PH-UL IN ORGANISMUL

UMAN
Termenul pH este folosit ca o abreviere pentru hidrogenul potential. Astfel, pH-ul oricarei solutii este masurarea
concentratiei de ioni de hidrogen. Cu cat valoarea pH-ului este mai ridicata, cu atat mai alcalin si bogat in oxigen este
fluidul analizat. Pe de alta parte, cu cat este valoarea pH-ului mai mica, cu atat mai acid si privat de oxigen va fi fluidul in
cauza.
Valorile pH-ului variaza de la 0 la 14, indicele de 7.0 fiind considerat neutru. Toate valorile peste 7.0 indica un grad mai
mare de alcalinizare, iar valorile sub 7.0 arata un nivel mai mare de aciditate.
Organismul uman isi pastreaza pH-ul in jurul valorii generale de 7.35 - 7.45, iar abaterea de la acesti indici anunta
instalarea unor afectiuni. In cazul in care pH-ul sangelui scade cu mult sub 6.8 sau peste 7.8, celulele inceteaza sa mai
functioneze, iar pacientul isi pierde functiile vitale. Un pH ideal al sangelui este de 7.4, asadar este mai alcalin decat
acid.
Pe de alta parte, pH-ul tractului digestiv uman variaza destul de mult. Cel al salivei este cuprins de regula intre 6.5 si 7.5.
La nivelul orificiului stomacal, pe unde patrunde bolul digestiv, pH-ul scade la valorile de 4.0 - 6.5, fiind mai acid pentru
faza de predigestie.

Apoi, secretia de acid hidrocloric si pepsina reduce nivelul pH-ului pana la valorile de 1.5 - 4.0. Dupa ce alimentele sunt
amestecate de sucurile gastrice, intra in intestinul subtire, unde pH-ul se schimba la 7.0 - 8.5. In acest punct, are loc
absorbtia de nutrienti si eliminarea reziduurilor prin colon (al carui pH este de 4.0 - 7.0).
Persoanele care au o problema de sanatate prezinta un pH al organismului mai acid. Cercetarile in domeniu arata ca
organismul nu se poate vindeca, daca pH-ul sau nu este mai degraba alcalin. In conditiile in care pH-ul corpului este
dezechilibrat, organismul nu mai poate asimila vitamine, minerale si alte substante esentiale vigorii sale generale.
• Datorită producerii de bioxid de carbon de către mitocondrii, organismul uman este supus zilnic unei sarcini
acide. Protonii sunt foarte toxici pentru organism deoarece se pot lega de proteine schimbându-le funcţia
sau forma.

• Când pH-ul mediului intern suferă variaţii importante apar tulburări de metabolism celular sau creşte
permeabilitatea membranară. Valori ale pH-ului sub 7 sau peste 8 sunt incompatibile cu viaţa.

• Astfel, organismul uman contine numeroase lichide biologice: sange, urina, secretii digestive, lichid pleural,
lichid cefalorahidian, lichid sinovial, sudoare, lichid amniotic, etc.

• Lichidele biologice au o compozitie complexa, ph-ul fiind acid sau bazi

• Sangele, lichidul organic ce reprezinta aproximativ 7-8 % din greutatea
totala a corpului, contine o parte lichida ( plasma) si elemente
figurate in suspensie (eritrocite, leucocite, trombocite). Plasma
sanguina contine in proportie de 77-81% apa in care se gasesc
substante organice azotate ( aminoacizi, albumina, globulina, uree,
creatinina ), glucide (glucoza), lipide ( colesterol, acizi grasi ),
elemente minerale ( Cl, Na, K, Ca, Mg, I, Fe, carbonati, etc. ), enzime
(fosfataze acide sau alcaline ) hormoni, diversi produsi ai
metabolismului. Atunci cand aceste substante se gasesc in limite
normale, Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42 in sangele
arterial, respectiv 7, 36-7, 40 in sangele venos), realizandu-se
homeostazia organismului uman.
• Importanta fiziologica a sangelui :
• 1 transporta oxigenul la tesuturi in vederea realizarii metabolismului
celular ;
• 2 tranporta substantele nutritive la nivelul celulelor ;
• 3 transporta reziduurile metabolice la nivelul organelor excretoare
(rinichi, plamani)
• 4 mentine un echilibru hormonal ;
• 5 mentine constanta temperatura corporala ;
• 6 aparare imunitara.
• Echilibrul acido-bazic sanguin este asigurat prin intermediul unui sistem
tampon plasmatic, reprezentat de bicarbonati-acid carbonic. Orice
dezechilibru al sistemului tampon determina mecanisme fiziologice
complexe pentru mentinerea parametrilor optimi functionali ; depasirea
acestor mecanisme are ca urmare instalarea unor stari patologice.
• Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin cresterea ionilor de H
fie ca urmare a producerii excesive de H, sau a eliminarii insuficiente de
acizi, fie prin pierderea excesiva de baze, induce in organism o stare de
acidoza.
• Tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin predominenta
alcalinitatii ca urmare fie a retentiei de baze, consecutiva unui aport excesiv
/ producerii excesive cu excretie relativ insuficienta, fie a unei pierderi
exagerate de acizi, induce o stare de alcaloza.
• Urina, lichid organic produs de rinichi si excretat prin caile urinare,
contine 95% apa si 5% compusi diversi ( substante organice : uree,
acid uric, creatinina ; minerale : clorura de sodiu, fosfati alcalini,
sulfati, carbonati ). Ph-ul normal al urinei este de 5-6.
• Importanta fiziologica este de a asigura ;
• 6 eliminarea deseurilor metabolice si a substantelor straine
(medicamente, substante toxice),
• 7 mentinerea unui echilibru intre apa sanguina si cea tisulara, precum
si a presiunii osmotice si a echilibrului acido-bazic ;
• 8 prevenirea acidozei prin eliminarea amoniacului metabolic si a
alcalozei prin eliminarea bicarbonatilor.
• Prin aceste functii urina intervine alaturi de sange in pastrarea constanta a
parametrilor fiziologici.
• Secretiile digestive sunt reprezentate prin: saliva, secretia gastrica, secretia
intestinala, secretia pancreatica exocrine, secretia biliara. Ph-ul secretiilor
digestive este variat:

