Sunteți pe pagina 1din 14

Activităţi motrice de timp liber

Lect. Univ. Dr. Cucui Alina

Timp liber – concept si structura

• Primele
Primele incercari
incercari de a defini
defini timpul
timpul liber
liber au fost inreg
inregistr
istrate
ate încă din
din antichitat
antichitatee şi reflectau
reflectau anumite
anumite idei
idei
filozofice .
• Aristotel
Aristotel , in lucrarea
lucrarea “Politi
“Politika”
ka” scria
scria  “!oi
“!oi muncim
muncim ca sa a"em
a"em timp liber”
liber” #$% . &n aprecie
aprecierile
rile altor
altor
analisti “timpul liber este preferabil muncii, este telul celor care muncesc”#'% .
• (ez"oltand
(ez"oltandu)si
u)si ideile
ideile,, Aristo
Aristotel
tel a facut un
un pas mai departe
departe prin
prin conturar
conturarea
ea laturii
laturii calitati"
calitati"ee a modului
modului de
 petrecere a timpului liber
liber . “*apacitatea de a utiliza corect timpul
timpul liber este temeiul
temeiul intregii "ieti
omenesti. !atura ne cere nu numai sa muncim bine, ci si sa tranda"im la fel”, considera filosoful
filosoful grec
#+%.
• &n opi
opinia
nia lui
lui ille
illerr si -obi
-obinso
nsonn timpul
timpul liber
liber se refe
refera
ra la acel
acel timp aflat la dispozitia indi"idului,
indi"idului, dupa
munca necesara sau alte acti"itati si obligatii ce trebuie indeplinite  acesta trebuie sa fie consumat dupa
optiunea indi"iduala .
/impul
/impul de odihna reprezinta acea parte din timpul liber destinata acti"itatilor anga0ate in scop de odihna , care
 prin procese recreati"e
recreati"e si acti"itati "esele
"esele , poate sau nu sa fie atinsa
atinsa
Timp liber – concept si structura

Fig.1 Relatia timp liberodi!narecreere "dupa *osmescu,


*osmescu, &., $112,
$112, p.'3)''

• *onform
*onform defin
defini4iei
i4iei dată de
de 5.. (umaza
(umazadier
dier timpu
timpull liber
liber reprezin
reprezintă
tă acel segmen
segmentt de timp
timp în care fiecare
fiecare
indi"id are anumite preocupări cărora se consacră bene"ol, după ce s)a eliberat de obliga4iile
 profesionale, familiale
familiale şi sociale.
• odalitat
odalitatea
ea în care
care este
este utilizat
utilizat timpu
timpull liber
liber precum
precum şi tipur
tipurile
ile de
de acti"ită4i
acti"ită4i la care se apelează
apelează sunt
sunt
diferite de la un indi"id la altul în func4ie de limitele şi mărimea acestuia.
• Astfel, se poate "orbi de timp liber zilnic dedicat autoinstruirii, acti"ită4ilor cu caracter distracti" şi
sporti", di"erse înt6lniri, cititului etc. timp liber de weekend  7săptăm6nal8 folosit pentru practicarea
turismului, acti"itatilor sporti"e, "izionari de spectacole etc. timp liber rezervat concediului de odihna
destinat de regulă practicării diferitelor forme de turism etc.
(imensiunea timpului liber este determinata cantitati" de mărimile componente ale bugetului de timp al
oamenilor 7fig. ' şi tab. $8, iar calitati" de con4inuturile acti"ită4ilor indi"iduale sau de grup, analizate din
 perspecti"a scopurilor, a obiecti"elor, metodelor şi mi0loacelor de realizare, trebuin4elor, aspira4iilor şi
intereselor acestora, ale condi4iilor socioculturale şi economice în care se desfasoara acti"itatea umana.

• Fig. # $tructura bugetului de timp 7adaptare dupa Angelescu *., 5ula (., $119, p.': 8

%volutia timpului liber si &unctiile acestuia

• *u toate ca o data cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirma si e;istenta timpului liber din
 punctul de "edere al sociologilor, istoria dezminte acest fapt deoarece nu in toate societatile si in toate
 perioadele timpul liber a fost intalnit .
• &n societatile pre)industriale nu e;ista timp liber , munca fiind intensa in anumite sezoane si redusa ca
intensitate in altele.
• Astfel in perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei. &n
cursul lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supra"ietuire care era de obicei
dificila deoarece oamenii a"eau de infruntat frigul, bolile, multe suferinte.
• Aceasta perioada de inacti"itate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca nu prezinta nici o
 proprietate in intelesul modern al acestuia.
• &n afara de aceste acti"itati specifice perioadei respecti"e ritmul de "iata este intrerupt la sfarsit de
saptamana 7pentru crestini8 sau cu ocazia sarbatorilor religioase si ceremoniilor ) sarbatorile
 presupuneau un efort, o cheltuiala de hrana si energie .
• (istractiile populatiei erau legate de ceremonii insa acestea reprezinta e;presii ale cultului si nu fac
 parte din timpul liber.
• Astfel, din punct de "edere istoric, e"olutia timpului liber a fost influentata, in principal, de doi factori
importanti si anume durata medie a "ietii si producti"itatea muncii.
• !u se include si timpul fiziologic de baza 7repaus, somn etc.8 deoarece acesta se mentine cu o pondere
relati" constanta in bugetul de timp.
• (urata medie a "ietii s)a dublat in ultimii '33 de ani , de la +<)+: ani in 0urul anului$233 , la circa 93)9'
de ani in anul '333.
• Producti"itatea muncii, in deosebi in sectoarele primar 7 agricultura, sil"icultura, industriile e;tracti"e8
si secundar 7 industriile prelucratoare si constructiile8, dar si in ramuri ale sectorului tertiar
7 transporturi 8 a crescut in cursul ultimilor $'< de ani cu un ritm mediu annual de circa +)=>.
• Aceasta crestere a producti"itatii muncii in tarile dez"oltate a a"ut ca efect o crestere a "eniturilor
disponibile si a puterii de cumparare, iar intre +3)<3> din aceasta producti"itate a fost transformata in
timp liber.

