�n prag -

De Camil Petrescu

Deschide ferecata poart?,

Kicsik�m,
Sunt acolo-ngr?m?dite
Triste?i de mult uitate,
Vechituri ?i g�nduri p?r?site,
Toane reci pe l�ng? soart?.

R�nd pe r�nd am aruncat acolo,

Ca �ntr-un pod de cas?,
At�tea lucruri care-au fost,
Desperechiate, pr?fuite de uitare,
Zestre ?i povar? f?r? rost.

�n jil?ul fericirilor trecute,

Cu c�l?ii sco?i afar?,
Doarme somnoros �odinioar?�
(L-o cuprinde c�ndva cartea
Amintirii pref?cute.)

Treze stau prin col?uri drame doar schelete,

Printre ele nebunii s?pate �n perete,
Glume care-ncearc? nemurirea,
Spin?ri reci de salamandre
Subt du?umeaua min?ii, prin meandre.
A trecut pe-acolo moartea ?i iubirea.
Cine s? le judece ?i s? despart??

O, deschide ferecata poart?

Kicsik�m
Nu te teme
Duhurile toate te privesc
- Unele cu drag �
C?ci, alb? ?i fraged?,
Tu te profilezi u?oar?
Ca pe un prim?v?ratec prag.
?i-n jurul t?u
Tremur? lumina crud? de afar?.