Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
TEMA DE CASA
Operaţii şi echipamente de proces
Grupa 741
1
Zona de tranşare-procesare
Sala de tranşare
Sala de procesare
Această zonă se compune din patru încăperi distincte, cu acces direct din
holul tehnologic, în care se vor depozita produsele de tip Wurştel la 0-40 C şi
produsele fierte-afumate la temperatura de 10-120C.
Spaţiile tehnice
2
Spaţiile auxiliare. Linia tehnologica de prelucrare a carnii
3
Fazele procesului tehnologic de pregătire a compoziţiei cuprind următoarele
operaţii:
Umplerea şi legarea.
Umplerea este o operaţie specifică preparatelor de carnecare se prezintă sub
formă de batoane ca, de exemplu:salamurile, cârnaţii, tobele etc. Această operaţie
se desfasoară înmai multe faze:
4
Pregătirea membra
Prospături 15%
Specialități 20%
Salamuri şi cârnaţi40%
Afumături10%
Cărnuri tocate semipreparate 15%
preparate din carne crude: carne tocată, pastă de carne pentru mici, cârnaţi
cruzi;
preparate din carne pasteurizate: caltaboşi, tobe, drob;
preparate afumate: cârnaţi afumaţi, slănină afumată, costiţă afumată;
preparate afumate la cald şi pasteurizate: kaiser;
prospături: parizer, crenvurşti;
preparate cu structură heterogenă: salamuri şi cârnaţi;
specialităţi pasteurizate: ruladă, muşchi file condimentat, şuncă;
specialităţi afumate: muşchi Montana;
specialităţi pasteurizate şi afumate: muşchi ţigănesc.
5
Afumarea cu lichid de afumare urmăreşte reducerea duratei, crearea unui flux
continuu,economisirea lemnului, eliminarea acţiunii nocive a fumului şicrearea unor
condiţii igienice.
Fierberea - este operaţia care continuă acţiunea de pasteurizare începută la
afumare şi procesul de denaturare a proteinelor ducând la apariţia unei arome
specifice. Fierberea se realizează în cazane cu apă sau celule cu abur la circa
80°C.c)
Răcirea - are ca scop, trecerea cât mai bruscă la temperaturi mai mici de t
<37°C pentru a împiedica dezvoltarea germenilor. Se face sub duş cu apă rece, timp
de 15-30 minute în funcţie de mărimea batoanelor.
Prin schema tehnologică se înţelege înşiruirea operaţiilor generale prin care materiile
prime şi materiile auxiliare sunt transformate în produs finit, în ordinea desfaşurării
acestora în procesul de fabricaţie fără o descrierea mănunţită a transformărilor ce se
produc.
6
nelor pentru umplere.
Membranele folosite pot fi naturale sau artificiale. Înainte de folosire se
verifică dacă corespund calitativ din punct de vedere al salubrităţii şi integrităţii lor;
apoi li se apreciază rezistenţa şi elasticitatea. Membranele la care se constată
defecte se înlatură.Membranele sărate se spală de sare, după care se înmoaie în
apă rece.
Membranele de bovine se ţin la înmuiat timp de 12 -16 ore, iar cele de porc şi
oaie circa 2-3 ore, înmuierea considerându-se terminată când maţele încep să
devină elastice.După înmuiere se clătesc în curentul de apă de la robinet, dupăcare
urmează un nou control al rezistenţei prin insuflare de aer îninteriorul membranei
sau umplerea cu apă. Maţele cu rezistenţăslabă, cele cu găuri sau alte defecte se
înlatură din fabricate.Membranele uscate se înmoaie cu puţin timp înainte defolosire
în apă calduţă şi se leagă la unul din capete.
Umplerea membranelor se face cu ajutorul şpriţurilor.Maşinile de umplut sunt
prevăzute cu seturi de ţevi de diferitecalibre şi dimensiuni, confecţionate din oţel
inoxidabil.La introducerea în membrană, compoziţia trebuie să fie bine presată,
pentru a nu rămâne goluri de aer.
