funcționează, prin hotărâre a Consiliului Local, ca un compartiment
funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general, sau ca
instituție publică de interes local, cu personalitate juridică.
15
2.2. Asigurarea pazei obiectivelor de interes județean

Paza obiectivelor, bunurilor, și valorilor și protecția persoanelor prin forțe și
mijloace civile se realizează cu sprijinul și sub coordonarea, îndrumarea și controlul
Inspectoratului General al Poliției Române.
Paza obiectivelor, bunurilor și valorilor și protecția persoanelor prin forțe și
mijloace militare se realizează cu sprijinul și sub coordonarea, îndrumarea și controlul
Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și al unităților subordonate, care
urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
Serviciul este furnizat direct de către Poliția locală potrivit Legii nr. 155/2010 a
poliției locale, cu modificările și completările ulterioare
Responsabilul de furnizare a serviciului este reprezentat de consiliile județene
care pot înființa servicii publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes
județean.
Principalele misiuni sunt:
- paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor;
- paza a transporturilor de bunuri si valori importante;
- protecție personală specializata, denumita garda de corp;
- monitorizarea și intervenția la obiectivele de interes județean.
2.3. Apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților

fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, de prevenire și
descoperire a infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, de protecție a
instituțiilor fundamentale ale statului și de combatere a actelor de terorism este
prestat de Jandarmeria Română
Potrivit Legii 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei
Române, cu modificările și completările ulterioare, Jandarmeria Română este instituția
specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne,
care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la:
-apărarea ordinii și liniștii publice;
-prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legislației;
-protecția instituțiilor fundamentale ale statului;
-prevenirea și combaterea actelor de terorism.
Structurile jandarmeriei cu responsabilități sunt:
- Direcția generală de jandarmi a mun. București
16
- Inspectoratul Județean de Jandarmi

- Unități și subunități specializate
Securitate privată- structuri de securitate destinate pazei și protecției unor
obiective
Cu toate că nu se constituie în servicii publice, la nivel local pot exista structuri
de securitate destinate pazei și protecției unor obiective.
Securitatea privată19 constă în ansamblul de activități specifice, măsuri şi sarcini
organizatorice, adoptate de către persoane juridice publice sau private, în scopul
prevenirii, limitării, reducerii ori îndepărtării unor pericole la adresa siguranței
persoanelor a bunurilor si valorilor.
Acestea se constituie ca societăți comerciale având ca sarcini specifice paza unor
obiective folosind angajați proprii, selectați potrivit prevederilor din legea nr. 333 /
2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecția persoanelor cu
modificările și completările ulterioare.
Activitățile societăților de securitate privată nu trebuie sa se interfereze cu cele
conferite de lege politiei, forțelor armate sau altor autorități.
Ministerul Afacerilor Interne este autoritatea care asigură cadrul juridic general
și exercită prin structura de politie desemnata controlul asupra societăților de securitate
privată, care stabilește norme, proceduri standard și alte modalități de aplicare a
prezentei legi.
Pot face obiectul de activitate al servicii private de securitate, următoarele
activități:
1. securitate a obiectivelor, bunurilor și valorilor;
2. securitate a transporturilor de valori;
3. securitate a transporturilor de produse cu caracter special;
4. securitate a evenimentelor, organizate în locuri publice sau destinate
publicului;
5. securitate în aeroporturi, porturi şi pe navele de călători;
6. transport și protecție a corespondenței, efectelor poștale și coletelor;
7. securitate a bunurilor și valorilor, dispuse în locuri publice.
19
http://www.patrosec.ro/proiectul-de-lege-a-securitatii-private/
17
2.4. –Asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile

publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor
participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
Autoritățile publice competente cu furnizarea acestui serviciu sunt:
- Poliția Română prin direcțiile sale cu atribuții pe supravegherea traficului
rutier și a drumurilor destinate publicului, cu furnizare directă de către Poliția Rutieră;
- Registrul Auto Român;
- autoritățile administrației publice locale ce au în subordine poliția locală
Baza legală:
- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe
drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 155/2010 a poliției locale, cu modificările și completările
ulterioare;
- HGR nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile
publice, cu modificările și completările ulterioare;
- OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările
și completările ulterioare;
Poliția Locală și autoritățile publice locale sau centrale pot desfășura activități
rutiere sau pot emite reglementări privind circulația pe drumurile publice numai cu
avizul Inspectoratului General al Poliției Române.
OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și
completările ulterioare stabilește atribuțiile autorităților administrației publice locale,
reprezentate inclusiv prin poliția locală, în cazul serviciului circulației și drumuri
publice20. Astfel, autoritățile administrației publice locale sunt obligate în a lua măsuri
pentru menținerea permanentă în stare tehnică bună a drumurilor pe care le
administrează, precum şi pentru iluminarea corespunzătoare a acestora, instalarea,
aplicarea şi întreținerea mijloacelor de semnalizare rutieră şi a echipamentelor destinate
siguranței circulației
20
http://poca.ro/wp-content/uploads/2016/04/Analiza-cadrului-legislativ-si-institutional-pentru-furnizarea-serviciilor-
publice.pdf
18
3. Domeniul esențial: Sănătate publică

Potrivit legii 95/2006 privind sănătatea publică - asistența de sănătate publică
reprezintă efortul organizat al societății în vederea protejării și promovării sănătății
populației. Asistența de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor
politico-legislative, al programelor și strategiilor adresate determinanților stării de
sănătate, precum și prin organizarea instituțiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor
necesare.
Sănătatea publică21 reprezintă starea de sănătate a populației în raport cu
determinanții stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viață,
asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate;
Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populației.
Orice spital are obligația de a acorda primul ajutor și asistență medicală de
urgență oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătății persoanei este
critică. După stabilizarea funcțiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul
obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil.
Spitalul va fi în permanență pregătit pentru asigurarea asistenței medicale în caz
de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale și alte situații de criză și este
obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.
Spitalele se organizează și funcționează, pe criteriul teritorial, în spitale
regionale, spitale județene și spitale locale (municipale, orășenești sau comunale).
Spitalele pot avea în componența lor structuri care acordă servicii ambulatorii de
specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijiri la domiciliu, servicii paraclinice
ambulatorii.22
Se asimilează spitalelor private și unitățile sanitare private înființate în cadrul
unor organizații nonguvernamentale sau al unor societăți reglementate de Legea nr.
31/1990, privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare
Sănătatea publică se realizează în cadrul structurilor specializate ale ministere și
instituții cu rețele sanitare proprii, astfel23:
- în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Sănătății, respectiv
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției,
21
Legea 95/2006 privind sănătatea publică
22
idem
23
idem
19
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Serviciul Român de Informații, Serviciul

de Informații Externe;
- autoritățile și instituțiile care au în subordine unități sanitare;
- autoritățile administrației publice locale;
- universitățile de medicină și farmacie acreditate sau cele care au în structură
facultăți de medicină și farmacie acreditate.
Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru instituționalizat, de echipe aflate
sub coordonarea inspectoratelor pentru situații de urgență, în colaborare cu autoritățile
publice locale și structurile Ministerului Sănătății.
Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montană, Unitatea Specială de
Intervenție în Situații de Urgență din subordinea Inspectoratului General pentru Situații
de Urgență și alte instituții publice similare pot avea personal instruit în primul ajutor
calificat, care acționează în cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste
instituții.
Organizațiile nonguvernamentale și cele nonprofit pot participa la această
activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situații de
urgență și cu autoritățile publice locale.
Asistența medicală publică de urgență24 în faza prespitalicească este asigurată de
serviciile de ambulanță județene și de cel al municipiului București, precum și de
echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare, aflate
în structura inspectoratelor pentru situații de urgență, a autorităților publice locale și a
spitalelor județene și regionale.
Este de evidențiat faptul că în situații de protecție civilă, potrivit cadrului
normativ specific și/sau adoptarea unor stări excepționale (stare urgență, starea de
alertă, război sau mobilizare) aceste capabilități (parțial sau total) să treacă în
coordonarea operațională a structurilor de specialitate din subordinea Ministerului
Sănătății.
24
Legea 95/2006 privind sănătatea publică
20
Domeniul esențial Sănătate publică cuprinde următoarele domenii:

Serviciul Județ Mun Mun./ Sect comuna
Buc
Asistență medicală comunitară X X X X X
Serviciul public de asistență X X X X
medicală primară
Serviciul public furnizat în cadrul X X X X
unităților de asistență medico-
socială
Asistență medicală de urgență și X X X X X25
prim ajutor calificat
Asistență medicală în unitățile X X X
sanitare cu paturi/ambulatorii de
specialitate
3.1. Asistență medicală comunitară

Asistența medicală comunitară include ansamblul de activități şi servicii de
sănătate care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale la nivelul comunității,
pentru soluționarea problemelor medico-sociale ale individului, în vederea menținerii
acestuia în propriul mediu de viață.26
Autoritățile implicate în asigurarea furnizării serviciului public de asistență
medicală comunitară sunt următoarele:
a) La nivel județean
- prin Direcția de Sănătate publică- monitorizare; coordonare tehnică și
metodologică; monitorizare și evaluare activitate;
- prin Consiliul Județean- monitorizare și raportare la Direcția de Sănătate
Publică
25
La subunitățile dispuse în comune sau punctele de lucru ale ISU care au în organizare ambulanțe
26
OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții şi competențe exercitate de Ministerul Sănătății către
autoritățile administrației publice locale
21
b) La nivel local (primar)- activități de asistență medicală comunitară integrată

cu sistemele se asistență socială;
3.2. Asistență medicală primară- este furnizat de cabinetele de medicină de

familie, unități sanitare private specializate în furnizarea de servicii medicale în
asistență medicală primară
3.3. Servicii de asistență medico-socială- „...asistența medico-socială se

realizează prin unități de asistență medico-socială, în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de
interes județean şi local... 27”.
Consiliile Județene și Consiliile Locale pot înființa, unități de asistență medico-
socială, prin reorganizarea unor unități sanitare publice (de interes județean și local, cu
privire la care terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea sunt incluse în
domeniul public al unității administrativ-teritoriale și care au fost date în administrare
unităților sanitare). Unitățile de asistență medico-socială se organizează ca instituții
publice cu personalitate juridică finanțate din venituri proprii şi subvenții acordate de
la bugetele locale.
3.4. Asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat

Asistența publică integrată de urgență este asigurată de instituțiile publice de stat
aflate în structurile Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne şi/sau în
structura autorităților publice locale28.
În funcție de situația socială, există mai multe tipuri de autorități implicate în
furnizarea serviciului public:
• Primul ajutor calificat se acordă de echipe aflate sub coordonarea
inspectoratelor pentru situații de urgență, în colaborare cu autoritățile publice locale şi
structurile Ministerului Sănătății29. Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montană.
Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență din subordinea Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență şi alte instituții publice similare pot avea personal
instruit în primul ajutor calificat, care acționează în cadrul misiunilor specifice de
salvare asigurate de aceste instituții.
27
OUG nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean şi local
28
publice.pdf
29
Legea nr. 95/2006
22
• Asistența medicală publică de urgență în faza prespitalicească este asigurată de

serviciile de ambulanță județene şi de cel al municipiului București, precum şi de
echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgență, reanimare şi descarcerare
(SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situații de urgență, a autorităților
publice locale și a spitalelor județene şi regionale30.
• Asistența medicală publică de urgență în faza spitalicească este asigurată de
spitalele orășenești, municipale, județene și regionale aflate în structura Ministerului
Sănătății și/sau a autorităților publice locale31. La nivel spitalicesc, asistența medicală
de urgență se asigură în spitalele orășenești, municipale, județene și regionale și ale
municipiului București, precum şi ale ministerelor şi instituțiilor publice cu rețele
sanitare proprii32.
3.5. Asistență medicală în unitățile sanitare cu paturi/ambulatorii de

specialitate
În privința unităților sanitare din rețeaua autorităților administrației publice
locale, menționează transferul managementului asistenței medicale acordate în unele
unități sanitare cu paturi către autoritățile administrației publice locale și către Primăria
Municipiului București33
Conform art. 7 din normele metodologice de organizare şi funcționare a centrelor
de sănătate multifuncționale aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1144/2011,
centrele de sănătate multifuncționale asigură, în funcție de încadrarea cu personal de
specialitate și de dotarea tehnică:
• servicii medicale efectuate în regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice și
paraclinice;
• servicii medicale efectuate în regim de spitalizare de zi;
• servicii medicale de asistență medicală de urgență.
4. Domeniul esențial: Asistența socială

Sistemul național de asistență socială este compus din sistemul de beneficii de
asistență socială și sistemul de servicii sociale.
Pentru realizarea unor acțiuni sociale coerente, unitare și eficiente în beneficiul
persoanei, serviciile sociale se pot organiza și acorda în sistem integrat cu serviciile de
30
idem
31
Legea nr. 95/2006
32
idem
33
OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții şi competențe exercitate de Ministerul Sănătății către
autoritățile administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare
23
ocupare, de sănătate, de educație, precum și cu alte servicii sociale de interes general,

după caz34.
În cadrul domeniului asistenței sociale au fost identificate 13 servicii publice,
dintre care, în ceea ce privește asigurarea răspunsului local în domeniul protecției civile
sunt următoarele:
-Administrare a beneficiilor de asistență socială
- Serviciul public de protecție a persoanelor fără adăpost;
În situații de protecție civilă, de regulă, aceste servicii asigurate populației vor
desfășura misiunile specifice, însă pot fi integrate parțial sau în totalitate într-un cadru
organizatoric temporar adaptat cerințelor generale și specifice la nivel național/regional
sau, după caz, local.
Buc
-Administrare a beneficiilor de X X X X X
asistență socială
- Serviciul public de protecție a X X X X
persoanelor fără adăpost
4.1. Administrare a beneficiilor de asistență socială.

Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările şi completările ulterioare
definește că beneficiile de asistență socială drept măsuri de redistribuire
financiară/materială destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condițiile de
eligibilitate prevăzute de lege şi beneficiarul drept persoana care primește beneficii de
asistență socială şi/sau, după caz, servicii sociale.
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de
substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării
unui nivel de trai minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării
incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror
drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege35.
Beneficiile de asistență socială sunt clasificate, în funcție de scopul lor, astfel:
34
Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare
35
idem
24
a) beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și

riscului de excluziune socială;
b) beneficii de asistență socială pentru susținerea copilului și familiei;
c) beneficii de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
d) beneficii de asistență socială pentru situații deosebite.
Beneficiile de asistență socială se acordă în bani sau în natură și cuprind:
- alocații
- indemnizații
- ajutoare sociale
- facilități
Din perspectiva măsurilor de prevenire și răspuns în situații de protecție civilă,
punctul d)- beneficii de asistență socială pentru situații deosebite- poate constitui un
element de analiză la nivel managerial.
Beneficiile de asistență socială în natură pot fi ajutoare materiale constând în
bunuri de folosință personală sau îndelungată și alimentare, acordate individual ori în
cadrul unor programe destinate facilitării accesului la educație, sănătate și ocupare.
În funcție de beneficiarul acestora, beneficiile de asistență socială pot avea:
a) caracter individual, acordate persoanei singure, unuia sau mai multor membri
din familie a căror nevoie identificată constituie o situație particulară şi necesită
intervenție individualizată;
b) caracter familial, acordate pentru creșterea calității vieții în familie şi
menținerea unui mediu familial propice realizării funcțiilor de bază ale acesteia.
Beneficiile de asistență socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi
riscului de excluziune socială se acordă pe perioade determinate de timp sau pentru
situații punctuale și pot cuprinde36:
- ajutoare de urgență susținute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale,
acordate pentru situații datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
- ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiați, precum și persoanelor
care au obținut protecție subsidiară în România, în condițiile prevăzute de lege;
- facilități privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la
comunicare şi informare, precum şi alte facilități prevăzute de lege;
36
25
4.2. Protecție persoanelor fără adăpost

Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 58 din Legea nr. 292/2011 a asistenței
sociale, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice
locale au competențe exclusive în ceea ce privește asigurarea serviciului public de
protecție a persoanelor fără adăpost.
Pentru anumite categorii de persoane fără adăpost37, respectiv copiii străzii,
persoanele vârstnice singure sau fără copii și persoanele cu dizabilități care trăiesc în
stradă, autoritățile administrației publice locale au obligația de a înființa pe raza lor
teritorială servicii sociale adaptate nevoilor acestora. Totodată, autoritățile
administrației publice locale au obligația de a organiza adăposturi de urgență pe timp
de iarnă pentru persoanele care trăiesc în stradă.
Potrivit prevederilor art. 59 din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu
modificările și completările ulterioare, serviciile sociale destinate persoanelor fără
adăpost pot fi acordate prin echipe mobile de intervenție în stradă sau servicii de tip
ambulanță socială, în adăposturi de noapte și în centre rezidențiale cu găzduire pe
perioadă determinată.
De asemenea, autoritățile administrației publice locale pot înființa centre
multifuncționale care asigură condiții de locuit și de gospodărire pe perioadă
determinată pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului, în vederea
prevenirii și combaterii riscului ca aceștia să devină persoane fără adăpost.
4.3. Crucea Roșie

Asociat serviciilor de sănătate și asistență socială, pentru gestionarea unor
situații protecție civilă/situații de urgență de la nivelul județelor și a sectoarelor
municipiului București există filiale a Societății Naționale de Cruce Roșie.
Societatea Națională de Cruce Roșie din Romania este o organizație umanitara,
membră a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie si Semiluna Roșie, auxiliară
autorității publice și abilitată prin lege sa asigure asistența umanitară în caz de
dezastre și sa vina in sprijinul persoanelor vulnerabile.
Crucea Roșie participă potrivit legii protecției civile la acțiunile de limitare si
înlăturare a urmărilor situațiilor de protecție civilă. Potrivit legii la aceste misiuni
participa structuri de intervenție din cadrul IGSU, existente pe timp de pace sau care
37
26
se pot mobiliza in timp scurt, unități si formațiuni militare ale MAI, Ministerului
Apărării Naționale, servicii de urgenta voluntare, formațiuni de Cruce Roșie si alte
structuri cu atribuții in domeniu38”.
Societatea Națională de Cruce Roșie din Romania funcționează în baza legii nr.
139/1995.
În îndeplinirea misiunii sale umanitare39, SNCRR, prin filialele sale, în condițiile
legii, poate desfășura următoarele activități principale:
a) să acționeze în caz de conflict armat, iar în timp de pace să se pregătească să
acționeze ca auxiliară a autorităților publice, în toate domeniile prevăzute de
Convențiile de la Geneva din 1949 și în favoarea tuturor celor în suferință, atât persoane
civile, cât și militare;
b) să contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor
și la alinarea suferințelor, prin programe și servicii de sănătate în beneficiul tuturor
categoriilor de persoane defavorizate din comunități;
c) să organizeze, la nivel național, regional, județean sau local, servicii de
asistență socială, de ajutorare de urgență în favoarea victimelor dezastrelor, servicii
de ambulanță și de îngrijire a persoanelor defavorizate, bolnave sau vârstnice;
d) să instruiască și să pregătească, prin cursuri de prim ajutor, personalul
navigant civil și militar, aerian, maritim și terestru, operatorii de transport public de
persoane, viitorii conducători auto, alte categorii profesionale precum și mediatori și
formatori de prim ajutor în comunitățile vulnerabile;
e) în colaborare cu autoritățile, din rațiuni umanitare, să desfășoare activități de
căutare a persoanelor dispărute și pentru restabilirea contactelor familiale întrerupte
din diferite motive;
f) să încheie acorduri, contracte sau parteneriate cu organizații
neguvernamentale, cu ministere și alte instituții de specialitate ale administrației
publice centrale și locale, precum și cu sectorul privat, în vederea elaborării și
desfășurării unor programe/proiecte agreate de comun acord;
g) să promoveze, prin proiecte și programe, donarea voluntară și neremunerată
de sânge;
h) să inițieze și să sprijine, programe și proiecte sociale, să furnizeze servicii de
asistență socială primare și specializate și servicii medico-sociale prin mijloace fixe și
mobile, cum ar fi cantine și ambulanțe sociale, pentru toate categoriile de persoane
38
39
https://crucearosie.ro/assets/Uploads/Statutul-Crucii-Rosii-Romane.pdf
27
aflate în dificultate, la nivel național, regional, județean și comunitar, ținând cont de

vulnerabilitățile și capacitățile locale;
i) să organizeze servicii de salvare montană și servicii de salvare în apă a
persoanelor aflate în pericol de înec și în scopul prevenirii oricăror accidente de acest
fel pe plaje, în ștranduri, în parcuri acvatice, în porturi de agrement nautic și în alte
locuri organizate pentru îmbăiere, situate pe litoralul Mării Negre și pe apele interioare
naturale sau amenajate; r) să furnizeze servicii de prim ajutor de bază și de prim ajutor
calificat;
j) să dezvolte și să furnizeze programe de formare continuă și să evalueze
competențele în domeniul asistenței sociale.
5. Domeniul esențial servicii publice: Turism

În contextul unor situații de protecție civilă parte din serviciile asociate
domeniului public – Turism, pot fi angrenate în concepția locală, județeană sau
națională de asigurare a răspunsului sau sprijinul răspunsului.
Modul în care aceste entități vor utilizate în context operațional va ține cont de
organizarea, dotarea și particularitățile acestui serviciu la nivel local.
Buc
Serviciul public de salvare X X X X X
montană și de prevenire a
accidentelor montane
Serviciul public SALAVSPEO X
Serviciul public de salvare X X X X
acvatică, de prim ajutor medical și
de prevenire a accidentelor
acvatice
5.1. Salvare montană și de prevenire a accidentelor montane

5.1.1. Salvare montană și de prevenire a accidentelor montane
Potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea şi desfășurarea activității de turism în România, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, Consiliile Județene pe a căror rază
28
administrativ-teritorială se află trasee montane și/sau pârtii de schi organizează servicii

publice județene „Salvamont”, care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor
montane și de salvare în munți a persoanelor accidentate și supraveghează activitatea
de amenajare, întreținere și reabilitare a traseelor montane din județ. Consiliile Locale
pe a căror rază administrativ-teritorială există pârtii de schi organizează servicii publice
locale „Salvamont”40.
Activitatea de salvare in munți cuprinde patrularea preventivă, asigurarea
permanenței la punctele și refugiile SALVAMONT, căutarea persoanei dispărute,
acordarea primului ajutor medical in caz de accidentare și transportarea accidentatului
sau a bolnavului la prima unitate sanitară41.
Numărul formațiilor SALVAMONT este stabilit prin hotărâre a consiliului
județean sau local, după caz, cu consultarea Asociației Naționale a Salvatorilor
Montani din Romania, în funcție de caracteristicile zonei montane, de afluență
turiștilor, schiorilor și alpiniștilor în zona montana respectivă.
5.1.2. Salvare din mediul subteran speologic42 (SAPVASPEO), Activitatea de

salvare din mediul subteran speologic cuprinde patrularea preventivă, căutarea
persoanelor dispărute în mediul subteran speologic, acordarea primului ajutor medical
în caz de accidentare, evacuarea accidentaților și persoanelor decedate sau a celor
dispărute și găsite până la suprafață ori la intrarea în cavitate. Această activitate este
desfășurată de speologi care au pregătire de salvatori din mediul subteran speologic.
Consiliile județene în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețe de
teren care cuprind peșteri, avene, alte forme carstice şi care, prin vizitarea lor, pot pune
în pericol viața turiștilor și a vizitatorilor, organizează servicii publice județene
SALVASPEO, care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor și de salvare
din mediul subteran speologic
Echipa județeană SALVASPEO este dotată de către consiliul județean cu
materiale de intervenție, salvare, evacuare și transport al persoanelor
40
OUG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfășurarea activității de turism în România, republicată, cu modificările și
completările ulterioare
41
HGR 77/2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activității de
salvare in munți
42
Lege 402/2006 republicată privind prevenirea și organizarea activității de salvare în mediul subteran speologic
29
5.2. Salvare acvatică, de prim ajutor medical și de prevenire a accidentelor

acvatice
În concordanță cu dispozițiile art. 33 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr.
58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România,
republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 3 alin. (2) din Hotărârea
Guvernului nr. 1136/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea serviciilor publice de salvare acvatică - salvamar și a posturilor de prim
ajutor pe plajă, serviciul public de salvare acvatică, de prim ajutor medical și de
prevenire a accidentelor acvatice este organizat de către Consiliile Locale care au în
administrare ștranduri, plaje amenajate, parcuri acvatice sau porturi de agrement
nautic, situate pe apele interioare naturale ori amenajate43.
Obligația de organizare a acestui serviciu public revine și Consiliilor Locale pe
a căror rază administrativ-teritorială există plaje cu destinație turistică aflate pe litoralul
Mării Negre44.
6. Domeniul esențial servicii publice: Locuire

Din perspectiva răspunsului în situații de protecție civilă, acest serviciu poate
viza asigurarea temporară a unor spații de cazare. Potrivit cadrului general de acțiune
în diferite situații de protecție civilă stabilit, după caz, la nivel național, județean și
local, atributul principal revine autorităților locale, prin comitetele pentru situații de
urgență, consiliile locale și/sau alte entități organizatorice cu responsabilități.
Gestionarea locuințelor sociale

Potrivit prevederilor Legii nr.114/1996 privind locuințele, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, Consiliile Locale controlează și răspund de
fondul de locuințe sociale situate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale pe care
le reprezintă, fond constituit prin realizarea de construcții noi și prin reabilitarea
construcțiilor existente.
43
HGR nr. 1136/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea serviciilor publice de salvare
acvatică - salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajă, serviciul public de salvare acvatică, de prim ajutor medical și
de prevenire a accidentelor acvatice
44
OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre
30

Buc
- Gestionare a locuințelor sociale X X X X
Locuințele sociale45 se construiesc în zonele și pe amplasamentele prevăzute în
documentațiile de urbanism. Locuințele sociale fac parte din domeniul public al unității
administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia sunt construite.
Din perspectiva unor posibile măsuri și acțiuni în situații de protecție civilă,
activitățile de gestionare a locuințelor sociale, astfel cum rezultă din dispozițiile
Hotărârii Guvernului nr. 1275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996, cu modificările și
completările ulterioare, pot include în principal următoarele:
• constituirea comisiilor de analiză a solicitărilor;
• publicarea criteriilor de repartizare, a actelor justificative necesare și a locului
de primire a cererilor;
• emiterea repartițiilor în ordinea stabilită în lista de priorități.
7. Domeniul de servicii publice: Servicii publice comunitare pentru situații

de urgență
Din perspectiva răspunsului în situații de protecție civilă structurile profesioniste
pentru situații de urgență reprezintă principala structură de răspuns la dispoziția
autorităților locale. Inspectoratele pentru situații de urgență46 fac parte din forţele de
protecţie ale Sistemului de securitate şi apărare naţională şi din subsistemul local de
management al situaţiilor de urgenţă.
Modul de organizare și încadrarea acestor structuri vizează executarea
misiunilor misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
Organizarea şi funcţionarea inspectoratelor se bazează pe principiile legalităţii,
autonomiei, împărţirii administrativ-teritoriale, deconcentrării şi descentralizării
responsabilităţii, corelării cerinţelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii. În acest
context, principalele misiuni executate fiind: înştiinţare, avertizare, alarmare,
alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare, salvare,
45
Legea locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare
46
HGR 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea şi atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste
31
descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a

incendiilor, depoluare, protecţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă,
iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor
din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate
şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor47.
Potrivit legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, inspectoratele
colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu celelalte structuri
deconcentrate ale Ministerului Afacerilor Interne, unităţi ale MApN, serviciile
voluntare şi private, serviciile descentralizate, filialele locale ale Societăţii Naţionale
de Cruce Roşie, mass-media, precum şi cu alte asociaţii, fundaţii şi organizaţii
neguvernamentale care activează în domeniul specific48.
Sunt identificate 3 servicii publice unele cu acoperire națională și structuri
teritoriale iar altele doar cu teritorială, la nivelul autorităților locale:
1. Serviciul public de urgență profesionist;
2. Serviciul public 112;
3. Serviciul public de urgență voluntar.
Autoritățile administrației publice locale, prin Primar au în responsabilitate
următoarele4950:
• asigură elaborarea planului de analiză și acoperire a riscurilor în legătură cu
apărarea împotriva incendiilor şi aplicarea acestuia;
• asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de
urgență voluntar și elaborarea regulamentului de organizare și funcționare al acestuia;
• coordonează organizarea permanentă a intervenției în caz de incendiu la nivelul
unității administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenție a serviciului
voluntar de urgență cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenției, până la
stingerea incendiului ori până la sosirea forțelor inspectoratului;
• asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe
timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;
• asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la
construcțiile şi instalațiile tehnologice aparținând domeniului public şi privat al unității
administrativ-teritoriale, precum şi la instituțiile publice;
47
HGR 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea şi atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste
48
idem
49
50
Legea 307 privind apărarea împotriva incendiilor
32
• organizează şi execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării

regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești; informează
populația cu privire la modul de comportare şi de intervenție în caz de incendiu;
• asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în
condițiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;
• asigură condițiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgență
voluntare şi a cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
• asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace
tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamente de protecție specifice,
carburanți, lubrifianți şi alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de intervenție,
inclusiv hrana şi antidotul pentru participanții la intervențiile de lungă durată;
• informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi
stingerea, cu forțe şi mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unității administrativ-
teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează şi trimite acestuia raportul de
intervenție;
• analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor
şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;
• comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a
oricărei autospeciale de intervenție, precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de
intervenție noi;
• asigură, prin mijloacele avute la dispoziție, desfășurarea activităților de
informare şi educație antiincendiu a populației;
• propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă;
• aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecției civile; •
aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exercițiilor de specialitate în
domeniul protecției civile;
• propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecție civilă;
• coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare în domeniul protecției
civile;
• aprobă planurile de cooperare cu localitățile învecinate şi organismele
neguvernamentale în domeniul protecției civile;
• dispune măsuri şi controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire
colective de către administratorul acestora;
• urmărește realizarea, întreținerea şi funcționarea legăturilor şi mijloacelor de
înștiințare şi alarmare în situații de protecție civilă;
33
• răspunde de alarmarea, protecția şi pregătirea populației pentru situațiile de

protecție civilă;
• solicită asistență tehnică şi sprijin pentru gestionarea situațiilor de protecție
civilă;
• exercită controlul aplicării măsurilor de protecție civilă în plan local;
• asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în
situații de protecție civilă, precum şi distribuirea celor primite;
• coordonează nemijlocit evacuarea populației din zonele afectate de situațiile de
protecție civilă și stabilește măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a
alimentării cu energie şi apă a populației evacuate;
• cooperează cu primarii localităților sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în
probleme de interes comun;
• gestionează, depozitează, întreține şi conservă tehnica, aparatura şi materialele
de protecție civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

Buc
Serviciul public de urgență X51 X52 X53 X54 X55
profesionist (Inspectoratele pentru
Situații de Urgență-ISU);
Serviciul public 112- (SNAU- X56
112);
Serviciul public de urgență X X X
voluntar- Servicii Voluntare pentru
Situații de Urgență (SVSU);
51
Inspectorate pentru situații de urgență județene
52
Inspectorat pentru situații de urgență București-Ilfov
53
Subunități aparținând ISU/ISUBIF
54
Subunități aparținând ISU/ISUBIF
55
Subunități aparținând ISU/ISUBIF sau, după caz, puncte de lucru
56
Centre unice pentru apeluri de urgență
34
7.1. Serviciul public de urgență profesionist

Serviciile publice de urgență profesioniste sunt constituite în județe și în
municipiul București ca servicii publice deconcentrate în subordinea Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), este organ de
specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne57.
Coordonarea, controlul și acordarea asistenței tehnice de specialitate în
domeniul protecției civile se asigură, la nivel central, de către Ministerul Afacerilor
Interne, prin IGSU, iar la nivel local, de către inspectoratele județene/București-Ilfov
pentru situații de urgență58.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are o serie de atribuții principale
prevăzute și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul
Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările
ulterioare59.
La nivel județean/municipiului București-Ilfov funcționează inspectorate pentru
situații de urgență, care au următoarele responsabilități principale:
a) planifică şi desfășoară inspecții, controale, verificări şi alte acțiuni de
prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabilește măsurile necesare
pentru creșterea nivelului de securitate al cetățenilor şi bunurilor;
b) elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvența
situațiilor de urgență produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din
acestea;
c) desfășoară activități de informare publică pentru cunoașterea de către cetățeni
a tipurilor de risc specifice zonei de competență, măsurilor de prevenire, precum şi a
conduitei de urmat pe timpul situațiilor de urgență;
d) participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competență şi
avizează dispozițiile în domeniul prevenirii şi intervenției în situații de urgență, emise
de autoritățile publice locale și cele deconcentrate/descentralizate;
e) monitorizează și evaluează tipurile de risc;
57
HGR 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare şi a organigramei Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență
58
59
OUG 21/2004 privind SNMSU, cu modificările și completările ulterioare (OUG 1/2014, OUG 89/2014, OU 68/2020)
35
f) participă la elaborarea și derularea programelor pentru pregătirea autorităților,

serviciilor de urgență voluntare și private, precum și a populației;
g) execută, cu forțe proprii sau în cooperare, operațiuni și activități de înștiințare,
avertizare, alarmare, alertare, recunoaștere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare,
salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistență medicală de urgență, stingere
a incendiilor, depoluare, protecție N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă,
iluminat, asanare de muniție neexplodată, protecție a bunurilor materiale și valorilor
din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supraviețuirea populației afectate și
alte măsuri de protecție a cetățenilor în caz de situații de urgență;
h) controlează și îndrumă structurile subordonate, serviciile publice și private de
urgență;
i) participă la identificarea resurselor umane și materialelor disponibile pentru
răspuns în situații de urgență și tine evidența acestora;
j) stabilește concepția de intervenție și elaborează/coordonează elaborarea
documentelor operative de răspuns;
k) avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgență voluntare și private;
l) participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor operative stabilite și
aprobate pentru/la intervenții în zona/în afara zonei de competență;
m) participă la acțiuni de pregătire şi intervenție în afara teritoriului național, în
baza acordurilor la care statul român este parte;
n) participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condițiilor şi împrejurărilor care
au determinat ori au favorizat producerea accidentelor şi dezastrelor;
o) stabilește, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale
incendiului;
p) controlează respectarea criteriilor de performanță, stabilite în condițiile legii,
în organizarea și dotarea serviciilor voluntare şi private, precum şi activitatea acestora;
q) asigură informarea organelor competente şi raportarea acțiunilor desfășurate,
conform reglementărilor specifice.
În cadrul inspectoratelor se constituie şi funcționează ca structuri specializate60:
a) centrul operațional județean, respectiv al municipiului București, care
îndeplinește permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare,
prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională a intervențiilor pentru
gestionarea situațiilor de urgență;
60
HGR 1492 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste
36
b) inspecția de prevenire, care îndeplinește, la nivelul județului, respectiv al

municipiului București, funcțiile de reglementare, avizare/autorizare, informare
publică, îndrumare şi control privind prevenirea situațiilor de urgență, precum şi
pregătirea populației privind comportarea în situații de urgență;
c) grupuri de prevenire şi intervenție, detașamente, detașamente speciale, secții,
stații, pichete, echipe şi echipaje, ca structuri de intervenție de pompieri, de protecție
civilă și securitate civilă şi mixte; în cadrul structurilor de intervenție se constituie un
număr variabil de echipe şi echipaje specializate pe tipuri de intervenții;
d) structuri de suport logistic;
e) alte structuri funcționale;
La dimensionarea structurilor specializate şi compartimentelor funcționale ale
inspectoratelor se au în vedere, cumulativ, următoarele elemente61:
a) tipurile de risc gestionate şi frecvența lor de manifestare;
b) suprafața unității/unităților administrativ-teritoriale din sfera de competență şi
potențialul economic al acesteia/acestora;
c) densitatea populației;
d) volumul și complexitatea atribuțiilor stabilite în competență;
e) necesarul de înzestrare cu mijloace tehnice și performanțele acestora, în raport
cu timpii de răspuns;
f) caracterul operativ, tehnic sau administrativ al atribuțiilor şi activităților;
g) nivelul de pregătire necesar şi nevoile de specializare ale personalului;
h) necesitatea asigurării operativității permanente.
7.2. Serviciul public 112

Cu privire la serviciul de urgență 11262, scopul acestuia este acela de a prelua
apelurilor de urgență de la cetățeni și, după caz, transmiterea acestora către agențiile
specializate de intervenție, sau al prelucrării lor şi alertării directe a echipajelor de
intervenție în vederea asigurării unei reacții imediate, uniforme şi unitare pentru
soluționarea urgențelor.
La nivel județean, atribuțiile de prestare a serviciului public, revin Centrelor
unice pentru apeluri de urgență, sunt:
61
HGR 1492 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste
62
OUG 34/2005 privind organizarea şi funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență
37
• primesc și înregistrează automat apelurile de urgență comunicate prin telefon,

radio, dispozitive automate de anunțare, semnalizare, alarmare ori prin alte mijloace,
confirmă și localizează, pe cât posibil, apelurile primite;
• analizează, direcționează şi transmit operativ apelurile de urgență la
dispeceratele de urgență, precum şi la autoritățile competente;
• transferă centrului operațional şi centrului operativ pentru situații de urgență
apelurile, datele şi informațiile privitoare la situații de urgență, pentru care s-a definit
responsabilitatea, la solicitarea acestuia.
7.3. Serviciul de urgență voluntar

