Sunteți pe pagina 1din 7

Modurile schemelor

Cum ne purtăm când schema este activată

Conceptul de mod în terapia centrată pe scheme:


 O stare tranzitorie;
 “Acele scheme cognitive sau procese ale schemelor cognitive – adaptative
sau dezadaptative – care sunt active la un moment dat în cazul unei
persoane”;
 Parte a Sinelui sau a Identității unei persoane care este declanșată sau activă
la un anumit moment (dacă ne referim la Moduri Dezadaptative, acestea sunt
declanșate o dată cu declanșarea schemei).

Diferența dintre Schemă și Modurile Schemelor

Schemă Mod
Pot fi văzute ca trăsături stabile de Sunt stări tranzitorii;
personalitate;
O temă uni-dimensională (ex. O constelație de scheme și răspunsuri de
Deficiență/Rușine); coping care se activează la un anumit
moment;
Cuprinde credințe, emoții și stări Include și comportamente observabile;
fiziologice;

Personalități încadrabile în normalitate vs. Tulburări de Personalitate:


 Cu cât o persoană este mai aproape de ceea ce definim ca “sănătate psihică”,
cu atât modurile ei vor fi mai independente, și prezenta modurilor
dezadaptative va fi mai puțin prezentă și mai puțin intensă;
 În unele tulburări de personalitate modurile pot varia extrem de rapid – shift-
ul între ele fiind intens și surprinzător;
 În alte tulburări de personalitate unele moduri dezadaptative sunt rigide și
generalizate fără a fi adecvate la realitatea de aici-și-acum;
 Diferența principală între patologie și sănătate psihică constă în abilitatea
persoanei de a alege și a integra în aici-și-acum Modul cel mai adecvat
situației respective.

Principalele modurie ale Schemelor


 Modurile de Copil;
 Modurile de Părinte (sau Modurile Critice);
 Modurile dezadaptative de Coping;
 Modurile Adaptative: Adult Sănătos, Părinte Bun, Copil Fericit.

Modurile de Copil
Copilul Vulnerabil

-Modul care resimte cele mai multe scheme centrale.


-Pacienții în acest mod pot părea triști și lipsiți de speranță, sau anxioși, copleșiti,
neajutorați și lipsiți de apărare.
-Acest mod este o reminescență a momentelor din copilărie când copilul a simțit
nevoia de a avea lângă el un Părinte care să aibă grijă de el pentru a supraviețui, iar
această nevoie nu a fost îndeplinită.
-În funcție de nevoia care nu a fost îndeplinită putem regăsi mai multe forme ale
acestui mod: Copilul Abandonat, Copilul Abuzat, Copilul Deprivat, Copilul
Deficient, Copilul singur/izolat etc.

Copilul furios

-Partea din persoană care simte și exprimă furie legată de nevoile nesatisfăcute.
-Furia este manifestată în maniere disfuncționale, adesea disproporționate față de
evenimentele ce au servit ca factori declansatori.
-În acest mod pacienții pot arăta ca și cum ar face un tantrum: pumni încleștați, fața
rosie, mișcări nerăbdătoare din picior etc.
-În general manifestările furiei sunt nepotrivite și nu conduc la îndeplinirea nevoii
sau crearea sentimentului de intimidate în relație.
Copilul furibund

-Este varianta extremă a copilului furios, ale cărui manifestări pot deveni un
pericol pentru alții și pentru mediu din jur.
-Copilul mânios pierde în totalitate controlul asupra furiei și se manifestă într-un
mod ofensator / injurios, putând să distrugă lucruri sau să rănească personae.
-Ex: copilul care-și lovește părintele / Adultul care intră în lupte de stradă, lovește
pe cineva cu mașina , apelează la violență conjugală sau își pedepsește copilul
lovindu-l.

Copilul impulsiv

-Pacientul dorește să își satisfacă dorințele (nu nevoile), într-o manieră egoistă
(fără a ține seama de alții) și necontrolată.
-Se comportă adesea ca un copil răsfățat și manifestă o toleranță scăzuta la
frustrare.
-De obicei nu se gândesc la consecințe.
-Acționează din impuls.
-Consideră limitele și regulile ca fiind nedrepte, arbitrare sau chiar punitive.
“Vreau să îmi faci pe plac acum!”

Copilul indisciplinat

-Pacienții nu au toleranță la frustrare și manifestă lipsă de răbdare atunci când


trebuie să termine o sarcină pe care o percep ca fiind plictisitoare.
-Nu poate tolera lipsa satisfacției și disconfortul (durere, conflict, pedepsire).