Legarea este o operaţie comună atât preparatelor sub forma de batoane sau
şiraguri cât şi preparatelor din grup a specialităţi. După umplerea membranelor are
loc formarea batoanelor şi legarea cu sfoară. Legarea se face la capătul batonului,
iar la unele sortimente şi transversal şi longitudinal. La unele produse, cum sunt
crenvurştii se foloseşte răsucirea membranelor la distanţe egale.
Pentru a se mecaniza legarea salamurilor şi cârnaţilor s-au introdus maşini
de clipsat.După legare, batoanele se ştufuiesc, cu ajutorul unui stufăr cuace de oţel,
apoi se agaţă pe beţe cu secţiune dreptunghiulară, iar acestea se aşează pe rame
metalice. Urmează apoi tăierea capetelor de membrană şi de sfoară care rămân de
la umplere şi legat.
Tratamentul termic se desfăşoară în mai multe faze:
afumarea
fierberea
răcirea
7
Carcasa şnecului transportor (de alimentare) se racordează cu şuruburi la
port lagărul mecanismului de antrenare şi de batiul maşinii sprijinindu-se pe bucşele
de conducere din batiu. Carcasa şnecului de presare este executată din oţel
inoxidabil şi se racordează rabatabil la carcasa şnecului transportor. Sitele şi cuţitele
sunt executate din oţel inoxidabil. Pe peretele lateral al batiului se fixează
comutatorul electric pentru schimbarea turaţiilor. Partea superioară a batiului este
închisă de pâlnia de alimentare prevăzută cu grilaj de protecţie.
8
În funcţie de modul de preluare a materiei prime din buncărul de alimentare se
deosebesc:
Turaţia şnecului de lucru variază între 100-200 rot/minut pentru maşini rapide.
Mecanismul de tăiere este format din cuţite şi site, cuţitele fiind în formă de
cruce cu tăişul format pe o parte sau pe ambele părţi. Sitele au diametru între
2,3,4,5,6,8,10,13,18 şi 10 mm pentru a se putea realiza diverse mărimi ale
particulelor semifabricatelor.
9
10
Maşini pentru mărunţirea fină
Aceste utilaje sunt destinate obţinerii bradtului sau compoziţiei pentru unele
preparate din carne. În această categorie intră: cuterele, maşinile de mărunţit
cuţite şi site, mori coloidale, maşini rotative.
Cuterele sunt maşini destinate mărunţirii fine a cărnii. Principiul de
funcţionare al cuterelor diferite este acelaşi, cu deosebirea că unele lucrează sub
vid sau sunt prevăzute cu manta de încălzire sau răcire a cuvei.
Caracteristicile cuterului matocut 100:
-capacitatea cuvei:100 l;
-numărul cuţitelor: 4, 6, 8 bucăţi;
-capacitatea utilă: 90 l;
-puterea instalată:19.5/24.5 kw
-turaţia cuvei:9/18 rot/min;
-turaţia cuţitelor:1500-3000 rot/min;
-turaţia discului de golire:69 rot/min;
-dimensiunile de gabarit:2060*1300*140;
-masa netă: 1170 kg.
11
Instalaţia electrică are în componenţă trei motoare electrice, panoul de
comandă. Panoul de comandă este prevăzut cu butoane pentru pornirea-oprirea
motoarelor şi cu lămpi de semnalizare aferente.
12
CUTTER
13
Utilaje pentru malaxare
Pentru obţinerea compoziţiei preparatelor din carne se pot folosi malaxoare cu braţe
rotative şi cuvă mobilă, malaxoare cu braţe rotative sigma şi malaxoare cu spirală.
Pentru industria cărnii ( în special pentru prospături) se recomandă să se lucreze cu
malaxoare sub vid deoarece se obţin produse cu gust, culoare şi consistenţă
superioare.
Produsele nedezaerate conduc în timpul tratamentului termic la modificarea culorii,
căpătând culoare cenuşie, brun-verzuie.
Vacuumarea înainte de introducerea în membrane prezintă şi un alt avantaj
(produsele devin mai dense, cu volum mai redus, deci economie de membrane).
Malaxorul pentru carne tip MACAVID lucrează sub vid şi are deschidere frontală
pentru evacuarea compoziţiei.