Astfel cum rezultă din prevederile Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de
urgență, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 481/2004
privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare, autoritățile
administrației publice locale exercită competențe partajate cu autoritățile administrației
publice centrale cu privire la activitatea desfășurată de serviciul public de urgență
voluntar în legătură cu apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă63.
Serviciile de urgență voluntare se constituie ca servicii publice descentralizate
în subordinea Consiliilor Locale ale municipiilor, orașelor și comunelor. Avizul de
înființare a serviciului de urgență voluntar se emite, în condițiile art. 8 din Ordinul MAI
nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea
şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situații de urgență, de către
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean în a cărui zonă de competență își are
sediul autoritatea administrației publice locale.
Principalele atribuții64 ale autorităților implicare în asigurarea furnizării
serviciului sunt următoarele:
• aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor în legătură cu apărarea
împotriva incendiilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă,
stabilește resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite Inspectoratului
pentru Situații de Urgență Județean în raza căruia funcționează;
63
publice.pdf
64
publice.pdf
38
• emite hotărâri, în condițiile legii, cu privire la organizarea activității de apărare

împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
• instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale
privind apărarea împotriva incendiilor;
• înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul
voluntar de urgență şi aprobă regulamentul de organizare şi funcționare al acestuia;
• desemnează șeful serviciului voluntar de urgență, la propunerea primarului, cu
avizul inspectoratului;
• prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local,
sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcționării şi îndeplinirii
atribuțiilor legale de către serviciile de urgență voluntare înființate şi exercită controlul
folosirii acestora;
• analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare
împotriva incendiilor a unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi
informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;
• asigură imobile şi spatii amenajate corespunzător pentru funcționarea
serviciului de urgență voluntar, precum şi mijloacele de comunicații necesare;
• aprobă organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale,
analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfășurată şi adoptă măsuri
pentru îmbunătățirea acesteia;
• aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane,
materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situațiilor de urgență;
• participă, potrivit legii, la asigurarea finanțării măsurilor şi a acțiunilor de
protecție civilă, precum şi a serviciilor de urgență şi a structurilor care au atribuții legale
în acest domeniu;
• înființează, în condițiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situații
de Urgență, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de
urgență;
• gestionează, depozitează, întrețin şi asigură conservarea aparaturii şi a
materialelor de protecție civilă prin serviciile specializate din subordine.
Sectorul de competență al unui serviciu voluntar este teritoriul unității
administrativ-teritoriale la nivelul căreia a fost constituit65.
65
OMAI nr. 96 din 12 iunie 2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea şi dotarea
serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situații de urgență
39
Amplasarea în teritoriu a formației de intervenție a serviciului voluntar trebuie

să se realizeze astfel încât timpul de răspuns în caz de incendiu să fie:
a) la operatorii economici din subordinea consiliului local - maximum 15 minute;
b) în cel mai îndepărtat punct al sectorului de competență - maximum 20 de
minute.
Autoritățile administrației publice locale pot încheia contracte ori convenții de
colaborare pe bază de reciprocitate cu alte asemenea autorități care au constituit servicii
voluntare.
Pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență, autoritățile
administrației publice locale care au constituit servicii voluntare pot încheia protocoale
cu asociații ce desfășoară activități în domeniu.
Servicii Private pentru situații de urgență66 (nu sunt servicii publice)

Serviciile private pentru situații de urgență nu sunt servicii publice dar pot fi
angrenate în gestionarea situațiilor de protecție civilă/situații de urgență.
Serviciile private se constituie potrivit legii, la operatori economici şi instituții.
Serviciile private pot fi:
a) servicii proprii, organizate în cadrul operatorilor economici şi instituțiilor;
b) societăți prestatoare de servicii.
Acestea se organizează și funcționează potrivit OMAI nr. 96 din 12 iunie 2016
pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea şi dotarea
În ceea ce privește serviciile private pentru situații de urgență, trebuie avute în
vedere următoarele aspecte67:
-În cadrul unui operator economic sau unei instituții nu pot funcționa simultan un
serviciu propriu şi o societate prestatoare de servicii.
-Societatea prestatoare de servicii asigură în sectorul de competență, prin formația
de intervenție, gestionarea intervenției pentru toate riscurile identificate.
-Sectorul de competență al unui serviciu privat cuprinde aria desfășurată a clădirii
sau a ansamblului de clădiri, inclusiv terenul anexat acestora, administrate de
operatorul economic/instituția care l-a constituit sau, după caz, cu care s-a încheiat
contract.
66
Nu sunt servicii publice dar pot fi luate în considerație la anumite tipuri de misiuni
67
40
-Pentru asigurarea intervenției 24 de ore din 24 de ore, programul de lucru al

grupei de intervenție şi al echipei specializate pentru stins incendii se organizează în
ture.
-Pentru fiecare sector de competență avizat se asigură prezența, pe timpul
programului de lucru, a câte unei echipe specializate pentru fiecare dintre riscurile
identificate.
-Compartimentul de prevenire are în componența minimum 3 specialiști.
Funcțiile serviciului propriu tip C1 se exercită, de regulă, de personalul angajat al
operatorului economic sau al instituției, încadrat pe alte funcții.
Funcțiile serviciilor proprii tip C2 se exercită de personalul angajat al operatorului
economic sau al instituției, încadrat astfel:
a) exclusiv pe funcțiile de şef serviciu, conducător autospecială, precum şi
un servant pompier pentru fiecare grupă de intervenție pe tura de serviciu;
b) prin cumul de funcții, pentru celelalte funcții din cadrul serviciului.
Societățile prestatoare de servicii au obligația să dețină cel puțin două autospeciale
de capacitate medie sau autospeciale de capacitate mare funcționale.
Toate autospecialele de stingere cu apă şi spumă ale unei societăți prestatoare de
servicii trebuie să fie deținute în baza unui titlu valabil de utilizare.
Funcțiile societăților prestatoare de servicii se exercită de personalul angajat al
societății încadrat exclusiv pe aceste funcții.
Societatea prestatoare de servicii trebuie să asigure menținerea operativității şi
capacității de intervenție stabilită, 24 de ore din 24 de ore.
Serviciile voluntare și private se constituie în baza următoarelor criterii:
a) tipurile de riscuri identificate în sectorul de competență;
b) destinația, numărul de utilizatori şi/sau suprafața construcțiilor şi nivelul
riscului de incendiu;
c) asigurarea timpului de răspuns;
d) asigurarea permanentă a intervenției.
Au obligația constituirii de servicii proprii tip C1 operatorii economici şi
instituțiile care au în administrare68:
a) clădiri sau ansamblu de clădiri de învățământ de nivel centru universitar,
inclusiv spatii de cazare aferente acestora cu un număr de studenți mai mare de 1.000,
forma de învățământ - zi;
68
41
b) clădiri sau ansamblu de clădiri pentru sănătate, cu un număr de paturi mai

mare sau egal cu 100;
c) clădiri sau ansamblu de clădiri pentru cultură, cu număr de locuri mai mare de
600;
d) clădiri pentru activități sportive şi spectacole cu peste 600 de locuri;
e) clădiri sau ansamblu de clădiri şi spatii anexe pentru comerț, cu suprafața
desfășurată peste 1.500 mp;
f) clădiri sau ansamblu de clădiri pentru turism, cu număr de locuri mai mare de
200;
g) clădiri înalte sau foarte înalte, cu excepția clădirilor de locuit;
h) clădiri sau ansamblu de clădiri pentru producție şi/sau depozitare, cu suprafața
desfășurată între 10.000 şi 50.000 mp, cu risc mare şi foarte mare de incendiu.
Operatorul economic supus legislației privind controlul accidentelor majore în
care sunt implicate substanțe periculoase, precum şi cel care are în administrare clădiri
sau ansambluri de clădiri, cu suprafața desfășurată mai mare de 50.000 mp, cu risc
mare şi foarte mare de incendiu, are obligația să constituie serviciu propriu tip C2.
În cazul operatorului economic supus legislației privind controlul accidentelor
majore în care sunt implicate substanțe periculoase şi care îşi desfășoară activitatea
integral în clădiri (şi instalații) protejate cu instalații automate de stingere a incendiilor,
potrivit scenariilor de securitate la incendiu şi/sau raportului de securitate, serviciul
constituit va fi de tip C1.
Pentru operatorii economici de tipul celor mai de sus, serviciile private se
clasifică după cum urmează:
a) categoria I (C1) - formate dintr-un şef serviciu, compartiment pentru prevenire
sau specialiști pentru prevenire şi cel puțin o echipă specializată;
b) categoria a II-a (C2) - formate dintr-un şef serviciu, compartiment pentru
prevenire, una sau mai multe formații de intervenție, compusă/compuse din cel puțin
două grupe de intervenție care încadrează autospeciale de stingere cu apă şi spumă şi
echipe specializate.
Serviciile voluntare şi serviciile private tip C2 se dotează cu autospeciale şi
utilaje, în funcţie de riscurile ce trebuie gestionate în sectorul de competență.
Societățile prestatoare de servicii sunt de tip C2.
Formațiile de intervenție din structura unui serviciu privat tip C2 au cel puţin o
grupă de intervenție care încadrează o autospecială de capacitate medie.
42
Funcțiile specifice serviciilor voluntare şi serviciilor private sunt următoarele69:

şef serviciu; şef compartiment pentru prevenire; şef formație de intervenție; şef grupă
de intervenție; șef echipă specializată; specialist pentru prevenire; conducător
autospecială; servant pompier; mecanic utilaj; dispecer/telefonist.
8. Domeniul de servicii publice: Evidența persoanelor

Evidență persoanelor și stare civilă
În situații de protecție civilă, serviciul de evidență a persoanelor are
responsabilități, potrivit cadrului general stabilit de MAI, în cunoașterea situației
cetățenilor grav afectați de producerea unui eveniment de tipul situațiilor de urgență,
dezastrelor, efectelor atacurilor teroriste/acțiuni hibride și/sau acțiunilor militare.
În acest context, printre cele mai relevante evidențe care trebuie asigurate prin
acest serviciu vizează evacuarea populației, adăpostirea acesteia și/sau decesul
populației.
Buc
Evidență persoanelor și stare X X X X X
civilă
Evidența70, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români,
reprezintă responsabilitatea Ministerului Afacerilor Interne (prin Direcția pentru
Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și autorităților administrației
publice locale, în subordinea cărora funcționează structurile serviciilor publice
comunitare de evidență a persoanelor.
Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor71 se organizează la
nivelul Consiliilor Locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, precum și la nivelul
Consiliilor Județene, respectiv al municipiului București.
În contextul producerii unor evenimente asociate situațiilor de protecție civilă,
pentru identificarea persoanelor sinistrate, evacuate, decedate care nu mai dispun de
acte, printre activitățile incluse în serviciul public analizat se numără următoarele:
69
70
OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința şi actele de identitate ale cetățenilor români
71
OUG nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea şi funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a
persoanelor, cu modificările și completările ulterioare
43
• actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor din R.N.E.P72.;

• Administrarea Sistemului național informatic de evidență a persoanelor
(S.N.I.E.P);
• Eliberarea actelor de identitate;
• Înscrierea mențiunilor privind stabilirea reședinței;
• Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor pe actele
de stare civilă;
• reconstituie actele de stare civilă şi orice mențiuni efectuate pe actele de stare
civilă, în condițiile legii;
• furnizează, în condițiile legii, datele de identificare şi de adresă ale persoanei
către autoritățile şi instituțiile publice centrale, județene şi locale, agenții economici şi
către cetățeni;
• primesc, în sistem de ghișeu unic, cererile şi documentele necesare în vederea
eliberării cărților de identitate, cărților de alegător, pașapoartelor simple, permiselor de
conducere, certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare a
vehiculelor şi le înaintează serviciilor publice comunitare județene de evidență a
persoanelor, serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidența pașapoartelor,
respectiv serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a
vehiculelor;
9. Domeniul esențial servicii publice: Gestionarea spațială a teritoriului

Gestionarea spațială a teritoriului urmărește să asigure indivizilor şi
colectivităților dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare
eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea
identității arhitecturale, urbanistice şi culturale a localităților urbane şi rurale, condiții
de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversității nevoilor şi resurselor
populației, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecției peisajelor naturale
şi construite, conservarea biodiversității şi crearea de continuități ecologice, securitatea
şi salubritatea publică, raționalizarea cererii de deplasări.
72
Registrul național de evidență a persoanelor
44

Buc
Asigurare a calității în construcții X X
Urbanism X X X X X
Parte din toate cele evidențiate mai sus evidențiază posibilitatea gestionării
informațiilor furnizate prin acest serviciu în situații de protecție civilă, în mod deosebit
în ceea ce privește siguranța în construcții, stabilirea gravității avarierii construcțiilor
afectate în situații de protecție civilă (efectele situațiilor de urgență/dezastre, acțiuni
hibride sau ale acțiunilor militare).
9.1. Asigurarea calității în construcții

Inspectoratul de Stat în Construcții urmărește adaptarea activităților la condițiile
concrete ale pieței construcțiilor, pentru îndeplinirea atribuțiilor şi responsabilităților
pe care le are în dezvoltarea economică a țării şi realizarea politicilor sectoriale din
domeniu.
Printre principalele atribuții ale Inspectoratului de Stat în Construcții 73, se pot
evidenția:
- exercită controlul de stat la organele de specialitate ale administrației publice
locale, cu privire la emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizațiilor de
construire/desființare, la organizarea şi exercitarea activității de control al disciplinei
în construcții, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările tehnice în vigoare;
- dispune proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, pentru reducerea
riscurilor privind siguranța vieții oamenilor, în condițiile legii, după caz:
-încetarea utilizării construcțiilor după producerea unor accidente tehnice
sau dezastre, când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă
în pericol viața cetățenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale;
- solicită experților tehnici atestați, în situația producerii unor evenimente
deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, să participe la
evaluarea stării tehnice a construcțiilor avariate, în vederea stabilirii
condiţiilor de utilizare în continuare, ori dezafectarea acestora.
73
HGR nr. 525/2013 pentru aprobarea atribuțiilor generale şi specifice, a structurii organizatorice şi a numărului maxim
de posturi, precum şi a normării parcului auto şi a consumului de carburanți ale Inspectoratului de Stat în Construcții -
I.S.C., cu modificările și completările ulterioare
45
- urmărește respectarea reglementărilor tehnice privind modul de tratare a

accidentelor tehnice produse la construcții, cauzate de fenomene sau
calamități naturale, respectiv: cutremure de pământ, inundaţii, alunecări
de teren, uragane şi altele asemenea, sau provocate prin acţiuni ale omului,
cum ar fi: incendii, explozii, bombardamente, şocuri, deficienţe de
concepţie şi/sau de execuţie şi altele asemenea, cu repercusiuni
defavorabile asupra stării şi siguranţei construcţiilor;
- efectuarea de expertize tehnice la construcţii, indiferent de forma de
proprietate şi de destinaţia acestora, atunci când în urma inspecţiei se
concluzionează astfel;
- dispune prelevarea de probe şi trimiterea acestora laboratoarelor de
analiză şi încercări autorizate,
- verifică respectarea reglementărilor în vigoare privind organizarea şi
funcţionarea balastierelor, carierelor, stațiilor de betoane, unităţilor care
fasonează produse din oțel pentru armarea betonului, staţiilor de
producere a agregatelor şi de mixturi asfaltice şi, în cazul constatării de
neconformităţi, dispune măsuri de remediere sau, după caz, oprirea
temporară a funcţionării până la soluţionarea acestora;
-dispune, în condițiile legii, autorităților competente suspendarea
funcționării balastierelor şi carierelor care afectează rezistența şi
stabilitatea construcțiilor din vecinătate;
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (16) din Lege74, autorizația de
construire/desființare pentru executarea lucrărilor de intervenție în primă urgență,
obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamități naturale - cutremure,
inundații, alunecări/prăbușiri de teren sau altele asemenea - ori alte evenimente cu
caracter excepțional, se emite imediat de către autoritatea administrației publice
competente potrivit Legii.
În cazul construcțiilor/instalațiilor care prezintă pericol public, autorizația de
construire se emite pentru executarea lucrărilor de intervenție în primă urgență, pentru
prevenirea/atenuarea sau reducerea globală a riscului de producere a efectelor riscurilor
naturale - cutremure, inundații, alunecări de teren, tasări şi/sau prăbușiri de teren etc. -
ori antropice (explozii, incendii, avarii, alte accidente tehnice etc. -
consolidarea/repararea elementelor structurale/nestructurale ale construcției - inclusiv
74
ORDIN nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
46
prin introducerea unor elemente structurale suplimentare - în scopul evitării pierderilor

de vieţi omenești sau rănirii grave a persoanelor, precum şi distrugerii unor bunuri
materiale, culturale şi artistice de valoare.
Primăriile pot dezafecta construcțiile, proprietate a unității administrativ-
teritoriale, aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranța publică,
cu excepția construcțiilor monument istoric
Prin lucrările de intervenție în primă urgență se înțeleg măsurile necesare care se
pot realiza, după caz, prin lucrări de:
a) menținere a sistemului constructiv existent/adoptare a unor sisteme
alternative corespunzătoare - constând în consolidarea/repararea elementelor
structurale sau a sistemului structural în ansamblu şi, după caz, a elementelor
nestructurale ale construcţiei existente şi/sau introducerea unor elemente structurale
suplimentare;
b) menținere/modificare a configurației şi funcțiunii existente a
construcţiei/instalaţiilor aferente - constând în reducerea numărului de niveluri şi/sau
înlăturarea unor porţiuni de construcţie/instalaţii care prezintă o comportare
nefavorabilă la riscuri naturale/antropice sau care prezintă risc ridicat de
dislocare/prăbuşire, etc.;
c) executare de lucrări conexe constând în lucrări de desfacere/refacere a
instalațiilor, echipamentelor, finisajelor interioare şi exterioare, învelitorilor şi altele
asemenea, precum şi alte tipuri de lucrări strict necesare din zona de intervenție;
d) îmbunătățirea terenului de fundare - dacă este cazul.
9.2. Urbanism
Din perspectiva protecției civile, activitățile de amenajare a teritoriului şi
urbanism75 sunt:
- elaborarea documentațiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărți de
hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
- participarea la elaborarea hărților de risc pentru cutremure şi alunecări de
teren76
75
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și completările ulterioare
76
Potrivit Metodologiei finanțării de la bugetul de stat a hârților de risc pentru cutremure şi alunecări de teren elaborată
de către Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene
47
10. Domeniul esențial servicii publice: Protecția Mediului

Principalii actori cu responsabilități în domeniul protecției mediului sunt,
ministerele si structurile teritoriale din subordinea, coordonarea din domeniul de
competență, astfel:
- Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor prin Agenția Națională
pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu și Administrația Națională Apele
Române
- Comisia Nucleară pentru Controlul Accidentelor Nucleare
- Ministerul Economiei prin Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive
Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor se organizează şi funcționează ca organ
de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului și îşi desfășoară activitatea în domeniile: planificare strategică,
managementul fondului forestier şi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie,
hidrogeologie, protecția, conservarea şi refacerea capitalului natural din domeniul
apelor şi pădurilor.
Serviciile de protecția a mediului sunt coordonate și exercitate în sistem
centralizat, dinspre ministere spre direcțiile deconcentrate și autoritățile administrației
publice locale/județene
Serviciul protecția mediului și parte din domeniile asociate se regăsesc cu
responsabilități în situații de protecție civilă. Pot fi avute în vedere evenimente directe
sau indirecte care se concretizează în inundații și contaminări ale factorilor de mediu.

Buc
-Amenajarea bazinelor X X X X X
hidrografice
-Administrare fond forestier/silvic X X X X X
-Protecția mediului X X
-Gestionarea substanțelor/ X X
preparatelor periculoase
-Gestionare a activităților nucleare X X
-Protecție ape X X
48

Buc
-Protecție ecosisteme acvatice X X
-Meteorologie X X
10.1. Amenajare a bazinelor hidrografice

Amenajarea bazinelor hidrografice are ca scop administrarea infrastructurii
Sistemului național de gospodărire a apelor7778.
În România sunt definite următoarele bazine hidrografice:
1. Fluviul Dunărea 6. Mureș 11. Someș
2.Argeș 7. Nera-Cerna 12. Timiș-Bega
3. Crișuri 8.Olt 14.Tisa-Iza-Vișeu
(cu sub-bazinul Cugir) (cu sub-bazinul Olteț)
4.Ialomița 9.Prut 15. Vedea
5.Jiu 10. Siret 16.Marea Neagra
(cu sub-bazinul Lotru)
Conform datelor ANAR, situația populației vulnerabile la riscul de inundații (pe

bazine hidrografice) este următoarea79:
-în cazul fluviului Dunărea 10.301 de locuitori;
-în cazul spațiului hidrografic SomeșTisa circa 99.000 de locuitori din 342
localități;
-bazinul hidrografic Siret 63.000 locuitori din 488 localități;
-bazinul Prut-Bârlad 49.300 locuitori expuși;
-bazinul Olt 120.200 locuitori din 304 localități;
-bazinul Mureș 157.000 locuitori expuși;
- bazinul Jiu 21.500 locuitori expuși;
- spațiul hidrografic Dobrogea-Litoral 4.200 locuitori;
-bazinul Crișurilor 112.900 locuitori din 261 localități;
77
OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”, cu modificările și completările ulterioare
78
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare
79
https://www.mdrap.ro/userfiles/Raport%20privind%20starea%20teritoriului%202017.pdf
49
-bazinul Buzău-Ialomița 39.600 locuitori; spațiul hidrografic Banat 32.500

locuitori;
-bazinul Argeș-Vedea 108.600 locuitori.
La nivelul fiecărei filiale bazinale a Regiei Autonome "Apele Române" se
organizează un comitet de bazin.
Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:
- 2 din cadrul MMAP, dintre care unul din cadrul agențiilor de protecție a
mediului din bazinul hidrografic respectiv
- 1 din cadrul MS prin reprezentați ai Direcțiilor Județene de Sănătate Publică
- doi primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii
localităților din bazinul hidrografic respectiv;
- un prefect din bazinul hidrografic respectiv
- un președinte de consiliu județean, ales de președinții consiliilor județene din
bazinul hidrografic respectiv;
- trei reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul hidrografic respectiv
- doi reprezentanți ai Regiei Autonome "Apele Române"
Pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de inundații, comitetele
municipale, orășenești şi comunale pentru situații de urgență întocmesc, cu asistența
tehnică a unităților de gospodărire a apelor din cadrul Administrației Naționale „Apele
Române”:
-planuri de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor şi poluărilor accidentale pe
cursurile de apă.
Planuri de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice,
accidentelor la construcții hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului
hidrotehnic
10.2. -Administrare fond forestier/silvic

Potrivit codului silvic80, după forma de proprietate, fondul forestier național
poate fi:
a) fond forestier proprietate publică a statului;
b) fond forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;
d) fond forestier proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale.
80
Legea 46/2008- Codul Silvic
50
Administrarea, precum și serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice
autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva,
care administrează păduri proprietate publică a statului și care sunt înființate de aceasta;
b) ocoale silvice private care sunt înființate, în condițiile legii, de unitățile
administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în
proprietate fond forestier sau de asociații constituite de către acestea.
Ocolul silvic se constituie, funcționează și asigură administrarea și/sau serviciile
silvice pentru suprafețe de fond forestier aflate în limitele teritoriale ale județului în
care acestea au sediul social și în județele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului
teritorialității.
Pentru o suprafață de cel mult 12.000 ha fond forestier, în cadrul structurilor
teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
trebuie încadrat un inginer silvic. Structurile teritoriale de specialitate ale autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură se înființează pentru suprafața minimă
de fond forestier, după cum urmează:
a) 60.000 ha în zona de câmpie;
b) 120.000 ha în zona de deal;
c) 180.000 ha în zona de munte.
Totodată, potrivit legii, la nivel național sunt definite Inspectorate Teritoriale de
Regim Silvic și Vânătoare81, astfel:
Inspectoratul Județe arondate
ITRSV Brașov Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
ITRSV București Municipiul Bucureşti, Călăraşi, Constanţa,
Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman
ITRSV Cluj-Napoca Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş
ITRSV Focşani Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Vaslui, Vrancea
ITRSV Oradea Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj
ITRSV Ploieşti Argeş, Dâmboviţa, Prahova
ITRSV Râmnicu Vâlcea Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
ITRSV Suceava Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava
ITRSV Timişoara Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş
81
HGR nr. 333 din 21 aprilie 2005pentru reorganizarea direcțiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare în
inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
51
Amenajamentul silvic se elaborează pe unități de producție și/sau de protecție,

cu respectarea normelor tehnice de amenajare.
Reglementarea procesului de producție pentru pădurile de pe proprietățile cu
suprafețe mai mici de 100 ha, incluse în unități de producție/protecție constituite în
teritoriul aceleiași comune, respectiv aceluiași oraș sau municipiu, se face la nivel de
arboret, cu condiția asigurării continuității la acest nivel, aplicând tratamente adecvate.
Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietățile de fond
forestier mai mari de 10 ha.
Din punctul de vedere al protecției civile, proprietarii fondului forestier au
următoarele obligații în aplicarea regimului silvic:
- să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și
dăunătorilor pădurilor;
- să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor.
10.3. Protecția mediului

Respectarea măsurilor de protecția mediului este furnizat de Garda Națională de
Mediu82, la nivel central și de serviciile deconcentrate ale acesteia.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) are în subordine opt
agenții regionale şi 42 de agenții județene.
Principalele responsabilități ANPM sunt:
- implementarea legislației din domeniul protecției mediului;
- coordonarea activităților de implementare a strategiilor şi politicilor de mediu
la nivel național, regional şi local;
- autorizarea activităților cu impact potențial asupra mediului şi asigurarea
conformării cu prevederile legale;
- asigurarea funcționarii laboratoarelor naționale de referință pentru aer, deșeuri,
zgomot şi vibrații, precum şi pentru radioactivitate;
- coordonarea realizării planurilor de acțiune sectoriale şi a planului național de
acțiune pentru protecția mediului.
Din perspectiva gestionării situațiilor de protecție civilă, agențiile județene/Mun
București de protecție a mediului au următoarele responsabilități principale:
82
OUG nr. 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului şi pădurilor, cu modificările
și completările ulterioare
52
- stabilesc în actele de reglementare valori-limită pentru emisiile poluanților în

mediul înconjurător în funcție de gradul de poluare existent, precum și metodele
de măsurare ale acestora;
- gestionează funcționarea la nivel local a laboratoarelor pentru analiza aerului,
deșeurilor, zgomotului și vibrațiilor, precum și a radioactivității mediului, aflate
în structura proprie;
- implementează și mențin un sistem de management adecvat pentru activitatea
laboratoarelor și stațiilor prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător;
- pot efectua, la cerere, măsurări și analize de laborator ale calității factorilor de
mediu;
- efectuează și derulează activități de monitorizare a calității mediului înconjurător
la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea datelor și
transmiterea acestora către Agenția Națională pentru Protecția Mediului;
- asigură colectarea și validarea datelor primare necesare evaluării calității aerului,
pe care le transmit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;
- elaborează, împreună cu titularul de activitate și cu autoritățile implicate,
planurile de acțiune pe termen scurt în domeniul calității aerului;
- realizează colectarea, centralizarea, validarea și prelucrarea datelor și
informațiilor de mediu la nivel județean pentru elaborarea unitară a inventarelor
și rapoartelor de emisii de poluanți atmosferici și de gaze cu efect de seră;
- participă la elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor și la monitorizarea
realizării obiectivelor stabilite prin aceste planuri;
- realizează colectarea, validarea și prelucrarea datelor și informațiilor în
domeniul gestionării deșeurilor și a celor privind chimicalele la nivel județean;
- realizează lista siturilor contaminate/potențial contaminate, decide asupra
necesității realizării investigării și evaluării preliminare și/sau de detaliu a zonelor
contaminate, analizează și aprobă programele de remediere a zonelor în care solul
și subsolul sunt afectate;
- asigură funcționarea secretariatelor de risc de la nivel local.
53
10.4. Gestionarea substanțelor/preparatelor periculoase

Agenția Națională de Protecția Mediu și Garda Națională de Mediu furnizează
și controlează Serviciul public de gestionare a substanțelor şi preparatelor
periculoase83.
Principalele responsabilități ale structurilor județene sunt:
- coordonează si monitorizează implementarea legislației de mediu în domeniul
produselor chimice, la nivel local;
- elaborează rapoarte de sinteză privind starea mediului la nivelul județului, pe
domeniul gestionării produselor chimice;
- asigură suportul tehnic pentru elaborarea actelor de reglementare, pe domeniul
propriu de activitate, si participă la vizite de amplasament;
- acordă consultație legislativă operatorilor economici din județ care solicită
informații din domeniul chimicalelor;
- colectează, validează si prelucrează datele si informațiile referitoare la produse
chimice la nivel de județ, conform cerințelor legale în vigoare, pe următoarele domenii
principale:
- inventarul privind substanțele care depreciază stratul de ozon si
operatorii economici care desfășoară activități cu aceste substanțe;
- inventarul privind gazele fluorurate cu efect de sera si operatorii
economici care desfășoară activități cu aceste substanțe;
- inventarul privind poluanții organici persistenți si inventarul
substanțelor care vor fi incluse în anexele Regulamentului
850/2004 si ale Conventiei Stockholm privind poluanții organici
persistenți;
- inventarul operatorilor economici care desfășoară activități cu
mercur si compuși ai mercurului;
- inventarul operatorilor economici care desfășoară activități cu
metale restricționate si compuși ai metalelor restricționate;
- situația azbestului din construcții, inventarul articolelor si
materialelor cu conținut de azbest, al depozitelor cu deșeuri de
azbest;
Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice, cu
83
modificările și completările ulterioare

54
- inventarul substanțelor si amestecurilor reglementate sub

Regulamentul 1272/2008 privind clasificare, etichetarea si
ambalarea substanțelor periculoase.
10.5. Gestionare a activităților nucleare;

Serviciul public de gestionare a activităților nucleare este furnizat, de către
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare84, care este instituție publică
de interes național.
Misiunea principală a CNCAN constă în reglementarea dezvoltării, producerii
şi utilizării energiei nucleare, producerii, posesiei şi utilizării materialelor nucleare,
echipamentelor şi informațiilor controlate, în scopul: o prevenirii riscurilor
inacceptabile pentru sănătatea şi siguranța populației, a personalului expus profesional
şi a mediului; o prevenirii riscurilor inadecvate pentru siguranța națională;
CNCAN a stabilit un cadru legislativ şi de reglementare ce pune accent pe
securitatea nucleară şi protecția radiologică, ca cerințe primordiale în utilizarea
energiei nucleare, şi care asigură îmbunătățirea continuă a capacității titularilor de
autorizație pentru:
- Prevenirea accidentelor;
- Atenuarea consecințelor acestora;
- Menținerea expunerilor, inclusiv a celor potențiale, la cel mai scăzut nivel
rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali;
- Respectarea prevederilor privind siguranța națională.
Activitatea principală a Direcției Supraveghere Utilizare Radiații Ionizante
(DSURI) este activitate de control ce se realizează în conformitate cu cap.” Regimul
de control ” din Legea nr 111/1996 republicata.
Personalul din cadrul direcției îşi desfășoară activitatea în 4 compartimente
teritoriale (Moldova, Muntenia, Transilvania şi Bucureşti – Ilfov).
În afară de instalațiile nucleare conoscute generic ca centrale nucleare, pot
constitui surse de risc radiologic, următoarele instalații care se regăsesc, de regulă pe
raza municipiilor și orașelor, astfel:
- Radiologie (Radiologie dentară;
- Rongendiagnostic şi intervențional (chirurgie);
- CT (computer tomograf);
Legea 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea şi controlul activităților nucleare, cu
84

55
- Angiografie );
- Radioterapie (echipamente de terapie superficiala/ de adincime; acceleratoare
liniare; teleterapie; branhiterapie manuală; branhiterape cu telecomandă);
- Medicina nucleara ( diagnostic şi terapie);
- Control industrial nedistructiv (radiografie industriala): ( gammagrafie cu surse
radioactive închise (Ir 192,Se 75,Co 60,etc) ; generatoare radiatii X; acceleratoare);
- Iradiatoare ( industriale; medicale);
- Aparatura cu surse radioactive ( fixe; mobile; control frontiera; detecție
explozivi/narcotice; instalații carotaj/perforări radioactive; instalații control bagaje,
containere);
- Analizoare de cercetare şi industriale;
- Producerea de radioizotopi;
- Instalații de uz veterinar.
10.6. Protecție ape

Serviciul public de protecție a apelor este furnizat de Administrația Națională
«Apele Române», care este operator unic pentru resursele de apă de suprafață naturale
sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, și pentru resursele
de apă subterană, indiferent de natura lor și a instalațiilor aferente, scop în care alocă
dreptul de utilizare a resurselor de apă cu potențialele lor naturale, în condițiile legii,
cu excepția celor prevăzute expres în reglementările specifice în vigoare.
Administrația Națională "Apele Române" prin administrațiile bazinale și
sistemele de gospodărire a apelor de na nivel județean și stațiile hidrologice
administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura
Sistemului național de gospodărire a apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de
apărare împotriva inundațiilor, canale, derivații, prize de apă şi alte lucrări specifice,
precum şi infrastructura sistemelor naționale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi
de monitorizare a calității resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul
cunoașterii şi al gestionării unitare pe ansamblul țării a resurselor de apă de suprafață
şi subterană.
Din punct de vedere al răspunsului în situații de protecție civilă determinate de
inundații rezultă următoarele atribuții principale:
- gospodărirea unitară, durabilă a resurselor de apă de suprafață şi subterană şi
protecția acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiția rațională şi
echilibrată a acestor resurse;
56
- administrarea, exploatarea şi întreținerea infrastructurii Sistemului național de

gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa;
- administrarea, exploatarea şi întreținerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor
lacurilor şi bălților, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a
zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu;
- administrarea, exploatarea şi întreținerea infrastructurii Sistemului național de
veghe hidrologică şi hidrogeologică;
- administrarea, exploatarea şi întreținerea Sistemului național de supraveghere
a calității resurselor de apă;
- asigurarea funcțiilor de operator unic pentru resursele de apă de suprafață
naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, şi pentru
resursele de apă subterane;
- apărarea împotriva inundațiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în
administrarea sa şi gestionarea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare
împotriva inundațiilor;
- întreținerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul
public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrare.
10.7. Protecție ecosisteme acvatice

Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură are printre atribuțiile principale
administrarea resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu
excepția celor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării", care sunt administrate de
Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în colaborare cu autoritățile
administrației publice locale, în condițiile legii.
10.8. Meteorologie
Serviciul public de meteorologie85 este furnizat de Administrația Națională de
Meteorologie (ANM), regie autonomă de interes public național aflată sub autoritatea
Ministerului Mediului. Misiuni principale:
-elaborarea și difuzarea de avertizări în situația producerii de fenomene
meteorologice periculoase, potențial provocatoare de pagube
-efectuarea de observații şi măsurători specifice privind parametrii de stare ai
atmosferei, la suprafață şi în altitudine, procesele şi fenomenele meteorologice
85
Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările și completările ulterioare
57
- efectuarea de observații şi măsurători specifice privind compoziția chimică a

aerului şi poluarea de fond a atmosferei;
ANM are organigramă 7 Centre Meteorologice Regionale , astfel:
-Centrul Meteorologic Regional Muntenia (Afumați-Ilfov)
- Centrul Meteorologic Regional Moldova (Iași)
- Centrul Meteorologic Regional Oltenia (Craiova)
- Centrul Meteorologic Regional Dobrogea (Constanța)
- Centrul Meteorologic Regional Banat-Crișana (Timișoara)
- Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord (Cluj)
- Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud (Sibiu)
și Școala Națională de Meteorologie Municipiul București
Reţeaua naţională de observaţii şi măsurători meteorologice este formată din:
- 160 de stații meteorologice automate – SMA din care:
- 55 staţii meteo cu program agrometeorologic
- 9 statii meteorologice cu programe de observații actinometrice;
- 1 statie meteo cu program de observații aerologice;
- 8 sisteme radar de tip Doppler;
- un sistem de recepție a datelor satelitare MSG;
- 64 de posturi pluviometrice.
În cadrul rețelei naționale de stații meteorologice de suprafață sunt derulate
programe de observații și măsurători asupra parametrilor atmosferei joase și a
suprafeței solului după cum urmează:
- temperatura aerului, presiunea atmosferică, direcția si viteza vântului,
umezeala aerului, temperatura suprafeței solului, precipitațiile, nebulozitatea,
vizibilitatea orizontală a atmosferei, depuneri solide, grosimea si densitatea si
echivalentul in apa al stratului de zăpadă, durata de strălucire a Soarelui, fenomene
meteorologice, avertizări la apariția fenomenelor meteorologice severe;
- temperatura apei mării, înălțimea și frecvența valurilor (de la 5 stații meteo
situate în zona litoralului);
- temperatura minimă, maximă și medie a solului (la suprafață și adâncimi în sol
de 5, 10, 20, 50 si 100 cm);
- umiditatea solului la adâncimile de 0-20 cm, 0-50 cm și 0-100 cm și date
calendaristice specifice culturilor de grâu de toamnă și porumb în sezonul activ de
vegetație (Martie-Noiembrie);
58
- observații fenologice în platformele agrometeorologice specializate, observații

privind starea fitosanitară și elemente de productivitate la specii de câmp (orz, grâu,
rapiță, porumb, floarea soarelui, etc.) și pomiviticole (de la 55 stații meteorologice cu
program agrometeorologic;
- cantitatea zilnică de precipitații, grosimea stratului de zăpadă, tipul și durata
fenomenelor meteorologice și avertizări în condițiile producerii fenomenelor
meteorologice severe (de la 64 posturi pluviometrice).
11. Domeniul esențial: Tineret

Parte din serviciul public- Tineret, poate fi implicat în ceea ce privește măsurile
și acțiunile asociate răspunsului în situații de protecție civilă și care se concretizează în
asigurarea parțială a locurilor în care populație afectată va fi evacuată/adăpostită
temporar asigurării condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate.
Buc
Organizare de tabere pentru elevi, X X X X X
tineri și studenți
În subordinea Ministerului Tineretului și Sportului funcționează ca servicii
deconcentrate Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret și Direcția pentru Sport și
Tineret a Municipiului București86.
Taberele/centrele de agrement ale Ministerului Tineretului și Sportului sunt
încadrate în două categorii:
• De interes național – cele prin care se derulau acțiuni, proiecte, programe de
interes național;
• De interes județean sau local – cele care deserveau exclusiv activitățile de
tabără/agrement la nivelul județelor/localităților.
În condițiile în care sistemul nu permitea atragerea de fonduri structurale
nerambursabile pentru reabilitarea infrastructurii și valorificarea potențialului acestor
unități, s-a decis transferul competențelor de gestionare a taberelor/centrelor de
agrement de nivel și interes județean/local către autoritățile administrației publice
locale.
86
HGR nr. 776/2010 privind organizarea şi funcționarea direcțiilor județene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcției
pentru Sport şi Tineret a Municipiului București
59
În fapt, au fost trecute din domeniul public al statului în domeniul public al

unităților administrativ-teritoriale, cu menționarea în hotărârile de transmitere a
obligației unității administrativ-teritoriale de a menține destinația pentru desfășurarea
activităților de turism pentru tineret și pentru organizarea de tabere școlare.
Având în vedere obligația stabilită în sarcina autorităților administrației publice
locale de a menține destinația de organizare de tabere școlare în centrele de agrement
transferate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, se poate considera că și
acestea sunt implicate în furnizarea serviciului public organizare tabere pentru elevi,
tineri și studenți
În acest context, din perspectiva implementării unor măsuri și acțiuni din
domeniul protecției civile care vizează evacuarea sau, după caz, adăpostirea, cazarea
în situații de protecție civilă (urgență, dezastre, mișcări necontrolate ale populației, și
chiar la conflict armat) aceste facilități trebuie avute în evidență și utilizate.
12. Domeniul esențial de servicii publice: Cultură

Din perspectiva protecției civile, potrivit misiunii generale ale acesteia în care se
regăsește și si protecția bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor
de urgență, conflictelor armate și înlăturării operative a urmărilor acestora87.