Tabelul 1

$tructura bugetului de timp 'n anii 1()) * 1+)) si #)))  studiu comparativ 'n &uncţie de durata vieţii )
?ursa ) Angelescu, *oralia, 5ula, (., $119, p.+'
• (oar timpul fiziologic de baza 7somn, repaus etc.8 se mentine la acelasi ni"el, in decurs de doua
secole ,dar numai ca pondere in bugetul total de timp , circa =+>. Acest fapt se e;plica prin natura
acti"itatilor umane specifice sec"entei respecti"e de timp .
• &n ultimele doua secole , intelegand timpul liber in sens larg , incluzand si durata inacti"a ulterioara
 pensionarii, aceasta sec"enta a bugetului de timp a cunoscut o puternica crestere in dinamica sa.
• @"olutia mentionata apare si mai e"identa in e;presie fizica  de la circa + ani in $233, timp liber
cumulat in decursul "ietii, timpul liber creste pana la apro;imati" $1 ani la sfarsitul secolului  .
• &n ceea ce pri"este o analiza prospecti"a asupra timpului liber, 5.Bourastie, in anul $1:' , considera ca
 pentru un orizont de prognoza mai lung 7 pentru anul '$33 8, durata anuala a muncii "a atinge ni"elul de
$'33 de ore fata de '333)''33 de ore in prezent, repartizate in =3 de saptamani a cate +3 de ore de
munca, iar durata "ietii acti"e "a fi de +3 de ani .
• *ei mai multi analisti pre"izioneaza pe termen mediu si lung o crestere a timpului liber sau cel putin a
timpului in afara muncii.
• &nsa spre sfarsitul deceniului C&& si inceputul deceniului C&&& a e;istat o alta parere a lui 5.D. Ealbraith
care afirma ca in ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de lucru in industrie a crescut usor de
la =3.: ore in $1=$ la =$ de ore în $1:< . Asftel pe masura ce "eniturile cresc oamenii petrec mai mult
timp la locul de munca si solicita mai putin timp liber
Timpul liber  indicator de anali,ă a di&erenţelor dintre se-e

• Bemeia este confruntată astăzi cu alegerea între satisfacerea trebuin4elor personale pe de o parte şi pe de
altă parte cu asigurarea ne"oilor şi dorin4elor celor de care au Fgri0ăF în mod natural so4, copii, părin4i,
şi indirect, aspecte care generează tensiuni între munca plătită, şi cea neplătită, in"izibilă.
• *omparati" cu statele capitaliste, în cele comuniste elementul distincti" al dublei po"eri este apari4ia
uneia suplimentare maternitatea impusă de politicile pronataliste ale acestor state 7(ragomir, iroiu,
edit., '33'8.
*ercetătorii de sorginte occidentală arată prin rezultatele ob4inute în urma demersurilor efectuate că dubla
 po"ară este asociata cu lipsa timpului liber. Gipsa timpului liber reprezintă principalul subiect de discu4ii în ceea
ce pri"eşte calitatea "ie4ii contemporane 7-obinson and EodbeH, $1198. ai multe modificări recente contribuie
la această îngri0orare
• !orma de lucru de =3 de ore, cu o săptăm6na de < zile, nu mai poate fi apreciată ca fiind corectă.
&nciden4a cresc6ndă a familiilor cu Fc6ştiguri dubleF a generat o "astă literatură asupra dublei po"eri.
• *onform statisticilor, oamenii consideră că timpul lor liber s)a micşorat şi se simt copleşi4i 7 -obinson
and EodbeH, $1198.
• Acest sentiment este "alabil mai ales în cazul femeilor, care trebuie sa 0ongleze între ser"iciu, familie şi
di"ertisment. Intr)ade"ăr, s)a sugerat că femeile suferă de sărăcia timpului 7Jochschild, $1198.
• Aceasta datorită ne"oii iminente ca ambii parteneri să lucreze, iar femeile adaugă responsabilită4ilor lor
casnice şi de îngri0ire a copiilor cele ale unei munci plătite.
• /impul liber are diferite conota4ii pentru fiecare dintre se;e. In timp ce dormitul, m6ncatul şi îmbrăcatul
) acti"ită4i clasificate ca fiind de îngri0ire personală ) sunt practic constante, de"ine necesar să se facă
distinc4ie între muncă 7plătită şi neplătită8 şi timp liber.
• @ste posibil să "edem timpul liber ca sursă directă de satisfac4ie, ceea ce înseamnă că persoanele a"6nd
cantită4i similare de timp liber au o calitate similară a "ie4ii.
• K diferen4ă fundamentală între bărba4i şi femei este aceea că femeile, a"6nd ca responsabilitate îngri0irea
copiilor, au o e;perien4ă specială asupra timpului. &storicii au atras aten4ia asupra legăturii între e"olu4ia
 programării după ceas a timpului şi organizarea industriala a muncii 7/hompson, $1:9  Gandes, $12+8.
• (eoarece bărba4ii sunt F specializa4i în munca plătită, s)a demonstrat ca "ia4a lor se desfăşoară după
regulile liniare ale programării e;acte timpului. Kamenii de ştiin4ă feminişti au lansat ideea că timpul
femeilor este predominant determinat de sarcinile pe care le au. 7!oLotnH, $11=  Adam, $11< 
Elucksmann, $1128.
• /impul de lucru al femeilor ca so4ii şi mame nu poate fi pri"it din perspecti"a Fmunca separată de timp
liber, timp public fa4ă de pri"at, timp subiecti" fa4ă de obiecti" şi sarcini conform unui program pe oreF
7Adam,$11<8.
• *ercetările pri"ind munca gri0ulie şi emo4ională a femeilor au arătat limitele concep4iei liniare asupra
mărimii timpului. 7 Joschild, $12+  Garson si -ichards, $11=8.
• unca femeilor de regulă coordonează multiple acti"ită4i, precum F calcularea timpului şi a priorită4ilor
F 7Adam, $11<8.
• (in această perspecti"ă, consecin4a este că e;perien4a femeilor pri"ind timpul liber este distinctă şi este
greu de separat de multitudinea de acti"ită4i legate una de alta.
• Accentu6nd calitatea timpului liber al femeilor, se sugerează reformularea conceptului pri"ind
diferen4ierea între se;e a timpului liber.
• Problema crucială nu este aceea că femeile au mai pu4in timp liber Fprimar F dec6t bărba4ii, ci aceea că
timpul lor liber nu este de aceeaşi calitate cu al bărba4ilor.

