Suport Curs

Lucrări premergătoare elaborării situaţiilor financiare anuale
Capitolul 4
LUCRĂRI PREMERGĂTOARE
ELABORĂRII SITUAŢIILOR
FINANCIARE ANUALE
4.1. ELEMENTE SEMNIFICATIVE PRIVIND
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
Potrivit terminologiei contabile actuale, delimitarea

generală a elementelor pe care le gestionează entitatea se face,
în funcţie de natura lor, în active, datorii şi capital propriu,
precum şi sub aspectul profitului sau pierderii activităţii
acesteia, care la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ce
corespunde, de regulă, anului calendaristic, se prezintă,
pentru toţi cei interesaţi, în mod sintetizat şi sistematizat, prin
intermediul situaţiilor financiare anuale.
Aceste raportări financiar-contabile de sinteză sunt astfel
elaborate încât asigură premisele necesare pentru obţinerea
unei imagini fidele a activelor, datoriilor, poziţiei financiare
şi profitului sau pierderii entităţii pentru exerciţiul la care se
referă. Ele se întocmesc avându-se în vedere atât Legea
contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările
ulterioare, cât şi Reglementările contabile conforme cu
directivele europene10, care, aşa cum s-a amintit în capitolele
anterioare, sunt aplicabile începând cu data de 1 ianuarie
2015.
De altfel, situaţiile financiare anuale reprezintă
finalizarea activităţilor de natură contabilă desfăşurate în
cursul exerciţiului şi asigură publicarea sau comunicarea către
cei interesaţi a informaţiilor ce se obţin pe baza datelor pe care
aceste activităţi le oferă. Într-o altă formulare exprimată în
10 Ordinul Ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014, în vigoare de la 1

ianuarie 2015, M.Of. nr. 963/2014.
49
literatura de specialitate11 „situaţiile financiare reprezintă

documentele contabile de sinteză prin care sunt comunicate
informaţii comune necesare majorităţii utilizatorilor”.
Informaţiile pe care situaţiile financiare anuale le pun la
dispoziţia celor interesaţi, denumiţi utilizatori de informaţie
contabilă, sunt diferenţiate, sub aspectul conţinutului lor
informativ, pe două categorii semnificative de persoane juridice
(A şi B), după cum acestea depăşesc sau nu două dintre cele
trei criterii de mărime stabilite în acest sens, care se referă la
cifra de afaceri (8.000.000 euro), total active (4.000.000 euro) şi
la numărul mediu de salariaţi existenţi în cursul exerciţiului
financiar(50).
A. Persoanele juridice care depăşesc două dintre
aceste trei criterii de mărime, sunt, în mod firesc, entităţi
mijlocii şi mari care sunt obligate să pună la dispoziţia celor
interesaţi un volum mare de informaţii financiar-contabile,
întocmind în acest scop situaţii financiare anuale în formă
lungă, care furnizează celor interesaţi un volum apreciabil de
informaţii utile, care sunt structurate pe cinci componente
semnificative, şi anume:
 bilanţ (cod 10);
 cont de profit şi pierdere (cod 20);
 situaţia modificărilor capitalului propriu;
 situaţia fluxurilor de numerar;
 note explicative la situaţiile financiare anuale.
Cele cinci componente sau formulare amintite constituie
situaţiile financiare anuale la 31 decembrie, însă este
important de reţinut că, în scopul furnizării unor informaţii
suplimentare, este stabilită obligaţia de a fi însoţite de
următoarele două formulare12:
 Date informative (cod 30);
 Situaţia activelor imobilizate (cod 40), care se referă, în
plus, la amortizarea acestora şi la ajustările pentru
depreciere.
11 Mihai Ristea (coordonator) – Contabilitatea financiară a întreprinderii,

Editura Universitară, Bucureşti, 2004, pag.456.
12 Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 123 din 28.01.2016, anexa nr.4
la prezentul ordin, M.Of. nr.81/04.02.2016.