Buc
Protejare a monumentelor istorice, X X X X X
muzee etc
Autoritățile administrației publice centrale exercită competențe partajate cu
autoritățile administrației publice de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și
județelor88.
Din perspectiva protecției civile89, care vizează măsuri și acțiuni inclusiv pentru
protecția valorilor culturale și arhivistice în situații de protecție civilă impune luarea
în considerare competențele autorităților locale în domeniu, sens în care evidențiez
următoarele aspecte:
87
88
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare
89
60
- evidențierea monumentelor istorice, zonelor de protecție și zonelor construite

protejate în planurile de amenajare a teritoriului și în planurile urbanistice ale unităților
administrativ-teritoriale;
- marcarea prin însemn distinctiv a calității de monument istoric, zonă construită
protejată, oraș istoric sau sat istoric;
- declara prin hotărâre a Consiliului Local/ Consiliului Județean monumente de
interes public local;
- protejarea monumentelor istorice ca parte componentă a strategiilor de
dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică și de amenajare a
teritoriului la nivel local;
- asigurarea pazei şi protecției monumentelor istorice aflate în domeniul public
şi privat al statului şi al unităților administrativ teritoriale;
- efectuarea, împreună cu serviciile comunitare pentru situații de urgență, de
acțiuni de prevenire şi stingere a incendiilor la monumente istorice;
- elaborarea regulamentelor de urbanism pentru zonele de protecție a
monumentelor istorice şi pentru zonele construite protejate şi le aprobă numai pe baza
şi în condițiile avizului Ministerului Culturii;
- interzicerea circulației vehiculelor grele şi transportul de materiale explozive
în zona de protecție a monumentelor istorice.
13. Domeniul esențial de servicii publice: Energie

Serviciile publice din domeniul energiei sunt:
1. transport al energiei electrice;
2. distribuție a energiei electrice;
3. furnizare a energiei electrice prestat de furnizorii de ultimă instanță;
4. transport al gazelor naturale;
5. distribuție a gazelor naturale
Competențele legate de furnizarea serviciilor publice din domeniul energiei sunt
la nivel național, în teritoriu existând structuri (puncte de lucru) ale acestor autorități.
La nivelul autorităților locale prin structurile inspectoratelor pentru situații de
urgență, consilii județe/locale și primării pot fi achiziționate, complementar mijloace
pentru furnizare a energiei electrice prin generatoare de diferite capacități.
Domeniul public- energie vizează, parțial, următoarele aspecte referitoare la
asigurarea energiei în situații de protecție civilă, după cum urmează90:
90
Proiect Legea Protecției Civile/2020
61
a) organizarea producerii și distribuției energiei astfel încât, prioritar, să se

asigure energie pentru punctele de comandă, capacitățile de spitalizare existente sau
amenajate temporar, locurile în care este evacuată și adăpostită populația, obiectivele
economice sursă de risc sau care sprijină efortul de răspuns în situații de protecție
civilă;
b) Stabilirea restricțiilor de furnizare a energiei în scopul sprijinirii efortului de
răspuns în situații de protecție civilă sau complementare acestora, concomitent cu
informarea populației potențial afectate de aceste restricții;
c) Sprijinul instituțiilor care, în situații de protecție civilă, organizează rețele de
distribuție a energiei electrice produsă prin grupuri electrogene de putere pentru toate
obiectivele de importanță precum: puncte de comandă, sisteme și instalații de
intervenție, obiective sursă de risc, unități și capacități de spitalizare, alte instituții și
obiective care necesită funcționare permanentă;
d) Organizarea protecției sistemului de producție și transport energie, în special
pentru punctele și elementele de interes național, regional și județean.
14. Domeniul esențial de servicii publice: Sport

Domeniu Judet Mun Mun/ Sect comuna
Buc
Gestionare a bazelor sportive X X X X X
Autoritățile administrației publice locale sunt implicate în construirea şi
modernizarea bazelor şi instalațiilor sportive
Autoritățile administrației publice locale au obligația91 să includă în planurile de
urbanism şi amenajare rurală suprafeței de teren pentru construirea de baze sportive
destinate educației fizice și sportului comunitar.
Din punctul de vedere al protecției civile aceste baze sportive pot fi folosite
pentru amenajarea unor facilități necesare îndeplinirii misiunilor de protecție civilă,
cum ar fi: puncte de comanda, spatii de cazare cu corturi, spații de depozitare etc.
15. Domeniul esențial servicii publice: Servicii poștale

Rețeaua poștală publică ca fiind rețeaua poștală utilizată de furnizorul de serviciu
universal, desemnat de autoritatea de reglementare, precum și noțiunea de furnizor de
91
Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare
62
serviciu universal, respectiv furnizorul de servicii poștale care prestează unul sau mai
multe servicii poștale din sfera serviciului universal, desemnat în acest sens de
autoritatea de reglementare.
Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor îndeplinește funcția de elaborare a
politicilor publice și strategiei în domeniu, iar Autoritatea Națională pentru
Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) exercită funcția de autoritate
de reglementare independentă.
Furnizarea serviciilor poștale92 se realizează în condițiile regimului de autorizare
generală, respectiv ale regimului juridic adoptat de către autoritatea de reglementare,
potrivit căruia furnizarea de servicii poștale este permisă oricărei persoane, fără
obținerea unei decizii explicite din partea autorității de reglementare, prin notificarea
intenției de a presta activități de furnizare a serviciilor poștale.
Din perspectiva protecției civile, asigurarea serviciilor poștale se subsumează
conceptului de asigurare a comunicațiilor civile în situații de protecție civilă.
16. Domeniul esențial de servicii publice: Agricultură

Buc
Gestionare fond funciar X X X X X
Irigații X X X
Exploatare, întreținere și reparații a X X X
amenajărilor de îmbunătățiri
funciare declarate de utilitate
publică
Serviciul public de organizare și X X X X X
desfășurare a activității de
neutralizare a deșeurilor de origine
animală
Protecție împotriva introducerii și X X
răspândirii organismelor de
carantină dăunătoare plantelor sau
produselor vegetale
92
OUG nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare
63
16.1. Gestionarea a fondului funciar

Gestionarea fondului funciar93 este furnizat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltării Rurale prin Direcțiile pentru Agricultură județene.
Principalele atribuții:
Propune norme şi standarde tehnice pentru:
- pentru administrarea, exploatarea, întreținerea şi reparațiile amenajărilor de
îmbunătățiri funciare, intervenții în situații de urgență, prevenirea şi înlăturarea
fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcții hidrotehnice.
- corelează planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcții hidrotehnice ale ANIF, cu cele
ale Administrației Naționale „Apele Române”.
16.2. Irigații
Răspunderea94 pentru coordonarea activităților de îmbunătățiri funciare revine
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau oricărei alte autorități publice
centrale căreia i se atribuie răspunderea pentru sectorul îmbunătățirilor funciare.
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare livrează apă pentru irigații95 are
următoarele atribuții principale, cu relevanță în domeniul protecției civile:
-asigurarea alimentării cu apă a unor localități, amenajări piscicole, incinte
agricole și industriale, prin amenajările de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea
sa, în condițiile legii;
-pune în funcțiune stațiile de desecare din zona ce urmează a fi afectată pentru
prevenirea inundării localităților, terenurilor agricole, a infrastructurii de îmbunătățiri
funciare, precum şi pentru prevenirea accidentelor la construcțiile hidrotehnice;
-desfășoară activități de furnizare a energiei electrice în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
- desfășoară acțiuni de prevenire și protecție a amenajărilor de îmbunătățiri
funciare aflate în administrarea sa față de acțiunea factorilor de risc și a calamităților
naturale, fenomenelor meteorologice periculoase și a accidentelor la construcțiile
hidrotehnice;
- pregătește şi pune în aplicare planurile de acțiune în cazuri de urgență;
93
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare
94
Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată, cu modificările și completările ulterioare
95
OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările și
64
- efectuează activități de furnizare a energiei electrice către clienți, precum şi

alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum aflate în administrarea
furnizorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
16.3. Exploatare, întreținere și reparații a amenajărilor de îmbunătățiri

funciare declarate de utilitate publică
Din perspectiva domeniului protecției civile, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri
Funciare asigură96 alimentarea cu apă a unor localități, amenajări piscicole, incinte
agricole şi industriale, prin amenajările de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea
sa, în condițiile legii.
Din perspectiva gestionării situațiilor de protecție civilă (situații de
urgență/dezastre), principalele responsabilități sunt:
- desfășoară acțiuni de prevenire şi protecție a amenajărilor de îmbunătățiri
funciare aflate în administrarea sa față de acțiunea factorilor de risc şi a calamităților
naturale, fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcțiile
hidrotehnice;
- pregătește şi pune în aplicare planurile de acțiune în cazuri de urgență;
- organizează şi desfășoară acțiuni de apărare împotriva inundațiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcțiile hidrotehnice,
precum şi pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, mijloace
de intervenție şi avertizare, mijloace fixe şi echipamente de protecție, siguranță şi
cazarmament, care se realizează conform normativelor în vigoare.
16.4. Organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de

origine animală
Neutralizarea deșeurilor de origine animală97 se realizează în unități autorizate
sanitar-veterinare şi de către autorități competente privind protecția mediului.
La nivel județean sunt organizate Direcții Sanitar Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor.
La nivelul județelor, consiliile județene, iar la nivelul municipiului București,
Consiliul General al Municipiului București organizează şi sunt responsabile pentru
desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală provenite din
96
OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările și
97
OUG nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală, cu
65
gospodăriile crescătorilor individuali de animale, având obligația de a asigura

contractual, în condițiile legii, realizarea acestei activități de neutralizare cu o unitate
de ecarisare autorizată conform legislației în vigoare
Autoritățile administrației publice locale sesizate informează de îndată consiliul
județean care anunță în cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat,
acesta având sarcina de a transporta cadavrele de animale la unitățile de neutralizare a
acestora.
În localitățile izolate, în care ecarisarea se face cu dificultate, îngroparea
cadavrelor este permisă în locuri special amenajate, pe baza autorizării sanitare
veterinare şi a autorităților competente privind protecția mediului, şi este organizată de
către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială
are loc decesul animalelor.
În cazul unei epizootii care implică o boală cu declarare obligatorie98, în situația
în care transportul până la cea mai apropiată unitate autorizată pentru procesarea sau
eliminarea deșeurilor de origine animală nu îndeplinește cerințele de colectare în
siguranță de către unitățile de ecarisare sau capacitățile de eliminare a acestora sunt
depășite şi există pericolul propagării de riscuri pentru sănătatea publică sau animală,
autoritățile competente au dreptul de a dispune incinerarea şi/sau îngroparea la fața
locului a deșeurilor de origine animală, cu excepția cadavrelor întregi şi a tuturor
pârților corpului aparținând animalelor suspecte de infecție cu EST 99 sau în cazul
cărora s-a confirmat oficial prezenta unei EST100, conform procedurii aprobate prin
ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al președintelui Autorității
Naționale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor.
16.5. Protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină

dăunătoare plantelor sau produselor vegetale
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stabilește măsuri privind circulația
plantelor, a produselor vegetale sau a altor obiecte, care provin din zone contaminate,
precum şi pentru combaterea organismelor respective101.
98
OUG nr. 24/2016 privind organizarea şi desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală, cu
99
EST- Scrapie și alte forme de enecelfalopatii spongiforme transmisibile, la micile rumegătoare
100
www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-_toate/ghid_sanatate_animala/Animale-GHID-practic-pentru-fermieri-detinatori-
de-bovine-si-medici-veterinari-Encefalopatia-Spongiforma-Transmisibila-EST.pdf
101
OUG nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină
dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare, pentru a preveni
răspândirea organismelor de carantină
66
Direcția Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

prin unitățile fitosanitare județene, respectiv a municipiului București, instituie regimul
de carantină fitosanitară sau îl ridică, după caz.
În activitatea de supraveghere şi control privind respectarea regimului de
carantină fitosanitară inspectorii fitosanitari au următoarele competențe:
- accesul, cu respectarea dispozițiilor legale, pe teritoriul porturilor şi al
debarcaderelor fluviale şi maritime, al aeroporturilor aviației civile, al stațiilor de cale
ferată, pe vasele flotei comerciale, în avioanele aviației civile, în vagoanele de marfă
şi de persoane, în automobile, pe culturile tuturor producătorilor agricoli, în pepiniere,
livezi şi vii, în depozitele de produse vegetale, pe teritoriul institutelor de cercetări
științifice, precum şi în alte locuri unde se impune efectuarea controlului fitosanitar;
- prelevarea, cu ocazia controlului fitosanitar, de probe din plante, produse
vegetale și alte obiecte supuse regimului de carantină fitosanitară pentru analize şi
expertize de laborator, în prezența factorilor direct implicați;
- propunerea de instituire a regimului de carantină fitosanitară sau ridicarea
acestuia, după caz;
- stabilirea măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere a organismelor
de carantină, precum şi controlul privind efectuarea acestora.
Unitățile fitosanitare județene, respectiv a municipiului București şi
inspectoratele de carantină fitosanitară vamală eliberează un pașaport fitosanitar
valabil pe teritoriul României, pe teritoriul Comunității Europene sau pentru o zonă
protejată, după caz, în situația în care în urma controlului fitosanitar efectuat se constată
că plantele, produsele vegetale sau alte obiecte întrunesc cerințele specifice stabilite de
reglementările fitosanitare în vigoare.
17. Domeniul esențial de servicii publice: Transporturi

Din punctul de vedere al protecției civile, transporturile civile în situații de
protecție civilă vizează următoarele102:
a) Reglementarea și organizarea transporturilor astfel încât să se asigure
transportul personalului și mijloacelor de intervenție către zonele afectate de situații de
protecție civilă, precum și evacuarea populației și a unor categorii de bunuri materiale,
potrivit concepției și planurilor elaborate în acest scop, în paralel cu asigurarea
transporturilor pentru populația civilă și operatorii economici;
102
Proiect Legea Protecției Civile-2020
67
b) Identificarea măsurilor și acțiunilor care vizează asigurarea rezervelor de

mijloace de transport și stabilirea graficelor de transport;
c) Stabilirea cadrului legal și procedural pentru restricționarea transporturilor
pentru populația civilă, în contextul iminenței sau al producerii situațiilor de protecție
civilă;
d) Organizarea protecției sistemului de transport, cu preponderență pentru
elementele de interes național, regional și județean
Buc
Transport rutier X X X X X
17.1. Transport aerian

Serviciul public de transport aerian este furnizat de către Ministerul
Transporturilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Administrația Româna a
Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA. Ministerul transporturilor, prin Direcția
Transport Aerian asigură, direct sau prin delegare de competență şi desemnarea unor
organisme tehnice specializate - instituții publice sau operatori economici care
funcționează în subordinea sau sub autoritatea Ministerului
Din punct de vedere al informațiilor necesare pentru misiunile specifice
domeniului protecției civile la nivel local, sunt relevante următoarele responsabilități
asociate Autorității Aeronautice Civile din România:
-completează/actualizează Registrul de evidenta a operatorilor aerieni;
- aprobă procedurile de apropiere instrumentala şi valorile
înălțimilor/altitudinilor minime de trecere deasupra obstacolelor;
-aprobă normelor de exploatare a aeroporturilor;
- aprobă normele privind alarmarea organelor de căutare şi salvare a aeronavelor
aflate în dificultate103
- stabilește condițiile impuse terenurilor de aeronautica civilă - aeroporturi,
aerodromuri, heliporturi, terenuri de lucru, indiferent de deținător, precum şi
procedurile de intervenţie în cazul producerii de incendii la aeronave;
103
HGR nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de
producerea unui accident de aviație civilă
68
- verifică și autorizează utilizarea terenurilor de aeronautica civilă și aplică

prevederile legale privind închiderea, deschiderea, redeschiderea sau exploatarea
terenurilor de aeronautica civilă;
Principalele prevederi HGR nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului
privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de
aviație civilă, din perspectiva autorităților de intervenție de la nivel local sunt:
- comitetele județene şi Comitetul municipiului București pentru situații de
urgență;
- inspectoratele județene pentru situații de urgență;
- Centrul maritim de coordonare a acțiunilor de căutare şi salvare de vieți omenești
pe mare din cadrul Autorităţii Navale Române, denumit în continuare Centrul Maritim
de Coordonare;
- administratorii aerodromurilor;
- centrele unice de preluare a apelurilor de urgență - 112.
17.2. Transport naval

Serviciul public de transport naval este furnizat de către Ministerul
Transporturilor, Autoritatea Navală Română și CEROAV - Centrul Român pentru
Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturile Naval.
Ministerul transporturilor, prin Direcţia generală transport naval din cadrul
ministerului, exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului maritim şi pe
căile navigabile interioare privind activitățile de reglementare, autorizare, coordonare,
inspecție, control, supraveghere şi certificare a infrastructurii de transport maritim şi
pe căi navigabile interioare, a navelor, a activităților de transport naval, a activităților
conexe şi a activităților auxiliare acestora,
17.3. Transport feroviar

Rețeaua feroviară104 din România este structurată în infrastructură
interoperabilă și neinteroperabilă. Infrastructura feroviară interoperabilă este cea care
se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană, fiind administrată în
concordanță cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari și dezvoltată
în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan European.
104
http://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-82/ct-menu-item-84
69
Infrastructura feroviară neinteroperabilă este cea aferentă traficului local,

conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă, administrată și dezvoltată pe
baza unor reglementări specifice interne.
Rețeaua de căi ferate din România are o lungime totală de 20.077 km de linii,
fiind a şaptea rețea ca mărime din Uniunea Europeană. Liniile sunt conectate prin
20.070 aparate de cale echivalente105. Rețeaua cuprinde 17.945 de poduri și podețe,
176 de tuneluri și 11.473 km terasament
În anul 2017 existau 992 stații de cale ferată106dintre care 917 electrificate.
Serviciul public de transport feroviar este furnizat de către mai multe instituţii
publice şi societăți naționale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Astfel,
serviciul public este furnizat exclusiv la nivel central de către Ministerul
Transporturilor, Agenția de Investigare Feroviară Română – AGIFER, Centrul
National de Calificare si Instruire Feroviara – CENAFER şi Autoritatea Feroviara
Romana – AFER.
Transportul feroviar este asigurat de societăți naționale, dar şi de alte societăți
private care acționează pe piața feroviară:
• Societatea Națională a Căilor Ferate Române - SNCFR – RA;
• Compania Națională de Căi Ferate CFR - S.A107
• Societatea Națională de transport Feroviar de Marfă "CFR Marfa" - S.A108;
• Societatea Națională de transport Feroviar de Călători "CFR Calatori" - S.A109;
Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "METROREX"110,
METROREX desfășoară în principal activități de interes public şi strategic şi se
organizează şi funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor.
Chiar dacă în profil teritorial (județ, Mun București, municipii, orașe și comune)
nu există structuri din subordinea/coordonarea autorităților locale, din perspectiva
măsurilor și acțiunilor în domeniul protecției civile, trebuie reținute atribuțiile
Ministerului Transporturilor sunt prezentate mai jos:
- sprijină dezvoltarea şi funcționarea transportului feroviar public;
105
https://www.feroviarul.ro/6-aparat-de-cale - Aparatul de cale – ansamblul compus din șină, traverse și elemente
mecanice, care asigură trecerea vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta. Aparatul de cale cuprinde macazul propriu-
zis, dispozitivul de manevrare -barele de tracțiune și/sau conexiune – dispozitivul de zăvorâre, șinele de legătură, inima
de încrucișare, aripile și contrașinele.
106
https://ro.wikipedia.org/wiki/Căile_Ferate_Române
107
H.G. nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. prin reorganizarea
Societății Naționale a Căilor Ferate Române.
108
H.G nr. 582 din 10 septembrie 1998 privind infiintarea Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R.
Marfa" - S.A.
109
H.G. nr. 584/1998 privind înființarea Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori "C.F.R.Calatori"-S.A
110
H.G. nr. 482/1999 privind înființarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.
70
- asigură efectuarea transporturilor militare, a transporturilor speciale şi a

transporturilor de intervenție în caz de calamități naturale sau în alte situații deosebite;
- elaborează politici pentru dezvoltarea transporturilor multinodale şi a
transportului combinat;
- asigură, prin rețeaua proprie, controlul medico-sanitar specific siguranței
circulației şi controlul sanitar-veterinar specific activităților de transport feroviar şi
emite autorizații sanitar-veterinare;
Autoritatea pentru Siguranță Feroviară (ASFR) are următoarele responsabilități:
- asigură, funcționarea unui dispecerat permanent cu atribuții de preluare şi
tratare a apelurilor de urgență primite prin centrul unic pentru apeluri de urgenţă - 112,
potrivit legislației în vigoare
- avizează conducerea Ministerului Transporturilor cu privire la accidentele şi
incidentele produse pe reţeaua de căi ferate şi metrou;
- autorizează stațiile de cale ferată şi emite autorizațiile de funcționare;
- autorizează pentru punerea în funcțiune liniile ferate industriale nou-construite
sau modernizate şi emite autorizațiile de punere în funcțiune; și autorizează exploatarea
liniilor ferate industriale şi emite autorizațiile de exploatare;
17.4. Transport rutier

Transportul rutier se împarte în.
- transport local;
- transport public rutier național;
- transport public rutier internațional.
Transportul rutier asigură, în principal:
• transport rutier pentru operatori economici care efectuează activități conexe
transportului rutier;
• transport rutier pentru operatori de transport rutier care efectuează transport
rutier de persoane prin servicii regulate şi servicii regulate speciale;
• transport rutier al operatorilor economici care efectuează transport rutier în cont
propriu;
Transport rutier local este organizat și furnizat de către consiliile locale și
județene111.Serviciile de transport public local de persoane cuprind:
a) transport prin curse regulate;
b) transport prin curse regulate speciale;
111
Legea 92/2007 privind serviciile de transport public local, cu modificările și completările ulterioare
71
c) transport cu autoturisme în regim de taxi;

d) transport cu autoturisme în regim de închiriere
Transportul de persoane dintre municipiul București și localități din județul Ilfov
este organizat furnizat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport
Public Bucureşti-Ilfov (ADTPBI)112, structură cu personalitate juridică cu statut de
utilitate publică compusă prin asocierea autorităților administrației publice locale din
cadrul regiunii Bucureşti-Ilfov, care va asigura, în calitate de autoritate contractantă,
atribuirea, conform legislației în vigoare, pe bază de contracte de servicii publice sau
contracte de delegare a gestiunii, rutelor de transport public de călători prevăzute în
programul de transport pentru localitățile din Ilfov inclus în Planul de mobilitate urbană
durabilă Bucureşti-Ilfov 2016-2030.
Infrastructura de transport public s-a deteriorat, în special în orașele mai mici113.
Față de anul 1990, 97 de orașe nu mai furnizează servicii de transport public
local, cele mai multe fiind localizate în județe din vestul țării (județul Arad – toate
orașele mici, Bihor și Satu Mare – câte 4 orașe mijlocii și mici), centrul (județele Alba
și Harghita – câte 6 orașe mici și mijlocii), sudul României (județele Prahova și Olt –
câte 7 orașe mici și mijlocii). Acest declin a avut loc și pe fondul dezindustrializării și
a atenuării activităților economice în general în aceste orașe114.
Prin excepție, municipiile reședință de județ și-au menținut și chiar și-au extins
serviciile de transport public local. În afară de municipiul București, se evidențiază și
alte orașe (în special cele mari) care, în perioada 1990-2017, au cunoscut creșteri ale
numărului de mijloace de transport în comun utilizate în transportul public local: Alba
Iulia, Mediaș, Blaj, Satu Mare, Târgu Mureș, Cluj Napoca, Suceava, Mangalia, Lugoj,
Oradea, Baia Mare, Brașov, Iași, Buzău.115
Analizând inclusiv din prisma riscurilor dar și a răspunsului în situații de
protecție civile, potrivit legii, Consiliile locale, consiliile județene şi Consiliul General
al Municipiului București au următoarele atribuții în domeniul transportului rutier116:
-evaluarea fluxurilor de transport de persoane şi de mărfuri şi determinarea pe
baza studiilor de specialitate a cerințelor de transport public local, precum şi anticiparea
evoluției acestora;
112
OUG nr. 35 din 10 mai 2018 privind desființarea Autorității Metropolitane de Transport București din subordinea
Ministerului Transporturilor
113
114
idem
115
116
Legea nr. 92/2007 serviciilor de transport public local, cu modificările și completările ulterioare
72
- stabilirea traseelor principale şi secundare şi a programelor de transport privind

transportul public de persoane;
- actualizarea periodică a traseelor şi a programelor de transport în funcție de
necesitățile de deplasare ale populației şi în corelare cu transportul public interjudețean,
internațional, feroviar, aerian sau naval de persoane existent, precum şi corelarea între
modalitățile de realizare a serviciului de transport public local de persoane cu autobuze,
troleibuze, tramvaie, metrou şi în regim de taxi, după caz;
- autorizarea transportatorilor, denumiți transportatori autorizați, astfel cum au
fost definiți de lege, pentru realizarea de către aceștia a serviciului de transport public
local, respectiv:
1. transportul public de persoane prin curse regulate executate cu
tramvaie, troleibuze, trenuri de metrou;
2. transportul public local de persoane sau de mărfuri în regim de taxi;
3. transportul public local de persoane cu autoturisme în regim de
închiriere;
4. transportul public local de mărfuri în regim contractual;
5. alte servicii de transport public local, cu excepția transportului de
mărfuri şi persoane pe căile navigabile interioare care se realizează pe
bază de licențe de transport emise de Autoritatea Navală Română;
18. Domeniul esențial de servicii publice: Apărare națională

În ceea ce privește domeniul asigurat de serviciul public -apărare națională
acțiunile în situații de protecție civilă sunt determinate de sprijinul Ministerului
Apărării Naționale în suturații de protecție civilă.
Unitățile Ministerului Apărării Naționale execută, în situația în care nu sunt
angrenate în misiuni specifice acțiuni asociate următoarelor misiuni117: căutare -
salvare, sprijinirea autorităților locale pentru realizarea evacuării populației, cazare
și adăpostire, distribuția ajutoare umanitare, transport și asistență medicală în
rețeaua proprie și spitalele militare de campanie, participarea la efectuarea
decontaminării populației, căilor rutiere şi clădirilor.
În cadrul domeniului Apărare națională, la nivel local, se includ următoarele:
1. Pregătirea populației pentru apărare
2. Pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
117
HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc
73

Buc
Pregătirea populației pentru X X X X
apărare
Pregătire a economiei naționale și X X X X X
a teritoriului pentru apărare
18.1. Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare

Pregătirea cetățenilor români pentru apărare reprezintă totalitatea măsurilor şi
acțiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forțelor armate şi
celorlalte forțe puse la dispoziție de instituțiile publice de apărare, ordine publică şi
siguranță națională, potrivit legii, şi cuprinde recrutarea, selecția, pregătirea şi
încadrarea acestora în unitățile instituțiilor respective.
Pregătirea cetățenilor români pentru apărarea țârii se realizează prin:
a) îndeplinirea serviciului militar;
b) participarea la alte forme de pregătire organizate de instituțiile de apărare a
țârii şi securitate națională.
Organele specializate în ținerea evidenței militare sunt centrele militare.
Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare
zonale, centre militare județene şi centre militare ale sectoarelor municipiului București
Recrutarea, încorporarea sau selecția în structurile de învățământ din instituțiile
cu atribuții în domeniul apărării se efectuează de comisiile locale de recrutare-
încorporare, constituite pe lângă centrele/militare.
Prin alte forme de pregătire a populației pentru apărare se înțelege:
a) pregătirea persoanelor cu atribuții de conducere din sistemul administrației
publice la nivel central şi local;
b) pregătirea premilitară a tinerilor;
c) pregătirea privind modul de acțiune în situații de urgență civilă;
d) pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare;
e) alte forme de pregătire.
În domeniul protecției civile, pregătirea persoanelor cu atribuții de conducere
din sistemul administrației publice la nivel local are ca obiectiv general perfecționarea
74
deprinderilor necesare personalului de conducere din cadrul comitetului județean,

comitetelor locale pentru situații de urgență, a șefilor celulelor de urgență în vederea
asigurării unei organizări, planificări şi conduceri a activităților în domeniul situațiilor
de urgență la un nivel corespunzător cu solicitările reclamate de potențialele tipuri de
riscuri şi situații de urgență;
Organizarea pregătirii vizează:
a) pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului şi a personalului cu
funcții de conducere din administrația publică locală;
b) Pregătirea membrilor comitetelor județene/al municipiului București
şi locale pentru situații de urgență, a personalului centrelor operative şi
celulelor de urgență, a inspectorilor de protecție civilă, a cadrelor tehnice
cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, a personalului de
specialitate cu atribuții în domeniile apărării împotriva incendiilor şi
protecției civile, precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi
serviciilor private pentru situații de urgență;
c) Pregătirea în unități şi instituții de învățământ
Pregătirea se realizează astfel:
-la Centrul National de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul
Situațiilor de Urgență – Ciolpani;
-Centrele Zonale de Pregătire de Protecție Civilă Bacău, Cluj, Craiova.
- Inspectoratele pentru Situații de Urgență
Pregătirea se realizează prin:
a) convocări/instruiri cu:
- președintele/Vicepreședintele C.J.S.U. și președinților C.L.S.U;
- conducătorii operatorilor economici sursă de risc;
- inspectorii de specialitate de la municipiu, orașe, comune și
operatorii sursă de risc;
- șefii serviciilor voluntare pentru situații de urgență;
- șefii serviciilor private pentru situații de urgență;
- conducătorii instituțiilor / unităților de învățământ vor executa
următoarele forme de pregătire cu preșcolarii, elevii și studenții
b) antrenamente, exerciții și concursuri de specialitate.
75
18.2. Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare

Pregătirea economiei naționale şi a teritoriului pentru apărare este parte
componentă a securității naționale şi are la bază prevederile Constituției, ale legilor
țârii şi ale documentelor privind planificarea apărării naționale, precum şi obligațiile
asumate de România prin tratate şi alte înțelegeri internaționale.
Pregătirea economiei naționale şi a teritoriului pentru apărare cuprinde
ansamblul de măsuri şi de acțiuni care se stabilesc şi se realizează din timp de pace, în
vederea utilizării potențialului economic şi uman al țârii, pentru satisfacerea nevoilor
de apărare şi asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de
mobilizare/război sau, după caz, evenimente majore determinate de atacuri teroriste,
acțiuni hibride sau dezastre majore.
Pregătirea economiei naționale şi a teritoriului pentru apărare se asigură de către
autoritățile publice, conform competențelor stabilite prin lege.
Guvernul răspunde de pregătirea economiei naționale şi a teritoriului pentru
apărare şi asigură aplicarea măsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii,
hotărârilor Parlamentului şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, scop în care:
a) organizează, coordonează şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte
autorități ale administrației publice;
b) stabilește sistemul de priorități şi de alocare a resurselor pentru apărare;
c) înaintează spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării proiectul
planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, proiectul programului cu
obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare şi proiectul bugetului de
stat pentru război;
d) aprobă planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare şi stabilește
măsuri pentru aplicarea acestuia;
e) asigură resursele materiale, umane şi financiare necesare pregătirii economiei
naționale şi a teritoriului pentru apărare;
f) asigură aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin Guvernului privind pregătirea
economiei naționale şi a teritoriului pentru apărare, se înființează prin hotărâre a
Guvernului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Administrația Națională a
Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care în teritoriul au118:
118
http://www.anrsps.gov.ro/stps.html
76
- 25 unități teritoriale;
- 42 structuri teritoriale pentru probleme speciale în Mun. București și la
nivelul fiecărui județe
Prefectul asigură organizarea, coordonarea şi conducerea activităților de
pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare din județ, respectiv din municipiul
București, ca măsuri de apărare care nu au caracter militar.
La nivelul județului şi al municipiului București, atribuțiile în acest domeniu
sunt îndeplinite prin intermediul structurilor teritoriale pentru probleme speciale, fără
personalitate juridică, care sprijină autoritățile administrației publice locale, potrivit
legii, în vederea mobilizării operatorilor economici şi a instituțiilor publice.
Planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare cuprinde obiectivele,
măsurile, prioritățile şi resursele ce se stabilesc şi se realizează din timp de pace pentru
îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul de mobilizare.
Obiectivele planului de pregătire reprezintă acțiunile ce urmează a fi realizate
pentru asigurarea graduală a condițiilor necesare satisfacerii nevoilor forțelor
sistemului național de apărare.
Măsurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare se referă la
identificarea capacităților pentru apărare şi stabilirea, crearea şi păstrarea rezervelor de
mobilizare, precum şi la alte acțiuni care vor fi apreciate ca necesare, în condițiile legii.
Pregătirea teritoriului pentru apărare119 conține ansamblul de măsuri şi acţiuni
stabilite pentru realizarea obiectivelor necesare satisfacerii nevoilor strategice şi
operative ale forțelor sistemului național de apărare şi pentru asigurarea protecţiei
populației şi a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce aparțin patrimoniului național,
împotriva efectelor acțiunilor distructive executate de agresor cu mijloace clasice și
arme nucleare, biologice şi chimice.
Autoritățile administrației publice centrale şi locale, instituțiile publice și
operatorii economici îndeplinesc, fiecare în domeniul său de activitate, următoarele
atribuții:
-fundamentează şi elaborează propuneri şi prognoze pentru proiectele planului
de mobilizare şi ale planului de pregătire;
- organizează, coordonează şi controlează îndeplinirea sarcinilor stabilite prin
planul de mobilizare şi planul de pregătire;
-actualizează şi transmit anual situația obiectivelor de infrastructură teritorială
importante pentru sistemul național de apărare;
119
Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
77
- stabilesc şi, după caz, solicită fondurile necesare;

- identifică şi țin evidența capacităților pentru apărare;
- creează, întrețin și păstrează rezerve de mobilizare, în conformitate cu
prevederile contractelor încheiate în acest scop;
- stabilesc și transmit instituțiilor interesate obiectivele de importantă pentru
infrastructura teritorială națională, în vederea cuprinderii acestora în infrastructura
sistemului național de apărare.
Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul județului sau al
municipiului București emite un ordin de asigurare a activităților de recrutare-
încorporare, care este obligatoriu pentru autoritățile administrației publice locale,
structurile cu atribuții specifice ale Ministerului Afacerilor Interne, direcțiile de
sănătate publică județene şi a municipiului București şi inspectoratele școlare județene
şi al municipiului București.
Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, şi
consiliile locale, fiecare în domeniul său de activitate, îndeplinesc următoarele atribuții:
-transmit ANRSPS propuneri privind asigurarea consumului şi a protecției
populației, precum şi a nevoilor pentru buna funcționare a operatorilor economici din
profil teritorial, în situația de mobilizare sau de război, pentru a fi incluse în planul de
mobilizare;
-iau măsuri şi creează condiții de realizare prioritară a obiectivelor stabilite în
planul de mobilizare, îndrumând operatorii economici pentru îndeplinirea programelor
economice prin utilizarea în regim de urgență a capacităților existente în starea de
mobilizare şi de război;
- propun includerea din timp de pace a obiectivelor de pregătire a teritoriului
pentru apărare în programele de investiții proprii şi iau măsuri de asigurare a fondurilor
necesare realizării acestora cu prioritate;
- întocmesc programele de aprovizionare a populației județului/municipiului
București/localității cu principalele produse alimentare şi industriale raționalizate, în
caz de mobilizare sau de război;
-asigură prin operatorii economici din județ, respectiv din municipiul București,
localurile, cazarmamentul, materialele şi mijloacele de transport necesare
formațiunilor medico-sanitare prevăzute a se înființa în caz de mobilizare sau de război;
-întocmesc şi actualizează monografiile economico-militare ale județului,
respectiv ale municipiului București, conform instrucțiunilor emise în acest scop;
78
-fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populației şi a bunurilor

din patrimoniul național, arhivistic, material şi a altor valori de interes național şi
organizează în acest scop asigurarea mijloacelor de transport, a spațiilor de cazare şi
de depozitare necesare.
19. Domeniul esențial de servicii publice: Administrarea domeniului public