Recreearea – concept

• -ecreerea este o acti"itate "oluntara sa"arsita fara constrangere si care are ca rezultat re"italizarea
trupului si a mintii. ?e poate defini ca o acti"itate in afara muncii, destinata placerii, sa"urata in timpul
odihnei.
• -ecreerea este conceputa ca o refacere a indi"idului prin folosirea timpului de odihna intr)un asemenea
mod incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s)a consumat in procesul muncii si sa adapteze
cunostintele si calitatile personale in directia unei "ieti cat mai depline si mai multumitoare .
• ?ociologul 5offre . (umazadier defineste recreerea drept un ansamblu de acti"itati carora indi"idul li
se dedica in mod liber, de "oie buna si cu placere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra si a)si
satisface ne"oile estetice, fie pentru a)si imbogati informatia sau a)si completa in mod dezinteresat
formatia, pentru a)si largi si dez"olta participarea sociala "oluntara sau capaciatea creatoare, dupa ce s)a
eliberat de obligatiile profesionale, sociale si familiale .#$%
• -ecreerea se desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de odihna. &ntelegand relatia ca
de la intreg la parte se apreciaza ca e;ista si unele acti"itati care desi anga0ate in timpul liber nu au
numic in comun cu recreerea 7 timpul pentru cultul religios, studiul indi"idual, "izitarea soacrei8.
Apartin, de asemenea, acestei categorii crima,drogurile, rasfatul si alte acti"itati antisociale .
• -ecreerea este constructi"a, poziti"a, cu scop precis. (aca in odihna accentul cade pe elementul timp,
recreerea se refera la elementul continut, la modul cum este cheltuit timpul de odihna, este modul de
comportament ce umple acest timp .#$%
• Acti"itatile de recreere pot imbraca forme "ariate , de la cele acti"e pana la cele pasi"e. -ecreerea
 presupune 0oaca indi"iduala, 0ocurile colecti"e, sporturi, rela;are, distractie, arte, hobbH)uri, practicarea
unor "ocatii in orele libere. Acti"itatea de recreere poate fi desfasurata la orice "arsta a indi"idului , fiind
conditionata de elementul temopral, conditia si atitudinea persoanei, circumstantele ambientale etc.
• -ela4ia dintre muncă şi recreere este foarte str6nsă. Binalitatea a două modalită4i total diferite de
 petrecere a timpului liber, lectură şi cea prin acti"ită4i sporti"e are şi o componentă comună  plăcerea de
a face acti"itatea respecti"ă.
• Insă, dacă pri"im din punct de "edere al sănătă4ii, mişcarea trebuie pusă totdeauna înaintea acti"ită4ilor
statice.
• Participarea t6nărului sau adultului la acti"ită4i sporti"e deprinse anterior într)un mediu instittu4ionalizat
sau nu este influen4ată de modul în care acestea au fost prezentate 7dacă au fost prezentate8.
• (in acest punct de "edere se poate afirma că institu4ia şcolară rom6nească are o abordare formală a
subiectului a"6nd în "edere educa4ia pentru acti"ită4i sporti"e e;tracuriculare de timp liber, ceea ce este
contrar formării copiilor şi tinerilor din spa4iul european bazată pe satisfac4iile aduse de mişcarea în aer
liber.
• /raseul educa4ional al indi"idului poate fi reglementat prin lege, dar nu şi recreearea. Gipsa
constr6ngerilor sporeşte rolul şi importan4a specialiştilor în prezentarea în mod atrăgător a acti"ită4ilor
sporti"e, turistice şi loisir.
• Aceştia trebuie să realizeze că distrac4ia este foarte importantă, cu at6t mai mult dacă acti"ită4ile
desfăşurate şi educă. In tabelul nr. ' sunt prezentate c6te"a caracteristici ale acti"ită4ilor de loisir, după 5.
*oghlan
$ensul acţiunii .otivaţie /arametri Activităţi
?entimentul libertă4ii, al
*unoaşterea mediului, ediu regizat sau
spontaneită4ii, ne"oia de a e"ada 5ocul copilului, 0ocuri de mişcare
ob4inerea satisfac4iei natural
din realitate
ediu standardizat
Atletism, nata4ie, tir, orientare
(orin4a de a fi mai stabil
-ealizarea unei performan4e turistică, că4ărare, escaladă, rapel,
rapid, mai puternic ediul nestandardizat
schi, ciclism
i0loace mecanice
*od de puncta0 Gibertate
Eimnastică ritmică sporti"ă, înot
-ealizarea e;presiein corporale ?im4ul estetic
totală de e;primare sincron, dans, balet, pantonimă
/enis de c6mp, tenis de masă,
?tabilirea unei rela4ii de ac4iune) &mpunerea suprema4iei -ela4ia dintre '
 badminton 5ocuri şi sporturi
reac4iune fizice ad"ersari sau ' echipe
colecti"e