50
Situaţiile financiare anuale sunt supuse obligaţiei legale

de auditare, potrivit legii.
B. La rândul lor, persoanele juridice care se
situează sub limitele stabilite pentru două dintre criteriile
menţionate se referă, de regulă, la entităţi mici care au
obligaţia legală să pună la dispoziţia celor interesaţi un volum
mai mic de informaţii financiar-contabile, comparativ cu
entităţile din prima categorie, considerent pentru care
întocmesc situaţii financiare anuale în formă prescurtată,
care conţin doar trei componente şi anume:
 bilanţ prescurtat;
 cont de profit şi pierdere;
 note explicative la situaţiile financiare anuale.
Ultimele două componente de mai sus precum şi cele
două formulare amintite anterior (cod 30 şi cod 40) au aceeaşi
structură în ambele variante de situaţii financiare anuale.
Opţional entităţile din această categorie pot întocmi situaţia
modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de
trezorerie.
C. Persoanele juridice care, la data bilanţului, nu
depăşesc limitele a cel puţin două dintre cele trei criterii
stabilite prin reglementările contabile în vigoare (total active:
350.000 euro, cifra de afaceri netă: 700.000 euro, număr
mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar:10) sunt
denumite microentităţi şi întocmesc situaţii financiare
anuale în formă prescurtată, fără a avea obligativitatea
elaborării notelor explicative la situaţiile financiare anuale.13
Componentele situaţiilor financiare, în formă lungă sau
prescurtată, inclusiv formularele ce le însoţesc (cod 30 şi cod
40), sunt valabile şi în cazul entităţilor care optează pentru un
exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic14. Aceste
entităţi trebuie să facă dovada că au statut de sucursale ale
unor persoane juridice străine pentru care exerciţiul financiar
13
Ordinul Ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014, în vigoare de la 1
ianuarie 2015, M.Of. nr. 963/2014, art. 9, alin.2 şi art. 576
14 Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1878 din 22.06.2010 privind
întocmirea situaţiilor financiare anuale de către entităţile care au optat

pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, M.Of.
nr.461/06.06.2010.
51
este diferit de anul calendaristic. Totodată, au obligaţia să

utilizeze reglementările contabile aplicabile, conforme cu
Directiva a IV – a UE, iar depunerea situaţiilor financiare la
unităţile Ministerului Finanţelor Publice să fie realizată în
termen de 150 de zile de la data închiderii exerciţiului
financiar ales şi comunicat unităţii fiscale, deci diferit de
anul calendaristic.
Este important de reţinut şi faptul că entităţile amintite
anterior au obligaţia ca în termen de 150 de zile de la sfârşitul
anului calendaristic să depună la unităţile teritoriale
financiare, pentru scopuri contabile, un set de patru formulare,
denumite „Raportări anuale încheiate la 31 decembrie”, şi
anume:
a. Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod
10), care are structura bilanţului;
b. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor (cod 20), cu
structură identică contului de profit şi pierdere;
c. Date informative (cod 30);
d. Situaţia activelor imobilizate (cod 40).
e. Structura acestor ultime două formulare (c şi d) se
utilizează şi în cazul situaţiilor financiare anuale.
D. În ceea ce priveşte sistemele de raportare contabilă
se impune a menţiona că persoanele juridice organizate ca
societăţi comerciale pe acţiuni şi ale căror titluri de valoare
sunt tranzacţionate sau admise spre a fi tranzacţionate pe
o piaţă reglementată întocmesc situaţii financiare
conforme cu IFRS, cu 5 componente, indiferent de
încadrarea în criteriile de mărime care privesc: cifra de afaceri,
total active şi număr de salariaţi.
Totodată, trebuie subliniat că pentru această categorie de
persoane juridice se aplică doar reglementările specifice
aferente organizării şi conducerii contabilităţii potrivit cerinţelor
IFRS (Ordinul MFP nr. 1286/2012, cu modificările ulterioare),
iar la sfârşitul fiecărui an se întocmesc doar situaţii financiare
conforme cu IFRS, prin preluarea datelor pe care
contabilitatea în cauză le furnizează pentru completarea
formularelor (componentelor) recomandate de IAS 1 „Situaţii
financiare”, cu adăugirile pe care entitatea le consideră a fi
relevante.
52
E. Avându-se în vedere sursele de date şi destinaţia