și privat de interes local
Înființarea, organizarea, coordonarea și reglementarea serviciilor de
administrare a domeniului public și privat constituie dreptul exclusiv al autorităților
administrației publice locale120.
Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, monitorizează și
sprijină autoritățile administrației publice locale în acțiunile de elaborare, de aprobare
și de aplicare a reglementărilor și strategiilor proprii de dezvoltare și eficientizare a
serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local121.
Buc
Administrare a domeniului public X X X X X
și privat de interes local
Totodată, Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și

completările ulterioare, prevede- exercitarea de competențe exclusive de către
autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor și
respectiv de la nivelul județului în ceea ce privește administrarea domeniului public și
privat al unităților administrativ-teritoriale.
Administrarea domeniului public și privat de interes local122, potrivit
indicatorilor de performanță aprobați de consiliile locale, consiliile județene, consiliile
locale ale sectoarelor municipiului București sau de Consiliul General al Municipiului
București, după caz.
120
OUG. nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și
privat de interes local, cu modificările și completările ulterioare
121
HGR nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor-cadru de aplicare a OUG nr. 71/2002 privind organizarea şi
funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, cu modificările și
122
OUG nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat
de interes local, cu modificările și completările ulterioare
79
Autoritățile administrației publice locale încredințează unuia sau mai multor

operatori, în totalitate sau în parte, în baza unui contract de delegare a gestiunii,
sarcinile și responsabilitățile proprii cu privire la gestiunea propriu-zisă a serviciilor,
precum și la administrarea și exploatarea infrastructurii edilitar-urbane necesare
realizării serviciilor. Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori
care pot fi:
• societăți comerciale pe acțiuni cu capital al unităților administrativ-
teritoriale, înființate de autoritățile administrației publice locale;
• societăți comerciale pe acțiuni cu capital privat, intern sau extern;
• societăți comerciale pe acțiuni cu capital mixt, public și privat.
Din perspectiva protecției civile, activitățile componente ale serviciului public
de administrare a domeniului public și privat de interes local pot fi avute în vedere
următoarele:
-construirea, modernizarea, exploatarea şi întreținerea străzilor, drumurilor,
podurilor, viaductelor, a pasajelor rutiere şi pietonale, subterane şi supraterane;
- înființarea, organizarea, exploatarea și întreținerea rețelelor de iluminat public
stradal
- instalarea, întreținerea şi funcționarea sistemelor de semnalizare şi dirijare a
circulației urbane, în vederea asigurării siguranței traficului şi pentru fluidizarea
acestuia;
- îndepărtarea zăpezii şi preîntâmpinarea formării poleiului şi a gheții;
- amenajarea, organizarea şi exploatarea parcărilor, a locurilor publice de afișaj
şi reclame, a panourilor publicitare, a mobilierului urban şi ambiental;
- înființarea, organizarea şi exploatarea unor servicii de întreținere, reparații
curente şi reabilitare a fondului locativ aflat în proprietatea unităților administrativ-
teritoriale;
- înființarea, organizarea şi exploatarea spălătoriilor şi curățătoriilor chimice, a
atelierelor de reparații auto etc.;
- înființarea, organizarea şi exploatarea băilor publice, a sălilor de gimnastica şi
fizioterapie, a sălilor şi terenurilor de sport, a patinoarelor, pârtiilor şi instalațiilor de
schi şi transport pe cablu, a campingurilor;
- organizarea şi exploatarea activităților de coșărit, ecarisaj, administrarea
cimitirelor şi crematoriilor, a grădinilor botanice şi/sau zoologice, a WC-urilor publice.
Consider că în problematica protecției civile este esențial să se înțeleagă locul și
rolul fiecărei structuri care are responsabilități în ceea ce privește participarea la
80
răspunsul național, județean și local în situații de terminate de manifestarea situațiilor

de urgență/dezastrelor, consecințele acțiunilor de natură teroristă și/sau acțiunilor
hibride, precum și a acțiunilor militare.
Responsabilitatea structurilor dedicate răspunsului în situații de protecție civilă
este, în general, bine definită prin legislația generală și specifică sau cea care vizează
organizarea, funcționarea și responsabilitățile instituțiilor.
Răspunsul în situații de protecție civilă, pe palierele protecție, prevenire,
răspuns, reabilitare și reconstrucție implică efortul conjugat al autorităților centrale și
locale, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale şi operatorii economici,
indiferent de forma de proprietate.
De aceea, este imperios necesar să înțelegem locul și rol deosebit de important
pe care autoritățile locale, prin serviciile publice pe care le organizează în scopul
satisfacerii unor nevoi cu caracter general sau a unui interes public, îl au pe palierul
managementului și asigurării răspunsului în situații de protecție civilă sau, după caz,
sprijinul pentru succesul misiunilor și în final atingerea dezideratului protecției civile
și anume protecția populației prin asigurarea condițiilor necesare supraviețuirii
persoanelor afectate şi restabilirii stării de normalitate, precum și protejarea,
bunurilor, valorilor culturale și mediului împotriva efectelor situațiilor de protecție
civilă.
81
CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL GENERAL AL PROTECȚIEI CIVILE LA
NIVELUL AUTORITĂȚILOR LOCALE
Administrația publică reprezintă totalitatea serviciilor publice, prin mijlocirea

cărora se înfăptuiesc sarcinile puterii executive în vederea asigurării satisfacerii
intereselor generale ale particularilor și ale statului123.
Putem spune că organul administrației publice este o categorie de autoritate
publică, şi anume categoria care, potrivit Constituției şi legilor, este chemată să execute
legea sau, în limitele legii, sa presteze servicii publice, uzând, în acest scop de
prerogative specifice puterii publice124.
Administrația publică locală reprezintă totalitatea autorităților cu competență
generală sau specială, chemate să satisfacă cerințele și interesele generale ale populației
unei unități administrativ – teritoriale (județ, comună, oraș).
Administrația publică locală își realizează sarcinile prin servicii proprii sau
deconcentrate cu atribuții corespunzătoare la nivelul comunei, orașului și al județului.
Între administrația publică centrală și cea locală există unele delimitări
determinate de principiul autonomiei locale.
Nu există raporturi de subordonare nici între consiliul local/primar, pe de o parte,
și prefect, minister, departament central, pe de altă parte. În relațiile cu autoritățile
locale, autorităților centrale sau, după caz, județene, le revin doar responsabilități de:
- organizare a activității sau de îndrumare și control;
- executarea controlului general asupra diferitelor activități cu caracter
economico-financiar, juridic, organizatoric, cultural etc.;
- solicitare a anulării actelor ilegale.
123
Valentin Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român, București, 1996
124
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, 2002
82
Pentru realizarea autonomiei locale, autoritățile administrației publice din

comune, orașe și județe elaborează și aprobă bugete de venituri și cheltuieli, având
dreptul ca, în condițiile legii, să instituie și să perceapă impozite și taxe locale.
Autonomia locală reprezintă atât un drept, cât și o obligație pentru autoritățile
reprezentative ale colectivităților locale, care au misiunea de a gestiona și rezolva toate
problemele populației din raza lor administrativ-teritorială.
Natura provocărilor la care trebuie să răspundă managementul local depinde atât
de actorii generali, comuni administrației publice locale, cât și de unii specifici adecvați
domeniului manageriat (protecție civilă, mediu, financiar, resurse umane etc).
Provocarea principală a managementului autorităților locale este acela că nu se
poate sustrage rigorilor politice ale administrației dar trebuie rezolvate nevoile
specifice ale comunității.
Nu există un management științific și bine procedurat al autorităților locale
întrucât acesta este permanent supus condiționărilor decizionale de nivel strategic și
proiecțiilor acestor decizii la nivel local.
Managementul local nu își poate ascunde eșecurile sub paravanul deciziilor
politice de nivel strategic, fiind cunoscut că există o interdependență între interesul
general și asigurarea în mod particular a serviciilor publice pentru populație.
Managementul reprezintă o funcție organizatorică care presupune integrarea
judicioasă a resurselor umane, materiale și financiare la dispoziție în scopul obținerii
unor rezultatele maxime, potrivit domeniului de competență.
Funcțiile generale ale managementului sunt: planificarea, organizarea,
conducerea și controlul, antrenare, control-evaluare.
Planificarea urmărește stabilirea unor scopuri și imaginarea modului în care să
fie atinse prin elaborarea planurilor125.
Procesul se planificare implică stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și
lung coroborat cu modalitățile de realizare a acestora și resursele necesare.
Organizarea implică asigurarea resurselor umane, materiale și financiare pentru
atingerea scopurilor și obiectivelor asumate sau încredințate126. Prin organizare se
stabilesc relațiile/mecanismele de lucru și relațiile dintre sistemul de conducere și cel
de execuție.
Conducerea presupune măsuri și acțiuni care permit influențarea subalternilor
pentru ca a aceștia să contribuie la atingerea scopurilor organizației127.
125
DuBrin, A. J. (2010). Essentials of management (9th ed.). South-Western
126
idem
127
idem
83
Controlul /reglarea/ coordonarea implică compararea rezultatelor reale cu cele

planificate și adoptarea măsurilor corelative în caz de nevoie128.
Coordonarea este o funcție de bază și activă a conducerii, creație a practicii ce
se exercită permanent pe baza cunoașterii felului în care funcționează sistemul.
Rolul controlului/coordonării se materializează prin: menținerea, păstrarea şi
perfecționarea stării de ordonare a sistemului; armonizarea activităților pe nivelurile
ierarhice ale conducerii; realizarea sincronizării activităților; informarea tuturor
elementelor sistemului asupra rolului lor în activitatea de ansamblu; stabilirea
proporționalității între diferitele activități; soluționarea contradicțiilor şi conflictelor
apărute în desfășurarea activităților; efectuarea unor corecții în dinamica sistemului de
intervenție129.
Coordonarea are ca scop asigurarea unei concepții și acțiuni unitare, care să
conducă la înfăptuirea obiectivelor; ideea de bază este a se ști că eforturile sunt
îndreptate spre același țel și în special către starea finală dorită.
Controlul (reglarea) implică compararea rezultatelor reale cu cele planificate și
adoptarea măsurilor corelative în caz de nevoie130.
Antrenarea reprezintă ansamblul acțiunilor prin care un manager influențează
activitățile colaboratorilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin satisfacerea
nevoilor care îi motivează.
Control-evaluare cuprinde ansamblul acțiunilor de evaluare operativă și post-
operativă a rezultatelor organizației, a verigilor ei organizatorice și a fiecărui salariat,
de identificare a abaterilor de la obiectivele, normele, normativele și standardele
prestabilite și a cauzelor care le-au generat, precum și de adoptare a măsurilor care
asigură eliminarea abaterilor, menținându-se echilibrul dinamic al organizației.
Control-evaluarea la nivel local presupune că periodic trebuie să fie evaluate
serviciile prestate către populație și identificarea altor tipuri de servicii care sunt
necesar a fi înființate/dezvoltate. Printre întrebările care pot contribui la atingerea
acestui obiectiv pot fi:
• Ce fel de servicii trebuie să fie oferite populației? Și în ce cantitate?
• Este eficient procesul de realizare și de furnizare a serviciilor oferite populației?
• Sunt serviciile oferite populației suficient de diversificate?
128
DuBrin, A. J. (2010). Essentials of management (9th ed.). South-Western
129
Colonel Claudiu Bratu, teză de doctorat- Eficientizarea acțiunilor structurilor cu atribuții în domeniul situațiilor de
urgență pentru prevenirea și contracararea surprinderii în cazul producerii evenimentelor deosebite, Universitatea
Națională de Apărare, 2013
130
idem
84
• Există bază materială necesară furnizării serviciilor la nivelul așteptării

populației?
• Există o îmbunătățire sau o degradare a calității serviciilor oferite?
• În ce măsură serviciile oferite răspund așteptărilor populației?
• Cât de eficient este procesul de realizare şi de furnizare a serviciilor publice
către populație?
• În ce măsură obiectivele previzionate au fost realizate? etc.
2.1. Responsabilități generale

Așa cum afirmam mai sus, nu există raporturi de subordonare nici între consiliul
local/primar, pe de o parte, și prefect, minister, departament central, pe de altă parte.
În relațiile cu autoritățile locale, autorităților centrale sau, după caz, județene, le
revin doar responsabilități de îndrumare și control și executarea contorului general
asupra diferitelor tipuri de activități, potrivit competențelor.
Cu toate acestea singura formă organizațională și de management integrat în
care există o subordonare a autorităților locale de către prefect este stabilită prin
managementul situațiilor de protecție civilă/managementul situațiilor de urgență.
Potrivit acestui cadru de organizare autoritățile locale și alte structuri
organizatorice care nu fac parte din guvern (structurile descentralizate ale ac cestora
în teritoriu) sunt în subordinea prefectului în calitatea sa de președinte ale Comitetului
Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență și după, caz a
primarului în calitate de președinte ale comitetului local pentru situații de urgență.
În ceea ce privește responsabilitățile autorităților locale, din perspectiva
responsabilităților în domeniul protecției civile/situațiilor de urgență, se evidențiază
faptul că persoanele și structurile alese ale autorităților locale au responsabilități, după
cum urmează:
a) Decizionale prin prefect sau, după caz, primar, în calitate de decidenți ai
Comitetelor (județene/locale pentru situații de urgență)
b) sprijin al deciziei prin consiliile județene, consiliile locale ale municipiilor,
orașelor și comunelor și consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București
În domeniul protecției civile structurile implicate sunt toate instituțiile care prin
activitatea desfășurată pot contribui la salvarea vieții și reducerea efectelor situațiilor
de urgență. Acestea sunt cuprinse sub denumirea generică de componente ale
Sistemului National de Management al Situațiilor de Urgență.
85
Potrivit legislației131, principalele sarcini ale protecției civile, aplicabile la nivelul

autorităților locale (județe, municipii/orașe și comune) sunt următoarele:
a) culegerea, prelucrarea, stocarea și analizarea datelor și informațiilor necesare
realizării acțiunilor de protecție civilă, respectiv identificarea și monitorizarea tipurilor
de riscuri generatoare de situații de protecție civilă;
b) înștiințarea autorităților publice, avertizarea şi alarmarea populației în situații
de protecție civilă;
c) informarea și pregătirea preventivă a populației, pentru situațiile de protecție
civilă;
d) avertizarea populației, instituțiilor și operatorilor economici din zonele de
pericol;
e) declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințării sau producerii situației
de protecție civilă;
f) implementarea măsurilor și acțiunilor specifice în situații de mobilizare sau
declararea stării de război;
g)implementarea măsurilor de răspuns la criză din domeniul urgențelor civile;
h) pregătirea, organizarea şi desfășurarea intervenției operative pentru reducerea
pierderilor de vieți omenești, limitarea şi înlăturarea efectelor situațiilor de protecție
civilă;
i) asigurarea stării de operativitate și a capacității de intervenție optime a tuturor
structurilor de prevenire, pregătire, răspuns, investigare-evaluare post-eveniment și
refacere/reabilitare, organizate la nivel local, județean, regional și național;
j) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și protecției specifice tipurilor de
risc și, după caz, evacuării din zona afectată sau posibil a fi afectată;
k) protecția populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice,
precum și a mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență, dezastrelor, actelor de
terorism și conflictelor armate;
l) asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației în situații de protecție civilă;
m) dezvoltarea și repartizarea judicioasă a capacităților de asistență medicală,
concomitent cu activitățile de medicină preventivă;
n) acordarea de ajutoare de urgență;
o) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice ca urmare a executării
intervenției de către serviciile de urgență.
Managementul protecției civile presupune următoarele componente:
131
Legea 481 privind protecția civilă și actele normative subsecvente
86
a) Componenta decizională
b) Structuri de sprijin a deciziei
c) Componenta operațională
Decizia în domeniul situațiilor de protecție civilă aparține, astfel:

a) nivelul național: Primul Ministru; ministrul afacerilor interne; conducători ai
instituțiilor publice centrale;
b) nivel local: prefecți, primari, conducătorii operatorilor economici; comandantul
acțiunii/comandantul intervenției.
Structurile de sprijin al deciziei în domeniul situațiilor de protecție civilă sunt:
a) nivel național:
- Departamentul pentru Situații de Urgență;
- Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
- Comitetul Național pentru Situații de Urgență;
- Comitete pentru situații de urgență organizate la nivelul ministerelor/instituțiilor
publice centrale;
b) nivel local:
- Comitete pentru situații de urgență organizate la nivelul instituțiilor publice
județene și locale;
- Consiliile județene;
- Consiliul General al Municipiului București;
- Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și consiliile locale ale
sectoarelor municipiului București;
- Celule de protecție civilă la nivelul instituțiilor și operatorilor economici;
- Inspectori de protecție civilă sau personal de specialitate în domeniul protecției
civile.
Componenta operațională în domeniul situațiilor de protecție civilă este
asigurată de către:
- Centre operaționale și operative cu activitate temporară sau permanentă;
- Centre de coordonare și conducere a intervenției;
- Punct de comandă și Punctul Operativ Avansat;
- Structuri specializate de intervenție și de sprijin pentru asigurarea răspunsului în
situații de protecție civilă.
Comitetele pentru situații de protecție civilă sunt:
- Comitetul National;
87
- Comitetele ministeriale;
- Comitetul Municipiului București și județene ;
- Comitetele locale și ale sectoarelor municipiului București.
Centre de conducere și coordonare a intervenției sunt:
- Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției;
- Centrul Municipiului București-Ilfov/ de Coordonare și Conducere a
Intervenției;
- Centrele Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției;
În legislația națională sunt definite 24 de tipuri de riscuri cu riscuri asociate

subsecvente, la care IGSU asigură prin structurile operative subordonate echipe de
prim-răspuns (pentru tipuri de risc aflate în gestionare directă cum sunt incendiile,
accidente majore cu implicații în afara amplasamentului, accidente nucleare și urgențe
radiologice și muniție neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor
militare) sau misiuni operative în sprijinul altor autorități responsabile cu rol principal
(de exemplu, transport de apă pentru comunități umane sau colectivități de animale -
în cazul secetei, măsuri de extragere din focar sau de combatere și decontaminare – în
cazul epidemiilor, sprijin în alimentarea cu energie a infrastructurilor critice – în cazul
eșecului utilităților publice etc.).
Asociat tipurilor de risc principale, sunt definite 54 riscuri asociate, după cum
urmează:
Nr. Tip de risc Riscul asociat
Viscol
Furtuni și
1. Furtuni - vânt puternic și/sau precipitații masive
viscol
Căderi de grindină
Inundații ca urmare a revărsărilor naturale ale
cursurilor de apă cauzate de creșterea debitelor
provenite din precipitații și/sau din topirea bruscă a
stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de
dimensiunile insuficiente ale secțiunilor de scurgere
a podurilor și podețelor, blocajelor produse de ghețuri
sau de plutitori (deșeuri și material lemnos), alunecări
2. Inundații
de teren, aluviuni și avalanșe de zăpadă, precum și
inundații prin scurgeri de pe versanți.
Inundații provocate de incidente, accidente sau
avarii la construcțiile hidrotehnice
Inundații produse de ridicarea nivelului pânzei de
apă freatică
Inundații provocate de furtuni marine
88

Căderi masive Ninsori abundente
3.
de zăpadă Blocare căi rutiere și feroviare
4. Tornade
Secetă Hidrologică
5.
Pedologică
Depuneri de gheață, chiciură, înghețuri timpurii sau
târzii
Temperaturi Polei
6.
extreme Poduri și baraje de gheață pe apă (zăpor)
Poduri și baraje de gheață pe Dunăre
Caniculă
Incendii la fondul forestier
Incendii de
7. Incendii la vegetație ierboasă și/sau arbuști
vegetație
Incendii la culturi de cereale păioase
8. Avalanșe
9. Alunecări de teren
10. Cutremure de pământ
Accidente, avarii, explozii și incendii în industrie, inclusiv prăbușiri de
11.
teren cauzate de exploatări miniere sau alte activități tehnologice
Accidente, Accidente majore cu implicații pe amplasament
avarii, explozii
şi incendii în
activități de Accidente majore cu implicații în afara
12. amplasamentului
transport şi
depozitare
produse Accidente cu produse periculoase pe timpul
periculoase activității de transport
Terestre
Accidente, Aeriene
avarii, explozii Navale
13. și incendii în Tuneluri feroviare
activități de Tuneluri rutiere
transport La metrou
Pe cablu
Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile
14.
nucleare sau radiologice
Care pun în pericol viața oamenilor, mediul acvatic
și obiective majore de alimentare cu apă
15. Cu impact major transfrontalier
Poluare de ape
Poluări accidentale ale cursurilor de apă
Poluări marine în zona costieră
89

Poluări marine
16. Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări
Rețele importante de radio și televiziune
Rețele importante de comunicații și informatică
Rețele importante de energie electrică și de gaze
Rețele importante de energie termică
Eșecul
Rețele importante de alimentare cu apă
17. utilităților
Rețele importante de canalizare și epurare a apelor
publice
uzate și pluviale
Cedări de baraje sau alte incidente care conduc la
evacuarea de debite, punând în pericol viața
oamenilor
18. Căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos
Muniție neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor
19.
militare
20. Epidemii
21. Epizootii / zoonoze
22. Risc radiologic
23. Incendii
24 Situații determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor
Din perspectiva HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc,

misiunile operative de răspuns presupun îndeplinirea unor responsabilități manageriale
și acționale, după cum urmează:
a) autoritate responsabilă cu rol principal – entitatea având competente și
capabilități care integrează și coordonează acțiunile desfășurate pentru asigurarea
managementului tipurilor de risc;
b) autoritate responsabilă cu rol secundar – entitatea care deține competente și
capabilități adecvate pentru sprijinul autorităților responsabile cu rol principal în
asigurarea managementului tipurilor de risc;
Din perspectiva protecției civile care include situațiile de urgență 132, dezastrele,
acțiunile asociate amenințărilor hibride sau asimetrice sau, după caz, acțiuni asociate
conflictului armat, în zona de manifestare a acestora putem vorbi despre raionul (zona)
de distrugere; raionul (zona) incendiat (incendiată); raionul (zona) contaminat
(contaminată) chimic; raionul exploziei nucleare și/sau zona contaminat/contaminată
radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundații; zona de înzăpeziri.
132
OMAI 1134/2006 -Regulamentul privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfășurarea și conducerea acțiunilor
de intervenție ale serviciilor de urgență profesioniste din 13.01.2006 .
90
Pentru gestionarea situațiilor de urgență, dezastrelor, acțiunilor asociate

amenințărilor hibride sau asimetrice sau, după caz, acțiunilor asociate conflictului
armat, fiecare entitate organizațională cu rol principal sau, după caz, secundar
îndeplinește funcții de sprijin. Prin funcție de sprijin133 se înțelege totalitatea
activităților și misiunilor pentru sprijinirea acțiunilor de răspuns desfășurate de
autoritățile responsabile să asigure managementul tipului de risc care a generat
situația de urgență, realizate premergător, pe timpul sau după producerea situației de
urgență.
În situații de protecție civilă sunt definite cele 18 funcții de sprijin 134,după cum
urmează:
1. Înștiințare, avertizare şi alarmare
Reprezintă totalitatea activităților de monitorizare a pericolelor şi
riscurilor specifice, de informare, înștiințare şi alarmare a autorităților
publice centrale şi/sau locale, precum şi a populației, privind
posibilitatea producerii unor situații de urgență.
2. Recunoaștere şi cercetare
Reprezintă totalitatea activităților întreprinse atât de structurile de
intervenție aflate în serviciu, în vederea identificării şi evaluării
consecințelor unei situații de urgență, cât şi de structurile specializate
ale autorităților responsabile pentru cercetarea zonelor afectate de o
situație de urgență.
3. Comunicații şi informatică
Reprezintă pachetul de măsuri şi acțiuni necesar asigurării,
planificării, coordonării necesarului de comunicații pentru elementele
de răspuns în situații de urgență de la nivel local, județean şi / sau
național, inclusiv gestionarea informațiilor din domeniu.
4. Căutare-salvare
Reprezintă totalitatea activităților desfășurate în scopul salvării
persoanelor şi a animalelor înainte, pe timpul şi imediat după
producerea unei situații de urgență, inclusiv gestionarea informațiilor
din domeniu.
133
134
idem
91
5. Descarcerare, deblocare căi de acces

Reprezintă totalitatea activităților desfășurate de structurile de
intervenție pentru deblocarea căilor de acces şi descarcerarea
persoanelor aflate în medii ostile vieții.
6. Protecția populației (evacuare, cazare, adăpostire, asigurare apă şi hrană, alte
măsuri de protecție)
Reprezintă totalitatea activităților desfășurate pentru scoaterea
temporară sau definitivă a persoanelor, animalelor şi bunurilor din
zonele de risc şi asigurarea condițiilor minime de subzistență, inclusiv
activitățile de gestionare a datelor şi informațiilor privind desfășurarea
acestor acțiuni, precum şi cele de asigurare a populației şi animalelor
cu apă şi hrană.
7. Asistență medicală de urgență (prim ajutor calificat, triaj, stabilizare, evacuare
medicală, asistență medicală de urgență în unitățile primire urgențe şi compartimentele
de primire urgențe)
Reprezintă totalitatea măsurilor şi acțiunilor specifice asigurării unui
răspuns specializat care vizează intervenția structurilor de acordare a
asistenței medicale de urgență la locul producerii situației de urgență.
8. Asistență medicală în faza spitalicească
Reprezintă totalitatea măsurilor şi acțiunilor specifice asigurării unui
răspuns specializat care vizează menținerea în limitele normale a
sănătății în contextul producerii unor situații de urgență sau ca urmare
a manifestării epidemiilor şi pandemiilor.
9. Localizarea şi stingerea incendiilor
Reprezintă pachetul de măsuri şi acțiuni specifice gestionării şi
coordonării misiunilor care vizează stingerea incendiilor.
10. Neutralizarea materialelor periculoase /explozive /radioactive
Vizează coordonarea misiunilor pentru asigurarea răspunsului în
situația producerii evenimentelor care implică substanțe chimice,
biologice, radiologice, poluanți, mijloace explozive (substanțe asignate
domeniului CBRN). Prin acest tip de misiuni se asigură coordonarea
forțelor şi mijloacelor specializate, potrivit competențelor, şi
managementul situațiilor de urgență care implică activarea acestei
92
funcții de sprijin, respectiv asigurarea măsurilor şi acțiunilor

subsecvente.
11. Asigurarea transportului
Se referă la gestionarea informațiilor, punerea la dispoziție a
resurselor şi coordonarea acțiunilor care implică asigurarea
transportului, altul decât cel în folos propriu. Prin această funcție, se
asigură inclusiv gestionarea informațiilor despre infrastructura de
transport rutieră, maritimă / fluvială, feroviară şi aeriană.
12. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi
Presupune gestionarea informațiilor despre rețelele de utilități (canal,
apă, energie, gaze etc.), poduri, viaducte de interes local / național,
precum şi alocarea de forțe specializate şi coordonarea acestora
pentru realizarea lucrărilor specifice.
13. Efectuarea depoluării şi decontaminării CBRN
Reprezintă totalitatea activităților desfășurate de structurile de
intervenție pentru efectuarea depoluării şi decontaminării mediului,
populației, clădirilor şi tehnicii de intervenție.
14. Menținerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice pe timpul situațiilor de urgență
Implică măsurile şi acțiunile desfășurate de structurile de ordine şi
siguranță publică, potrivit cadrului specific de reglementare şi care
vizează asigurarea unui climat de siguranță pe timpul acțiunilor care
vizează răspunsul în situații de urgență.
15. Restabilirea stării provizorii de normalitate
Presupune asigurarea pachetului de măsuri şi acțiuni şi sprijinul tehnic
de specialitate în situații care vizează sectoarele afectate.
16. Acordarea de ajutoare de primă necesitate
Vizează solicitarea, colectarea, transportul, stocarea, distribuirea
ajutoarelor de primă necesitate pentru populația afectată.
17. Acordarea asistenței sociale, psihologice şi religioase
Vizează solicitarea privind asistența socială, psihologică şi religioasă
pentru populația afectată.
18. Implementarea măsurilor de control în cazul evoluției unor epizootii grave şi
zoonoze, respectiv implementarea măsurilor privind prevenirea situațiilor determinate
de atacul organismelor dăunătoare plantelor”
93
Vizează acțiunile desfășurate în scopul implementării măsurilor de

control al bolilor, epizootii grave produse de boli majore la animale
sau zoonoze, în conformitate cu legislația sanitară veterinară în
vigoare, respectiv implementarea măsurilor privind prevenirea
situațiilor determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor
Responsabilitățile structurilor naționale și a celor din subordinea/coordonarea
acestora de la nivel central și local, pentru îndeplinirea funcției de sprijin asociate
competențelor instituționale, sunt evidențiate, sintetic în tabelul de mai jos:
Asigura Asigura funcția Misiuni asigurate de

Nr. Denumirea misiunii funcția de de sprijin cu rol comitetele pentru
crt. (funcția de sprijin) sprijin cu principal pentru situații de urgență la
rol cazuri nivel:
principal particulare
sector Mun.
Mun. Bucu
Mun./oraș/
comuna
Județ/
Buc
1 Înștiințare, avertizare MAI DA DA DA
și alarmare
2 Recunoaștere și MAI DA DA
cercetare MT/ANR
3 Comunicații și STS DA
informatică
4 Căutare-salvare MAI MApN* DA DA DA
MT*
(ROMATSA,
ANR,
ARSVOM)
MEc (op ec)*
Alte structuri
*
(Salvamont,
Salvaspeo,
Salvamar)
5 Descarcerare, MAI DA DA
deblocare căi de acces
6 Protecția populației MAI MAI/ANRSPS DA DA DA
(evacuare, cazare,
adăpostire, asigurare
apă şi hrană, alte
măsuri de protecție)
94

rol cazuri nivel:
sector Mun.
Mun. Bucu
Mun./oraș/
comuna
Județ/
Buc
7 Asistență medicală de MAI MS DA DA
urgență (prim ajutor
calificat, triaj,
stabilizare, evacuare
medicală, asistență
medicală de urgență
în unitățile primire
urgențe și
compartimentele de
primire urgențe)
8 Asistență medicală în MS DA DA
faza spitalicească
9 Localizarea şi MAI MDRAP/ DA DA DA
stingerea incendiilor CLSU
MM (ITRSV,
Romsilva)
10 Neutralizarea MAI MAI/IGPR DA - -
materialelor MM
periculoase / SRI
explozive /
radioactive
11 Asigurarea MT DA DA DA
transportului
12 Asigurarea energiei MEc DA DA DA
pentru iluminat,
încălzire şi alte
utilități
13 Efectuarea depoluării MAI MDRAP/ DA
şi decontaminării CLSU
CBRN Alte structuri
guv si neguv.
14 Menținerea, MAI DA DA DA
asigurarea şi
restabilirea ordinii
95

rol cazuri nivel:
sector Mun.
Mun. Bucu
Mun./oraș/
comuna
Județ/
Buc
publice pe timpul
situațiilor de urgență
15 Restabilirea stării MDRAP/ DA DA DA
provizorii de CLSU
normalitate
16 Acordarea de ajutoare MAI DA DA DA
de primă necesitate
17 Acordarea asistenței MDRAP/ DA DA DA
sociale, psihologice și CLSU
religioase
18 Implementare măsuri MDAR DA
la epizootii grave și (MDAR,
zoonoze, precum si la A.N.
cele de natura Fitosanitar)
fitosanitară
Gestionarea situațiilor de urgență/dezastrelor, managementul consecințelor

atacurilor teroriste sau acțiunilor hibride au ca numitor comun organizarea și
planificarea acțiunilor de răspuns post eveniment, care sunt în mare parte identice atât
la nivel național cât și la nivel local (județe, Mun. București, municipii, orașe, sectoare
ale Mun București și comune).
La nivel teritorial gestionarea acestor evenimente se asigură gradual prin
implicarea structurilor de la nivel local sau județean, iar atunci când acestea sunt
depășite se solicită și asigură sprijin de la nivel național sau, după caz, internațional.
Terorismul nu are o definiție unanim acceptată. Dificultatea definirii provine atât
din complexitatea sa cât și dintr-o largă divergență de poziții ale persoanelor,
organizațiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă.
Terorismul135 este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea
unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra
135
https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism
96
unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra
conducerii, câteodată conducerea face acte de terorism asupra populației (stat,
organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul
scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și
intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui
obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale136.
În cadrul acțiunilor hibride, violența se manifestă prin noi forme, cum sunt137:
- metode asimetrice și asincrone de ducere a acțiunilor de luptă – preluate
din alte conflicte, care au avut succes în anumite areale - folosite cu abilitate;
- folosirea resurselor civile și obiectivelor industrial-tehnice, a armelor de
distrugere în masă, cât și a munițiilor și a forțelor pentru operațiuni speciale;
- folosirea subversiunii și terorismului combinat;
- operațiuni non-militare, altele decât războiul;
- dezvoltarea rețelelor de criminalitate transfrontalieră cu implicații pentru
securitatea națională.
Dacă HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc definește, printre
altele, tipurile de risc și competențele de asigurare a răspunsului, la evenimente de altă
natură decât dezastrele/situațiile de urgență, structurile abilitate vor desfășura acțiuni
de răspuns specifice managementul riscurilor138.
Analizând tipurile de risc, definite în HGR 557/2016 putem identifica evenimente,
asociate ca formă de răspuns managementului tipurilor de risc, însă cauzate de alți
factori decât eroarea umană sau fenomenele de origine naturală.
În cele ce urmează, voi încerca să prezint un tablou sintetic cu evenimente care
pot fi determinate de atacuri teroriste sau, după caz, ca urmare a unor acțiuni
hibride139:

Inundații provocate de incidente, accidente sau
1 Inundații
avarii la construcțiile hidrotehnice
Incendii de Incendii la fondul forestier
2.
vegetație Incendii la vegetație ierboasă și/sau arbustivă
136
Col (r) dr.Claudiu Bratu, Managementul Protecției Civile din România (I) Managementul strategic al protecției
civile, ISBN 978-620-0-60548-1
137
Institutul de Relații Internaționale din Moldova - Revistă ştiinţifico-practică Nr.1/2018
138
civile, ISBN 978-620-0-60548-1
139
civile, ISBN 978-620-0-60548-1
97

3.
avarii, explozii
și incendii în
4. amplasamentului
transport și
depozitare
produse Accidente cu produse periculoase pe timpul
periculoase activității de transport
Terestre
Accidente, Aeriene
5. şi incendii în Tuneluri feroviare
transport La metrou
Pe cablu
6.
Care pun în pericol viața oamenilor, mediul acvatic
și obiective majore de alimentare cu apă
Cu impact major transfrontalier
7.
Poluare de ape Poluări accidentale ale cursurilor de apă
Poluări marine
Rețele importante de energie electrică şi de gaze
Rețele importante de energie termică
Eșecul
Rețele importante de alimentare cu apă
9. utilităților
publice Rețele importante de canalizare și epurare a apelor
uzate și pluviale
evacuarea de debite, punând în pericol viața
oamenilor
11. Epidemii
13. Risc radiologic
98

14. Incendii
Pentru gestionarea situațiilor de protecție civilă, se impune adoptarea unor stări

excepționale.
Legislația națională definește stări sau situații care reclamă măsuri și acțiuni
deosebite privind gestionarea unor situații de criză și care au ca urmare instaurarea unor
obligații și constrângeri noi pentru cetățeni, îngrădirea exercițiului unor drepturi și
libertăți fundamentale pentru populație, pe durată limitată. Acestea sunt: starea de
mobilizare; starea de război; starea de asediu; starea de urgență; starea de alertă.
Aplicabile domeniului situațiilor de urgență/dezastrelor sau, după caz, efectelor
atacurilor teroriste sau managementul consecințelor acțiunilor hibride se pot adopta140:
starea de urgență sau starea de alertă.
Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de
asediu și regimul stării de urgență definește că starea de urgență reprezintă ansamblul
de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe
întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ teritoriale care se instituie în
următoarele situații: existența unor pericole grave actuale sau iminente privind
securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale; iminența
producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau
înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
Declararea stării de urgență se instituie de către Președintele României la
propunerea Guvernului.
Starea de urgență se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Ministrul afacerilor interne - propune Guvernului, instituirea de către
Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor
primite de la comitetele județene sau al municipiului București.
Totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul
National de Management al Situațiilor de Urgență definește situația de urgență141 ca
fiind un eveniment excepțional, cu caracter non-militar, care prin amploare și
intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile
140
civile, ISBN 978-620-0-60548-1
141
OUG 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, privind sistemul național de management al situațiilor de
urgență
99
materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt

necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și
managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate.
Dispozițiile aceluiași act normativ stabilesc și înțelesul expresiei starea de
alertă. Aceasta se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și
măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor
situației de urgență.
Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul
Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările
ulterioare, Starea de alertă142 reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare
și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-
un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate
manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea
amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător,
valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.
Hotărârea de declarare a stării de alertă cuprinde143: baza legală; perioada stării
de alertă; măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței
comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile
concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; instituțiile și autoritățile publice care
pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz
Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului București, județean sau
național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării
răspunsului la o situație de urgență, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi
mai mare de 30 de zile144.
Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică
necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară,
care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Elementele de analiză145 care sunt avute în vedere la declararea stării de alertă
sunt:
a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului
de risc la nivel local, al municipiului București, județean sau național;
142
OUG 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului
situațiilor de urgență și al protecției civile
143
idem
144
idem
145
idem
100
b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau

prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;
c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;
d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului
de risc.
Starea de alertă de declară astfel146:
-Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea
de alertă la nivel local, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.
- Comitetul județean pentru situații de urgență declară, cu acordul ministrului
afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ
ori la nivelul întregului județ, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.
-Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență declară, cu acordul
ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului București.
- Comitetul național pentru situații de urgență declară, cu acordul prim-
ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor județe ori la nivel național, precum și
prelungirea sau încetarea acesteia.
Când starea de alertă147 se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile
administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, măsura se supune încuviințării
Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților şi
Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul
respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.
Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se
fundamentează de către grupurile de suport tehnico-științific constituite pe tipuri de
risc în baza analizei factorilor de risc, avându-se în vedere următoarele criterii:
a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a
tipului de risc la nivel local, al municipiului București, județean sau național;
b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată
sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de
normalitate;
c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;
d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
146
147
Lege nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de CoVID-19
101
e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării

tipului de risc.
Hotărârile148 prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă,
precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la
nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de
alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de
alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se publică în Monitorul Oficial
al autorității administrativ-teritoriale respective și intră în vigoare la data publicării.
Hotărârile se aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de
comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio și de televiziune în cel mult
două ore de la adoptare și sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la
instituirea stării de alertă
2.2. Responsabilitățile decidenților în domeniul situațiilor de protecție civilă