Tabelul nr.#. Caracteristici ale activităţilor de loisir

Acti"ită4i motrice de timp liber 


*onceptul ) *alitatea "ie4ii
• /ermenul de calitate a "ie4ii se referă în linii generale la descrierea şi e"aluarea naturii şi la men4inerea
condi4iilor de "ia4ă a diferitelor categorii de cetă4eni.
• !ecesitatea elaborării şi mai ales a îmbunătă4irii continue a calită4ii "ie4ii a fost sesizată încă din anii M:3
datorită MMmişcării pentru indicatori socialiF.
• *a urmare a unor programe gu"ernamentale 7educa4ionale, sociale şi de mediu8 s)a a0uns la concluzia că
este necesară utilizarea unor indicatori prin care să se măsoare calitatea "ie4ii.
• (e asemenea, conceptul de calitate a "ie4ii este tot mai des amintit în documentele *onsiliului @uropei
cu pri"ire la popula4ia 4ărilor europene.
• In anul '33$, domeniul calită4ii "ie4ii de"ine unul de interes ma0or in cadrul N@, mai precis prin
Bunda4ia @uropeană pentru îmbunătă4irea condi4iilor de "ia4ă şi muncă cu sediul la (ublin.
Astfel, între anii '33$ ) '33= s)a lansat un program de cercetare şi monitorizare a calită4ii "ie4ii. Această
federa4ie europeană înfiin4ata în $19< s)a ocupat, în general, de îmbunătă4irea calită4ii "ie4ii cetă4enilor din N@
• *alitatea "ie4ii reprezintă totalitatea condi4iilor care asigură integritatea "ie4ii biologice, satisfacerea
caren4elor de ordin social)economic legate de ni"elul de trai material şi spiritual, care să permită
echilibrul şi desă"6rşirea continuă a personalită4ii umane O*alitatea "ie4ii cuprinde calitatea mediului
încon0urător, calitatea "ie4ii de muncă, calitatea "ie4ii familiale F 7(ic4ionar de economie politică, $19=8.
• O*alitatea "ie4ii este dată de percep4iile indi"izilor asupra situa4iilor lor sociale în conte;tul sistemelor de
"alori culturale în care trăiesc şi în dependen4ă de propriile trebuin4e standarde şi aspira4iiF 7hoQol
Eroup, $11=, $1128.
• *alitatea "ie4ii este gradul de satisfacere a ne"oilor umane în baremul fizic, psihic, social, material,
structural şi profesional.
• *alitatea "ie4ii este un proces e"oluti", fiind rezultanta raportării condi4iilor de "ia4ă şi a acti"ită4ilor care
compun "ia4a umană, la necesită4ile, "alorile, inspira4iile umane. !e referim aici at6t la e"aluarea
diferitelor condi4ii 7mediul ambient, rela4ii interpersonale, "ia4ă de familie8, c6t şi la e"aluarea globală a
"ie4ii 7c6t este ea de bună sau de satisfăcătoare8.

*omponentele structurale ale calită4ii "ie4ii
• Cia4a şi calitatea ei reprezintă una dintre preocupările oamenilor de ştiin4ă contemporani.
• odul de apreciere a calită4ii "ie4ii ia în considerare o serie de dimensiuni ale "ie4ii printre care familia
şi prietenii, ser"iciul, "ecinii, comunitatea, sănătatea, educa4ia şi "ia4a spirituală.
• odul în care sunt percepute aceste dimensiuni ale "ie4ii este puternic marcat de trei aspecte şi anume
• de caracteristicile demografice
• de condi4iile socio) economice
• de specificul cultural
Big. $. ) reprezintă modelul de apreciere a calită4ii "ie4ii propus de cercetătorii de la Nni"ersitatea din
Kklahoma.