Caracteristicile funcţionale ale malaxorului MACAVID-400
capacitatea totală a cuvei: 400 l;
capacitatea utilă a cuvei: 340 l;
-numărul şnecurilor de malaxare:2;
-durata de malaxare:1-4 min.;
-puterea instalată:10.5 kw;
-dimensiunile de gabarit:1375*825*1475;
-masa netă;2170 kg.
14
Malaxorul Macavid-400
Componente:
1-cuvă
2- melci
3- capace
4-sistem de ridicare a capacelor
5-sistem de etanşare
6-picioare
15
Batiul malaxorului este realizat din profile laminate sudate acoperite de tablă
din oţel inoxidabil. El este prevăzut cu o serie de capace demontabile care permit
accesul la grupările de acţionare, instalaţia hidraulică şi instalaţia de vidare.
Cuva executată din oţel inoxidabil, este împărţită în două compartimente în
care se rotesc cei doi melci care realizează malaxare. Pe cuvă, în partea
superioară, se fixează capacu de alimentare, acţionat hidraulic.
Sistemul de malaxare este compus din doi melci, acţionaţi independent prin
câte o transmisie cu lanţ cu două motoreductoare.
Melcii sunt executaţi din tablă din oţel inoxidabil şi prevăzuţi cu arbori
tubulari pentru rigidizarea construcţiei şi realizarea unei centrări corecte faţă de
interiorul cuvei.
Grupul de antrenare este format din două motoreductoare identice fixate pe
câte o placă având poziţie reglabilă cu ajutorul unui întinzător pentru transmisia cu
lanţ.
Instalaţia de vidare este compusă din pompa de vid,separator de apă,
regulator de vid, vacuumetru, ventil de aerisire şi conducte. Instalaţia realizează
vidul necesar procesului tehnologic, funcţie de umiditatea aerului aspirat pentru
intrarea aerului în cuvă, în faza premergătoare descărcării, cuva este prevăzută
cu robinet cu cep.
Instalaţia hidraulică serveşte la realizarea închideri capacului de alimentare
(superior) şi capacele frontale (de descărcare). Este astfel concepută încât
lucreză în gol în timpul cât nu se acţionează cilindrii hidraulici.
16
măcinarea se realizează în ciclu deschis. Pentru o mărunţire cât mai fină este
necesar ca numărul de ciocane să fie cât mai mare.
La exploatarea maşinii trebuie ca aceasta să fie perfect echilibrată static şi
dinamic. Alimantarea morii cu material se face după ce turaţia a ajuns la regim.
Moara este formată din pâlnia de alimentare 1, carcasa 2, placa de spargere
3, rotorul 4 fixat pe axul 5, ciocanele 6 articulate la periferia rotorului 4, sita 7 şi
gura de evacuare 8.
Părţi componente:
pâlnia de alimentare
2- carcasă
3- placă de săpargere
4-rotor
5-ax
6-ciocane articulate
7-sită
8-gură de evacuare
17
Maşini pentru umplut, dozat, proporţionat
MAŞINA CONTIVAC-250
18
1- pâlnie de umplere
2- cadrul maşinii
3- dispozitivul de umplere
4- reductor
5- instalaţia de vid
6- dispozitivul de acţionare
7,7’-electromotor
8-electromotorul sistemului de umplere
9- electromotorul pompei de vid
19
La terminarea lucrului se opresc cele două motoare electrice, apoi se trece
la igienizarea maşinii care constă în curăţirea generală a maşinii, în demontarea şi
igienizare, în remontarea melcului conic, a melcilor de lucru şi a vizorului.
Principalele caracteristici:
capacitatea: 2 cărucioare/şarjă;
puterea instalată: 7 KW/celulă;1,4 Kw generator de fum;
durata şarjei: 6 h max.;
temperatura de fierbere:100ºC max;
temperatura fumului: 45-80 ºC;
volumul de aer vehiculat: 5000 m3/h;
debitul de fum:50 m3/h min;
domeniul de reglaj al umidităţii:30-100 %;
presiunea aerului: 3-6 bar;
consumul maxim de abur:260 kg/h;
consumul de rumeguş:10 kg
dimensiuni celulă: 3770*2240*3243 mm;
lungime celulă cu uşa deschisă:5194 mm;
generator de fum:1570*1150*2250 mm;
suprafaţa ocupată: celulă:10,7 m2;
generator de fum:1,7 m2;
masa netă: celulă: 2600 kg;
generator;520 kg.