raportărilor contabile, se poate considera că există un sistem
distinct de raportări contabile, de asemenea conform cu
IFRS. Situaţiile financiare care se întocmesc în această situaţie,
de către anumite entităţi nominalizate sau care optează în acest
sens, se utilizează doar pentru uz intern, iar datele necesare
completării lor se obţin prin retratarea datelor existente în
situaţiile financiare conforme cu reglementările aplicabile
(Ordinul MFP nr. 1802/2014), care reprezintă documente
obligatorii.
Se precizează, de asemenea, că şi în acest caz se au în
vedere prevederile IAS 1 „Situaţii financiare” în ceea ce priveşte
structura respectivelor raportări, cu eventuale adăugiri de
elemente relevante efectuate la nivelul entităţii.
În altă ordine de idei, se poate evidenţia faptul că, în
cazul utilizării situaţiilor financiare anuale în formă prescurtată
este permis să fie întocmite, atunci când persoana juridică
apreciază că este util, şi situaţia modificărilor capitalului
propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar.
Pentru ambele categorii de situaţii financiare anuale, în
formă lungă şi prescurtată, este stabilită obligaţia să fie
însoţite, printre altele, de o declaraţie scrisă de asumare a
răspunderii de către conducerea persoanei juridice, pentru
elaborarea lor în conformitate cu Directiva a IV –a a
Comunităţilor Economice Europene.
Denumirea de situaţii financiare anuale în formă
prescurtată, comparativ cu cele în formă lungă, sugerează, aşa
cum reiese şi din aspectele prezentate anterior, că oferă un
volum mai mic de informaţii, care, de altfel, sunt suficiente
pentru persoanele juridice ce le întocmesc şi, totodată, pentru
cei interesaţi de rezultatele activităţii desfăşurate de către
acestea.
În acest sens avem în vedere, în primul rând, că numărul
posturilor bilanţiere este mai mic, ceea ce permite furnizarea
unui volum scăzut de informaţii şi implicit un grad mai mare de
sintetizare a acestora, de regulă la nivel de grupe semnificative
de active, datorii şi capitaluri proprii.
În aceeaşi ordine de idei reţinem că nu se comunică cu
caracter obligatoriu informaţii privind situaţia modificărilor
53
capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar şi este

puţin probabil ca aceste formulare să fie prezentate cu caracter
opţional.
Schimbarea variantei de situaţii financiare anuale, în
sensul trecerii de la cele în formă lungă la cele în formă
prescurtată sau invers, este obligatorie numai atunci când în
două exerciţii financiare consecutive se îndeplinesc condiţiile de
mărime stabilite pentru noua variantă, deci doi dintre cei trei
indicatori au avut un nivel inferior limitei minime stabilite şi,
respectiv, au depăşit această limită.
Totodată, se poate menţiona că atât în prezent, cât şi în
exerciţiile următoare, marea majoritate a persoanelor juridice,
cu o pondere estimată la aproximativ 90% din totalul
entităţilor, vor utiliza varianta de situaţii financiare anuale în
formă prescurtată.
Pentru aceste situaţii financiare este stabilit că „trebuie
să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei
financiare, profitului sau pierderii entităţii”.
Totodată, este precizat că „Bilanţul contabil este
documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la
sfârşitul exerciţiului financiar”.
Pentru o imagine mai clară asupra conţinutului
bilanţului în formă prescurtată şi, totodată, pentru a evita
reluarea acestei probleme, prezentăm în continuare formatul
său, aşa cum este proiectat prin Reglementările contabile în
vigoare, publicate în M. Of. Nr. 963/30.12.2014:
FORMATUL BILANŢULUI ÎN FORMĂ PRESCURTATĂ

A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate
după o perioadă mai mare de un an trebuie
prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investiţii pe termen scurt
54
IV. Casa şi conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o
perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/Datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
Totodată, se reţine că situaţiile financiare anuale, aşa

cum prevede Legea contabilităţii, constituie documente oficiale,
care trebuie să asigure îndeplinirea dezideratelor pentru care
sunt elaborate.
În legătură cu întocmirea situaţiilor financiare anuale,
indiferent de varianta în care se utilizează, se menţionează că
trebuie să fie precedată, în mod obligatoriu, de inventarierea
generală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii aflate în gestiune şi administrare.
Respectarea prevederilor legale în vigoare şi, implicit,
îndeplinirea atributelor aferente situaţiilor financiare anuale
sunt realizabile numai prin elaborarea lor pe baza unor date
contabile certe, care reflectă realitatea, verificate în prealabil cu
atenţie şi competenţă.
De altfel, întocmirea acestor rapoarte contabile reprezintă
o activitate complexă, orientată în scopul determinării
indicatorilor economico-financiari cu caracter rezultativ, fapt
pentru care sunt necesare o serie de lucrări cu caracter
premergător sau preliminar, lucrări care se efectuează într-o
anumită succesiune.
55
În vederea asigurării caracterului real al situaţiilor