La nivel local, decidenții în domeniul protecției civile sunt Prefecți, Primari,
Conducătorii operatorilor economici; Comandantul acțiunii și comandantul
intervenției.
Principalele responsabilități în domeniul protecției civile ale autorităților locale
sunt definite de către Legea 481/2004 privind protecția civilă, OUG 21/2004 privind
Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și
completările operate prin OUG 1/2014, OUG 89/2014 și OUG 68/2020, HGR
557/2016 privind managementul tipurilor de risc, respectiv reglementări subsecvente
la nivel HGR, ordine ale ministrului afacerilor interne, regulamente pe tipuri de risc și
concepții naționale de răspuns și, nu în ultimul rând, Codul Administrativ al României.
2.2.1. Responsabilitățile prefectului

Responsabilitățile prefectului în domeniul protecției civile /situațiilor de urgență
sunt stabilite prin Codul Administrativ al României adoptat prin OUG 57/2019 cu
modificările și completările ulterioare. Totodată, prin acte normative specifice
domeniului protecției civile și managementului situațiilor de urgență sunt
particularizate atribuțiile acestuia.
Prefectul îndeplinește următoarele categorii de atribuții149:
148
149
Codul Administrativ al României adoptat prin OUG 57/2019 cu modificările și completările ulterioare
102
- atribuții privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor

guvernamentale (inclusiv cele specifice domeniului protecției civile/situațiilor de
urgență) și respectării ordinii publice;
- atribuții în exercitarea rolului constituțional de conducere a serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice
centrale din unitățile administrativ-teritoriale. În acest context trebuie avute în vedere,
în afara inspectoratelor pentru situații de urgență, toate serviciile deconcentrate ale
ministerelor cu responsabilități în domeniul protecției civile/situațiilor de urgență;
- atribuții în domeniul situațiilor de urgență. În acest context trebuie înțelese
responsabilitățile prefectului din perspectiva implementării și respectării prevederilor
Legii 481/2004 privind protecția civilă, a OUG 21/2004 privind Sistemul Național de
Management al Situațiilor de Urgență și Legii 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor și a actelor normative subsecvente, toate cu modificările și completările
ulterioare
Astfel, trebuie precizat faptul că potrivit Legii 481/2004, organizarea protecției
civile la nivelul unităților administrativ-teritoriale, al instituțiilor publice, al agenților
economici și al organizațiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea
acestora din punct de vedere al protecției civile și constă printre altele în constituirea
organismelor și structurilor pentru managementul situațiilor de urgență și a serviciilor
pentru situații de urgență.150
Responsabilitățile mai jos menționate sunt particularizate prin acte normative
subsecvente cum ar fi regulamente pe tipuri de risc, concepțiile naționale și planuri de
acțiune etc.
Astfel, din această perspectivă, responsabilitățile prefectului sunt:
Legea 481/2004
Legea 307/2006
OUG 21 privind
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004152
Responsabilitatea
SNMSU
Codul
HGR
151
Este președintele Comitetului județean pentru X X

150
151
Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
152
HGR 1491/2004 privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor
operative pentru situații de urgență
103
Legea 481/2004
Legea 307/2006
OUG 21 privind
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004152
Responsabilitatea
SNMSU
Codul
HGR
151
Dispune, în calitate de președinte al Comitetului X
județean pentru situații de urgență, măsurile care
se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora
Asigură condiții pentru buna desfășurare şi X
integrarea activității forțelor de intervenție din alte
județe sau a echipelor internaționale, după caz,
sosite în unitatea administrativ-teritorială în
scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor
Dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, X X
activarea sau folosirea, după caz, a formațiunilor
de intervenție
Aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia X
protecției civile şi planificarea exercițiilor şi a
altor activități desfășurate la nivelul unității
administrativ-teritoriale
Utilizează, în calitate de șef al protecției civile, X
fondurile special alocate de la bugetul de stat și
baza logistică de intervenție în situații de criză, în
scopul desfășurării în bune condiții a acestei
activități;
Veghează la desfășurarea în bune condiții a X
intervențiilor și a altor activități necesare
restabilirii situației normale în plan local
Aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmită de X X
inspectoratul pentru situații de urgență
Asigura, elaborarea planurilor de analiza si X
acoperire a riscurilor
Urmărește îndeplinirea măsurilor de protecție X
civilă la nivelul unității administrativ-teritoriale
Poate solicita primarului sau președintelui X
consiliului județean, respectiv Primarului General
al Municipiului București convocarea, după caz, a
unei ședințe extraordinare a consiliului județean, a
Consiliului General al Municipiului București ori
a consiliului local
În situația declarării stării de alertă, în condițiile X
legii, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
104
Legea 481/2004
Legea 307/2006
OUG 21 privind
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004152
Responsabilitatea
SNMSU
Codul
HGR
151
unităților administrativ- teritoriale, prefectul poate
solicita convocarea de îndată a consiliului
județean, a Consiliului General al Municipiului
București ori a consiliului local, după caz
Răspunde de aplicarea regulamentului pentru X
gestionarea situațiilor de urgență și implementarea
HGR 1491/2004 privind structura organizatorică,
atribuțiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi
centrelor operative pentru situații de urgență
Comitetul Municipiului București şi comitetul X
județean se constituie prin ordin al prefectului
Acordă aviz la dispoziția primarului cu privire la X
constituirea comitetul local pentru situații de
urgență
Prezintă consiliului județean sau Consiliului X
General al Municipiului București, după caz,
propuneri de completare a sistemului de înștiințare
şi alarmare a populației, a fondului de adăpostire,
a bazei materiale şi alte măsuri de protecție a
populației, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale şi a mediului
Exercită controlul aplicării măsurilor în situațiile X
de protecție civilă
Coordonează activitățile de apărare împotriva X
incendiilor din responsabilitatea autorităților
centrale din teritoriu
Instituie, in condițiile legii, masuri obligatorii in X
domeniul apărării împotriva incendiilor
În situații de urgență sau de criză, autoritățile X
militare și componentele din structura
Ministerului Afacerilor Interne au obligația să
informeze și să sprijine prefectul pentru rezolvarea
oricărei probleme care pune în pericol ori
afectează siguranța populației, a bunurilor, a
valorilor și a mediului înconjurător
105
2.2.2. Responsabilitățile primarului

Primarul153 dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor
și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai
autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, a dispozițiilor președintelui
consiliului județean, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin din actele normative privitoare la luarea
măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul
acționează și ca reprezentant al statului în comuna, în orașul sau în municipiul în care
a fost ales154. În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii,
sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale
celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile
administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de
specialitate.
Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice
de interes local iar din perspectiva atribuțiilor din domeniul protecției civile, acesta are
următoarele responsabilități:
- exercită funcția de ordonator principal de credite;
- întocmește proiectul bugetului unității administrativ-teritoriale;
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul
aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes local;
- ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență
- asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege;
- emite avizele, acordurile şi autorizațiile date în competența sa prin lege și alte
acte normative, ulterior verificării şi certificării de către compartimentele de
specialitate din punctul de vedere al regularității, legalității şi de îndeplinire a cerințelor
tehnice;
- colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-
teritoriale, precum şi cu autoritățile administrației publice locale şi județene;
Responsabilitățile primarului în domeniul protecției civile /situațiilor de urgență
sunt stabilite prin Codul Administrativ al României adoptat prin OUG 57/2019 cu
modificările și completările ulterioare și a legislației primare în domeniu, după cum
153
154
idem
106
urmează: Legea 481/2004, privind protecția civilă, OUG 21/2004 privind Sistemul
Național de Management al Situațiilor de Urgență și Legii 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor și a actelor normative subsecvente, toate cu modificările și
completările ulterioare.
Responsabilitățile mai jos menționate sunt particularizate prin acte normative
subsecvente cum ar fi regulamente pe tipuri de risc, concepțiile naționale și planuri de
acțiune etc.
Astfel, din această perspectivă, responsabilitățile primarului sunt:
21
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004156
307/2006 155
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
privind
Legea
Legea
Codul
OUG
HGR
Este președintele Comitetului local X X
pentru situații de urgență
Primarul de sector face parte din X
comitetul mun București pentru situații de
urgență
Emite dispoziție privind organizarea, X X
atribuțiile şi funcționarea comitetelor
locale pentru situații de urgență, cu avizul
prefectului
Emite dispoziție privind constituirea X X
centrului operativ cu activitate temporară
Răspunde de aplicarea regulamentului X
pentru gestionarea situațiilor de urgență
și implementarea HGR 1491/2004
privind structura organizatorică,
atribuțiile, funcționarea şi dotarea
comitetelor şi centrelor operative pentru
Ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, X
gestionarea situațiilor de urgență
Asigură elaborarea planurilor de analiza X
si acoperire a riscurilor la nivelul
unităților administrativ-teritoriale pe care
le reprezintă.

155
HGR 1491/2004 privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi centrelor
156
operative pentru situații de urgență

107
21
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004156
307/2006 155
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
privind
Legea
Legea
Codul
OUG
HGR
Asigură elaborarea planului de analiza si X
acoperire a riscurilor si aplicarea acestuia
Coordonează realizarea serviciilor X
publice de interes local
Propune consiliului local structura X
organizatorică de protecție civilă
Aduce la îndeplinire hotărârile consiliului X
local în domeniul protecției civile
Aprobă planurile operative, de pregătire X
şi planificare a exercițiilor de specialitate
Propune fondurile necesare realizării X
măsurilor de protecție civilă
Conduce exercițiile, aplicațiile şi X
activitățile de pregătire privind protecția
civilă
Coordonează activitatea serviciilor de X
urgență voluntare
Asigură respectarea criteriilor de X
performanta pentru constituirea
serviciului de urgenta voluntar si
elaborarea regulamentului de organizare
si funcționare al acestuia
Coordonează organizarea permanentă a X
intervenției in caz de incendiu la nivelul
unității administrativ-teritoriale, asigura
participarea la intervenție a serviciului
voluntar de urgenta cu mijloacele din
dotare si conducerea intervenției, pana la
stingerea incendiului ori pana la sosirea
forțelor inspectoratului
Asigura încadrarea serviciului de urgenta X
voluntar cu personal atestat in condițiile
legii, precum si pregătirea profesionala si
antrenarea acestuia
Asigură dotarea serviciilor de urgenta X
voluntare, potrivit normelor, cu mijloace
tehnice pentru apărare împotriva
incendiilor si echipamente de protectie
108
21
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004156
307/2006 155
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
privind
Legea
Legea
Codul
OUG
HGR
specifice, carburanți, lubrifianți si alte
mijloace necesare susținerii operațiunilor
de intervenție, inclusiv hrana si antidotul
pentru participanții la intervențiile de
lunga durata
Aprobă planurile de cooperare cu X
localitățile învecinate şi organismele
neguvernamentale
Dispune măsuri și controlează modul de X
întreținere a spațiilor de adăpostire
colective de către administratorul
acestora
Urmărește realizarea, întreținerea şi X
funcționarea legăturilor şi mijloacelor de
înștiințare şi alarmare în situații de
protecție civilă
Răspunde de alarmarea, protecția şi X
pregătirea populației pentru situațiile de
protecție civilă
Solicită asistență tehnică şi sprijin pentru X
gestionarea situațiilor de protecție civilă
Exercită controlul aplicării măsurilor de X
protecție civilă în plan local
Asigură evaluarea şi centralizarea X
solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în
situații de protecție civilă, precum şi
distribuirea celor primite
Coordonează nemijlocit evacuarea X
populației din zonele afectate de situațiile
de protecție civilă
Stabilește măsurile necesare pentru X
asigurarea hrănirii, a cazării și a
alimentării cu energie şi apă a populației
evacuate
Dispune măsuri pentru asigurarea ordinii X
publice în zona sinistrată
109
21
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004156
307/2006 155
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
privind
Legea
Legea
Codul
OUG
HGR
Cooperează cu primarii localităților sau ai X
sectoarelor limitrofe, după caz, în
probleme de interes comun
Gestionează, depozitează, întreține şi X
conservă tehnica, aparatura şi materialele
de protecție civilă, prin serviciile de
specialitate subordonate
Asigură controlul respectării masurilor de X
apărare împotriva incendiilor pe timpul
adunărilor sau al manifestărilor publice
Asigură controlul respectării masurilor de X
apărare împotriva incendiilor la
construcțiile și instalațiile tehnologice
aparținând domeniului public si privat al
unității administrativ-teritoriale, precum
și la instituțiile publice
Dispune verificarea îndeplinirii masurilor X
stabilite prin avizele, autorizațiile si
acordurile pe care le emite
Asigură realizarea și menținerea in stare X
de funcționare a cailor de acces, a
sistemelor de anunțare, alarmare, precum
si de alimentare cu apa in caz de incendiu
Organizează si executa, prin serviciul de X
urgenta voluntar, controlul respectării
regulilor de apărare împotriva incendiilor
la gospodăriile cetățenești
Informează de îndată, prin orice mijloc, X
inspectoratul despre izbucnirea si
stingerea, cu forte si mijloace proprii, a
oricărui incendiu pe raza unității
Analizează anual dotarea cu mijloacele X
tehnice de apărare împotriva incendiilor
si asigura completarea acesteia, conform
normelor in vigoare
Comunică de îndată inspectoratului X
scoaterea si repunerea din/in funcțiune a
110
21
privind Pr Civ
administrativ
1491/2004156
307/2006 155
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
privind
Legea
Legea
Codul
OUG
HGR
oricărei autospeciale de intervenție,
precum si, in scris, dotarea cu
autospeciale de intervenție noi
Asigură, prin mijloacele avute la X
dispoziție, desfășurarea activităților de
informare si educație anti-incendiu a
populației
2.2.3. Responsabilitățile conducătorilor instituțiilor publice și/sau

operatorilor economici
În situații de protecție civilă/situații de urgență principalele responsabilitățile ale
conducătorilor instituțiilor publice/ operatorilor economici sunt precizate în legea
481/2004 privind protecția civilă, OUG 21/2004 privind Sistemul Național de
Management al Situațiilor de Urgență și Legii 307/2006 privind apărea împotriva
incendiilor, toate cu modificările și completările ulterioare.
Acestea sunt particularizate prin acte normative subsecvente cu ar fi
regulamente pe tipuri de risc, concepții naționale și planuri de acțiune
Astfel, din această perspectivă, responsabilitățile conducătorilor instituțiilor
publice și/sau operatorilor economici sunt:
privind Pr Civ
307/2006 157
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
OUG 21
privind
Legea
Legea
Este președintele celulei pentru situații de urgență X

Asigură experți și specialiști în cadrul centrelor județene, X
respectiv al municipiului București de coordonare şi
conducere a intervenției pentru situații de urgență
Asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor X
de risc specifici, generatori de evenimente periculoase
157
111
privind Pr Civ
307/2006 157
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
OUG 21
privind
Legea
Legea
Stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acțiunilor X
de prevenire şi de pregătire a intervenției, în funcție de
încadrarea în clasificarea de protecţie civilă
Organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanță X
elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență, servicii sau formațiuni proprii de urgență şi
stabilesc regulamentul de organizare şi funcționare a
acestora
Participă la exerciții şi aplicații de protecție civilă şi conduc X
nemijlocit acțiunile de alarmare, evacuare, intervenție,
limitare şi înlăturare a urmărilor situațiilor de urgență
desfășurate de unitățile proprii
Asigură gratuit forțelor de intervenție chemate în sprijin în X X
situații de urgență echipamentele, substanțele, mijloacele şi
antidoturile adecvate riscurilor specifice (inclusiv antidotul
si medicamentele pentru acordarea primului ajutor)
Organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în X
muncă privind protecția civilă
Asigură alarmarea populației din zona de risc creată ca X
urmare a activităților proprii desfășurate
Prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli X
necesare desfășurării activităților de protecție civilă
Înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra X
factorilor de risc şi le semnalează, de îndată, cu privire la
iminența producerii sau producerea unei situații de urgență
civilă la nivelul instituției sau agentului economic
Stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi X
utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecție
specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare,
manipulare, transport şi depozitare
Încheie contracte, convenții sau protocoale de cooperare cu X
alte servicii de urgență profesioniste sau voluntare
Mențin în stare de funcționare mijloacele de transmisiuni- X
alarmare, spațiile de adăpostire şi mijloacele tehnice
proprii, destinate adăpostirii sau intervenției, țin evidența
acestora şi le verifică periodic
Stabilirea prin dispoziții scrise, responsabilitățile si modul X
de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor in
112
privind Pr Civ
307/2006 157
SNSMSU
Responsabilitatea
481/2004
OUG 21
privind
Legea
Legea
unitatea sa, sa le actualizeze ori de cate ori apar modificări
si sa le aducă la cunoștința salariaților, utilizatorilor si
oricăror persoane interesate;
Să asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu X
din unitatea sa si sa asigure corelarea masurilor de apărare
împotriva incendiilor cu natura si nivelul riscurilor
Să solicite si sa obțină avizele si autorizațiile de securitate X
la incendiu, prevăzute de lege, si sa asigure respectarea
condițiilor care au stat la baza eliberării acestora; in cazul
anularii avizelor ori a autorizațiilor, să dispună imediat
sistarea lucrărilor de construcții sau oprirea funcționarii ori
utilizării construcțiilor sau amenajărilor respective
Să permită, in condițiile legii, executarea controalelor si a X
inspecțiilor de prevenire împotriva incendiilor, sa prezinte
documentele si informațiile solicitate si sa nu îngreuneze
sau sa obstrucționeze in niciun fel efectuarea acestora
Să permită alimentarea cu apa a autospecialelor de X
intervenție in situații de urgenta
Să asigure întocmirea si actualizarea planurilor de X
intervenție si condițiile pentru aplicarea acestora in orice
moment
Să stabilească și să transmită către transportatorii, X
distribuitorii si utilizatorii produselor sale regulile si
masurile de apărare împotriva incendiilor, specifice
acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea,
transportul si depozitarea produselor respective
2.2.4. Comandantul acțiunii și comandantul intervenției

În situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în
intervenție se realizează de către comandantul acțiunii158, care este desemnat la nivel
național, județean, al municipiului București, sau, după caz, la nivelul municipiilor,
orașelor, sectoarelor municipiului București sau comunelor în funcție de natura și
gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forte concentrate.
158
OUG nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență,
113
Comandantul acțiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulți
comandanți ai intervenției aflați la locul producerii evenimentului excepțional, de
grupa operativă și de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în
vigoare.
La nivel județean sau al municipiului București, comandantul acțiunii este șeful
inspectoratului pentru situații de urgență în a cărui zonă de competență s-a produs
evenimentul159. În situația în care șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acțiunii, inspectorii șefi ai
inspectoratelor pentru situații de urgență devin, de drept, comandanți ai intervenției în
zona de competență.
Potrivit HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, comandantul
acțiunii are următoarele atribuții:
a) coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor
situației de urgență;
b) informează comitetul pentru situații de urgență competent despre evoluția
situației de urgență şi modul de desfășurare a intervenției;
c) dispune suplimentarea forțelor de intervenție în funcție de evoluția situației de
urgență;
d) desemnează comandanți ai intervenției din cadrul autorităților responsabile,
în funcție de tipul de risc produs și de amploarea și intensitatea situației de urgență;
e) asigură implementarea deciziilor comitetului pentru situații de urgență
competent, referitoare la gestionarea situației de urgență.
Comandantul intervenției este persoana care asigură în teren conducerea forțelor
și mijloacelor aparținând autorităților responsabile, implicate în acțiunile de răspuns.
Comandantul/comandanții intervenției se subordonează operațional
comandantului acțiunii şi asigură conducerea forțelor şi mijloacelor care acționează în
zona/sectorul de intervenție repartizat de comandantul acțiunii.
În exercitarea atribuțiilor specifice, comandantul acțiunii și comandantul
intervenției emit ordine cu caracter operativ, care sunt obligatorii pentru toate forțele
şi mijloacele implicate în acțiunile de răspuns, indiferent de proveniența acestora.
În funcție de evoluția situației operative, comandantul acțiunii este abilitat să
dispună suplimentarea forțelor şi mijloacelor de către oricare autoritate responsabilă.
Coordonarea acțiunilor tuturor forțelor implicate în realizarea planului de
intervenție se execută de către comandantul acțiunii. Coordonarea începe imediat după
159
114
primirea (deducerea) misiunii şi continuă pe toată durata acțiunilor de intervenție. Șefii

structurilor profesioniste/voluntare pentru situații de urgență din subordine trebuie să
dispună de informații certe și de cât mai mult timp pentru pregătirea şi realizarea
planului de acțiune160.
Comandantul acțiunii, împreună cu reprezentanții instituțiilor publice centrale şi
locale implicate şi cu comandanții elementelor de dispozitiv desemnați pentru
îndeplinirea misiunii stabilesc: forțele și mijloacele participante; misiunile în timp şi
spațiu ale fiecărui element participant; mijloacele de legătură; modalitățile de
informare reciprocă; semnalele de recunoaștere, înștiințare, conducere și cooperare.
Din perspectiva comandantului acțiunii/intervenției, desfășurarea procesului de
planificare al acțiunilor de intervenție este centrat pe înțelegerea corectă a următoarelor
aspecte:
- centrul de greutate al acțiunilor de intervenție;
- locurile decisive ale intervenției;
- evoluția probabilă a situației de protecție civilă;
- direcțiile principale de efort;
- punctele critice probabile ale acțiunilor de intervenție;
- succesiunea acțiunilor de intervenție;
- manevra structurilor participante la intervenție;
- costurile acțiunilor;
- ritmul de desfășurare a intervenției;
- momentele de pauză operativă;
- timpul necesar pentru desfășurarea acțiunilor de intervenție, respectiv
timpul efectiv avut la dispoziție.
2.3. Atribuțiile structurilor de sprijin a deciziei

Structurile de sprijin al deciziei în domeniul situațiilor de protecție civilă sunt:
- Comitete pentru situații de urgență organizate la nivelul instituțiilor publice
județene și locale
- Consiliile locale: județene; Consiliul General al Municipiului București;
Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și consiliile locale ale
sectoarelor municipiului București;
160
115
- Celule de protecție civilă la nivelul instituțiilor și operatorilor economici;

- Inspectori de protecție civilă sau personal de specialitate în domeniul protecției
civile.
2.3.1. Atribuțiile comitetelor pentru situații de urgență organizate la nivelul

instituțiilor publice locale sunt definite astfel:
a) comitetele județene/al municipiului București-Ilfov pentru situații de urgență;
b) comitetele locale/sectoare ale mun. București pentru situații de urgență.
CJSU CMBSU CLSU CLSU

atribuția sector
Mun
București
Informează Comitetul Național, prin X X
Inspectoratul General pentru Situații
de Urgență, privind stările potențial
generatoare de situații de urgență şi
iminența amenințării acestora
informează prin centrul operaţional X X
judeţean, respectiv al municipiului
Bucureşti-Ilfov, privind stările
potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă şi iminenţa ameninţării
acestora
Evaluează situațiile de urgență X X X
produse în unitățile administrativ-
teritoriale, stabilesc măsuri şi acțiuni
specifice pentru gestionarea acestora
şi urmăresc îndeplinirea lor
Evaluează situațiile de urgență X
produse pe teritoriul municipiului
București, stabilește măsuri şi acțiuni
specifice pentru gestionarea acestora
şi urmărește îndeplinirea lor
Declară, cu acordul ministrului X
afacerilor interne, starea de alertă la
nivel județean sau în mai multe
localități ale județului şi propun
instituirea stării de urgență
Declară, cu acordul ministrului X
afacerilor interne, starea de alertă pe
116
CJSU CMBSU CLSU CLSU

atribuția sector
Mun
București
întreg municipiul București și propun
instituirea stării de urgență
declară, cu acordul prefectului, starea X X
de alertă pe teritoriul unității
Analizează şi avizează pentru X X X X
asigurarea resurselor umane, materiale
şi financiare necesare gestionării
situațiilor de urgență
Informează Comitetul Național şi X
consiliul județean asupra activității
desfășurate
Informează Comitetul Național şi X
consiliul General al Mun. București
asupra activității desfășurate
Informează Comitetul Județean pentru X
situații de urgență asupra activității
desfășurate
Informează Comitetul Municipiului X
București pentru situații de urgență
asupra activității desfășurate
Îndeplinesc orice alte atribuții şi X X X X
sarcini stabilite de lege sau de
Comitetul Național.
Componența comitetelor locale poate fi următoarea:
-Președinte/ Vicepreședinte
-Membrii (M)
-Consultanți (C)
CJSU CMBSU CLSU CL sector

Funcția/Instituția Mun
București
M C M C M C M C
Prefect (președintele comitetului) X X
Sub-prefect (vicepreședinte) X X
Președintele consiliului județean X
(vicepreședinte)
Primarul general Mun. București X
Inspector șef ISU (vicepreședinte) X X
117

București
M C M C M C M C
Comandanți ai structurilor teritoriale X
ale ISU
Primăriile de sector X X
Primari (sect București, mun, orașe, X X
comune)- președinte CLSU
Viceprimari (sect București, mun, X X
orașe, comune)- vicepreședinți CLSU
Secretar – sector mun București/ X X
Municipiu/ oraș/comună
Poliția județeană/Direcția Generală X X X X
Poliție Mun București
Structuri teritoriale ale I.J. Poliție de la
mun, orașe, comune
Inspectoratul Județean de Jandarmi/ X X X X
Direcția Generală de Jandarmi a Mun
București
Structuri teritoriale ale I.J. Jandarmi
de la mun, orașe, comune
Inspectoratul teritorial al Poliției de X X
Frontieră (județ sau localitate care are
punct trecere a frontierei)
Direcția Generală de Protecție X X
Internă/Serviciul de Informații și
Protecție Internă (București/ județe)
Structura teritorială a ANRSPS X X
-Sv Mun București Direcția Pregătire
a Economiei și Teritoriului pentru
apărare
- Birouri zonale/ Birou/
Compartimente Pregătire a Economiei
și Teritoriului pentru apărare
Direcții Regionale ale SRI cu X X
competentă teritorială161
161
https://www.sri.ro/articole/reorganizarea-sri-in-format-regional
SRI nu mai are organizare județeană a unităților teritoriale, înfiinţându-se 11 direcții regionale de informații (DRI) cu
competențe legale pe zona mai multor județe, astfel:
• DRI Moldova Nord, cu competențe în județele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamț, Suceava şi Vaslui;
• DRI Moldova Sud, cu competențe în județele Galați (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea;
• DRI Dobrogea, cu competențe în județele Constanța (sediu principal), Călăraşi, Ialomița şi Tulcea;
• DRI Bucureşti, cu competențe în municipiul Bucureşti (sediu principal), județele Ilfov şi Giurgiu;
• DRI Muntenia, cu competențe în județele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmbovița şi Teleorman;
118

București
M C M C M C M C
Reprezentant STS X X
Comandantul Garnizoanei X X
Centrul Militar (zonal, județean, X X X
sectoarele mun. București)162
Reprezentanți ai unităților militare din X X
localitate
Reprezentat UPU -SMURD X X X X
Serviciul de ambulanță X X X X
Direcția de Sănătate Publică X X
Direcția Sanitară-Veterinară și pentru X X
Siguranța Alimentelor
Reprezentat Institut de medicină X X
legală
Direcția Generală de Operațiuni X
Municipiul București
Direcția Generală de Dezvoltare și X X X X
Investiții/
Direcția/serviciul de Urbanism și
Amenajare a Teritoriului/ Edilitare/
etc
Serviciu investiții X X
Direcția/serviciul economic X X
Reprezentat Administrația Județeană X
a Finanțelor Publice
Direcția/Structuri de Evidență a X X X X
Personalelor
Direcția Generală de Poliție Locală și X X X
Control a Mun București
Poliția Locala Sector Mun București/
Municipii/orașe/comune
• DRI Oltenia, cu competențe în județele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinți şi Vâlcea;
• DRI Centru, cu competențe în județele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş;
• DRI Transilvania Sud, cu competențe în județele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara;
• DRI Banat, cu competențe în județele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin;
• DRI Transilvania Vest, cu competențe în județele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj;
• DRI Maramureş, cu competențe în județele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistrița-Năsăud
162
https://www.mapn.ro/contact/centre_militare. Centrele militare zonale sunt la B, CJ, CT, DJ, IS, TM, VN
119

București
M C M C M C M C
Reprezentant al Inspectoratului X X
General pentru Imigrări de la nivel
județean/Mun București
Direcția (Generală)/serviciul de X X X X
asistență socială mun
București//județ/sector M Buc/
municipii/orașe/comune
Administrația Lacuri, Parcuri și X X X
Agrement (similar) din București/
Sector/ municipii/ orașe
Administrația Spitalelor și Sv X
Medicale București
Reprezentanți spital județean, local X X
sau alte spitale specializate
Reprezentat Administrația Cimitirelor X X X
şi Crematoriilor Umane Mun.
București/ sectoare/ Mun/Orașe/
comune
Societatea de transport București/ X X X
Serviciul de transport public județean,
local (municipii/orașe)
Reprezentat Structuri județene și X X
locale de drumuri şi poduri
Inspector stat teritorial, Inspectoratul X X
de Stat pentru Controlul în
Transportul Rutier
Regia/secția de distribuție energie X X X
termică București/sectoare, municipii,
orașe
Societăți de TV/radio difuziune X X X
(București, municipii, orașe)
Agenția de protecție a mediului Mun X X X X
București, județ,
Stații/puncte de monitorizare
Protecția Consumatorului București/ X X X
județ/sectoare mun. București
Garda de Mediu București/ județ/ X X X
sector Mun București/
Centru Meteo/puncte/stații meteo X X X X
120

București
M C M C M C M C
Inspectoratul școlar Mun București/ X X X
județ/ sector mun București
Direcția Sport și Tineret București/ X X
județ/
Direcția Cultură Mun București/județ X X
Direcția Învățământ Sport, Tineret, X
Cultură- sectoare mun. București
Direcția pentru Agricultură București/ X X
județ
Direcția de Statistică mun.București/ X X
județ
Reprezentat inspectorate regionale/ X X X
Inspectoratul în construcții
mun.București/ județ/sector mun
București/
Reprezentat Inspectorat teritorial de X X X
muncă Mun București/ județ/ sectoare
mun București
Reprezentat Administrații Bazinale de X X X X
Apă, Sistem de Gospodărire a apelor/
Stații de gospodărire a apelor / Stații
Hidrometrice/ Laborator Calitatea
Apelor/
Reprezentat Filiala Teritorială de X X
Îmbunătățiri Funciare București/Județ
Direcția Silvică București/Județ X X X X
Ocol silvic
Inspecția teritorială de muncă X X X
(ISCIR)
Reprezentat Garda Forestieră Mun X X
București sau a județelor Brașov, Cluj,
Focșani, Oradea, Ploiești, Suceava,
Timișoara, Rm Vâlcea (conf județelor
arondate)
Crucea Roșie Mun București/ X X X X
județe/sectorare/ municipii/orașe
Structuri înființate de Cons X X X
Județene/locale cum ar fi
SALVSPEO, SALVAMAR, servicii
voluntare pentru situații de urgență etc
121

București
M C M C M C M C
Reprezentant METROREX X X
Reprezentant aeroporturi, X X X
aerodromuri/similar
Reprezentat centre zonale de marfă X X X
București, Constanța, Craiova,
Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Galați –
județele, orașele aferente și Mun.
București
Reprezentat regionale CF, stații CF, X X X X
puncte de triaj
Sucursale Electrocentrale/ X X X
163
termoelectrica
Reprezentat societăți de distribuție X X X X
apă potabilă și menajeră
Reprezentat societăți de distribuție X X X X
energie electrică
Reprezentant societate care asigură X X X X
distribuția gaze
Institute de cercetări care pot asigura X X X X
consultanță de specialitate cum ar fi:
- Cercetări în domenii fundamentale
științe inginerești, mediu etc care pot
asigura consultanță de specialitate
- Universități/Facultăți
- Organizații neguvernamentale
-Fizica pământului;
- etc
-Operatori economici sursă de risc X X X X
chimic, radiologic, exploziv cuprinși
în Panul de Analiză și Acoperire a
Riscurilor
- Organizații neguvernamentale
-etc
HGR 627/2000 privind reorganizarea Companiei Naționale de Electicitate - Conform HGR 627/2000 privind
163
reorganizarea Companiei Naționale de Electicitate (Arad); Bacău (Bacău); Borzești (Onești); Brașov (Brașov); Brăila
(Chiscani); București (sect 6); Constanța (Constanța); Craiova (Ișalnița); Deva (Mintia); Iași (Iași); Mureș (Iernut);
Oradea (Oradea); Parpșeni (Vulcan); Pitești (Pitești); Ploiești (Brazi); Rovinari (Rovinari); Suceava (Suceava); Timișoara
(Timișoara); Turceni (Tuceni)
122
2.3.2. Atribuțiile consiliilor locale

Consiliile locale sunt:
- Consiliile județene;
- Consiliul General al Municipiului București;
- Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și consiliile locale
ale sectoarelor municipiului București;
Consiliul local164 are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele
de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități
ale administrației publice locale sau centrale.
Din perspectiva domeniului protecției civile consiliul local exercită următoarele
categorii de atribuții:
- atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum
şi organizarea şi funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor
publice de interes local şi ale societăților şi regiilor autonome de interes local;
-atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local;
Din perspectiva domeniului protecției civile, în exercitarea atribuțiilor consiliile
locale (Consiliile județene; Consiliul General al Municipiului București; Consiliile
locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și consiliile locale ale sectoarelor
municipiului București), desfășurară următoarele165:
- aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea şi
statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de
interes local, înființarea de societăți de interes local, reorganizarea şi statul de funcții
ale regiilor autonome de interes local, precum şi înființarea, reorganizarea sau
desființarea de societăți de interes local şi statul de funcții al acestora;
- hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice, societăți şi
regii autonome, în condițiile legii;
- aprobă, la propunerea primarului, bugetul unității administrativ teritoriale,
modul de utilizare a rezervei bugetare;
- stabilește şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condițiile legii;
- aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnic economice pentru
lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii;
- aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unității
administrativ-teritoriale;
164
Legea 215/2001 – Legea administrației publice locale
165
123
- asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării

cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al
Uniunii Europene în domeniul protecției mediului şi gospodăririi apelor pentru
serviciile furnizate cetățenilor.
- hotărăște darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosință
gratuită a bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz,
precum şi a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
- avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a
teritoriului şi urbanism ale localităților;
- asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local
privind situațiile de urgență, serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar şi de
prim ajutor dar și acelorlalte servicii care au legătură directă sau indirectă cu asigurarea
măsurilor de protecție civilă/situațiilor de urgență, cum ar fi: serviciile sociale pentru
protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a
altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; ordinea publică; protecția
şi refacerea mediului; conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervațiilor naturale;
dezvoltarea urbană; evidența persoanelor; podurile și drumurile publice; serviciile
comunitare de utilități publice de interes local.
2.3.3. Atribuțiile generale ale Celulei de protecție civilă la nivelul instituțiilor

și operatorilor economici;
Celula de Urgență/de protecție civilă se constituie şi funcționează potrivit legii,
sub conducerea nemijlocită a conducătorului instituției.
Inspectorul de protecție civilă/persoana care asigură responsabilitățile
inspectorului de protecție civilă - este persoana încadrată cu atribuții în domeniul
protecției civile, fiind locțiitorul legal al șefului celulei de urgență pe linie de protecție
civilă
Celula de urgență răspunde în fața șefului celulei de urgență de activitatea
desfășurată pe linia protecției civile și are următoarele atribuții principale:
- Identifică și gestionează tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul
operatorului economic/unității
- Execută instruirea salariaților privind protecția civilă, care se asigură împreună
cu instructajele de prevenire și stingere a incendiilor.
- Alarmează personalul în situații de urgență/protecție civilă;
124
-coordonează evacuarea salariaților și a bunurilor materiale din zonele afectate.