 Modelul de apreciere a calit ă4ii vie4ii propus de cercet ătorii de la Universitatea din Oklahoma


*omponentele structurale ale calită4ii "ie4ii
*alitatea Cie4ii

(imensiuni

C&ARA ?K*&@/SR&& -@GAR&A &!(&C&(NGN& C&ARA P@-?K!AGS ?A/&?BA*R&@T


 calitatea *N ?K*&@/A/@A  stare de sănătate &!?A/&?BA*R&@
în"ă4ăm6ntului  "enituri  e"aluarea
 calitatea asisten4ei  încredere în oamenii  securitate tuturor
medicale  încredere în institu4ii  personală condi4iilor
 locuin4ă e;periment
 calitatea conducerii   participarea la "ia4a ate de)a
societă4ii socio)politică  familie
lungul
 e"aluarea acti"ită4ii  loc de muncă "ie4ii
admins. locale
  percep4ia conflictelor
sociale
 accesul la educa4ie

• Figura 2. Aspecte privind relaţia dintre dimensiunile calităţii vieţii - adaptat după Grigore, ., #))0

Jansen Uruno membru în *omisia @uropeană pentru Vtiin4ele Cie4ii, consideră că îmbunătă4irea calită4ii "ie4ii
se poate realiza ac4ion6nd în = direc4ii diferite nutri4ie, sănătate, muncă şi mediu
3utriţie $ănătate
)alimente mai sănătoase ) pre"enirea şi tratarea bolilor
) îmbunătă4irea siguran4ei ) mediu şi condi4ii de "ia4ă mai
calită4ii alimentelor sănătoase
) procese noi de fabrica4ie sau ) reducerea costurilor 
 procese de îmbunătă4ire ser"iciilor medicale

Calitatea 2ieţii

.ediu
4cupaţie ) utilizarea sus4inută a
)crearea de noi locuri de muncă resurselor
)pregătire, perfec4ionare, şi ) mediu încon0urător mai curat
mobilitate profesională ) folosirea pe scară largă a
) dez"oltare regională

Figura !. " ăile de creştere ale calit ă4ii vie4ii #adaptat după $ansen, %., 2&&'(

• *omponentele calită4ii "ie4ii globale, după unii autori sunt calitatea "ie4ii fizice, psihice şi sociale
7Gupu, &., şi colob, '3398.
• (e asemenea, aceiaşi autori referindu)se şi la dimensiunile calită4ii "ie4ii "orbesc despre următorii
 parametrii
 a. bunăstare emo4ională sau psihică ) fericire, mul4umire de sine, sentimentul identită4ii personale, e"itare
stresului e;cesi", sentimentul de siguran4ă, stima de sine
 b. rela4iile interpersonale ) a te bucura de intimitate, afec4iune, prieteni şi prietenii, contacte sociale, suport
social
c. bunăstare materială ) proprietate, siguran4a locului de muncă, "enituri adec"ate, hrană potri"ită, statut social
d. afirmare personală ) competen4ă profesională, promo"are profesională, acti"ită4i intelectuale capti"ante,
abilită4iTdeprinderi profesionale solide, ni"el de educa4ie adec"at profesiei, împliniri profesionale
• bunăstare fizică ) sănătate, mobilitate fizică, alimenta4ie adec"ată, disponibilitatea timpului liber,
acti"ită4i interesante în timpul liber, asigurarea asisten4ei medicale de calitate, asigurări de sănătate,
formă fizică optimă sau fitness concretizat în cei = ? ?trenght ) for4ă fizică, ?tamina ) "igoare sau
rezisten4ă fizică, ?uppless ) suple4e fizică şi ?kills ) îndem6nare sau abilitate fizică
• independen4a ) autonomie în "ia4ă 7capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezen4a unor
"alori şi scopuri clar definite, autoconducerea în "ia4ă8
• integrare socială ) acceptarea în diferite grupuri sociale, prezen4a unui statut şi rol social, accesibilitatea
suportului social, climat de muncă stimulati", participarea la acti"ită4i comunitare, acti"itatea în
organiza4ii nongu"ernamentale, apartenen4a la o comunitate spiritual)religioasă.
• asigurarea drepturilor fundamentale ale omului ) dreptul la "ot, dreptul la proprietate, la intimitate,
accesul la în"ă4ătură şi cultură, dreptul la un proces rapid şi echitabil.
• (in perspecti"a acti"ită4ilor fizce de timp luber, calitatea "ie4ii este abordată din punctul de "edere al
sănătă4ii, în"ă4ăm6ntului şi educa4iei.