financiare anuale, deci a concordanţei indicatorilor pe care
acestea îi conţin, cu situaţia economico-financiară a persoanei
juridice se impune – ca o primă lucrare preliminară –
verificarea integrală sau parţială, după caz, a reflectării
complete în contabilitatea curentă a tuturor operaţiilor
efectuate în cursul exerciţiului.
În acest scop este necesară verificarea modului în care au
fost înregistrate în contabilitate documentele primare şi
centralizatoare şi în ce măsură acestea oglindesc operaţii
economico-financiare reale, efectuate cu respectarea
reglementărilor legale în vigoare.
Examinarea calitativă a operaţiilor economice şi
financiare înscrise în documente vizează concordanţa lor cu
realitatea, folosirea formularelor legale şi a modului de
completare a acestora. În mod deosebit, se urmăresc
documentele care angajează şi ordonanţează cheltuieli sau
reflectă venituri ş.a., în scopul stabilirii stadiului în care se află
decontările, a perioadei de gestiune la care se referă etc.
Verificarea cantitativă se face, de regulă, prin studierea
sumară a situaţiei conturilor sintetice şi analitice utilizate
pentru contabilitatea curentă.
Experienţa acumulată pe parcursul activităţii permite
personalului care posedă o bună pregătire profesională să
sesizeze în ce măsură conturile utilizate prezintă o situaţie
normală sau există documente care nu au fost înregistrate în
contabilitate, din eroare sau în mod intenţionat, şi care au dus
la obţinerea unor date care nu pot fi considerate ca fiind
normale. În această ultimă situaţie este necesară o analiză în
detaliu a conturilor respective, în sensul verificării
documentelor pe care acestea le reflectă şi, implicit, a
corectitudinii conturilor folosite pentru întocmirea formulelor
contabile.
În cadrul operaţiunilor de verificare se acordă atenţia
cuvenită conturilor de regularizare şi celor care prin conţinutul
lor pot influenţa rezultatul real al exerciţiului, dintre care se
amintesc cele privind diferenţele de preţ, cheltuielile şi
veniturile înregistrate în avans, provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli, ajustările pentru depreciere şi pierdere de valoare,
56
diferenţele de curs valutar aferente creanţelor, obligaţiilor şi

disponibilităţilor în valută ş.a.
4.2. OPERAŢII CONTABILE SPECIFICE

ÎNCHIDERII PERIOADEI DE GESTIUNE
Activitatea de natură contabilă de la nivelul fiecărei

entităţi ocazionează, la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune,
efectuarea mai multor operaţii de regularizare a sumelor
colectate în conturile ce se utilizează împreună cu cele
destinate unor elemente patrimoniale de activ sau de pasiv.
Asemenea operaţii determină debitarea sau creditarea mai
multor conturi, pentru a permite oglindirea corectă a fiecărui
element patrimonial pe care îl reflectă şi, totodată, pentru a
corespunde conţinutului economic şi funcţiei contabile
corespunzătoare scopului pentru care au fost instituite
respectivele conturi. După parcurgerea acestei etape, ca şi în
cazul celorlalte conturi care nu necesită astfel de regularizări,
se pot stabili rulajele debitoare şi creditoare, precum şi valorile
finale necesare închiderii lor.
Metodologia operaţiilor de regularizare prezintă anumite
particularităţi determinate de activităţile sau elementele de
activ sau de pasiv la care se referă, aşa cum se prezintă în
continuare.
a. Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale“ se foloseşte în situaţia înregistrării acestor
elemente la preţuri prestabilite (standard). El asigură evidenţa
diferenţelor, în plus sau în minus, între preţul de înregistrare şi
costul de achiziţie, precum şi TVA nedeductibilă, alte taxe
nerecuperabile, cheltuieli de manipulare, comisioane, cheltuieli
accesorii etc. Pe debit reflectă diferenţele nefavorabile (costul
efectiv de achiziţie mai mare decât cel de înregistrare) şi
celelalte plăţi efectuate pentru aprovizionarea cu materii prime
şi materiale, iar pe credit oglindeşte diferenţele favorabile
aferente intrărilor în gestiune. Are funcţia contabilă de activ -
pasiv sau, altfel spus, este bifuncţional şi, în consecinţă, poate
prezenta sold debitor sau creditor, după caz.
Pentru a reflecta, în costul producţiei, consumul de
materii prime şi materiale la cost efectiv de achiziţie şi, prin
57
aceasta, pentru a respecta principiul evaluării la costul efectiv