-analizează informațiile primare despre situația de urgență ivită și evoluția
probabilă a acesteia.
- Evaluează situațiile de urgență produse, impactul acestora, stabilește măsurile și
acțiunile specifice pentru gestionarea acestora și urmărește îndeplinirea lor.
- Asigură mijloacele financiare și materiale necesare construirii, amenajării,
întreținerii, modernizării: punctelor de comandă (de conducere), a adăposturilor de
protecție civilă, a sistemului de înștiințare - alarmare, mijloacelor de protecție,
intervenție, a mijloacelor necesare procesului de pregătire, organizând evidența,
depozitarea, conservarea și întreținerea acestora.
- Asigură fondurile financiare necesare constituirii rezervele de materiale și
mijloace consumabile specifice;
- Informează oportun Inspectoratul pentru Situații de Urgență competent teritorial
despre situația de protecție civilă/situația de urgență produsă;
- Elaborează planuri de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a salariaților și
de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipurilor de risc la care poate fi expusă
unitatea
2.3.4. Inspectorul de protecție civilă sau personal de specialitate în domeniul

protecției civile are ca atribute principale următoarele:
- asigurarea coordonării planificării și a realizării activităților şi măsurilor de
protecție civilă;
-participarea la pregătirea serviciilor voluntare/private pentru situații de urgență;
-participarea la pregătirea salariaților și/sau a populației
- asigură funcția de șef centru operativ cu activitate temporară, coordonarea
secretariatului tehnic ale comitetelor pentru situații de protecție civilă, respectiv a
celulelor de protecție civilă
125
2.4. Atribuțiile componentei operaționale

Componenta operațională în domeniul situațiilor de protecție civilă este
asigurată de către:
- Centre operaționale și operative cu activitate temporară sau permanentă;
- Centre de coordonare și conducere a intervenției;
- Punct de comandă;
- Punctul Operativ Avansat;
- Structuri specializate de intervenție și de sprijin pentru asigurarea răspunsului în
situații de protecție civilă.
2.4.1. Principalele atribuții ale centrelor operative cu activitate temporară

La nivelul municipiilor, cu excepția municipiului București, orașelor, sectoarelor
municipiului București și comunelor se constituie centre operative pentru situații de
urgență166.
Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autorității
respective, prin dispoziție a primarului. Centrele operative asigură secretariatele
tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităților sau locale
La nivelul autorităților locale centrele operative nu sunt cu activitate permanentă,
având caracter temporar, constituindu-se numai la declararea stării de alertă.
Documentele şi baza de date referitoare la situațiile de urgență, deținute de aceste
centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din
cadrul aparatului propriu al autorităților respective. Chiar dacă legislația nu precizează
în mod expres acest lucru putem considera că aceste documente sunt gestionate în
primă etapă de către persoane care secretariatul tehnic permanent sau persoanele care
asigură funcția de inspector de protecție civilă/cadru tehnic PSI.
Asemănător centrelor operative cu activitate permanentă, acestea au următoarele
atribuții principale167:
a) centralizează şi transmit operativ la inspectoratele pentru situații de urgență,
potrivit fluxului informațional stabilit, date şi informații privind apariția şi evoluția
stărilor potențial generatoare de situații de urgență;
166
OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările
ulterioare
167
idem
126
b) monitorizează situațiile de urgență şi informează inspectoratele pentru situații

de urgență şi celelalte centre operaționale și operative interesate;
c) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență
şi a planurilor de intervenție și cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor şi ordinelor, precum
şi menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operaționale şi operative implicate
în gestionarea situațiilor de urgență, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență
și cu dispeceratele proprii serviciilor şi forțelor care intervin în acest scop;
e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de
sprijin pe timpul situațiilor de urgență şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
f) gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență.
În funcție de informațiile la dispoziție, la nivel teritorial, la ordinul președintelui
comitetului județean/mun. București pentru situații de urgență sau decizia președintelui
CLSU, autoritățile locale pot organiza asigurarea coordonării primului răspuns și
raportarea imediată pe urgențe astfel:
- continuitatea la nivelul primăriei,
- operaționalizarea centrelor operative cu activitate temporară de la municipii
(altele decât Mun. București), orașe/sectoare ale Mun. București și comune.
Decizia asigurării primei reacții manageriale poate fi adoptată premergător sau
după producerea unei situații de protecție civilă determinate de producerea unei situații
urgență/dezastru sau consecințe ale unor acțiuni teroriste sau, după caz, acțiuni hibride.
Este de evidențiat faptul că centrele operative cu activitate temporară se
operaționalizează la declararea stării de alertă la nivelul localității, mai multor
localități, județului, mai multor județe sau la nivel național.
În funcție amploarea evenimentelor și de situația operativă existentă, în cazul în
care nu se declară starea de alertă, președintele CLSU poate operaționaliza parțial
centrul operativ potrivit nevoilor sau întreg centru operativ cu activitate temporară.
Despre operaționalizare se va informa inspectoratul pentru situații de urgență
competent teritorial.
Astfel, o posibilă decizie managerială, pentru asigurarea conducerii și
coordonării operaționale la nivel local, ar putea fi:
127
Premergător După
producerii unei producerea
situații despre evenimentului
care se
cunoaște că se
va manifesta
Operaționalizare
Operaționalizare
activ temporară
activ temporară
Centru Op cu
Centru Op cu
Permanenta
Permanenta
la CLSU
la CLSU
Viscol X X
Furtuni - vânt puternic X X
Furtuni și
1. și/sau precipitații
viscol
masive
Căderi de grindină X
Inundații ca urmare a X X X
revărsărilor naturale ale
cursurilor de apă cauzate
de creșterea debitelor
provenite din precipitații
și/sau din topirea bruscă
a stratului de zăpadă sau
a blocajelor cauzate de
dimensiunile
insuficiente ale
secțiunilor de scurgere a
podurilor și podețelor,
blocajelor produse de
2. Inundații
ghețuri sau de plutitori
(deșeuri și material
lemnos), alunecări de
teren, aluviuni și
avalanșe de zăpadă,
precum și inundații prin
scurgeri de pe versanți.
Inundații provocate de X X X
incidente, accidente sau
avarii la construcțiile
hidrotehnice
Inundații produse de X
ridicarea nivelului
128
Premergător După
care se
cunoaște că se
va manifesta
Operaționalizare
Operaționalizare
activ temporară
activ temporară
Centru Op cu
Centru Op cu
Permanenta
Permanenta
la CLSU
la CLSU
pânzei de apă freatică
Inundații provocate de X
furtuni marine
Ninsori abundente X X X
Căderi masive
3. Blocare căi rutiere și X X
de zăpadă
feroviare
4. Tornade X X
Secetă Hidrologică X
5.
Pedologică X
Depuneri de gheață, X
chiciură, înghețuri
timpurii sau târzii
Polei X
Temperaturi
6. Poduri și baraje de X X X
extreme
gheață pe apă (zăpor)
Poduri și baraje de X
gheață pe Dunăre
Caniculă X
Incendii la fondul X X
forestier
Incendii de Incendii la vegetație X X
7.
vegetație ierboasă și/sau arbuști
Incendii la culturi de X X
cereale păioase
8. Avalanșe X X
9. Alunecări de teren X X
10. Cutremure de pământ X
Accidente, avarii, explozii și incendii în X
11. industrie, inclusiv prăbușiri de teren
cauzate de exploatări miniere sau alte
129
Premergător După
care se
cunoaște că se
va manifesta
Operaționalizare
Operaționalizare
activ temporară
activ temporară
Centru Op cu
Centru Op cu
Permanenta
Permanenta
la CLSU
la CLSU
activități tehnologice
Accidente majore cu X
Accidente,
implicații pe
avarii,
amplasament
explozii şi
X
incendii în Accidente majore cu
12. activități de implicații în afara
transport şi amplasamentului
depozitare
Accidente cu produse X X
produse
periculoase pe timpul
periculoase
activității de transport
Terestre X
Accidente,
Aeriene X
avarii,
Navale X
explozii și
13. Tuneluri feroviare X
incendii în
Tuneluri rutiere X
activități de
La metrou X
transport
Pe cablu X
Accidente, avarii, explozii, incendii sau X
14. alte evenimente în activitățile nucleare
sau radiologice
Care pun în pericol X X X
viața oamenilor, mediul
acvatic și obiective
majore de alimentare cu
15. Poluare de apă
ape Cu impact major X X X
transfrontalier
Poluări accidentale ale X
cursurilor de apă
130
Premergător După
care se
cunoaște că se
va manifesta
Operaționalizare
Operaționalizare
activ temporară
activ temporară
Centru Op cu
Centru Op cu
Permanenta
Permanenta
la CLSU
la CLSU
Poluări marine în zona X X X
costieră
Poluări marine X X X
Prăbușiri de construcții, instalații sau X
16.
amenajări
Rețele importante de X X
radio și televiziune
comunicații și
informatică
energie electrică și de
gaze
Eșecul
energie termică
17. utilităților
Rețele importante de X X X
publice
alimentare cu apă
Rețele importante de X X X
canalizare și epurare a
apelor uzate și pluviale
Cedări de baraje sau alte X X
incidente care conduc la
evacuarea de debite,
punând în pericol viața
oamenilor
Căderi de obiecte din atmosferă și din X X
18.
cosmos
Muniție neexplodată sau nedezactivată X
19.
rămasă din timpul conflictelor militare
20. Epidemii X X X
131
Premergător După
care se
cunoaște că se
va manifesta
Operaționalizare
Operaționalizare
activ temporară
activ temporară
Centru Op cu
Centru Op cu
Permanenta
Permanenta
la CLSU
la CLSU
21. Epizootii / zoonoze X X
22. Risc radiologic X X
23. Incendii X X
Situații determinate de atacul X
24
organismelor dăunătoare plantelor
2.4.2. Atribuțiile centrelor de coordonare și conducere a intervenției

Centre de conducere și coordonare a intervenției sunt:
- Centrul Municipiului București-Ilfov/ de Coordonare și Conducere a
Intervenției;
- Centrele Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției;
La nivel central Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției se
operaționalizează la dezastre majore, pentru care se elaborează regulamente pe tipuri
de risc168 ( cutremure, epidemii, inundații, accident nuclear și/sau radiologic și
incendii de pădure) sau situații determinate de alte situații cum ar fi: căderi de obiecte
din atmosferă sau evenimente de natură teroristă/acțiuni hibride.
În profil teritorial, centrele județene / Mun București de coordonare și conducere
a intervenției se operaționalizează pentru mult mai multe dintre tipurile de risc mai sus
menționate.
Astfel, în general, putem aprecia că în funcție de necesitatea alocării unor resurse
umane și materiale ridicate într-un timp scurt, coroborat cu durata, amploarea și
intensitatea unor tipuri de risc/riscuri asociate, centrul județean/al municipiului
București de coordonare și conducere a intervenției se poate operaționaliza.
Printre criteriile care pot fi avute în vedere pot fi enumerate următoarele:
168
132
- criterii de populație afectată:

- numărul posibil de victime;
- numărul persoanelor care necesită evacuare;
- numărul persoanelor care necesită adăpostire;
- numărul persoanelor care necesită asigurarea resurselor necesare traiului
zilnic pentru o perioadă mai mare de 72 de ore;
- numărul locuințelor distruse/avariate;
- mărimea suprafețelor contaminate radiologic sau chimic;
- gradul de perturbare a activităților economice și sociale;
- gradul de afectare a elementelor de infrastructură ;
- necesitatea alocării unor resurse umane și materiale ridicate într-un timp scurt
Centrul Județean/al Municipiului București de Coordonare și Conducere a

Intervenției (CJCCI/CMBCCI) se poate operaționaliza parțial sau total premergător sau
după manifestarea tipurilor de risc, potrivit tabelului următor. Este de evidențiat faptul
că tabelul de mai jos are rol orientativ, iar în funcție de amploarea evenimentelor
președintele CJSU/CMBSU poate dispune operaționalizarea acestor structuri și în alte
situații.
Operaționalizarea
CMBSU CJCCI
Viscol DA DA
Furtuni și Furtuni - vânt puternic și/sau DA
1.
viscol precipitații masive
Inundații ca urmare a DA
revărsărilor naturale ale
cursurilor de apă cauzate de
creșterea debitelor provenite din
precipitații și/sau din topirea
bruscă a stratului de zăpadă sau
a blocajelor cauzate de
2. Inundații
dimensiunile insuficiente ale
secțiunilor de scurgere a
podurilor și podețelor, blocajelor
produse de ghețuri sau de
plutitori (deșeuri și material
lemnos), alunecări de teren,
aluviuni și avalanșe de zăpadă,
133
Operaționalizarea
CMBSU CJCCI
precum și inundații prin scurgeri
de pe versanți.
Inundații provocate de DA DA
incidente, accidente sau avarii la
construcțiile hidrotehnice
Inundații produse de ridicarea
nivelului pânzei de apă freatică
Inundații provocate de furtuni DA
marine
Căderi masive Ninsori abundente DA DA
3.
de zăpadă Blocare căi rutiere și feroviare DA
4. Tornade DA DA
Secetă Hidrologică
5.
Pedologică
Depuneri de gheață, chiciură,
înghețuri timpurii sau târzii
Polei
Temperaturi Poduri și baraje de gheață pe
6.
extreme apă (zăpor)
Poduri și baraje de gheață pe
Dunăre
Caniculă
Incendii la fondul forestier DA
Incendii la vegetație ierboasă
Incendii de
7. și/sau arbuști
vegetație
Incendii la culturi de cereale
păioase
8. Avalanșe DA
9. Alunecări de teren DA
10. Cutremure de pământ DA DA
Accidente, avarii, explozii și incendii în industrie,
11. inclusiv prăbușiri de teren cauzate de exploatări
miniere sau alte activități tehnologice
Accidente, Accidente majore cu implicații
avarii, explozii pe amplasament
şi incendii în DA
12.
activități de Accidente majore cu implicații
transport şi în afara amplasamentului
depozitare
134
Operaționalizarea
CMBSU CJCCI
produse Accidente cu produse DA
periculoase periculoase pe timpul activității
de transport
Terestre DA
Accidente, Aeriene DA
transport La metrou DA
Pe cablu
Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte
14.
evenimente în activitățile nucleare sau radiologice
Care pun în pericol viața
oamenilor, mediul acvatic și
obiective majore de alimentare
cu apă
15. Cu impact major transfrontalier DA
Poluare de ape
Poluări accidentale ale
cursurilor de apă
Poluări marine în zona costieră DA
Poluări marine
16. Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări DA
Rețele importante de radio și
televiziune
Rețele importante de
comunicații și informatică
Rețele importante de energie
electrică și de gaze
Rețele importante de energie
Eșecul termică
17. utilităților Rețele importante de alimentare
publice cu apă
Rețele importante de canalizare
și epurare a apelor uzate și
pluviale
Cedări de baraje sau alte
incidente care conduc la
evacuarea de debite, punând în
pericol viața oamenilor
18. Căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos DA DA
19. Muniție neexplodată sau nedezactivată rămasă din
135
Operaționalizarea
CMBSU CJCCI
timpul conflictelor militare
20. Epidemii DA DA
21. Epizootii / zoonoze DA
22. Risc radiologic DA
23. Incendii
Situații determinate de atacul organismelor DA
24
dăunătoare plantelor

Intervenției (CJCCI/CMBCCI) asigură gestionarea operațională a situațiilor de
protecție civilă la nivel național, precum și coordonarea, pe teritoriul național, a
activității forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de protecție
civilă. CJCCI este constituit la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Intervenției se organizează pe secțiuni potrivit domeniilor de competență, astfel:
a) Informații și Dispecerat – răspunde de managementul informațiilor privind
evoluția situației operative, de validarea informațiilor furnizate, prin autorizarea
acestora de instituțiile abilitate, precum și de menținerea fluxului informațional;
b) Operații – răspunde de gestionarea tuturor acțiunilor desfășurate pentru
reducerea și/sau înlăturarea efectelor situațiilor de protecție civilă. Secțiunea ”Operații”
coordonează intervenția forțelor naționale și internaționale, după caz;
c) Logistică – gestionează resursele materiale și financiare necesare intervenției;
în cazul evacuării populației, bunurilor materiale și animalelor, gestionează mijloacele
de transport, precum și măsurile dispuse pentru cazarea și hrănirea persoanelor
sinistrate;
d) Centru de Informare – asigură diseminarea către mass-media și populație, ca
singură structură abilitată în domeniu, a informațiilor privind evoluția situației de
protecție civilă, acțiunile de gestionare a acesteia, modul de comportare pentru
asigurarea protecției populației și auto protecției cetățenilor și măsurile întreprinse de
autorități pentru reducerea și/sau înlăturarea efectelor;
e) Comunicații și Informatică – gestionează infrastructura de comunicații și
tehnologia informației, asigurând mijloacele de comunicații necesare coordonării şi
conducerii operative a forțelor de intervenție;
136
f) Suport Tehnic – sprijină secțiunea ”Operații” în domeniul planificării resurselor

și misiunilor, cu elemente specifice ministerelor/instituțiilor care asigură funcții de
sprijin pe timpul gestionării situației de protecție civilă.
Intervenției 169 îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) propune, în funcție de tipul de risc produs, declararea și încetarea stării de
alertă la nivel mai multor localități sau la nivelul întregului județe;
b) pune în aplicare planurile de cooperare, de intervenție și de evacuare
elaborate, potrivit legii și, după caz, elaborează concepția de acțiune, respectiv
planurile de acțiune şi documentele de conducere a intervenției, în concordanță cu
specificul tipului de risc și particularitățile situației operative;
c) dispune constituirea punctelor operative avansate cu rol de sprijin al
comandantului acțiunii pe timpul acțiunilor de intervenție operativă desfășurate în
zonele grav afectate;
d) dispune constituirea bazelor de operații cu personal și resurse materiale din
cadrul autorităților administrației publice locale și structurilor cu atribuții în
gestionarea situațiilor de urgență;
e) coordonează operațional activitatea centrelor operative ale autorităților și
instituțiilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență, în funcție de tipul de risc
produs;
f) coordonează activitatea forțelor internaționale implicate în acțiunile de
intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență
produse repartizate pentru intervenție pe raza județului;
g) stabilesc necesarul de forțe şi mijloace pentru desfășurării acțiunilor de
intervenție;
h) asigură realizarea fluxul informațional-decizional la nivel județean şi local,
precum și cu CNCCI, la nivel național;
i) elaborează rapoarte și analize operative și structurilor abilitate.
În regim de normalitate (la rutină), nucleul CJCCI/CMBCCI este asigurat de
către centrul operațional, care desfășoară activități de monitorizare a situației operative,
conducere și coordonare a acțiunilor de intervenție la nivel județean/București-Ilfov,
precum și, mentenanță a sistemelor informatice existente.
169
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2014/08/HG-CNCCI-si-CJCCI.pdf -Proiect HG privind organizarea și
funcționarea CNCCI
137

Intervenției (CJCCI/CMBCCI) reprezintă ”bucătăria” comandatului acțiunii.
Personalul care încadrează CJCCI/CMBSU aparține inspectoratelor pentru
situații de urgență și este completat în funcție de tipul de risc (amploare, intensitate și
efecte), resursele necesare intervenției și sprijin a intervenției de personal asigurat de
astfel:
a) instituțiile județene care potrivit tipului de risc sunt autorități cu rol principal
(cu competențe şi capabilități care integrează şi coordonează acțiunile desfășurate
pentru asigurarea managementului tipurilor de risc)
b) instituțiile județene care potrivit tipului de risc sunt autorități cu rol secundar
(cu competențe şi capabilități adecvate pentru sprijinul autorităților responsabile cu
rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc)
Instituțiile cu rol secundar care pot asigura misiuni și pot fi reprezentate în
CJCCI/CMBCCI sunt serviciile publice cu responsabilități în domeniul prevenii,
răspunsului și reabilitării post eveniment,
O parte dintre serviciile publice cu responsabilități în domeniul prevenii,
răspunsului și reabilitării post eveniment, în domeniul protecției civile/ situațiilor de
urgență nu se regăsesc în centrele de coordonare și conducere a intervenției, însă
îndeplinesc misiuni specifice fără de care angrenajul managementului unor astfel de
tipuri de risc nu ar putea funcționa iar serviciile prestate către cetățeni ar fi incomplete.
Fără a avea pretenția că tabelul de mai jos nu poate suferi modificări și
completări, apreciez că în CJCCI/CMBCCI se pot regăsi persoane asigurate de
următoarele servicii sociale existente la nivel județean.
Poate Poate
asigura asigura
Domeniul Serviciul reprezentat reprezentat
în CJCCI în CMBCCI
Utilități Salubrizarea localităților
publice Alimentare cu apă și canalizare
Alimentare cu energie termică în sistem X
centralizat
Iluminat public
Transport public local X X
Ordine Ordinea, liniștea publică și paza bunurilor,
publică circulației pe drumurile publice,
138
Poate Poate
asigura asigura
disciplinei în construcții și afișajului
stradal, protecției mediului, activităților
comerciale și evidenței persoanelor
Paza obiectivelor de interes județean prin
Poliția comunitară
Respectare a ordinii și liniștii publice prin X X
Poliția Română și Jandarmeria Română
Asigurarea desfășurării fluente și în
siguranță a circulației pe drumurile publice
prin Poliția Română și Registrul Auto
Român
Sănătate Asistență medicală comunitară- prin X X
publică Direcția de Sănătate publică
Serviciul public de asistență medicală
primară
Serviciul public furnizat în cadrul
unităților de asistență medico-socială
Asistență medicală de urgență și prim X X
ajutor calificat- prin instituțiile publice de
stat aflate în structurile Ministerului
Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne
Asistență medicală în unitățile sanitare cu
paturi/ambulatorii de specialitate
Filiale ale Crucii Roșii Române (nu sunt X X
servicii publice)
Asistență Administrare a beneficiilor de asistență
socială socială
Serviciul public de protecție a persoanelor
fără adăpost
Turism Serviciul public de salvare montană și de X
prevenire a accidentelor montane
139
Poate Poate
asigura asigura
Serviciul public SALAVSPEO X
Serviciul public de salvare acvatică, de X
prim ajutor medical și de prevenire a
accidentelor acvatice
Locuire Gestionare a locuințelor sociale
Serv Serviciul public de urgență profesionist X X
publice (Inspectoratele pentru Situații de Urgență-
comunitare ISU)
pentru Serviciul public 112- (SNAU-112)
situații de Serviciul public de urgență voluntar-
urgență Servicii Voluntare pentru Situații de
Urgență (SVSU)
Servicii Private pentru situații de
urgență170 (nu sunt servicii publice)
Evidența Evidență persoanelor și stare civilă X X
persoanelor
Gestionarea Asigurare a calității în construcții X X
spațială a Urbanism X X
teritoriului
Protecția Amenajarea bazinelor hidrografice- prin X
mediului SGA
Administrare fond forestier/silvic- prin X
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și
Vânătoare
Protecția mediului – prin Agenția X X
Județeană de protecție a Mediului
Gestionarea substanțelor/ preparatelor X X
periculoase- – prin Agenția Județeană de
protecție a Mediului
170
140
Poate Poate
asigura asigura
Gestionare a activităților nucleare -prin X X
reprezentat zonal CNCAN
Protecție ape- prin SGA X
Protecție ecosisteme acvatice- X
Administrația Rezervației Biosferei
„Delta Dunării”
Meteorologie- prin Centre Meteorologice
Regionale/ stații meteorologice
Tineret Organizare de tabere pentru elevi, tineri și
studenți
Cultură Protejare a monumentelor istorice, muzee
etc
Energie Transport al energiei electrice
Distribuție a energiei electrice
Furnizare a energiei electrice prestat de X X
furnizorii de ultimă instanță
Transport al gazelor naturale
Distribuție a gazelor naturale X X
Sport Gestionare a bazelor sportive
Servicii Furnizarea serviciilor poștale
poștale
Agricultură Gestionare fond funciar – prin Direcția X
pentru Agricultură județeană
Exploatare, întreținere și reparații a X
amenajărilor de îmbunătățiri funciare
declarate de utilitate publică- prin filiala
Agenției Naționale de Îmbunătățiri
Funciare
Serviciul public de organizare și X X
desfășurare a activității de neutralizare a
deșeurilor de origine animală - prin
141
Poate Poate
asigura asigura
Direcția Sanitar Veterinară și pentru
Siguranța Alimentelor
Protecție împotriva introducerii și
răspândirii organismelor de carantină
dăunătoare plantelor sau produselor
vegetale – prin Unitățile fitosanitare
județene/Mun București
Transportur Transport rutier local X X
i
Apărare Pregătirea populației pentru apărare
națională Pregătire a economiei naționale și a X X
teritoriului pentru apărare prin structurile
teritoriale pentru probleme speciale
Administra Administrare a domeniului public și privat X X
rea de interes local – prin reprezentanți
domeniului consiliu județean/mun București
public și
privat de
interes
local
Având în vedere cele mai sus prezentate, în ceea ce privește palierul centrelor
județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției,
organizarea de principiu ține seama de amploarea și intensitatea tipului de risc, care
impune activare parțială sau totală, fiind, de principiu, următoarea:
142
Activare
Activare
pațială
totală
DETALII
COMANDA
-Comandantul acțiunii/intervenției
Este inspectorul șef/prim adjunct
-Șeful CJCCI/CMBCCI
3 3
Comanda este asigurată de, de principiu, de următoarele persoane:
pers pers
prim-adjunct, șef centru operațional, șeful grupei operative
-Secretariat tehnic permanent
Personal care încadrează SThP sau personal nominalizat de alte
compartimente
INFORMAŢII ŞI DISPECERAT
Personalul este asigurat de dispeceratul ISU și, la nevoie, personal al
2 3-4
altor instituții, cum ar fi: personal al structurilor cheie cu
pers pers
responsabilități în gestionarea tipului de risc și/sau Serviciului de
informații și protecție internă
OPERAŢII
Planificare misiuni și resurse, evacuare, coordonare resurse
internaționale pe teritoriul județului și resurse umane
Cuprinde, de principiu, următoarele secțiuni:
1. secţiunea intervenţii în situaţii de urgenţă
a) grup de coordonare intervenţii căutare-salvare, stingere
incendii, manevra forte și mijloace (inclusiv forte
internaționale) etc (1-3 pers);
Personal ISU, MS (DSPsau unitate spitalicească) și/sau alte
autorități județene
b) grup evacuare/cazare, adăpostire (1 pers)
Personal ISU și/sau alte autorități județene 4-6 6-10
2.secţiunea coordonare intervenţii asistenţă medicală de urgenţă și pers pers
evacuare/transport medical;
a)Grup asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească și prim
ajutor calificat inclusiv evacuare/transport medical (1-2 pers)
Personal ISU și/sau MS (DSPsau unitate spitalicească)
b)Grup asistență medicală spitalicească (1 pers)
Personal ISU sau MS
3.secţiunea acţiuni ordine publică -coordonare a măsurilor de
ordine publică (2 pers)
Personal poliție și jandarmerie
4.secţiunea planificare resurse umane
Personal ISU (1 pers)
143
Activare
Activare
pațială
totală
DETALII
LOGISTICĂ
a) grup coordonare logistică a acţiunilor de intervenţie,
aprovizionare și distribuție materiale (2-3 pers) 2-3 3-5
Personal ISU și structuri teritoriale potrivit tip risc pers pers
b)grup rechiziții (1-2 pers)
Personal ISU și structuri teritoriale pentru probleme speciale
CENTRUL DE INFORMARE
a) grup comunicare publică
1-2 2-4
personal ISU și reprezentanţi prefectură (1-2 pers)
pers pers
b) grup comunicare cu cetăţenii
Personal ISU și structuri teritotiale potrivit riscului (1-2 pers)
COMUNICATII SI INFORMATICĂ
a)grup sprijin/mentenanță comunicații (1-2 pers)
personal ISU
b) grup punct operativ avansat (2-4 pers) 1-2 3-6
personal ISU pers pers
Personalul care încadrează punctul operativ avansat are în
compunere personalul de deservire și personalul cu responsabilități
operaționale
SUPORT TEHNIC
Asigurat de structuri deconcentrate şi operatori economici potrivit
tipului de risc (exemplu: administrație județeană/locală, servicii de 1-2 4-6
utilitate publică, energie, transporturi, ape, mediu, agricultură, pers pers
siguranță în construcții, sanitar-veterinar, ONG, op ec sursă de
risc)
14-20 24-38
TOTAL
pers pers
Referitor la personal, este de evidențiat faptul că cele prezentate mai sus

reprezintă necesarul pe o tură de serviciu. Activitatea în cadrul turelor de serviciu la
nivelul CJCCI/CMBCCI poate avea durata de 8, 12, 16, 24 ore.
În ceea ce privește numărul de persoane care încadrează CMBCCI acesta poate
fi mai numeros având în vedere numărul instituțiilor existente la nivelul Mun.
București.
144
2.4.3. - Punct de comandă și punctul operativ avansat

2.4.3.1. Punctul de comandă este structura de bază a comandamentului, ce are
ca scop realizarea comenzii şi controlului pe tot parcursul desfășurării operațiilor 171.
Un punct de comandă este o structură de comandament în cadrul căreia comandamentul
şi statul major își desfășoară activitatea. Acestea se organizează în aşa fel încât să
asigure flexibilitatea necesară pentru a satisface cerințele care derivă din schimbarea
situației şi a tipului de operație.
Cele mai multe puncte de comandă funcționează în conexiune directă cu analiza
şi conducerea operațiilor în curs de desfășurare, planificarea operațiilor viitoare sau
sprijinului forței172. Din perspectiva răspunsului în situații de protecție civilă, ne
regăsim cu foarte multe elemente de similitudine deoarece cele mai multe funcții care
contribuie nemijlocit la îndeplinirea acestor misiuni cuprind: elaborarea şi distribuirea
ordinelor intervenție; managementul informațiilor; elaborarea estimărilor cu privire la
evoluția evenimentelor; analiza situației operative; administrarea punctului de
comandă.
Arhitectura de comandă şi control este un sistem complex integrat care
cuprinde: structurile de conducere în domeniul situațiilor de urgență/protecție civilă
(de nivel național, județean și local), relațiile de comandă dintre eșaloane/structuri
angrenate în intervenție şi subsistemul de sprijin (informații, cercetare, sprijin logistic,
puncte operative avansate, proceduri de lucru)173.
Comanda exprimă autoritatea pe care comandantul o exercită în mod legal
asupra subordonaţilor174. Comanda include autoritatea şi responsabilitatea cu privire la
folosirea eficientă a resurselor la dispoziție, organizarea, darea ordinelor/dispozițiilor,
coordonarea şi controlul forțelor pentru îndeplinirea misiunilor repartizate. De
asemenea, include responsabilitatea pentru starea de sănătate, moralul, disciplina şi
protecția structurilor din subordine cu care sunt investiţi directorii generali/inspectorii
şefi/comandanţii privind orientarea, coordonarea şi controlul forţelor din subordine şi
se defineşte prin: comanda generală, comanda operativă şi comanda tactică. Relaţia de
171
Manualul pentru organizarea de stat major şi operații întrunite al Forțelor Armate, proiect, București, 2004
172
https://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/buletin-1-2006.pdf, Mr.lect.univ.drd. Valentin DRAGOMIRESCU, Puncte de
comandă ale marii unități operative din forțele terestre
173
174
Idem
145
autoritate stabilită prin comandă este specifică nivelurilor ierarhice de conducere,

strategic, operativ şi tactic.
Potrivit literaturii de specialitate comanda reprezintă funcția de conducere a unei
entități militare și pe cale de consecință exercitarea funcției de comandant.
În concordanță cu cadrul normativ în domeniul protecției civile, comanda se
exercită de către:
-comandantul acțiunii;
-comandantul intervenției;
Comandantul acțiunii175 este persoana din cadrul structurilor Ministerului
Afacerilor Interne prin care se asigură coordonarea operațională a capabilităților
implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru toate tipurile de risc,
La nivel județean sau al municipiului București, comandantul acțiunii este şeful
inspectoratului pentru situații de urgență în a cărui zonă de competență s-a produs
evenimentul.
În situația în care șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acțiunii, inspectorii șefi ai
inspectoratelor pentru situații de urgență devin, de drept, comandanți ai intervenției în
zona de competență.
Actul de comandă se exercită din punctul de comandă, care este locul principal
în care se monitorizează şi gestionează situațiile de urgență/protecție civilă.
Majoritatea datelor de interes operativ provin de la sursele de informare proprii
(subunităţi de intervenţie, echipe de căutare-salvare, echipe de monitorizare sau
senzori) sau de la alte surse abilitate să transmită informații (administraţii locale,
operatori economici, mass-media, alte entităţi organizaţionale). Acestea se transmit
către punctul de comandă.
Punctul de comandă este parte a subsistemul informațional al managementului
situațiilor de protecție civilă care cuprinde ansamblul constituit din informații,
echipamentele de comunicații şi informatică, precum relațiile dintre acestea. Toate
informațiile despre situațiile de urgență/protecție civilă se direcționează către punctul
de comandă. Punctul de comandă poate fi de bază şi mobil.
Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, stabilește că una din
atribuțiile protecției civile este protecția populației, a bunurilor materiale, a valorilor
175
146
culturale și arhivistice, precum și a mediului împotriva efectelor dezastrelor și a

conflictelor armate.
Protecția populației și a bunurilor din patrimoniul cultural național de efectele
atacurilor din aer se realizează prin sistemul național de adăpostire, care cuprinde:
- adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Național de
Management al Situațiilor de Urgență;
- adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale;
- fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de
imobile.
Adăposturile de protecție civilă sunt spații special proiectate, executate, dotate,
echipate și autorizate.
Punctele de comandă se amenajează la clădiri176 reprezentând:
a) sedii ale autorităților administrației publice centrale;
b) sedii ale prefecturilor/consiliilor județene și Consiliului General al
Municipiului București;
c) sedii ale consiliilor locale ale municipiilor reședință de județ și ale consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului București.
În cazul în care amplasamentul pe care se construiesc clădirile nu permite
îndeplinirea amenajarea acestora, punctele de comandă se pot executa în subsolul altor
construcții din administrarea autorității respective.
În funcţie de amploarea şi complexitatea situaţiei de urgenţă/protecție civilă,
punctul de comandă poate fi organizat astfel:
a) la nivelul național punctul de comandă poate fi:
- Centrului Operaţional Naţional (CON) din cadrul IGSU;
- Centrul Național de conducere Integrată a MAI
- Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI).
b) la nivelul județului/al municipiului București punctul de comandă poate fi
centrul operațional județean /al Municipiului București organizat la sediul
inspectoratului pentru situații de urgență sau locația care asigură dispeceratul
integrat177 sau, după caz, Centrul Județean/al Municipiului București de Coordonare
şi Conducere a Intervenției.
176
HGR nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de
protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă
177
Dispeceratele integrate au reprezentanți din cadrul instituțiilor cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență
147
Dispeceratul integrat de urgență178 - structura specializată aflată în serviciu

permanent care, pe lângă preluarea apelului la numărul de urgență, asigură alarmarea
și coordonarea echipajelor de intervenție ale tuturor serviciilor specializate de
intervenție, cu caracter medical și nemedical, din aceeași locație fizică. Coordonarea
se face de către personal special pregătit, având inclusiv un coordonator medical, cu
studii superioare, din cadrul serviciului de ambulanță sau S.M.U.R.D.;
c) la nivelul autorităților locale de la nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor
municipiului București sau comunelor poate fi locul stabilit la nivelul primăriei sau
proximitatea acesteia care permite monitorizarea şi gestionarea situațiilor de
urgență/protecție civilă și asigurarea fluxului informațional decizional.
d) la nivelul unei structuri de intervenție - punctul de comandă al acesteia este
locul unde sunt amplasate mijloacele de comunicații şi informatică prin care se asigură
fluxul informațional – decizional.
Evidențiez cele mai multe dintre entitățile organizaționale care se constituie în
servicii publice cu responsabilități în domeniul răspunsului în situații de protecție
civilă/urgență au amenajat un loc care să conțină elementele minimale necesare pentru
a fi definit ca punct de comandă.
Punctul de comandă trebuie să asigure de principiu:
a) conducerea neîntreruptă a activităților, pentru asigurarea capacității de
intervenție şi îndeplinirea misiunilor;
b) realizarea fluxului informațional – decizional;
c) primirea apelurilor şi alertarea structurilor de intervenție;
d) monitorizarea situației operative asociate domeniului de competență și
cunoașterea aspectelor referitoare la evenimentul produs, zona afectă/ de manifestare,
pagube etc; centralizarea și raportarea acestora către structurile abilitate;
e) dirijarea resurselor proprii sau a forțelor sosite în sprijin și asigurarea
cooperării;
Spre deosebire de adăposturile pentru populație care pot fi subterane,
semiingropate sau chiar supraterane, punctele de comanda nu pot fi decât construcții
subterane.
Un punct de comandă de protecție civilă ar trebui să conțină următoarele
încăperi:
-acces și punct de decontaminare personal;
178
OUG 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență
148
-cameră/ încăpere pentru președintele CJSU/ CLSU/comandantul acțiunii/

intervenției/ conducătorul instituției;
-camera/ încăpere pentru compartimentului operații;
-camere/ încăperi pentru celelalte structuri funcționale (dispecerat, logistică, etc)
- camere/încăperi pentru membrii comitetului
- camere/încăperi pentru componenta de comunicații, centrala de alarmare si
centrala telefonică
- camera/ încăpere pentru documente
- camere/încăperi pentru instalații de filtroventilație, grup electrogen, alimente,
apă, grupuri sanitare, odihnă, materiale,
- alte încăperi;
- ieșire (ieșiri) de salvare.
La servicii publice cu responsabilități în domeniul răspunsului în situații de
protecție civilă/urgență care nu au cum să amenajeze în punct de comandă de protecție
civilă trebuie avut în vedere să fie constituie elementele minimale care să permită
organizarea activității.
Un punct de comandă care nu se amenajează ca și punct de comandă de protecție
civilă îngropat ar trebui organizat/amenajat în cadrul instituției, astfel încât să conțină
următoarele încăperi:
-acces și punct de decontaminare personal;
-cameră/ încăpere pentru președintele CJSU/ CLSU/comandantul acțiunii/
intervenției/ conducătorul instituției;
-camera/ încăpere pentru compartimentului operații;
-camere/ încăperi pentru celelalte structuri funcționale (dispecerat, logistică, etc)
- camere/încăperi pentru membrii comitetului;
- camere/încăperi pentru componenta de comunicații, centrala de alarmare si
centrala telefonică;
- camera/ încăpere pentru documente;
- camere/încăperi pentru grup electrogen, alimente, apă, grupuri sanitare, odihnă,
materiale;
- alte încăperi;
- ieșire de salvare.
149
2.4.3.2. Punctul Operativ Avansat