Modurile de Părinte (Critice)


Părintele Exigent

-Pacientul simte că trebuie să respecte norme, reguli și valori rigide, care nu sunt
adaptate contextului prezent.
-Crede că orice ar face nu este niciodată suficient și că trebuie să muncească mereu
mai mult pentru a atinge scopurile, dar sfârșește prin a fi mereu nemulțumit.
-Nu își permite să se relaxeze sau să simtă plăcere.
În general aceste reguli sunt internalizate în relație cu figurile parentale.
Părintele Punitiv

-Acești pacienți sunt agresivi, intoleranți, nerăbdători și neiertători cu ei înșiși.


-Adesea este auto-critic și resimte vinovăție.
-Simte adesea rușine cu privire la greșelile pe care le face și are senzația că merită
să fie aspru pedepsit.
-Adesea acest mod este o reflectare a ceea ce anumite figure parentale sau de
autoritate i-au făcut copiluilui pentru a-l pedepsi sau a-l învăța minte.

Modurile dezadaptative de Coping - Capitularea


Compliantul

-Pacientul se dedică celorlalți și încearcă să le facă pe plac, întrunindu-le


așteptările și/sau cerințele.
-Își suprimă emoțiile și nevoile și nu își permite să își manifeste furia.
-Capitulează în fața schemei și acționează în acord cu aceasta, ceea ce înseamnă că
poate deveni pasiv, neajutorat și în orice altă modalitate indicată de schemă.

Modurile dezadaptative de Coping - Evitarea


Protectorul detașat

-Pacientul se detașează de emoțiile puternice despre care crede că pot deveni


periculoase atunci când scapă de sub control.
-Se poate retrage din contactele sociale pentru a evita să simtă.
-Poate simți plictiseală, senzația de vid interior și chiar depersonalizare.
-Poate adopta o viziune cinică și pesimistă pentru a menține distanța față de
ceilalți.

Auto-liniștitorul detașat

-Acesti pacienți caută maniere de a se distrage pentru a putea să nu simtă emoțiile


negative și fac aceste lucruri prin comportamente de auto-liniștire (somn sau
utilizare de substanțe) sau prin auto-stimulare și activități de auto-stimulare (munca
excesivă, sport excesiv și alte adicții comportamentale).

Modurile dezadaptative de Coping - Supracompensarea


Arogantul

-Pacientul crede că este superior altora și că i se cuvin drepturi speciale și ca atare


insistă să facă sau să obțină ce vrea, fără a ține cont de alte persoane.
-Se poate da mare și îi poate denigra pe alții pentru a-și crește stima de sine.

Intimidantul agresiv

-Pacienții încearcă să prevină să fie controlați de alții sau răniți și de aceea vor face
în așa fel încât să fie primii care preiau controlul și ranesc.
-Pot folosi intimidarea, amenințările, agresiunea și forța pentru a-și atinge
scopurile.
-Doresc să fie în poziție dominantă și găsește plăcere în rănirea celorlalți.

Modurile sănătoase

Adultul sănătos

-Răspunde în mod flexibil celorlalte moduri și împrejurărilor de viață.


-Are cogniții și comportamente funcționale, emoțiile îi sunt în acord cu realitatea și
poate răspunde în mod adecvat nevoilor din aici și acum.

Părintele bun

-Este parte din Adultul sănătos și are rolul de a avea grijă de copilul Vulnerabil și
nevoile lui, oferind sprijin, înțelegere, îngrijire, iubire și compasiune.
-Are grijă să contribuie la îndeplinirea nevoilor și să ofere suport atunci când acest
lucru nu este posibil.

Copilul fericit
-Partea care se simte multumiță, fericită și încrezătoare, având nevoile satisfăcute
și putând să își permită spontaneitatea, jocul și bucuria.
-Are încredere în ceilalți, e optimist și are spirit de aventură.

Moduri care încă nu au fost cercetate


Protectorul furios

-Folosește un zid de furie pentru a se ascunde de ceilalți, pe care îi consideră a fi o


amenințare. Are manifestări de furie, dar furia e mai controlată decât în modurile
de copil.

Supra-controlorul obsesiv

-Pacientul încearcă să se protejeze menținând totul sub control.


Poate folosi ritualuri și acțiuni repetitive pentru a obține acest lucru.

Paranoicul

-Pacientul încearcă să se protejeze de eventuale amenințări prin expunerea și


demascarea altora și a intențiilor lor.

Înșelătorul manipulative

-Pacientul înșeală, minte sau manipulează pentru a-i victimiza pe ceilalți sau pentru
a evita pedeapsa.

Prădătorul

-Pacientul elimină amenințările, rivalitățile, obstacolele sau inamicii într-o manieră


rece și calculată, lipsită de scrupule.

Căutătorul de atenție

-Pacientul încearcă să obțină aprobarea celorlalți și atenția lor prin comportamente


exagerate, erotomanie sau grandiozitate.

S-ar putea să vă placă și