• 9 sucul gastric are un ph acid de 1, 5-3, 5 determinat de continutul in HCl (normal:

160 mmol/l ). Cresterea HCl peste valorile normale determina o stare de
hiperaciditate;
• 10 sucul intestinal - ph. alcalin, ca urmare a continutului crescut in bicarbonati ;
• 11 sucul pancreatic - ph neutru-alcalin ;
• 12 bila – ph alcalin
• Secretiile digestive participa la realizarea functiei de digestie, in urma
careia alimentele sufera transformari in tubul digestive pana la stadiul
de principii alimentare care pot fi asimilate la nivel celular.
• Sudoarea poate avea un ph acid sau alcalin, functie de regimul
alimentar.
• Acizi extrinseci de tip medicamentos:
• - acid acetil salicilic (Aspirina) – efect antiinflamator
• - acid ascorbic – Vitamina C
• - acid barbituric- somnifere
• - acid boric – antiseptic
• - acid folic – tratamentul anemiei Biermer
• - acid glutamic- asigura buna functionare a celulei nervoase si a celulei hepatice
• Substante de tip bazic:
• 13 hidroxid de aluminiu- pansament gastric
• 14 bicarbonatul de sodiu- neutralizeaza aciditatea gastrica
• 15 bicarbonatul de calciu- neutralizeaza aciditatea gastrica
• 16 sulfat de bariu- explorare radiologica a tubului digestive
• Ingestia accidentala/voluntara de acizi/baze determina arsuri ale tubului digestiv/otraviri
• Apa este mediul fundamental in care au loc toate reactiile biochimice si fenomenele fizico-chimice.
• Datorita structurii sale moleculare simetrice, in care fiecare atom de oxigen se afla in centrul unui tetraedru,
apa are o serie de proprietati fizico-chimice propice vietii:
• 17 capacitate calorica mare, capacitate care face ca apa sa-si pastreze timp indelungat temperatura
constanta, utila proceselor metabolice;
• 18 caldura specifica mare si aproape constanta intre +27° si +40°C;
• 19 capacitate de disociere in ioni de hidrogen si hidroxil (HOH ↔ H + OH‾ ), proprietate prin care intervine
in reactiile de oxireducere celulara precum si in reactiile de tamponare a mediului;
• 20 rol structural si functional in procesele metabolice, la temperatura de 27°-40°C aflandu-se sub forma de
trimer si tetramer;
• 21 este un excelent solvent pentru foarte multi compusi organici, deoarece prin polaritatea ei si prin
legaturile de hidrogen asigura dizolvarea compusilor cu functii hidroxil, carboxil, carbonil si amine, fiind in
acelasi timp capabila sa dizolve multe saruri;
• 22 ajuta la disocierea electrolitilor slabi, constituenti ai mediului celular (carboxilul si aminele sunt cei mai
frecventi electroliti slabi din citoplasma).
• In celula apa se prezinta sub doua stari: apa libera si apa de constitutie.
Ionizarea apei libere inlesneste reactiile care au loc in materia vie.
• Prin hidroliza acida, alcalina sau enzimatica a proteinelor se pun in libertate
aminoacizii care au participat la structura moleculei prteice respective.
• Aminoacizii sunt sbstante cristaline, albe, majoritatea lor fiind solubile in
apa. Cei amiinsolubili aminoacizi la un pH neutru sunt cisteina si tirozina;
ambii se dizolva insa in mediu acid sau alcalin.
• Pot forma saruri complexe cu o serie de ioni, printre care: cupru, nichel,
cadmiu. Aceste saruri sunt colorate si pot servi la diverse reactii de
recunoastere.
• Aminoacizii intra in componenta proteinelor; au o functie acida prin
gruparea COOH si una alcalina prin gruparea NH2.