În momentele hotărâtoare ale acțiunilor de intervenție, în scopul unei conduceri
oportune a forțelor și mijloacelor la dispoziție, comandantul acțiunii se poate deplasa,
însoțit de un număr restrâns de ofițeri, în raionul acțiunilor de intervenție unde este
absolut necesară prezența sa.
Punctul operativ avansat este mobil și se asigură de către serviciul de urgență
profesionist sau de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, printr-o
autospecială echipată și încadrată corespunzător. În funcție de amplasamentul față de
zona afectată, rolul punctului operativ poate fi preluat de centrul operațional179.
Punctul operativ avansat implică utilizarea Punctului de Comandă Mobil sau a
altui mijloc care se amenajează de către IGSU şi/sau unitățile subordonate pentru o
perioadă limitată, până la rezolvarea situației operative care a necesitat
operaționalizarea sa.
Punctul Operativ Avansat se stabilește sub forma unei celule de comandă, atât
pentru executarea funcției de control, cât şi pentru sprijinul conducerii acțiunilor de
intervenție de amploare şi intensitate deosebită.
Personalul punctului operativ avansat se stabilește, de regulă, din timp şi se
activează la ordin, potrivit concepției şi procedurilor în vigoare, când situația impune.
Punctul Operativ Avansat/punctul de comandă mobil înaintat se
operaționalizează în situația în care conducerea acțiunilor de intervenție revine
inspectorului general (urgența a IV-a) sau se derulează acțiuni de intervenție complexe
la nivelul inspectoratului pentru situații de urgență sau a unei subunități din organiza
acestuia.
Raioanele de dispunere a punctelor operative avansate trebuie să asigure
următoarele condiții :
• conducerea acțiunilor de intervenție;
• realizarea unor comunicații sigure și stabile cu toate elementele (eșalonul
superior, vecini, subordonați);
• securitatea fizică a personalului și echipamentelor (inclusiv din punct de vedere
al protecției CBRN și exploziilor)
• asigurarea unor căi de acces şi evacuare suficiente şi corespunzător amenajate;
179
Legea 481/2004 Legea protecției civile
150
• realizarea condițiilor de lucru şi viață necesare mai ales în situația în care

funcționează pentru o perioadă mare de timp (condiții de hrănire, odihnă şi iluminare,
etc.).
Punctul operativ avansat operaționalizat pe structura Punctului de Comanda
Mobil consta dintr-o suprastructura cu doua încăperi (compartiment de comanda si
compartiment operatori), construit pe un sașiu de camion. Compartimentul de comanda
este un spațiu de lucru destinat prezentării situațiilor și luării deciziilor. Va putea găzdui
6-7 persoane deservite de încă o persoana cu rol de operator. Suplimentarea capacității
de lucru se poate asigura prin alocarea de spații de lucru în corturi sau clădiri alăturate.
În spațiile de lucru se pot amenaja funcționalitățile pentru asigurarea
principalelor funcționalități ale unui punct de comandă, după cum urmează: comandă;
informații și dispecerat; operații; logistică; comunicații și informatică
2.4.4. - Structuri specializate de intervenție și de sprijin pentru asigurarea

răspunsului în situații de protecție civilă.
Structurile specializate pentru asigurarea răspunsului sunt constituite în
subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului
Mediului, Ministerului Transporturilor, Ministerului Economiei, respectiv cel al
Ministerului Comunicațiilor și Serviciul de Telecomunicații Speciale, a altor entități
organizaționale, destinate să gestioneze întreaga problematică din domeniul protecției
civile, pe timp de pace sau pe timpul stărilor excepționale.
La nivel județean/local structurile specializate pentru asigurarea răspunsului sunt
constituite din structurile teritoriale (de nivel județean și local) ale MAI cum ar fi:
situații de urgență, poliție, poliție de frontieră, jandarmerie.
Structurile specializate pentru asigurarea răspunsului sunt organizate în:
a) Servicii de urgență profesioniste din subordinea IGSU, organizate ca
inspectorate pentru situații de urgență și Unitatea Specială de Intervenție în Situații de
Protecție Civilă;
b) Servicii de urgență voluntare organizate la nivelul autorităților locale;
c) Servicii de urgență private;
d) Formațiuni specializate de intervenție;
Alături de structurile teritoriale ale MAI, responsabilități esențiale în
planificarea, organizarea și desfășurarea acțiunilor de intervenție în situații de protecție
civilă/situații de urgență au și entitățile teritoriale ale Ministerului Sănătății,
Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, Ministerului Transporturilor și
151
Comunicațiilor, Ministerului Economiei, respectiv Serviciului de Telecomunicații

Speciale.
Forțele de sprijin pentru asigurarea răspunsului sunt constituite, potrivit
competențelor și atribuțiilor, din structuri aparținând celorlalte ministere și instituții
publice centrale și locale, respectiv organizații neguvernamentale, asociații și fundații
din domeniu.
În ceea ce privește forțele de sprijin pentru asigurarea răspunsului, acestea sunt
asigurate de către autoritățile publice (județene și locale), structurile teritoriale ale
ministerelor/instituțiilor publice centrale și cele constituite la nivelul autorităților
județene/locale, precum și organizațiile neguvernamentale.
În domeniul protecției civile/situațiilor de urgență, atribuțiile generale și
specifice ale acestora sunt stabilite prin Legislația de bază care reglementează
activitatea și completată în temeiul acesteia cu hotărâri ale guvernului, regulamente pe
tipuri de risc, ordine ale miniștrilor de resort, hotărâri ale autorităților județene și locale.
152
CAPITOLUL 3
PARTICULARITĂȚI ALE MANAGMENTULUI PROTECȚIEI
CIVILE/SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ LA NIVEL JUDEȚEAN ÎN
FUNCȚIE DE TIPURILE DE RISC
Managementul evenimentelor de protecție civilă/situații de urgență presupune

ansamblul de măsuri de prevenire, pregătire, răspuns, investigare post-eveniment și
refacere/reabilitare180.
Astfel, potrivit HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc la nivel
național, județean și local se operează cu următoarele definiții:
a) prevenire – ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile, care
vizează identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de producere a situațiilor de
urgență, în scopul protejării vieții, mediului și bunurilor împotriva efectelor negative
ale acestora;
b) pregătire – ansamblul de măsuri şi acțiuni prealabile, subsumate activităților
de prevenire şi răspuns, cu caracter permanent, desfășurate de autoritățile responsabile;
c) răspuns – ansamblul acțiunilor desfășurate de autoritățile responsabile pentru
planificarea, organizarea, coordonarea şi conducerea operațională a capabilităților
implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor
negative ale situației de urgență, până la restabilirea stării provizorii de normalitate;
d) investigare/evaluare post-eveniment – ansamblul acțiunilor desfășurate de
autoritățile responsabile pentru stabilirea şi cuantificarea efectelor, cauzelor şi
circumstanțelor care au determinat producerea situației de urgență sau evenimente
asociate acesteia;
180
153
e) refacere/reabilitare – ansamblul măsurilor şi acțiunilor planificate,

prioritizate şi desfășurate ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-
eveniment pentru restabilirea stării de normalitate.
În cele ce urmează, în acest capitol vor fi detaliate aspecte care vizează
răspunsul în situația producerii unor riscuri/riscuri asociate pe teritoriul național sau
proximitatea acestuia cu efecte asupra populației, mediului și bunurilor materiale
Pentru gestionarea tipurilor de risc/riscuri asociate care se produc pe teritoriul
național se identifică două categorii de structuri:
a) autorități responsabile cu rol principal
b) autorități responsabile cu rol secundar
La nivel național, autoritățile responsabile cu rol principal, prin comitetele
pentru situații de urgență constituite la nivelul acestora, au obligația de a emite
regulamente de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc repartizat,
detaliate pe toate domeniile prevenire, pregătire, răspuns, investigare post-eveniment
și refacere/reabilitare.
Autoritățile responsabile cu rol secundar pot elabora regulamente, proceduri
sau instrucțiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităților
asociate domeniilor prevenire, pregătire, răspuns, investigare post-eveniment și
refacere/reabilitare. Totodată, acestea au obligația de a pune la dispoziția
autorităților responsabile cu rol principal, datele privind capabilitățile proprii, în
vederea elaborării Registrului de capabilități.
Asigurarea răspunsului în situații de protecție civilă/urgență pleacă de următorul
postulat181: evenimentele generatoare de situații de urgență nu pot fi evitate, însă acestea
pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse.
În acest context se evidențiază necesitatea că autoritățile de la nivel național,
județean și local trebuie să fie în măsură să dezvolte, mecanismele și structurile
necesare, astfel încât, să asigure un răspuns eficient, coordonat și integrat, atunci când
situația o impune, asigurarea unei reacții corespunzătoare.
Răspunsul în situații de urgență trebuie să aibă un caracter gradual, ceea ce poate
contribui la eficiența utilizării resurselor, iar deciziile trebuie asumate progresiv,
începând cu cele de la nivel local-servicii voluntare pentru situații de urgență, context
181
154
în care creșterea capacității de prevenire și răspuns la nivelul comunităților constituie

prioritatea esențială.
În acest context este evident că serviciile publice organizate la nivel local și
grupate de domenii de activitate, dintre care unele cu responsabilități în domeniul
protecției civile/situațiilor de urgență au un rol determinant în asigurarea protecției
populației expuse sau posibil a fi afectate de unul sau mai multe tipuri de riscuri care
se manifestă.
de domenii. Dintre acestea, un număr de cel puțin 52 servicii publice din 19 domenii
pot fi întrebuințate pentru asigurarea protecției cetățeanului în situații de
urgență/protecție civilă.
La acestea se adaugă organizațiile neguvernamentale și firmele care prin
domeniul de competență pot asigura tehnică, echipamente și personal calificat.
Astfel, serviciile publice care pot fi angrenate în situații de protecție
civilă/situații de urgență sunt evidențiate mai jos:
Domeniul Serviciul
Utilități publiceSalubrizarea localităților
Alimentare cu apă și canalizare
Alimentare cu energie termică în sistem centralizat
Iluminat public
Transport public local
Ordine publică Ordinea, liniștea publică și paza bunurilor, circulației pe
drumurile publice, disciplinei în construcții și afișajului stradal,
protecției mediului, activităților comerciale și evidenței
persoanelor
Paza obiectivelor de interes județean prin Poliția comunitară
Respectare a ordinii și liniștii publice prin Poliția Română și
Jandarmeria Română
Asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe
drumurile publice prin Poliția Română și Registrul Auto Român
Sănătate publică Asistență medicală comunitară- prin Direcția de Sănătate publică
Serviciul public de asistență medicală primară
Serviciul public furnizat în cadrul unităților de asistență medico-
socială
155
Domeniul Serviciul
Asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat- prin
instituțiile publice de stat aflate în structurile Ministerului
Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne
Asistență medicală în unitățile sanitare cu paturi/ambulatorii de
specialitate
Filiale ale Crucii Roșii Române (nu sunt servicii publice)
Asistență socială Administrare a beneficiilor de asistență socială
Serviciul public de protecție a persoanelor fără adăpost
Turism Serviciul public de salvare montană și de prevenire a accidentelor
montane
Serviciul public SALAVSPEO
Serviciul public de salvare acvatică, de prim ajutor medical și de
prevenire a accidentelor acvatice
Locuire Gestionare a locuințelor sociale
Serv publice Serviciul public de urgență profesionist (Inspectoratele pentru
comunitare Situații de Urgență-ISU)
pentru situații de Serviciul public 112- (SNAU-112)
urgență Serviciul public de urgență voluntar- Servicii Voluntare pentru
Situații de Urgență (SVSU)
Servicii Private pentru situații de urgență182 (nu sunt servicii
publice)
Evidența Evidență persoanelor și stare civilă
persoanelor
Gestionarea Asigurare a calității în construcții
spațială a Urbanism
teritoriului
Protecția Amenajarea bazinelor hidrografice- prin SGA
mediului Administrare fond forestier/silvic- prin Inspectoratul Teritorial
de Regim Silvic și Vânătoare
Protecția mediului – prin Agenția Județeană de protecție a
Mediului
182
156
Domeniul Serviciul
Gestionarea substanțelor/ preparatelor periculoase- – prin Agenția
Județeană de protecție a Mediului
Gestionare a activităților nucleare -prin reprezentat zonal
CNCAN
Protecție ape- prin SGA
Protecție ecosisteme acvatice- Administrația Rezervației
Biosferei „Delta Dunării”
Meteorologie- prin Centre Meteorologice Regionale/ stații
meteorologice
Tineret Organizare de tabere pentru elevi, tineri și studenți
Cultură Protejare a monumentelor istorice, muzee etc
Energie Transport al energiei electrice
Distribuție a energiei electrice
Furnizare a energiei electrice prestat de furnizorii de ultimă
instanță
Transport al gazelor naturale
Distribuție a gazelor naturale
Sport Gestionare a bazelor sportive
Servicii poștale Furnizarea serviciilor poștale
Agricultură Gestionare fond funciar – prin Direcția pentru Agricultură
județeană
Exploatare, întreținere și reparații a amenajărilor de îmbunătățiri
funciare declarate de utilitate publică- prin filiala Agenției
Naționale de Îmbunătățiri Funciare
Serviciul public de organizare și desfășurare a activității de
neutralizare a deșeurilor de origine animală - prin Direcția
Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de
carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale – prin
Unitățile fitosanitare județene/Mun București
Transporturi Transport rutier local
Apărare Pregătirea populației pentru apărare
națională Pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
prin structurile teritoriale pentru probleme speciale
157
Domeniul Serviciul
Administrarea Administrare a domeniului public și privat de interes local – prin
domeniului reprezentanți consiliu județean/mun București
public și privat
de interes local
La nivel național, cele 52 servicii publice la care se adaugă structuri special

constituite, organizații neguvernamentale și unii operatori economici acționează în
funcție de situația creată pentru salvarea vieții, protecția mediului și bunurilor materiale
în situația producerii a 24 tipuri de risc și 55 riscuri asociate, după cum urmează:
Viscol
Furtuni și
1. Furtuni - vânt puternic și/sau precipitații masive
viscol
Inundații ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor
de apă cauzate de creșterea debitelor provenite din
precipitații și/sau din topirea bruscă a stratului de zăpadă
sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale
secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor,
blocajelor produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri și
material lemnos), alunecări de teren, aluviuni și avalanșe
2. Inundații
de zăpadă, precum și inundații prin scurgeri de pe
versanți.
Inundații provocate de incidente, accidente sau avarii la
construcțiile hidrotehnice
Inundații produse de ridicarea nivelului pânzei de apă
freatică
Inundații provocate de furtuni marine
Căderi masive Ninsori abundente
3.
de zăpadă Blocare căi rutiere și feroviare
4. Tornade
Hidrologică
5. Secetă
Pedologică
Depuneri de gheață, chiciură, înghețuri timpurii sau
târzii
Temperaturi Polei
6.
extreme Poduri și baraje de gheață pe apă (zăpor)
Poduri și baraje de gheață pe Dunăre
Caniculă
Incendii de Incendii la fondul forestier
7.
vegetație Incendii la vegetație ierboasă și/sau arbuști
158

8. Avalanșe
9. Alunecări de teren
10. Cutremure de pământ
11.
avarii, explozii
şi incendii în
12. amplasamentului
transport şi
depozitare
produse Accidente cu produse periculoase pe timpul activității
periculoase de transport
Terestre
Accidente, Aeriene
transport La metrou
Pe cablu
14.
Care pun în pericol viața oamenilor, mediul acvatic și
obiective majore de alimentare cu apă
Cu impact major transfrontalier
15.
Poluare de ape Poluări accidentale ale cursurilor de apă
Poluări marine
Rețele importante de energie electrică și de gaze
Eșecul Rețele importante de energie termică
17. utilităților Rețele importante de alimentare cu apă
publice Rețele importante de canalizare și epurare a apelor uzate
și pluviale
evacuarea de debite, punând în pericol viața oamenilor
19. Muniție neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor
159

militare
20. Epidemii
22. Risc radiologic
23. Incendii
Având în vedere că prin HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc

sunt identificate riscurile/riscurile asociate, coroborat cu identificarea celor 52 servicii
publice care asigură răspunsul gradual și integrat, se impune stabilirea principalelor
măsuri și acțiuni care se adoptă gradual și integrat pentru salvarea vieții, reducerii
efectelor asupra mediului și bunurilor materiale.
Măsurile adoptate la nivelul autorităților locale de la nivel județ/municipiul
București, municipii, sectoare ale mun București, orașe și comune prepune:
a) identificarea structurilor aparținând serviciilor sociale de pe raza administrativ
teritorială;
b) stabilirea obiectivelor generale (starea finală dorită) pentru gestionarea tipului
de risc cu implicarea forțelor și mijloacelor la dispoziție;
c) identificarea misiunilor prioritare;
d) stabilirea celorlalte acțiuni/misiuni de intervenție de sprijin;
d) implementarea măsurilor manageriale generale specifice, adaptate la
specificul situației, după cum urmează:
sector Mun Buc
Mun București
ACȚIUNI MANAGERIALE SPECFICICE

comună
județ
oraș
Constituirea structurilor de conducere și coordonare X X X X X

(comitete pentru situații de urgență, centre ce coordonare
și conducere, centre operative/operaționale, etc)
Elaborarea documentelor operative de intervenție X X X X X
(planuri183; standarde și proceduri, particularizare flux
183
În categoria planurilor intră, fără a fi limitative, următoarele: planuri de analiză și acoperire a riscurilor, planuri de
evacuare, planuri/protocoale de cooperare, planuri de protecție și intervenție/operative de intervenție, planuri de
intervenție pe tipuri de risc sau obiective de risc, concepția generală/specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea
160
sector Mun Buc
Mun București
comună
județ
oraș
informațional; centralizatoare forțe, mijloace intervenție
proprii/închiriate sau care pot fi solicitate în sprijin; baze
de deszăpezire și a punctelor de sprijin; schema cu
riscurile teritoriale; catalogul local cuprinzând clasificarea
localităţilor, a instituţiilor, a operatorilor economici şi a
obiectivelor speciale din punctul de vedere al protecţiei
civile; harta cu organizarea intervenţiei în zona de
competenţă
Evaluarea periodică a riscurilor şi vulnerabilităților X X X X X
asociate riscului produs și a celor asociate
Identificarea grupurilor populaționale care prezintă un risc X X X
crescut de evoluţie nefavorabilă a stării de sănătate în
perioada rece/ caniculară (centre de îngrijire şi asistenţă
pentru vârstnici şi persoane cu handicap, centre de
plasament, unităţi de asistenţă medico-socială, spitale şi
secţii de bolnavi cronici etc.)
Primirea avertizării privind iminența X X X
producerii/producerea tipului de risc
Transmiterea informației către structurile abilitate cu X X X
asigurarea răspunsului și pregătirea pentru intervenție
Instituirea continuității/permanenței la nivelul primăriilor X X
(la ordin)
Operaționalizarea centrului operativ cu activitate X X X X
temporară/permanentă (in funcție de amploarea și
intensitatea situației de urgență)
Operaționalizarea parțială/totală a centrului județean de X X
coordonare și conducere a intervenției
Verificarea fluxului informațional-decizional pentru X X X X X
avertizarea-alarmarea populației
Declararea stării de alertă, potrivit legii X X X X
Informarea populației cu privire la măsurile de protecție, X X X
inclusiv cele de utilizare a softwarelor de localizare 112
și/sau a altor aplicații informatice specifice
şi desfășurarea acțiunilor de răspuns; planul de evacuare în situații de urgență şi cel în caz de conflict armat; planul de
înștiințare şi alarmare
161
sector Mun Buc
Mun București
comună
județ
oraș
Centralizarea datelor și informațiilor privind efecte și X X X X X
pagube materiale, rapoarte periodice, solicitare sprijin
Organizarea și desfășurarea acțiunilor care vizează X X X X X
asigurarea stocurilor necesare de materiale sanitare şi
medicamente pentru îngrijirile de urgență, precum şi
pentru îngrijirile şi măsurile de prevenție de lungă durată
a persoanelor sinistrate în facilități de cazare provizorie
Urmărirea îndeplinirii de către operatorii economici X X X X X
abilitați (societăți comerciale înființate de autoritățile
locale; societăți pe acțiuni cu capital privat, intern sau
extern; sau, după caz, cu capital mixt, public și privat), să
presteze sarcini și responsabilitățile proprii cu privire la
gestiunea propriu-zisă a serviciilor sociale, încredințate
potrivit contactelor/statutului acestora.
Identificarea pragului la care sunt depășite capacitățile X X X X X
autorităților administrației publice locale/serviciilor
publice de asistență socială, în acordarea serviciilor de
asistență comunitară și de adăpostire de urgență/cazare
temporară și consiliere psihologică a persoanelor
sinistrate
Analiza impactului financiar asupra bugetului locale, X X X X X
generat de acordarea ajutoarelor de urgență precum şi de
realizarea în timp scurt a acțiunilor de intervenție
operativă şi a măsurilor de remediere provizorie
Misiunea generală a autorităților locale constă în salvarea victimelor, limitarea

efectelor concomitent cu asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi a bunurilor,
precum și asigurarea continuităţii activităţilor economico – sociale şi revenirea
succesivă la starea de normalitate.
162
Răspunsul autorităților locale vizează asigurarea capacităților de management,

asigurarea mijloacelor umane și materiale necesare și organizarea principalelor misiuni
care constau în:
Măsura/acțiunea în situația producerii

tipurilor de risc
ACȚIUNI MANAGERIALE specifice
ACȚIUNI PRIORITARE DE INTERVENȚIE
1.Înştiinţare, avertizare şi alarmare

Asigurarea transmiterii avertizărilor către populaţie despre posibilitatea, iminenţa
producerii sau producerea situaţiilor de urgenţă,
Înştiinarea autorităţilor administraţiei publice locale despre posibilitatea, iminenţa
producerii sau producerea situaţiilor de urgenţă
Primirea avertizărilor de către autorităţile administraţiei publice locale privind
fenomenele hidro-meteo periculoase şi calitatea factorilor de mediu prin
Administraţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor, Administraţia Naţională „Apele Române”, Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului și Garda Națională de Mediu
Primirea avertizărilor cu impact în domeniul sănătății prin Direcţia Generală de
Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică, INSP-Centrul Naţional de Monitorizare a
Riscurilor din Mediul Comunitar
Asigurarea supravegherii/funizării datelor cu privire la starea de sănătate a
populaţiei şi mediului în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă şi/sau
diminuării riscurilor pe care acestea le comportă prin strcuturile teritoriale ale:
- Agenţia pentru Protecţia Mediului,
- Direcția de sanatate Publică
-Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
- Autoritatea Naţională Fitosanitară
Primirea și retransmiterea avertizărilor timpurii şi a pericolelor seismice furnizate de
către:
- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
- Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii Urbanism Dezvoltare
Teritorială Durabilă;
Primirea și retransmiterea avertizărilor timpurii privind posibilitatea căderii
obiectelor din cosmos transmise de către Agenţia Spaţială Română (ROSA);
Asigurarea informării în timp real cu privire la integritatea structurii critice, a
barierelor biologice, a inventarului şi dispunerii materialelor radiologice cu caracter
de deşeu radioactiv conţinute în infrastructurile critice deţinute de
instituţiile/companiile care exploatează reactoare energetice de putere şi/sau de
cercetare, instalaţii şi echipamente nucleare şi/sau radiologice din medicină,
agricultură, industrie, etc.
163

tipurilor de risc
Primirea și retransmiterea avertizărilor şi înştiinţărilor privind sănătatea populaţiei şi
riscurile biologice potrivit celor furnizate și adaptate specificului tipului de risc de
către:
-Direcția de Sănătate Publică
- Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
Asigurarea transmiterii avertizărilor populaţiei prin mass-media locală, societăţi
private de radio-televiziune, societăţi de presă şi internet;
Asigurarea monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice de către toate autorităţile
responsabile de la nivelul autorităților locale potrivit competențelor, prevederilor
PAAR și a informațiilor furnizate de autoritățile naționale și județene/mun București
competente
Asigurarea preluării apelurilor de urgenţă de la cetăţeni, prin intermediul Sistemului
naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) şi transmiterea acestora către
agenţiile specializate de intervenţie
Asigurarea transmiterii avertizărilor populaţiei asupra condiţiilor mării, în zona
plajelor / zona litoral de la Marea Neagră prin serviciul specializat SALVAMAR
Asigurarea transmiterii către autoritățile locale interesate a avertizărilor de furtună și
a avizelor de navigație pentru zona maritimă de responsabilitate a României furnizate
de către Ministerul Transporturilor prin CNRN RADIONAV.
2.Recunoaştere şi cercetare
Recunoaşterea, evaluarea şi cercetarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă prin
cooperarea dintre ISU şi alte forţe şi servicii specializate existente la locul producerii
unei situaţii de urgenţă;
Recunoaşterea, evaluarea şi cercetarea consecinţelor unei situaţii de urgență pe mare,
inclusiv căutarea și salvarea de vieți omenești pe mare (SAR) prin autoritățile și
agențiile abilitate, conform domeniului de competenţă și prevederilor Planului SAR
Recunoaşterea şi evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă conform
domeniului de competenţă, de către instituțiile abilitate la locul producerii unei
situaţii de urgenţă;
Cercetarea (aeriană, terestră, cu mijloace navale, cu mijloace de detecţie, cu mijloace
electrono-optice, cu cupluri chinotehnice, de comunicaţii etc) la locul producerii unei
situaţii de urgenţă, în scopul salvării de vieţi omeneşti
Recunoaşterea şi cercetarea containerelor/incintelor, zonelor populate sau
nepopulate şi identificarea zonelor cu nivel ridicat de radioactivitate sau cu potențial
contaminant radiologic prin structurile teritoriale din subordinea/coordonarea:
-Ministerul Economiei prin Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive,
-Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare,
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului,
164

tipurilor de risc
-Ministerul Sănătăţii prin Direcţiile de Sănătate Publică, Laboratoarele de Igiena
Radiaţiilor.
3. Comunicaţii şi informatică
Asigurarea continuităţii funcţionării reţelelor de comunicaţii şi informatică pentru
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU)
Completarea/refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii folosit de
SNMSU prin structurile din coordonarea/subordinea:
-Ministerului Cercetării, inovării și Digitalizării
-ANCOM
- operatorii publici de comunicaţii;
Completarea/refacerea operativă a sistemului de comunicaţii speciale din
administrarea Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
Identificarea automată a locaţiei terminalului telefonic, prin care este apelat numărul
de urgenţă 112, potrivit soluţiei tehnice de localizare implementată în SNUAU de
către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale și transmiterea infoprmațiilor către
structurile teritoriale abilitate cu asigurarea răspunsului
Asigurarea funcţionării reţelelor de comunicaţii şi informatică din competenţă în
vederea monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi pentru realizarea
fluxurilor informaţionale de către toate autorităţile responsabile
4. Căutare-salvare
Căutare-salvare prin ISU și structurile teritoriale ale IGAv
- căutare aeronave civile prin Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian
(ROMATSA) și planurilor SAR existente la nivel județean/mun București
Căutare-salvare persoane blocate în galerii miniere prin:
- operatorii economici de profil,
- serviciile specializate SALVASPEO pentru mediul subteran speologic
Căutare-salvare persoane în mediu muntos, greu accesibil prin:
- serviciul specializat SALVAMONT,
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență
- IJJ și jandameria montană
Căutare și salvare persoane în zona de îmbăiere la Marea Neagră prin serviciul
specializat SALVAMAR, ISU, IPJ, poliția de frontieră/Garda de coastă
Căutare și salvare de vieți omenești pe mare (SAR) prin:
- Poliţia de Frontieră (Garda de Coastă);
- Ministerul Apărării Naţionale;
- operatori economici şi organizaţii neguvernamentale care deţin mijloace de căutare;
- administraţia locală;
Căutarea și salvarea victimelor accidentelor de aviaţie:
-Ministerul Apărării Naţionale,
165

tipurilor de risc
- structurile teritoriale ale Ministerului Sănătăţii;
- operatori economici şi organizaţii neguvernamentale care deţin mijloace de căutare;
- administraţia locală;
Căutare-salvare a persoanelor în zone greu accesibile prin:
-serviciile specializate SALVAMONT, METROREX si alte servicii de profil;
- serviciile publice constituite în baza Legii nr.402/2006 privind prevenirea
accidentelor şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic,
republicată.
5. Descarcerare, deblocare căi de acces

Asigurarea capacităţilor operaţionale, a tehnicilor şi procedurilor de descarcerare
pentru salvarea vieţii umane: ISU
Planificarea, asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces
în zona afectată de o situaţie de urgenţă, în scopul salvării vieţii omeneşti şi facilitării
accesului structurilor de urgenţă la locul evenimentuluI prin autorităţile responsabile,
agenţii guvernamentale și neguvernamentale şi operatori economici.
Misiuni de deszăpezire și/sau deblocare artere de circulație/ persoane blocate
-Inspectoratul pentru Situații de Urgență
- Structurile de drumuri naționale, județene și comunale
6. Protecţia populaţiei (evacuare, cazare, adăpostire, asigurare apă şi hrană,

alte măsuri de protecţie)
6.1. Evacuare
Organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare: ISU în cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale.
Fundamentarea deciziei privind evacuarea populaţiei:
- structurile teritoriale ale Ministerul Afacerilor Interne;
- structurile teritoriale ale Ministerul Sănătăţii,
- structurile de subordinea/coordonarea Ministerul Transporturilor;
-unitățile Ministerului Apărării Naţionale;
-structurile terotiriale ale Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor;
- alte instituţii care au competenţa fundamentării deciziei privind evacuarea
populaţiei
Suplimentarea capacităţii de transport pentru evacuare:
-unitățile Ministerul Apărării Naţionale
-structurile teritoriale ale Ministerul Afacerilor Interne;
Stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate, în
termen de 2 ore de la declararea, potrivit legii, a stării de urgenţă: toate autorităţile
responsabile, operatorii economici sau autorităţile administraţiei publice locale, după
caz;
Evidenţa populaţiei evacuate:
166

tipurilor de risc
-Structurile pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
- autorităţile administraţiei publice locale;
Asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate:
-structurile teritoriale ale MAI
Instalarea taberelor pentru sinistraţi: prin ISU și autorităţile administraţiei publice
locale
Evacuarea animalelor: autorităţile administraţiei publice locale
Securitatea şi paza zonelor evacuate:
-Inspectoratul Județean de Jandarmi;
Controlul circulaţiei:
- Inspectoratul Județean al Poliţiei Române;
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
- Poliţia Locală;
Controlul si evidenţa auto-evacuării prin:
- Inspectoratul Județean/Mun București al Poliţiei Române;
- Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
-autorităţile administraţiei publice locale.
6.2. Cazare si adăpostire
Asigurarea cazării persoanelor evacuate:
-ISU în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale
Asigurarea cazării persoanelor evacuate prin:
-facilități și echipamente ale structurile teritoriale ale Ministerul Educaţiei
- facilități și echipamente ale structurile teritoriale ale administrației publice;
- facilități și echipamente ale unităților militare din Ministerul Apărării Naţionale;
-facilități și echipamente și echipamente ale filialelor de Cruce Roşie din România.
Asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi

colective se realizează în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de
alertă, după caz, prin:
-ISU în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum și
prin;
- Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), în
condițiile aprobării legale a intervențiilor operative cu produse din rezerva de stat
Asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi
colective, ulterior primelor 72 ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de
urgenţă se realizează prin:
-Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), în
cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
Organizare măsuri și acțiuni asociate protecției persoanelor fără adăpost
167

tipurilor de risc
6.3. Asigurare apă şi hrană
Asigurarea apei şi hranei pentru persoane se realizează în primele 72 ore de la
evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz:
-autorităţile administraţiei publice locale
- Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat și
Probleme Speciale (ANRSPS), în condițiile aprobării legale a intervențiilor operative
cu produse din rezerva de stat;
Asigurarea apei şi hranei pentru persoane, ulterior primelor 72 ore, până la încetarea
evacuării sau a situaţiei de urgenţă:
-Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat și
Probleme Speciale.
Verificarea apei potabile şi hranei pentru persoanele afectate sau evacuate:
-laboratoare ale Ministerului Sănătăţii, prin Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene
şi a municipiului Bucureşti;
-Societatea Naţională de Cruce Roşie din România;
-Alte structuri abilitate existente în profil teritorial
Verificarea apei şi hranei pentru animale prin : Direcțiile Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor;
Asigurarea, distribuirea ajutoarelor, organizarea primirii şi distribuţiei ajutoarelor
umanitare de urgenţă prin:
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Administraţia Naţională a Rezervelor de
Stat și Probleme Speciale (ANRSPS),
-autorităţile administraţiei publice locale;
-Societatea Naţională de Cruce Roşie;
-organizații neguvernamentale;
- Ministerul Apărării Naţionale, pentru acțiunile de distribuţie ajutoare umanitare de
urgenţă în localitățile afectate.
6.4. Alte măsuri de protecţie

Stabilirea concentrațiilor şi intervalelor de timp pentru administrarea iodurii de
potasiu către populaţie prin:
- Direcțiile de Sănătate Publică
- Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
Combaterea căderilor de grindină în zonele protejate din cadrul SNACP, în scopul
protecţiei comunităţilor locale din aria de intervenţie prin Autoritatea pentru
Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor
168

tipurilor de risc
7. Asistenţă medicală de urgenţă (prim ajutor calificat, triaj, stabilizare,

evacuare medicală, asistenţă medicală de urgenţă în unităţile primire urgenţe şi
compartimentele de primire urgenţe)
Acordarea asistenţei medicale de urgenţă:
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență în cooperare cu Serviciile de Ambulanță
(SAJ/SABIF) şi Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU/CPU)
Instalarea în teren a spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale;
Instalarea posturilor medicale avansate de categoria I şi a II-a:
-DSP, SAJ și unitățile spitalicești
Stabilirea dimensiunilor si caracteristicilor zonelor de izolare:
- Direcţia de Sănătate Publică;
- Inspecţia Sanitară de Stat;
Acordarea asistenţei medicale de urgenţă:
- prin personalul medical stabilit din unitățile spitalicești;
- serviciile publice de ambulanţă,
- unităţile spitaliceşti proprii aparținând altor ministere
Transport medical:
-Serviciul de ambulanță
- mijloace aeriene ale IGAv
Acordarea primului ajutor:
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență și SVSU
-serviciile SALVAMONT şi SALVASPEO,
Securitatea şi paza perimetrului zonelor de intervenţie / carantină: -structurile
teritoriale ale jandamenriei
-poliția locală.
8. Asistenţă medicală în faza spitalicească

Acordarea asistenţei medicale:
-Ministerul Sănătăţii prin unităţile sanitare din subordine, inclusiv cele aparținând
autorităților publice locale.
Suplimentarea capacităţii de spitalizare şi personal medical: Ministerul Sănătăţii prin
unităţile sanitare din reţelele sanitare proprii;
Planificarea şi suplimentarea cu medicamente şi instrumentar medical:
-Direcțiile de sănătate publică;
- Ministerul Afacerilor Interne prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi
Probleme Speciale;
169

tipurilor de risc
Acordarea asistenţei medicale: prin reţele sanitare proprii, aparţinând Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei,
Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaţii, spitale ale
administrației publice locale;
Transport medical: Ministerul Apărării Naţionale, unităţile cu profil medical
aparţinând mediului privat;
Stabilirea măsurilor profilactice pentru evitarea îmbolnăvirilor în masă:
-Direcțiile Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
-Direcțiile de Sănătate Publică prin Ministerul Sănătăţii prin Direcţia Generală de
Asistență Medicală și Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat,
- structurile teritoriale ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;
Recunoașterea, evaluarea și comunicarea riscului de apariție a unei boli infecțioase
transmisibile:
-Ministerul Sănătăţii prin Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de
sănătate publică.
9. Localizarea şi stingerea incendiilor
Localizarea, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor:
- alte forţe şi servicii specializate existente (servicii publice voluntare şi servicii
private);
Localizarea, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor la fondul forestier:
-Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Regia Naţională a Pădurilor
(ROMSILVA), pentru pădurile aflate în proprietatea statului;
- Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV), pentru pădurile
deţinute de alţi proprietari decât statul.
Sprijinul structurilor specializate în stins incendii:
-Ministerul Apărării Naţionale;
-autorităţile publice locale prin serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;
-operatorii economici prin serviciile private pentru situaţii de urgenţă (indiferent de
domeniul de activitate);
- Ministerul Transporturilor prin instituțiile aflate în subordine, sub autoritate sau în
coordonare (pentru infrastructura feroviară, navală şi aeriană din administrare);
Localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier:
- poliția de frontieră
- structuri teritoriale ale Inspectoratului General de Aviaţie;
Localizarea şi stingerea incendiilor pe fluviul Dunărea şi pe Marea Neagră:
-Ministerul Transporturilor prin structurile aflate în subordonare /coordonare /sub
autoritate şi operatorii economici de profil,
-Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
170

tipurilor de risc
10. Neutralizarea materialelor periculoase /explozive /radioactive

Intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor
periculoase:
-Inspectoratul Județean de Poliție
în cooperare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin structurile din
subordine/coordonare.
Intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor
periculoase în cazul atacurilor teroriste:
- Serviciul Român de Informații,
- Inspectoratul General al Poliţiei Române / Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni
Speciale.
Stabilirea perimetrelor de securitate:
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență;
- Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Române;
- Ministerul Transporturilor – prin structurile aflate în subordine/coordonare/sub
autoritate ,
Evacuarea populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate:
- structurile județene ale Ministerul Afacerilor Interne;
Supravegherea gradului de contaminare în perimetrul zonelor contaminate:
- MAI prin ISU, IJP;
-Structuri teritoaiale ale Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Aplicarea măsurilor de limitare a dispersării substanțelor poluante sau
contaminatoare pentru asigurarea protecției populației surprinse în zona afectată:
- operatorii economici care produc substanțe ce pot produce poluări şi care au
obligația realizării măsurilor de decontaminare, -Ministerul Transporturilor prin
structurile aflate în subordonare /coordonare /sub autoritate şi operatorii economici
de profil;
Stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea
datelor privind contaminarea teritoriului naţional prin:
- Inspectoratul pentru Protecția Mediului
- Garda de Mediu,
- Direcția județeană de Agricultură
- Direcția de Sănătate Publică
Stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării:
- Structurile teritoriale ale Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
171

tipurilor de risc
Supravegherea gradului de contaminare a populaţiei, de radioactivitate a alimentului
şi apei potabile, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate
a populaţiei:
- Direcţiile de Sănătate Publică
- Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor;
Supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor,
evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor, realizarea
decontaminării:
-Direcțiile Județene de agricultură;
-Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
- Agenţiile pentru Protecţia Mediului;
Intervenţia operativă cu mijloace şi echipe pirotehnice specializate, atunci când
capacitatea de intervenţie a forţelor Ministerului Afacerilor Interne este depăşită sau
insuficientă, în cazul evenimentelor ce implică muniţie neexplodată sau
nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare: Serviciul Român de Informaţii;
Descoperirea/localizarea, identificarea şi, după caz, neutralizarea substanţelor
explozive, în conformitate cu Legea nr.126/1995 privind regimul materiilor
explozive, republicată, prin aplicarea unor măsuri specifice de control, investigare,
neutralizare, analiză post-neutralizare/post-incident şi, după caz asanare: Serviciul
Român de Informaţii;
Intervenția operativă pentru neutralizarea efectelor materialelor periculoase și
decontaminarea mijloacelor şi materialelor utilizate: toate autoritățile responsabile
care au în coordonare/subordonare sau sub autoritate, după caz, astfel de structuri;
Realizarea decontaminării animalelor: autorităţile administraţiei publice locale;
Identificarea substanţelor sau obiectelor care sunt radioactive în vederea
containerizării şi îndepărtării din zonă:
- Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive,
- Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
- Laboratoare de Igienă a Radiațiilor.
11. Asigurarea transportului

Asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării populaţiei, resurselor
necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă:
-Ministerul Transporturilor (prin operatori economici, regii autonome şi companii
naţionale);
- autorităţile administraţiei publice locale.
Supravegherea, fluidizarea şi controlul circulației auto:
- Inspectoratul Județean de Poliție
- poliția locală;
172

tipurilor de risc
Realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru
efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă:
-Ministerul Transporturilor,
Sprijinirea autorităților locale pentru realizarea evacuării populaţiei, precum şi pentru
transportul resurselor necesare pentru intervenție şi asistență de primă necesitate în
situaţii de urgenţă:
- structurile județene ale Ministerului Afacerilor Interne;
- unități ale Ministerului Apărării Naţionale;
Asigurarea transportului pentru animalele şi bunurile evacuate:
- structuri din subordinea/coordonarea Ministerului Transporturilor;
- structuri din subordinea/coordonarea Ministerul Economiei;
- structuri teritoriale din subordinea Ministerul Afacerilor Interne
Închiderea temporară a circulației rutiere pe un sector de drum afectat/posibil a fi
afectat
- Inspectoratul Județean de Poliție
- poliția locală;
12. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilități

Asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgenţă,
refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei
electrice, precum şi refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi
distribuţie a gazelor naturale:
- operatori economici specializați din coordonarea Ministerul Economiei;
- autorităţile administraţiei publice locale.
13. Efectuarea depoluării şi decontaminării CBRN

Depoluarea şi decontaminarea CBRN:
- Inspectoratul pentru Situații de Urgență;
- alte forţe şi servicii specializate existente (servicii publice voluntare şi servicii
private pentru situaţii de urgenţă).
Depoluarea şi decontaminarea CBRN:
-Ministerul Transporturilor, prin structurile aflate în subordonare/coordonarea/sub
autoritate, pentru infrastructura feroviară, navală şi aeriană pe care o are în
administrare;
Depoluarea apelor interioare:
- structurile teritoriale ale Administrației Naționale „Apele Române”;
- agenții poluatori;
Depoluarea fluviului Dunărea în context transfrontalier:
- Administraţia Naţională „Apele Române” (pentru produse și derivate petroliere),
173

tipurilor de risc
-Ministerul Transporturilor prin operatori economici, regii autonome şi companii
naţionale responsabile cu navigația (pentru alte tipuri de poluanți), agenții poluatori;
Depoluarea marină la Marea Neagră:
-Ministerul Transporturilor prin ANR și ARSVOM, operatori economici, regii
autonome şi companii naţionale aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare,
- Agenţia pentru Protecţia Mediului;
- Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice prin institutele de cercetare
de specialitate;
Depoluarea sau decontaminarea CBRN, după caz, în zona costieră:
-Ministerul Transporturilor prin ANR, ARSVOM şi operatorii economici de profil;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului
- Structurile teritoriale ale Administraţia Naţională „Apele Române”,
- autoritățile publice județene şi locale;
Efectuarea decontaminării populației, căilor rutiere şi clădirilor:
-Inspectoratul pentru Situații de Urgență;
- unitățile specializate ale Ministerului Apărării Naționale cu materialele necesare puse
la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne;
- structuri din subordinea autorităților locale
Efectuarea depoluării:
- operatorii economici de specialitate din subordinea Ministerului Economiei;
- operatorii economici de specialitate din subordonare/coordonarea/sub autoritate din
subordinea Ministerul Transporturilor
- structurile aflate în subordine/coordonarea Administrației Naţionale „Apele
Române, pentru obiectivele aflate în administrare;
Efectuarea decontaminării terenurilor si rezervațiilor:
-operatorii specializaţi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
- structurile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (cu excepţia
poluărilor din domeniul radiologic şi nuclear unde participa pentru verificarea
eficacității masurilor luate pentru depoluare/decontaminare);
Realizarea decontaminării produselor vegetale si animale:
-Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor, prin operatorii
specializaţi;
Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi
depoluarea cursurilor de apă:
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
- agenţii poluatori;
Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor şi depoluarea, în caz de
poluare marină şi costieră:
- structuri din subordinea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
- structuri din subordinea Ministerul Transporturilor,
- structuri din subordinea Ministerul Economiei
174

tipurilor de risc
- autorităţile publice judeţene şi locale.
Supravegherea gradului de contaminare, evaluare efectelor şi depoluarea surselor de
apă potabilă:
-Laboratoare de Igiena Radiațiilor
- alte instituții responsabile conform legislației
14. Menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice pe timpul situaţiilor de

urgenţă
Menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice:
- Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Române.
-Menţinerea şi restabilirea ordinii publice:
- Inspectoratul Județean al Poliţiei Române;
- Poliţia de Frontieră,
- Ministerul Justiţiei prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
- autorităţile administraţiei publice locale prin Poliţia Locală;
Menţinerea şi restabilirea ordinii publice:
-serviciile private de securitate şi ordine publică pentru operatorii economici;
15. Restabilirea stării provizorii de normalitate

Asigurarea condiţiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada
situaţiei de urgenţă:
-autorităţile administraţiei judeţene şi locale.
Asigurarea măsurilor specifice de ordin operativ, în principal de instituire a unor
dispozitive de securitate, cercetare, recunoaştere, supraveghere, control /examinare
şi investigare în domeniul protecției mediului:
-Structurile teritoriale ale Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Garda
Națională de Mediu.
Identificarea mijloacelor specializate pentru restabilirea stării provizorii de
normalitate pe perioada situaţiei de urgenţă:
- struccturile județene ale Administraţiei Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme
Speciale
Asigurarea condiţiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada
situaţiei de urgenţă generată de incidentul sau accidentul nuclear şi/sau de urgenţa
radiologică:
-autorităţile centrale care au în subordine/coordonare instituţii/companii care
deţin/exploatează reactori energetici de putere şi/sau de cercetare, instalaţii şi
echipamente nucleare şi/sau radiologice prin intermediul specialiştilor din
instituţii/companii, - Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive
- Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;
175

tipurilor de risc
Asigurarea sprijinului tehnic de specialitate privind verificarea eficacităţii
implementării măsurilor pentru restabilirea stării provizorii de normalitate pe
perioada situaţiei de urgenţă generată de incidentul sau accidentul nuclear şi/sau de
urgenţa radiologică prin derularea de programe de monitorizare dedicate:
- Laboratoare de igienă a radiaţiilor ionizante;
- Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
Asigurarea condițiilor privind refacerea provizorie a infrastructurilor critice care
conțin deşeuri radioactive şi/sau combustibil ars, a condițiilor pentru limitarea
scurgerilor/împrăștierii/dispersiei în mediu a substanţelor/materialelor radioactive cu
caracter de deşeu, implicate in incident şi aflate în stare de depozitare, transport sau
tranzitare a teritoriului României:
- Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive
- Direcţiile de Sănătate Publică;
- Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor;
Asigurarea condițiilor pentru refacerea barierelor biologice, recaracterizare si
recontainerizare, precum şi depozitare interimară în condiţii de securitate nucleară a
substanţelor/materialelor radioactive cu caracter de deşeu implicate in incident:
- Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive;
Asigurarea condiţiilor necesare pentru combaterea eficientă a fenomenelor
meteorologice periculoase şi modificarea locală a parametrilor meteo-climatici prin
intervenții active în atmosferă:
-Direcții Agricole Județene și prin operatorii specializați;
Coordonarea și controlul reconstrucției ecologice a pădurilor afectate de incendii:
- Garda Națională de Mediu.
Evaluarea rapidă a stabilității structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenție în
prima urgență la construcțiile vulnerabile şi care prezintă pericol public:
-Inspectoratul de Stat în Construcţii,
-Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcții;
- autoritățile administrației publice locale prin structurile din subordine şi/sau
coordonare.
Asigurarea condiţiilor pentru reînceperea cursurilor şcolare:
-ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare.
16. Acordarea de ajutoare de primă necesitate

Asigurarea ajutoarelor de primă necesitate:
- structurile județene ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme
Speciale.
Centralizarea informațiilor privind necesarul ajutoarelor de primă necesitate:
- autorităţile publice judeţene şi locale;
Asigurarea ajutoarelor de primă necesitate:
176

tipurilor de risc
-autorităţile administraţiei judeţene şi locale;
- operatorii economici
- agenţiile neguvernamentale potrivit domeniului de competenţă;
Organizarea punctelor de informare a populației:
- autorităţile publice judeţene şi locale.
17. Acordarea asistenţei sociale, psihologice şi religioase

Asigurarea asistenței sociale, psihologice şi religioase:
- autoritățile publice județene și locale.
Organizarea punctelor de informare a populației:
-autoritățile publice județene și locale;
Asigurarea morgilor temporare și a terenurilor necesare pentru înhumare:
-autoritățile publice județene și locale.
18. Implementarea măsurilor de control în cazul evoluției unor epizootive grave

şi zoonoze, respectiv implementarea măsurilor privind prevenirea situațiilor
determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor
Stabilirea planului de acțiune privind intervenția în focar şi implementarea
activităților de combatere:
- direcțiile sanitar-veterinar şi pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a
Stabilirea planului de acțiune pentru prevenirea răspândirii agenților patogeni la
oameni, în cazul zoonozelor:
- direcțiile sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a
- Direcțiile de sănătate publică;
Stabilirea planului de acțiune pentru prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare
plantelor:
-Oficiul Județean Fitosanitar
Stabilirea planului de acțiune privind măsurile şi implementarea acestora pentru
prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare plantelor:
- Oficiul Județean Fitosanitar
Stabilirea planului de acțiune pentru prevenirea răspândirii agenților patogeni la
oameni, în cazul zoonozelor:
-Direcția de Sănătate Publică
Conlucrarea cu autoritățile sanitare-veterinare județene pentru controlul mișcărilor
de animale şi pentru respectarea restricțiilor impuse în zonele de control a bolii:
- Inspectoratul Județean al Poliției Române;
- Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră;
177

tipurilor de risc
Însoțirea și paza transporturilor de cadavre animale cu risc patogen înalt către
centrele de ecarisare:
-Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Române;
Instalarea barierelor pe drumurilor de acces, acolo unde restricțiile privind circulația
o impun:
-Inspectoratul Județean al Poliției Române
Sprijinirea aplicării măsurilor de control în mediul sălbatic:
-Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare,
-Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,
Construirea şi supravegherea filtrelor de dezinfecţie rutiere instituite pe drumurile
publice:
- Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu sprijinul
Inspectoratului Județean al Poliţiei Române, Inspectoratul Județean al Jandarmeriei
Române, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă;
Instalarea semnalelor şi panourilor de avertizare pe căile de acces din zonele de
protecţie şi de supraveghere şi în jurul fermelor/curţilor unde boala a fost confirmată:
-Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu sprijinul
Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Române, Inspectoratului Județean al Poliţiei
Române,
-autorităţile administraţiei publice locale;
Oprirea şi verificarea în trafic a legalităţii şi respectarea prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în
timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor
64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97:
Inspectoratul Județean al Poliţiei Române;
Îndeplinirea operaţiunilor de neutralizare a materialului de risc patogen reprezentat
de cadavrele de animale, atunci când se utilizează metoda alternativă de incinerare la
faţa locului:
-Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu sprijinul
Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Române, Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă;
Sprijinirea centrelor de intervenţie în teren cu personal, vehicule, logistică şi
echipamente:
-comitetele judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă;
Participarea la evaluarea animalelor, în vederea despăgubirii proprietarilor acestora:
Identificarea şi punerea la dispoziție a terenurilor pentru metode alternative de
denaturare- incinerare/îngropare:
178

tipurilor de risc
Sprijinirea cu personal a activităților referitoare la încărcare, săpare, astupare,
îngrădire, etc, ce se pot ivi în activitatea de neutralizare alternativă:
-Inspectoratul județean al Jandarmeriei Române,
-Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă,
-comitetele judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă
Asigurarea transportului incineratoarelor mobile de la locul de garare, la locul
evoluţiei focarelor de epizootii:
-Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu sprijinul autorităţilor
locale
Asigurarea transportului materiilor de risc – subproduse de origine animală
nedestinate consumului uman:
-Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu sprijinul comitetele
judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă
În mod specific, autoritățile locale vor angrena în acțiunile de răspuns serviciile

publice constituite la nivel județean/al Municipiului București, sectoare ale
Municipiului București, municipii, orașe și comune
Putem afirma că integrarea la nivel local sub conducerea comitetelor pentru
situații de urgență și coordonarea operațională a inspectoratului pentru situații de
urgență a serviciilor publice și a structurilor specializate ale statului care își desfășoară
activitatea în teritoriu ca servicii deconcentrate/descentralizate ale ministerelor și
instituțiilor publice centrale asigură în fapt succesul în protecția populației.
În capitolele care urmează vor fi prezentate aspecte particulare care vizează
măsurile/acțiunile de răspuns în situația producerii diferitelor tipuri de risc
179
Concluzii
Administrația publică centrală184 reprezintă ansamblul activităților desfășurate

de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, în regim de putere publică,
în scopul organizării executării și executării în concret a legii, prin acțiuni de
dispoziție și prin prestarea de servicii publice.
Potrivit Codului Administrativ al României, adoptat prin OUG 57/2019,
autoritățile administrației publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe
centrale de specialitate din subordinea Guvernului sau ministerelor, autoritățile
administrației autonome.
Administrația publică locală185 reprezintă ansamblul activităților desfășurate de
autoritățile și instituțiile administrației publice locale, în regim de putere publică, în
Autoritățile administrației publice locale186 sunt consiliile locale, primarii și
consiliile județene.
În acest context este important de evidențiat faptul că în acest ansamblu
organizatoric ocupă un rol important serviciile publice și serviciile publice
deconcentrate.
Astfel, serviciul public187 este activitatea sau ansamblul de activități organizate

de o autoritate a administrației publice ori o instituție publică sau autorizată ori delegată
de aceasta, în scopul satisfacerii unor nevoi cu caracter general sau a unui interes
public, în mod regulat și continuu.
184
185
idem
186
Codul Administrativ al României, adoptat prin OUG 57/2019
187
idem
180
Serviciile publice deconcentrate sunt structurile de specialitate ale ministerelor

și ale altor organe de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale administrației
publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în
concordanță cu obiectivele politicilor și strategiilor sectoriale ale Guvernului.
În ceea ce privește protecția civilă188, autoritățile administrației publice centrale

şi locale, au următoarele atribuții principale:
• asigură stabilirea și integrarea măsurilor de protecție civilă la nivel național,
județean și local și urmăresc realizarea acestora.
• măsurile și acțiunile de prevenire din planurile de protecție civilă se planifică
și se execută prioritar;
• poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire189 a
populației afectate de urmările calamităților naturale și a celorlalte situații de protecție
civilă.
de domenii.
Dintre acestea un număr de 19 pot face obiectul angrenării în acțiuni de

răspuns și sprijin a răspunsului în situații de protecție civilă190, care trebuie abordată
ca o componentă a sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță
națională ce cuprinde ansamblul măsurilor și activităților adoptate și desfășurate,
într-o concepție unitară, de autoritățile administrației publice, instituții și operatori
economici, precum și de către cetățeni, în scopul protejării populației prin asigurarea
condițiilor necesare supraviețuirii persoanelor afectate și restabilirii stării de
normalitate, precum și protejarea, bunurilor, valorilor culturale și mediului împotriva
efectelor următoarelor tipuri de evenimente: situații de urgență; dezastre; acțiuni
asociate amenințărilor hibride sau asimetrice sau, după caz, conflicte armate.
Managementul evenimentelor de protecție civilă/situații de urgență presupune
ansamblul de măsuri de prevenire, pregătire, răspuns, investigare post-eveniment și
188
189
Asigurarea condițiilor de supraviețuire se realizează prin serviciile de urgență, serviciile publice de gospodărie
comunală, instituții şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condițiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi
a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziție de organizații neguvernamentale române sau de comunitățile locale şi populația
din zonele neafectate, de state şi organizații străine ori cu caracter internațional.
190
Proiect Lege a Protecției Civile, 2020
181
refacere/reabilitare191, așa cum sunt ele stabilite prin potrivit HGR 557/2016 privind
managementul tipurilor de risc
În acest context se evidențiază necesitatea că autoritățile de la nivel județean și

local trebuie să fie în măsură să dezvolte, mecanismele și structurile necesare, astfel
încât, să asigure un răspuns eficient, coordonat și integrat, atunci când situația o
impune, asigurarea unei reacții corespunzătoare.
Răspunsul în situații de urgență trebuie să aibă un caracter gradual, ceea ce poate
contribui la eficiența utilizării resurselor, iar deciziile trebuie asumate progresiv,
începând cu cele de la nivel local-servicii voluntare pentru situații de urgență, context
în care creșterea capacității de prevenire și răspuns la nivelul comunităților constituie
prioritatea esențială.
În acest context este evident că serviciile publice organizate la nivel local și

grupate de domenii de activitate, dintre care unele cu responsabilități în domeniul
protecției civile/situațiilor de urgență au un rol determinant în asigurarea protecției
populației expuse sau posibil a fi afectate de unul sau mai multe tipuri de riscuri care
se manifestă.
La acestea se adaugă organizațiile neguvernamentale și firmele care prin
domeniul de competență pot asigura tehnică, echipamente și personal calificat.
Având în vedere că prin HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc
sunt identificate riscurile/riscurile asociate, coroborat cu identificarea celor 52 servicii
publice care asigură răspunsul gradual și integrat, se impune stabilirea principalelor
măsuri și acțiuni care se adoptă gradual și integrat pentru salvarea vieții, reducerii
efectelor asupra mediului și bunurilor materiale.
Măsurile adoptate la nivelul autorităților locale de la nivel județ/municipiul

București, municipii, sectoare ale mun București, orașe și comune prepune:
a) identificarea structurilor aparținând serviciilor sociale de pe raza administrativ
teritorială;
b) stabilirea obiectivelor generale (starea finală dorită) pentru gestionarea tipului
de risc cu implicarea forțelor și mijloacelor la dispoziție;
c) identificarea misiunilor prioritare;
191
182
d) stabilirea celorlalte acțiuni/misiuni de intervenție de sprijin;

d) implementarea măsurilor manageriale generale specifice, adaptate la
specificul situației.
Misiunea generală a autorităților locale constă în salvarea victimelor, limitarea

efectelor concomitent cu asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi a bunurilor,
precum și asigurarea continuităţii activităţilor economico – sociale şi revenirea
succesivă la starea de normalitate.
În mod specific, autoritățile locale vor angrena în acțiunile de răspuns serviciile

publice constituite la nivel județean/al Municipiului București, sectoare ale
Municipiului București, municipii, orașe și comune.
Putem afirma că integrarea la nivel local sub conducerea comitetelor pentru

situații de urgență și coordonarea operațională a inspectoratului pentru situații de
urgență a serviciilor publice și a structurilor specializate ale statului care își
desfășoară activitatea în teritoriu ca servicii deconcentrate/descentralizate ale
ministerelor și instituțiilor publice centrale asigură în fapt succesul în protecția
populației.
Consider că în problematica protecției civile este esențial să se înțeleagă locul

și rolul fiecărei structuri care are responsabilități în ceea ce privește participarea la
răspunsul național, județean și local în situații de terminate de manifestarea situațiilor
de urgență/dezastrelor, consecințele acțiunilor de natură teroristă și/sau acțiunilor
hibride, precum și a acțiunilor militare.
Responsabilitatea structurilor dedicate răspunsului în situații de protecție civilă
este, în general, bine definită prin legislația generală și specifică sau cea care vizează
organizarea, funcționarea și responsabilitățile instituțiilor.
Răspunsul în situații de protecție civilă, pe palierele protecție, prevenire,

răspuns, reabilitare și reconstrucție implică efortul conjugat al autorităților centrale și
locale, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale şi operatorii economici,
indiferent de forma de proprietate.
183
De aceea, este imperios necesar să înțelegem locul și rol deosebit de important

pe care autoritățile locale, prin serviciile publice pe care le organizează în scopul
satisfacerii unor nevoi cu caracter general sau a unui interes public, îl au pe palierul
managementului și asigurării răspunsului în situații de protecție civilă sau, după caz,
sprijinul pentru succesul misiunilor și în final atingerea dezideratului protecției civile
și anume protecția populației prin asigurarea condițiilor necesare supraviețuirii
persoanelor afectate şi restabilirii stării de normalitate, precum și protejarea,
bunurilor, valorilor culturale și mediului împotriva efectelor situațiilor de protecție
civilă.
184
Bibliografie
➢ Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, 2002

➢ Valentin Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român, București, 1996
➢ Bratu Claudiu, teză de doctorat- Eficientizarea acțiunilor structurilor cu atribuții în
domeniul situațiilor de urgență pentru prevenirea și contracararea surprinderii în
cazul producerii evenimentelor deosebite, Universitatea Națională de Apărare,
2013
➢ Claudiu Bratu, Managementul evenimentelor de natură CBRN, ISBN-13: 978-620-
0-51623-7
➢ Claudiu Bratu, Managementul protecției civile din România, vol I- Managementul
strategic al protecției civile, ISBN 978-620-0-60548-1, GlobeEdit 2020
➢ Claudiu Bratu, Managementul Protecției Civile din România (I) Managementul
strategic al protecției civile, ISBN 978-620-0-60548-1
➢ George, Marshall European Center for Security Studies, Conflict Prevention and
Management of Crisis and Conflict, apud Ioan Crăciun, Prevenirea conflictelor și
managementul crizelor, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2009
➢ Bratu Claudiu, Aspecte privind protecția civilă- Protecția civilă din România din
perspectiva măsurilor NATO de răspuns la crize, urgențelor civile și militare,
ISBN- 978-620-0-51291-8, GlobeEdit, 2020
➢ Hermann, C., F., Crisis in Foreign Policy, Ed. Bobs Merril Co, Indianapolis, 1969
*
* *
➢ Constituția României, M. Of., București, 2003

➢ Tratatul Nord-Atlantic, Washington DC, 4 aprilie 1949
➢ Doctrina Armatei României, București, 2012
➢ Strategia Națională de Apărare, București, 2010
➢ Decretul nr. 544/1972 privind apărarea locală antiaeriană în Republica Socialistă
România
➢ Legea 2 din 24 martie 1978 privind apărarea civila in Republica Socialista Romania
➢ Legea 481/2004 privind protecția civilă
➢ Legea 101/2006 Legea serviciului de salubrizare (republicată 2014) cu
modificările și completările ulterioare la nivelul autorităților administrației publice
185
locale la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor și al sectoarelor

municipiului București.
➢ Legea 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare (republicată
2015) cu modificările și completările ulterioare la nivelul autorităților
administrației publice locale la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor
și al sectoarelor municipiului București.
➢ Legea 325/2006 - Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, la
nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor
➢ Legea 230/2016 (*actualizată*) privind serviciul de iluminat public
➢ Legea 92/2007 cu modificări și completări prin legea 328/2018 privind legea
serviciilor de transport public local
➢ Legea 328/2018 privind modificarea și completarea legii 92/2007 privind
serviciilor de transport public local
➢ Legea 95/2006 privind sănătatea publică
➢ Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare
➢ Lege 402/2006 republicată privind prevenirea și organizarea activității de salvare
în mediul subteran speologic
➢ Legea 46/2008- Codul Silvic
➢ Lege 45/1994 (actualizata) Legea apărării naționale a României
➢ Legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării
Naționale
➢ Legea 114/1996, Legea locuinței, cu modificările și completările ulterioare
➢ Legea nr. 453 /2004 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență
➢ Legea 307 privind apărarea împotriva incendiilor
➢ Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și
➢ Legea 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul
managementului substanțelor chimice, cu modificările și completările ulterioare
➢ Legea 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea şi
controlul activităților nucleare, cu modificările și completările ulterioare
➢ Legea 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările și
➢ Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu
➢ Legea 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și
➢ Legea 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările și completările
ulterioare
➢ Legea 138/2004 a îmbunătățirilor funciare, republicată, cu modificările și
➢ Legea 92/2007 privind serviciile de transport public local, cu modificările și
➢ Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru
apărare.
186
➢ Lege nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de CoVID-19
➢ OUG 57/2019 pentru adoptarea Codului Administrativ al României
➢ OUG21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență,
ambele cu modificările și completările ulterioare
➢ OUG 1/2014 pentru completarea OUG 21/2004 privind managementul situațiilor
de urgență
➢ OUG 89/2014 pentru completarea OUG 21/2004 privind managementul situațiilor
de urgență
➢ OUG 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență
în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile
➢ OUG nr. 98 din 3 noiembrie 2010 privind identificarea, desemnarea si protecția
infrastructurilor critice
➢ OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții şi competențe
exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale
➢ OUG nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes
județean şi local
➢ OUG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfășurarea activității de turism în
România, republicată, cu modificările și completările ulterioare
➢ OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre
➢ OUG 34/2005 privind organizarea şi funcționarea Sistemului național unic pentru
apeluri de urgență
➢ OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința şi actele de identitate ale
cetățenilor români
➢ OUG nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea şi funcționarea serviciilor publice
comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările și completările ulterioare
➢ OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”, cu
➢ OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările
ulterioare
➢ OUG nr. 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protecției
mediului şi pădurilor, cu modificările și completările ulterioare
➢ OUG nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările
ulterioare
➢ OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri
funciare, cu modificările și completările ulterioare
➢ OUG nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a
deșeurilor de origine animală, cu modificările și completările ulterioare
➢ OUG nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii şi
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale
în România, cu modificările și completările ulterioare, pentru a preveni răspândirea
organismelor de carantină
➢ OUG nr. 35 din 10 mai 2018 privind desființarea Autorității Metropolitane de
Transport București din subordinea Ministerului Transporturilor
187
➢ OUG nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de

administrare a domeniului public şi privat de interes local, cu modificările și
➢ HGR 557/2016 privind managementul tipurilor de risc
➢ HGR Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,
funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste, cu modificările și
reglementările ulterioare
➢ HGR nr. 1136/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea
serviciilor publice de salvare acvatică - salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe
plajă, serviciul public de salvare acvatică, de prim ajutor medical și de prevenire a
accidentelor acvatice
➢ HGR nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului
național pentru situații speciale de urgență
➢ HGR nr. 333 din 21 aprilie 2005pentru reorganizarea direcțiilor teritoriale de regim
silvic şi de vânătoare în inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
➢ HGR 77/2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor
montane si organizarea activității de salvare in munți
➢ HGR nr. 525/2013 pentru aprobarea atribuțiilor generale şi specifice, a structurii
organizatorice şi a numărului maxim de posturi, precum şi a normării parcului auto
şi a consumului de carburanți ale Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., cu
➢ HGR nr. 776/2010 privind organizarea şi funcționarea direcțiilor județene pentru
sport şi tineret, respectiv a Direcției pentru Sport şi Tineret a Municipiului
București
➢ HGR nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor-cadru de aplicare a OUG nr.
71/2002 privind organizarea şi funcționarea serviciilor publice de administrare a
domeniului public şi privat de interes local, cu modificările și completările
ulterioare
➢ HGR 627/2000 privind reorganizarea Companiei Naționale de Electicitate
➢ HGR nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R."
- S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.
➢ HGR nr. 582 din 10 septembrie 1998 privind infiintarea Societatii Nationale de
Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A.
➢ HGR nr. 584/1998 privind înființarea Societatii Nationale de Transport Feroviar de
Calatori "C.F.R.Calatori"-S.A
➢ HGR nr. 482/1999 privind înființarea Societății Comerciale de Transport cu
Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.
➢ HGR nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este
obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a celor la care se
amenajează puncte de comandă de protecție civilă
➢ OMAI 181/2010 - Regulamentul pentru gestionarea situațiilor de urgență din
domeniul de competență al MAI
188
➢ OMAI nr. 96 din 12 iunie 2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind
constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru
➢ HGR nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor
de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă
➢ Proiect Legea Protecției Civile, 2020
➢ Proiect HG privind organizarea și funcționarea CNCCI
➢ ORDIN nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții
*
* *
➢ Revista Protecția Civilă, nr. 1/2017, ISSN 1223-575X

➢ Institutul de Relații Internaționale din Moldova - Revistă ştiinţifico-practică
Nr.1/2018
➢ Manualul pentru organizarea de stat major şi operații întrunite al Forțelor Armate,
proiect, București, 2004
➢
➢ Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1993, p.145
➢ Comisia Europeană- Raport comun către Parlamentul European, Consiliul
European (13.6.2018 JOIN- referitor la punerea în aplicare a Cadrului comun
privind contracararea amenințărilor hibride în perioada iulie 2017-iunie 2018
➢ Comisia Europeană - Raportul Comun către Parlamentul European, Consiliul
European referitor la punerea în aplicare a Cadrului comun privind contracararea
amenințărilor hibride – Un răspuns al Uniunii Europene ( Bruxelles, 19.7.2017
JOIN(2017) 30 final)
➢ DuBrin, A. J. (2010). Essentials of management (9th ed.). South-Western
*
* *
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Protecție_civilă
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Management
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinea_publică
➢ http://www.dsu.mai.gov.ro/atributiile-dsu/
➢ https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2014/08/HG-CNCCI-si-CJCCI.pdf
➢ https://www.defense.ro/comandamente/cnmc
189
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism
➢ https://crucearosie.ro/assets/Uploads/Statutul-Crucii-Rosii-Romane.pdf
➢ https://gis.rorisk.ro/site/documente/RezultateRORISK/Epidemii/Cap.2.%20Anali
za%20de%20hazard.pdf
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemia_de_coronaviroză_(COVID-19)
➢ „Health Advisory Regarding 2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV) | Columbia
Health”. health.columbia.edu. Accesat în 26 ianuarie 2020.
➢ http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-1766_ro.htm)
➢ https://gis.rorisk.ro/site/documente/RezultateRORISK/Inundatii/ Cap.%202.%20
Analiza%20de% 20hazard%20la%20inundatii.pdf
➢ http://www.gwp-romania.ro/proiect_01/prognoza.php
➢ https://gis.ro-risk.ro/site/documente/RezultateRO-RISK/Incendii_padure
/Cap.%201.%20Identificarea%20metodei%20optime%20de%20evaluare%20a%2
0riscului%20de%20incendii%20de%20p%C4%83dure.pdf
➢ ttps://gis.ro-risk.ro/site/documente/RezultateRO-RISK/Incendii_padure
/Cap.%202.%20Analiza%20de%20hazard%20pentru%20incendii%20de%20p%
C4%83dure(1).pdf
➢ http://www.cncan.ro/assets/NSR/nsr01.pdf
➢ https://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//TEXT+REPORT+A7-2011-0339+0+DOC+XML+V0//RO
➢ www.nato.int. Manualul NATO, 2001, ISBN 92-845-0164-4
➢ http://register.consilium.eu.int/utfregister/frames/introfsEN.htm
➢ https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_52057.htm?
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Parteneriatului_Euro-Atlantic.
➢ https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_50093.htm
➢ https://www.mae.ro/node/36635- Summit-ul NATO de la Varșovia (8-9 iulie 2016) -
Rezoluția emisă de șefii de stat și de guvern participanți la întrunirea Consiliului
Nord-Atlantic de la Varșovia, din 8-9 iulie 2016.
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_Energetic_Național
➢ https://lege5.ro/Gratuit/gm2dcnrygm3q/definitii-generale-aplicabile-
administratiei-publice-codul-administrativ?dp=gi4tcojwg44tgoi
➢ http://www.patrosec.ro/proiectul-de-lege-a-securitatii-private/
➢ http://poca.ro/wp-content/uploads/2016/04/Analiza-cadrului-legislativ-si-
institutional-pentru-furnizarea-serviciilor-publice.pdf
➢ https://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_toate/ghid_sanatate_animala/Animale-
GHID-practic-pentru-fermieri-detinatori-de-bovine-si-medici-veterinari-
Encefalopatia-Spongiforma-Transmisibila-EST.pdf
➢ http://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-82/ct-menu-item-84
➢ https://www.feroviarul.ro/6-aparat-de-cale - Aparatul de cale – ansamblul compus
din șină, traverse și elemente mecanice, care asigură trecerea vehiculelor feroviare
de pe o linie pe alta. Aparatul de cale cuprinde macazul propriu-zis, dispozitivul de
manevrare -barele de tracțiune și/sau conexiune – dispozitivul de zăvorâre, șinele
de legătură, inima de încrucișare, aripile și contrașinele.
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Căile_Ferate_Române
190
➢ https://www.mdrap.ro/userfiles/Raport%20privind%20starea%20teritoriului%202
017.pdf
➢ http://www.anrsps.gov.ro/stps.html
➢ https://www.sri.ro/articole/reorganizarea-sri-in-format-regional
➢ https://www.mapn.ro/contact/centre_militare
➢ https://buletinul.unap.ro/pagini/pdf/buletin-1-2006.pdf,
191

Managementul Protectiei Civile (II) - Managementul Protecției Civile La Nivelul Autorităților Locale978-620-0-62046-0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Protectiei Civile (II) - Managementul Protecției Civile La Nivelul Autorităților Locale978-620-0-62046-0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Col (r) dr.

Claudiu BRATU MANAGEMENTUL PROTECȚIEI CIVILE DIN ROMÂNIA (II)

Col (rez) dr. Claudiu BRATU

Managementul protecției civile la nivel local are o importanță vitală în ceea ce

Nr.crt Denumire pag

Nr.crt Denumire pag

Conceptul de protecție civilă în accepțiunea actuală1 se referă la ansamblul

Managementul protecției civile la nivel local are o importanță vitală în ceea ce

-pregătirea și întrebuințarea în acțiuni de răspuns a personalului care asigură

Administrația publică centrală3 reprezintă ansamblul activităților desfășurate de

12. Înfăptuirea actului de justiție; 29. Comerț;

10. Protecția mediului

1. Domeniul esențial: Servicii comunitare de utilități publice

1.1. Salubrizarea localităților

1.2. Alimentare cu apă și canalizare

1.3. Alimentare cu energie termică în sistem centralizat

1.4. Iluminat public

1.5. Transport public.

teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației

2. Domeniul esențial: Ordine publică

Nivelul la care se organizează

2.2. Asigurarea pazei obiectivelor de interes județean

2.3. Apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților

- Inspectoratul Județean de Jandarmi

2.4. –Asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile

3. Domeniul esențial: Sănătate publică

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Serviciul Român de Informații, Serviciul

Domeniul esențial Sănătate publică cuprinde următoarele domenii:

3.1. Asistență medicală comunitară

b) La nivel local (primar)- activități de asistență medicală comunitară integrată

3.2. Asistență medicală primară- este furnizat de cabinetele de medicină de

3.3. Servicii de asistență medico-socială- „...asistența medico-socială se

3.4. Asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat

• Asistența medicală publică de urgență în faza prespitalicească este asigurată de

3.5. Asistență medicală în unitățile sanitare cu paturi/ambulatorii de

4. Domeniul esențial: Asistența socială

ocupare, de sănătate, de educație, precum și cu alte servicii sociale de interes general,

4.1. Administrare a beneficiilor de asistență socială.

a) beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și

4.2. Protecție persoanelor fără adăpost

4.3. Crucea Roșie

aflate în dificultate, la nivel național, regional, județean și comunitar, ținând cont de

5. Domeniul esențial servicii publice: Turism

5.1. Salvare montană și de prevenire a accidentelor montane

administrativ-teritorială se află trasee montane și/sau pârtii de schi organizează servicii

5.1.2. Salvare din mediul subteran speologic42 (SAPVASPEO), Activitatea de

5.2. Salvare acvatică, de prim ajutor medical și de prevenire a accidentelor

6. Domeniul esențial servicii publice: Locuire

Gestionarea locuințelor sociale

Nivelul la care se organizează

7. Domeniul de servicii publice: Servicii publice comunitare pentru situații

descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a

• organizează şi execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării

• răspunde de alarmarea, protecția şi pregătirea populației pentru situațiile de

Nivelul la care se organizează

7.1. Serviciul public de urgență profesionist

f) participă la elaborarea și derularea programelor pentru pregătirea autorităților,

b) inspecția de prevenire, care îndeplinește, la nivelul județului, respectiv al

7.2. Serviciul public 112

• primesc și înregistrează automat apelurile de urgență comunicate prin telefon,

7.3. Serviciul de urgență voluntar

• emite hotărâri, în condițiile legii, cu privire la organizarea activității de apărare

Amplasarea în teritoriu a formației de intervenție a serviciului voluntar trebuie