*onceptul de sănătate
• en4inerea permanentă a unei stări normale de sănătate este o probă dificilă pe care fiecare dintre noi
trebuie să o treacă zilnic.
• Nn aspect important în această ecua4ie îl reprezintă iresponsabilitatea.
• (acă realizăm sau suntem conştien4i că responsabilitatea pentru men4inerea unei stări de bine în plan
fizic, psihic şi social depinde doar de noi, atunci "om reuşi să facem alegerile potri"ite pentru "ia4a
noastră.
• ?ănătatea este o condi4ie indispensabilă pentru e;isten4a acti"ă a omului, un bun de nepre4uit, care nu are
O"aloare de schimb şi nu poate fi riscată, pentru că se pierde cu uşurin4ă şi se recapătă greuF 7&onescu,
A., azilu, C., W19$8.
• O?ănătatea ca bunăstare fizică, psihică şi socială este instabilă şi mereu amenin4ată de fel de fel de
factoriF 7(răgan, &., $1238.
?ănătatea pare să)şi asume dimensiuni ale conceptului calită4ii "ie4ii. @ste ştiut faptul că Osănătatea socialăF este
recunoscută ca o dimensiune indisociabilă a sănătă4ii generale.
• ?ănătatea socială este considerată ca fiind modalitatea prin care o persoană are un anumit comportament
în rela4ie cu al4ii, aceştia reac4ion6nd la acest comportament.
• ?ănătatea socială poate fi interpretată în diferite feluri. (e e;emplu, în cadrul anchetei de sănătate
efectuate în Uelgia în '33=, sănătatea este tradusă în termenii suportului social.
• *onceptul de calitate a "ie4ii răspunde cel mai bine ne"oii de a se a"ea în "edere globalitatea persoanei.
*ercetătorii în domeniul calită4ii "ie4ii 7cu e;cep4ia medicilor8 fac o distinc4ie clară între conceptul de
calitate a "ie4ii şi cel al sănătă4ii.
Problema este de a şti dacă referirea se face la sănătatea calită4ii "ie4ii sau la calitatea "ie4ii legată de sănătate.
K? 7Kganiza4ia ondială a ?ănătă4ii8 consideră sănătatea socială ca fiind un aspect important al calită4ii "ie4ii
legată de sănătate
• In cadrul eurobarometrului O@uropenii şi calitatea "ie4iiF 7'3:8, subiec4ii au a"ut de ales dintr)o listă de
$< factori ) + factori care contribuie cel mai mult la ni"elul lor de "ia4ă actual şi + factori care pot
contribui la ameliorarea ni"elului lor de "ia4ă. &ar alegerea subiec4ilor a mers spre
• a fi în stare bună de sănătate ) '<>
• a a"ea "enituri suficiente pentru satisfacerea ne"oilor ) $<>
• a a"ea membri de familie pe care se poate conta la ne"oie ) $=>
• In cadrul eurobarometrului O@uropenii şi calitatea "ie4iiF 7'3:8, subiec4ii au a"ut de ales dintr)o listă de
$< factori ) + factori care contribuie cel mai mult la ni"elul lor de "ia4ă actual şi + factori care pot
contribui la ameliorarea ni"elului lor de "ia4ă. &ar alegerea subiec4ilor a mers spre
• a fi în stare bună de sănătate ) '<>
• a a"ea "enituri suficiente pentru satisfacerea ne"oilor ) $<>
• a a"ea membri de familie pe care se poate conta la ne"oie ) $=>
• In cadrul eurobarometrului O@uropenii şi calitatea "ie4iiF 7'3:8, subiec4ii au a"ut de ales dintr)o listă de
$< factori ) + factori care contribuie cel mai mult la ni"elul lor de "ia4ă actual şi + factori care pot
contribui la ameliorarea ni"elului lor de "ia4ă. &ar alegerea subiec4ilor a mers spre
• a fi în stare bună de sănătate ) '<>
• a a"ea "enituri suficiente pentru satisfacerea ne"oilor ) $<>
• a a"ea membri de familie pe care se poate conta la ne"oie ) $=>
• (răgan, &., 7$12+8 sus4ine că trebuie să acceptăm implementarea condi4iei fizice în conceptul şi
terminologia sănătă4ii. A fi sănătos înseamnă a fi puternic, a fi "iguros, robust din punct de "edere fizic,
rezistent la efort şi la agen4ii stresan4i pro"eni4i din mediul ambiant.
• K? defineşte sănătatea astfel O?ănătatea este starea de completă bunăstare fizică, mentală şi sociala,
care nu se reduce la absen4a bolii sau a infirmită4ii. (e4inerea celei mai bune stări de sănătate de care
este capabilă persoana umană este unul dintre drepturile fundamentale ale omuluiF.

Acti"ită4i motrice de timp liber 


$ervicii de agrement si divertisment concept * &unctii* tipologie

• &n prezent timpul liber nu este apreciat doar ca un timp rezidual in raport cu timpul de munca ci acesta
este folosit in scopul largirii orizontului de cunoastere precum si de odihna acti"a pentru reconfortare.
• Astfel, se poate constata ca noile ne"oi de consum si noile e;igente pri"ind calitatea componentelor
turistice aduc imbunatariri pri"ind consumul timpului liber , stimuland aparitia si dez"oltarea unor
ser"icii specifice , a celor de agrement.
• ?er"iciile de agrement fac parte din categoria de baza a produsului turistic deoarece asigura odihna
acti"a a turistilor prin satisfacerea ne"oilor fizice si psihice ale turistului, creand cadrul necesar
 petrecerii placute si instructi"e a timpului liber. ?er"iciile de agrement contribuie astfel direct la
realizarea calitatii "ietii .
• Agrementul se defineste ca fiind ansamblul mi0loacelor, echipamentelor, e"enimentelor si formelor
oferite de unitati, statiuni sau zone turistice , capabile sa asigure indi"idului sau grupului social o stare
de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o
amintire fa"orabila.