de intrare, la sfârşitul fiecărei luni este necesară repartizarea
diferenţelor amintite pe aceleaşi destinaţii pe care le-au avut
ieşirile de materiale. În acest scop, se întocmeşte o situaţie de
repartizare a diferenţelor de preţ analizate, situaţie în care se
determină coeficientul de repartizare, pe baza următoarei
formule:
(Sold iniţial debitor + Rulaj debitor -

Rulaj creditor) 308
Coef. =
(Sold iniţial debitor + Rulaj debitor) x 100
301, 302 şi 303 301
sau:
(Sold iniţial creditor + Rulaj

creditor – Rulaj debitor) 308
Coef. = x 100
(Sold iniţial debitor + Rulaj
debitor) 301, 302 şi 303
Se foloseşte prima formulă sau cea de-a doua, după cum

soldul iniţial este debitor şi respectiv creditor, iar datele care se
iau în calcul sunt cumulate de la începutul anului.
Coeficientul care se determină se înmulţeşte cu valoarea
materiilor prime şi materialelor consumabile şi a celor de
natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune şi evaluate la
preţ de înregistrare, atât pe total, cât şi pe destinaţii ale
ieşirilor, obţinându-se diferenţele de preţ ce se repartizează şi
care se înregistrează în creditul sau debitul contului 308
„Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“, după cum sunt
nefavorabile (în plus) şi respectiv favorabile (în minus), prin
corespondenţă cu conturile de cheltuieli în care au fost
înregistrate materiile prime şi materialele ieşite din gestiune,
cum sunt: 601 „Cheltuieli cu materii prime“; 6021 „Cheltuieli cu
materialele auxiliare“; 6022 „Cheltuieli privind combustibilul“;
6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat“; 6024
58
„Cheltuieli privind piesele de schimb“, 603 „Cheltuieli privind

materialele de natura obiectelor de inventar“ etc.
b. Contul 348 „Diferenţe de preţ la produse” este
bifuncţional (activ/pasiv), folosindu-se pentru urmărirea
diferenţelor în plus sau în minus, stabilite la sfârşitul fiecărei
perioade, între preţul prestabilit (standard) şi costul de
producţie efectiv aferent semifabricatelor, produselor finite şi
produselor reziduale existente în cadrul entităţii.
Contul analizat înregistrează pe debit diferenţele în plus
(costul de producţie mai mare decât preţul prestabilit), iar pe
credit pe cele în minus (favorabile), ambele aferente produselor
finite, semifabricatelor şi produselor reziduale obţinute din
producţia entităţii. Se debitează şi se creditează numai prin
intermediul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse“.
La sfârşitul fiecărei perioade de gestiune (însă chiar şi
lunar) se face repartizarea diferenţelor de preţ înregistrate, pe
bază de coeficient mediu, care se calculează aşa cum s-a
prezentat anterior.
Diferenţele de preţ, care se repartizează pentru ieşirile din
gestiune, se înregistrează în creditul sau în debitul contului
analizat, după cum sunt în plus şi respectiv în minus, prin
corespondenţă cu debitul şi respectiv creditul contului 711
„Venituri aferente costurilor stocurilor de produse“.
Soldul contului prezentat poate fi debitor sau creditor şi
reprezintă diferenţele de preţ, în plus ori în minus, aferente
produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale aflate
în stoc.
c. Contul 368 „Diferenţe de preţ la active biologice
de natura stocurilor“ este rectificativ, de activ/pasiv, şi
asigură urmărirea diferenţelor în plus, pe debit, şi a celor în
minus, pe credit, între preţul de înregistrare prestabilit
(standard) şi costul de achiziţie sau de producţie efectiv, după
caz, aferente activelor biologice de natura stocurilor deţinute de
entitate.
Repartizarea diferenţelor de preţ în cauză se face la
sfârşitul fiecărei luni, pe bază de coeficient de repartizare, aşa
cum s-a prezentat în cazul contului 308 „Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale“.
59
Diferenţele de preţ care se repartizează pentru activele