20
Instalaţia INFA-10 este compusă din: celula de fierbere şi afumare,
generatorul de fum, instalaţia conductelor, instalaţia electrică.
CELULA DE FIERBERE ŞI AFUMARE este compusă din cadrul celulei
(pereţi dubli din oţel inoxidabil între care se află izolaţie termică), uşa de acces cu
garnituri de etanşare şi butoane de strângere, dispozitiv de suspendare şi ghidare
a cărucioarelor, tubulatură şi elemente de legătură cu instalaţia conductelor pentru
realizarea insuflării şi absorbţiei amestecului aer-fum-abur în interiorul celulei,
sesizoare de temperatură şi umiditate. Circulaţia amestecului realizează un
tratament termic omogen pentru preparatele din carne introduse pe cărucioare.
INSTALAŢIA CONDUCTELOR este alcătuită din corp de absorbţie,
schimbător de căldură, corp de amestecare, clapete dirijare fum, gvfentilator
principal, ventilator de evacuare, conducte de abur, ventile, robinete, oală de
condens, tubulatură de legătură.
INSTALAŢIA ELECTRICĂ este formată din motoare elctrice de acţionare,
ventile electromagnetice, umidometru cu înregistrator electronic de temperatură,
panou de comandă şi forţă.
21
Exploatarea celulei de fierbere şi afumare
22
Instalaţia conductelor este alcătuită din corp de absorbţie, schimbător de
căldură, corp de amestecare, clapete de dirijare fum, ventilator principal, ventilator
de evacuare, conducte de abur, ventile,robinete, oala de condens şi tubulatura de
legătură.
23
Exploatarea tunelului
Rastelele cu produse sunt aduse până în faşa uşii tunelului, sunt introduse în
interior prin acţionarea conveierului. După încărcarea rastelelor, uşile se închid etanş
şi se pune în funcţie instalaţia de condiţionare cu parametrii fixaţi anterior. Parametrii
se fixează în funcţie de temperatura şi umiditatea aerului exterior, în funcţie de
anotimp. Vara aerul recirculat în proporţie de 90 % se amestecă cu 9 % aer proaspăt
şi filtrat, amestecul se trece prin bateria de răcire, separatorul de picături şi este
refulat prin ventilatorul coaxial spre tunel. Pe parcurs este împrospătat cu 1 % fum
debitat de generatorul de fum. Amestecul obţinut este refulat în tunel prin diuze
tronconice, aşezate de o parte şi alta a pereţilor tunelului, cu o viteză de 1,1-2 m/s.
Iarna amestecul recirculat în proporţie de 84 % este împrospătat cu 15 % aer
proaspăt filtrat şi trecut prin bateria de încălzire.
După terminarea afumării se închide ventilatorul centrifugal de injectare a fumului,
se deschide la maxim clapeta de reglare a canalului de evacuare şi se aeriseşte
tunelul. După aerisire se opresc ventilatoarele coaxiale ale instalaţiei de condiţionare
şi se deschid uşile tunelului. Se pune în funcţiune conveierul şi se descarcă tunelul.
După terminarea lucrului, podeaua tunelului trebuie bine igienizată, de
grăsimea scursă de pe produse, cu soluţie de detergenţi sau sodă şi apoi se spală
cu multă apă.
Pereţii tunelului datrorită depunerilor de funingine se vor spăla o dată pe
săptămână cu soluţie caldă de detergenţi şi apoi limpeziţi cu multă apă caldă.
Uscarea pereţilor se face prin circularea aerului prin tunel, uşile fiind închise
etanş.
24
Mijloace de transport
Caracteristici tehnice:
25
Transportoare
Aceste mijloace de transport servesc pentru transportul cărnii rezultate la
tranşare-dezosare-alegere (transportor cu bandă din oţel inoxidabil), pentru
transportul salamurilor crude în sala de umplere (transportor cu bandă din cauciuc).
Mijloace pentru ridicat
Caracteristici tehnice:
26
Instalaţia electrică asigură comanda, protecţia şi semnalizarea stării de
funcţionare a elevatorului.
27
Bibliografie
28