• Prin aceasta definitie se remarca atat "arietatea acti"itatilor de animatie si multitudinea planurilor pe
care actioneaza precum si faptul ca agrementul se constituie ca un element fundamental pentru
satisfacerea ne"oilor de odihna acti"a ale turistilor, e"identiind statutul agrementului de componenta de
 baza a ser"iciilor turistice .
• Kbiecti"ul principal al unui program de animatie este de a propune turistilor o serie de acti"itati, de care
acestia sa fie constienti ca e;ista si la a caror desfasurare pot sa participe acti" sau sa aleaga o "iata
sedentara, fara sa fie preocupati de respecti"ele acti"itati.
• /uristii trebuie sa fie constienti ca acti"itatile e;ista si daca simt ne"oia sa participe nimic nu ii poate
impiedica.
• *oncomitent cu aparitia ser"iciilor de agrement, ca urmare a satisfacerii ne"oilor turistilor legate de
oferirea posibilitatii de a a"ea o "iata de "acanta mai acti"a, sa stabileasca relatii intre ei, moti"ati de un
imbold comun, di"ertismentul, se dez"olta un alt concept la fel de important si anume animatorul
turistic.
• Animatorul trebuie sa fie abil astfel incat sa moti"eze turistii sa participe la diferite acti"itati, cu unicul
scop de a face acestora se0urul cat mai placut si mai amuzant si de a)i a0uta sa)si recuprereze fortele, nu
doar fizice cat si cele psihice, inainte de a re"eni la "iata cotidiana.
• Animatorul turistic este persoana care coordoneaza acti"itatile unui grup de turisti, misiunea sa fiind ca
respecti"ul grup sa)si indeplineasca obiecti"ele, fa"orizand in acelasi timp relatiile interumane .
• (in punctul de "edere al organizatorilor de turism, agrementul reprezinta un factor de competiti"itate ,
de crestere a atracti"itatii statiunilor turistice prin di"ersificarea si dez"oltarea mi0loacelor de agrement .
Prezenta animatiei si "arietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de
cele mai multe ori, re"enirea acestuia
Acti"itatile de agrement desi sunt eterogene si dinamice , cu o multitudine de forme particulare se pot grupa in
functie de mai multe criterii si anume 
• *el mai frec"ent organizarea agrementului se particularizeaza pe forme de turism de litoral, montan 7de
"ara si de iarna8, balnear si in orase 7pe trasee turistice8 .
• &n cadrul turismului de litoral se remarca forme specifice de agrement si anume sporturi nautice,
talazoterapia, porturi de agrement si cluburi nautice, amena0area pla0elor pentru cura helio marina acti"a
etc.
• Pentru agrementul montan se disting acti"itati specifice pentru cele doua sezoane X de "ara  drumetii,
alpinism, speologie, mountain bike etc. si de iarna  soprturi de iarna, schi, bob, saniute, patina0 etc.
• Pentru turismul balnear acti"itatile de agrement for fi in concordanta cu ne"oile specifice persoanelor de
"arsta a treia .
• &n functie de spatiul de desfasurare se disting agrement inchis 7club, hotel, teatru, cinema, discoteca etc.8
si agrement in aer liber 7gradini publice, parcuri de distractii, stadioane, comple;uri sporti"e etc.8
• (upa sezonul turistic se e"identiaza agrement de iarna 7sporturi de iarna8 , agrement de "ara 7sporturi
nautice8 si agrement permanent .
• K alta modalitate de structurare a ser"iciilor de agrement are drept criteriu numarul de participanti si se
remarca agrement indi"idual si animatie de grup
• Prestatiile de agrement se grupeaza si dupa scopul a"ut in "edere in competiti"e si ca scop in sine .
• Nn alt criteriu folosit este "arsta si se e"identiaza ser"icii de agrement pentru copii, pentru tineri, pentru
adulti si pentru "arsta a treia.
&n functie de pret ser"iciile de agrement se impart in ser"icii gratuite, cu pret unic, cu pret mediu si de lu;
• (upa ni"elul de organizare se disting  servicii organizate de catre unitatile de cazare si/ sau alimentatie ,
 servicii organizate la nivelul statiunilor  si servicii organizate de catre terti.

• ?er"iciile organizate la ni"elul statiunilor au un grad mai mare de comple;itate si di"ersificare deoarece
acestea sunt realizate cu a0utorul societatilor comerciale turistice si cu administratiile locale.
• ?er"iciile organizate la ni"elul statiunilor pot fi centre de echitatie, centre sporti"e, cluburi de "acanta
etc.
• Printre ser"iciile organizate de catre terti se numara parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor
teatrale, muzicale, de dansuri etc .
• &n functie de modaliatatea de participare a "izitatorilor prestatiile de agrement se grupeaza in active prin
implicarea turistului in diferite programe de di"ertisment 7sporturi, concursuri, 0ocuri8 si  pasive in care
turistul se comporta ca un simplu spectator 7"izitarea obiecti"elor turistice, participarea la anumite
e"enimente culturale, sporti"e8
Parcul de distractii Ulackpool Pleasure Ueach din Yorkshire , Anglia
• @uropa nu este lipsita de parcuri de disractii, dar cel mai mare si mai interesant se afla nu pe continentul
 propriu)zis , ci dincolo de area anecii, in Anglia .
• Ulackpool Pleasure Ueach este considerat, in ceea ce pri"este spectaculozitatea echi"alentul britanic al
americanului DennHLood Park 7 Pittsburgh 8.
• &naugurat in $21:, el conser"a inca un montagne russe din lemn 7Uig (ipper8, laudandu)se totodata cu
doua caruseluri, un Ehost /rain si o Ulack Jole, o centrifuga uriasa 7 BlHing achine8 si o replica
moderna a *orabiei lui !oe.
• *ea mai noua atractie este Calhalla 7cu o lungime de :<3 de metri, a fost inaugurata in '333 si a costat
$< milioane de lire sterline, redand infricosator toata istoria "ikingilor 8.
• Calhalla este considerata cea mai mare instalatie tip rollercoaster al carei circuit se desfasoara integral pe
intuneric. Pentru copii, s)a construit separat parcul tematic Uea"er *reek, cu "ersiuni mai mici ale
tuturor instalatiilor, inclusi" rollercoaster)ului din lemn .
• andria parcului de la Ulackpool ramane, totusi, rollercoaster)ul Uig Kne . &naugurat in $11=, este
construit din otel , masurand $:9<,< metri lungime si :+,9 metri inaltime . Citeza ma;ima inregistrata pe
circuit este de $$1 kmTh, iar o calatorie e;trema 7curbe de :< de grade, in care se e;ercita forte de +)=E8
dureaza doua minute si treizeci de secunde. ?imultan, pe traseu se afla trei garnituri .
• ?N-?A  “(escopera. @ lumea ta W” , nr. $+, '33=
Agrementul poate sa de"ina moti"atia principala de calatorie atragand dupa sine aparitia unor noi tipuri de
"acanta cum ar fi  "acanta de schi, "anatoare, pescuit alpinism, echitatie
 $eli schi 