biologice de natura stocurilor ieşite din gestiune în cursul lunii,
se înregistrează pe creditul sau pe debitul contului analizat,
prin corespondenţă cu debitul ori creditul conturilor:
 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse“,
pentru ieşirile din gestiune prin vânzare sau alte căi şi care
anterior au fost obţinute din producţie proprie;
 606 „Cheltuieli privind activele biologice de natura
stocurilor“, pentru diferenţele aferente activelor biologice incluse
în cheltuielile exerciţiului curent ca urmare a vânzării, lipsei în
gestiune neimputabile şi altor ieşiri din gestiune.
d. Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“ este
rectificativ, cu funcţia contabilă de pasiv şi asigură evidenţa
adaosului comercial, denumit marja comerciantului, aferent
mărfurilor aflate în depozit sau în unităţile cu amănuntul. El
rectifică valoarea de înregistrare stabilită la preţul cu
amănuntul aferent mărfurilor, care este utilizat ca preţ de
evidenţă.
În credit se înregistrează adaosul comercial aferent
mărfurilor aprovizionate de entitate, iar în debit se reflectă
rabatul sau adaosul comercial corespunzător mărfurilor
vândute sau ieşite pe alte căi din gestiune, folosindu-se
coeficientul mediu de repartizare, care se determină după
formula:
(Soldul iniţial creditor + Rulajul
creditor) cont 378
Coef. = x 100
(Soldul iniţial debitor + Rulajul
debitor) cont 371
Datele privind contul de mărfuri, inclusiv valoarea

mărfurilor aflate în stoc nu conţin TVA. Aceasta presupune că,
în prealabil, se diminuează elementele în cauză cu taxa
aferentă, folosindu-se cota de 16,667% sau 8,257% (după cum
cota de TVA aplicabilă mărfurilor este 20% sau 9%) care se
aplică la preţul cu amănuntul, inclusiv TVA.
Coeficientul care se determină, cu date cumulate de la
începutul anului, se înmulţeşte cu valoarea mărfurilor aflate în
60
stoc la sfârşitul lunii, determinându-se rabatul sau adaosul

comercial aferent acestor mărfuri. Prin scăderea acestui rabat
sau adaos comercial din soldul creditor al contului 378
„Diferenţe de preţ la mărfuri“, stabilit înaintea operaţiei de
repartizare, se obţine rabatul sau adaosul comercial aferent
mărfurilor vândute, care se înregistrează în debitul acestui cont
şi creditul contului 371 „Mărfuri“.
În activitatea practică, această înregistrare contabilă se
face cu prilejul descărcării gestiunii de mărfuri, când se
debitează în plus contul 607 „,Cheltuieli privind mărfurile“
pentru preţul de cumpărare (negociat cu furnizorii) aferent
mărfurilor ieşite din gestiune.
În cazul entităţilor comerciale care ţin evidenţa
gestiunilor de mărfuri la preţul cu amănuntul, inclusiv TVA,
operaţiunea de descărcare a gestiunii de mărfuri se
înregistrează prin creditarea contului 371 „Mărfuri“, prin
corespondenţă cu debitul conturilor:
 607 „Cheltuieli privind mărfurile“, pentru preţul de
cumpărare aferent mărfurilor vândute şi celor ieşite din
gestiune pe alte căi;
 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“, pentru rabatul sau
adaosul comercial aferent mărfurilor vândute sau, altfel spus,
cu rabatul sau adaosul comercial realizat de unitate;
 4428 „TVA neexigibilă“, cu taxa corespunzătoare
mărfurilor vândute. Aceasta se calculează prin aplicarea cotei
de 16,667% sau 8,257% la preţul de cumpărare total aferent
mărfurilor vândute, cumulat cu TVA aferentă. Acest ultim preţ
se determină prin scăderea rabatului sau adaosului comercial
realizat din totalul preţului cu amănuntul, inclusiv TVA.
Concomitent cu înregistrarea operaţiunii de descărcare a
gestiunii de mărfuri, aşa cum se observă din cele prezentate
mai sus, se înregistrează şi diminuarea TVA neexigibilă datorită
faptului că mărfurile la care se referă au fost vândute, iar taxa
în cauză a devenit TVA colectată.
Rabatul sau adaosul comercial aferent mărfurilor aflate
în stoc la sfârşitul lunii se scade din valoarea acestora, stabilită
la preţul de înregistrare, obţinându-se valoarea de bilanţ a
mărfurilor în cauză.
61
În situaţia în care gestiunile de mărfuri se reflectă în