• Jeli schiul s)a nascut in *anada, mai precis in untii Purcell din Uritish *olumbia, unde pe o suprafata
de '333 kmp se afla zone ideale pentru practicarea acestui tip de schi e;trem .
• Barnham, *auldron, *oppercroLn, @HebroL Borster, Paradise si mai ales 5umbo alcatuiesc impreuna cae
mai faimoasa locatie din lume pentru “schiatul din elicopter” . ?ezonul se deschide pe $< decembrie si
dureaza pana in aprilie, pe anumite trasee putandu)se schia chiar pana spre "ara . ?ezonul de "arf este
considerat a fi $ februarie)'3 martie .
• &n functie de categoria la care se incadreaza fiecare indi"id 7e;pert, a"ansat sau intermediar 8 si pe care
este obligat sa o inscrie intr)un formular special inainte de a capata permisul de schiat sunt la dispozitie
trasee de pana la $933 m lungime, cu o diferenta de ni"el cuprinsa intre 933 si $'33 de metri, startul
fiind dat la altitudine de '133)+333 m .
• Carsta minima pentru participare este de $1 ani iar formularul contine pre"ederi foarte stricte care
e;onereaza organizatorii de raspunderea legala in caz de accidente 7inclusi" cele de elicopter8 .

/ipurile de anima4ie
/ipurile de animatie proprii unitatilor de cazare sunt
• anima4ie de pură deconectare
• animatia recreati"a, indreptata spre destinderea si petrecerea unui se0ur agreabil 7spectacole,
concursuri8
• animatie culturala
• animatie sporti"a care are la baza interesul pentru cultura propriului corp 7hotelurile isi creaza propriile
sali de gimnastica8
• animatie comerciala
• animatie spectacol
• animatie gastronomica
• animatie profesionala
• animatia infantila, poate cea mai importanta, alcatuita dintr)o serie de acti"itati placute prin care copiii
 pot sa se 0oace, sa con"ietuiasca si sa participe la 0ocuri alaturi de altii de "arsta lor, sub atenta
supra"eghere a personalului hotelului.

•  Animatia de pura deconectare se refera la acele acti"itati prin care se e"adeaza din cotidian iar in
categoria acestora intra baile de soare si mare, plimbarile prin natura, drumetiile, "izitarea di"erselor
obiecti"e turistice, intalnirile cu rudele si prietenii etc .
•  Animatia recreativa este practicata de un numar mare turisti si nu de putine ori aceasta reprezinta chiar
maoti"atia principala a calatoriei . Animatia recreati"a se constituie din "izitarea parcurilor de loisir 
generale 7cu echipamente de distractie, cu persona0e indragite din benzi desenate, din po"esti etc8,
tematice 7planetariu, zoologice8, rezer"atii si cazinouri . Parcuri de distractie precum (isneHland ,
orasele ca Gas Cagas, Atlantic *itH atrag un numar impresionant de "izitatori si formeaza un nou tip de
"acanta .
•  Animatia comerciala presupune folosirea timpului liber pentru efectuarea unor cumparaturi uzuale sau
specifice . Aceasta necesita adoptarea unei strategii adec"ate pri"ind dez"oltarea unei retele comerciale
si asigurarea unei game sortimentale care sa tina cont de cerintele si ne"oile turistilor .
• Animatia orientata spre realizarea unei depline forme fizice X anima4ia sporti"ă, se refera atat la
 posibilitatea efectuarii de cure 7balneare, de infrumusetare, de slabire, fitness etc8 precum si la
 practicarea diferitelor sporturi 7tenis, "olei, golf, inot, schi etc.8 si a unor acti"itati mai deosebite cu un
grad de risc mai ridicat si anume sarituri cu parasuta si deltaplanul, ri"er rafting etc.
• Animatia culturala se refera la acele acti"itati care presupun formarea si educarea si dez"oltarea
anumitor cunostinte ale turistului, care pune accent pe latura morala a personalitatii indi"idului.
Animatia culturala se prezinta sub forma de "izite la muzee si case memoriale, participarea la
e"enimente culturale, burse de studii,se0ururi de in"atare de limbi straine , "izitarea edificiilor de natura
religioasa, pelerian0e, "izitarea unor obiecti"e istorice etc.
• Animatia spectacol are o multitudine de forme de manifestare si pri"este di"ersitatea peisagistica,
frumusetea florei si a faunei, spectacole de teatru, film, muzica, e"enimente de arta, folclorice,
competitii sporti"e etc.
• Animatia gastronomica genereaza acti"itati de di"ertisment legate de e;pozitii si concursuri de natura
culinara si circuite pe aceasta tema .
• Animatia profesionala se refera la targuri , e;pozitii, congrese etc. Acest tip de animatie se adreseaza
unui public a"izat