contabilitate la preţul prestabilit (standard), contul 378
„Diferenţe de preţ la mărfuri“ funcţionează în mod similar cu
ceea ce s-a prezentat pentru contul 308 „Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale“.
e. Contul 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje” este
rectificativ şi asigură evidenţa diferenţelor între preţul de
înregistrare prestabilit şi costul de achiziţie (inclusiv TVA
nedeductibilă), aferente ambalajelor intrate în gestiune, în debit
pentru diferenţele nefavorabile şi în credit pentru cele
favorabile.
La sfârşitul fiecărei luni se face repartizarea diferenţelor
de preţ analizate, pe bază de coeficient calculat în acest scop,
ca în cazul diferenţelor de preţ la materii prime şi materiale.
Diferenţele care se repartizează se înregistrează în creditul sau
în debitul contului de diferenţe, după cum sunt nefavorabile şi
respectiv favorabile, prin corespondenţă cu debitul şi respectiv
creditul contului 608 „Cheltuieli privind ambalajele“.
Diferenţele de preţ aferente ambalajelor existente în stoc
se adaugă sau se scad la/din valoarea acestora, după cum sunt
nefavorabile şi respectiv favorabile, obţinându-se valoarea
contabilă a ambalajelor în cauză sau costul lor efectiv de
achiziţie.
Pentru toate conturile de diferenţe de preţ analizate
anterior, cu excepţia celui privind mărfurile (378), se reţine
faptul că, la sfârşitul perioadei, soldurile pe care le prezintă se
cumulează sau se deduc cu/din soldurile conturilor de stocuri
(la preţuri de înregistrare), după cum sunt nefavorabile şi
respectiv favorabile, obţinându-se valoarea stocurilor la costul
de achiziţie sau de producţie, după caz.
f. Conturile din grupa 39 „Ajustări pentru
deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”
(391-398) asigură înregistrarea, pe credit, a ajustărilor care se
constituie, de regulă, la închiderea exerciţiului pentru
deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar, producţie în curs de execuţie, produse,
mărfuri, ambalaje, precum şi pentru activele biologice de
natura stocurilor, deţinute de entitate, prin debitul contului
62
6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajusările pentru

deprecierea activelor circulante“.
În debitul conturilor din grupa 39 se înregistrează, de
asemenea, la sfârşitul exerciţiului, diminuarea sau anularea
ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs
de execuţie, prin creditul contului 781 „Venituri din provizioane
şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare“ şi
aceasta atunci când se constată că nu se mai justifică
menţinerea ajustărilor în cauză.
g. La sfârşitul fiecărei luni se efectuează operaţiunea de
decontare sau de transferare a tuturor cheltuielilor ce
privesc perioada de gestiune care se încheie, prin debitarea
contului 121 „Profit şi pierdere“. În prealabil, se efectuează o
verificare atentă a cheltuielilor înregistrate în debitul conturilor
din clasa 6 „Conturi de cheltuieli“ pentru a se depista
eventualele cheltuieli care privesc mai multe perioade de
gestiune şi care trebuie transferate în debitul contului 471
„Cheltuieli înregistrate în avans“, cum este cazul cheltuielilor cu
reparaţiile capitale, cu abonamentele ş.a.
În măsura în care se constată că unele cheltuieli au fost
înregistrate, în cursul exerciţiului, în cheltuielile de exploatare,
dar privesc exerciţiul următor sau alte cheltuieli au fost
preluate din exerciţiile anterioare şi au devenit scadente în
exerciţiul curent, se fac înregistrările contabile:
471 = „Conturi de cheltuieli“

„Cheltuieli înregistrate în (grupele 60, 61, 62)
avans“
şi respectiv:
„Conturi de cheltuieli“ = 471
(grupele 61, 62, 65, „Cheltuieli înregistrate în
66) avans“
Pentru cota de cheltuieli aferentă exerciţiului curent şi

înregistrată în cursul acestui exerciţiu în debitul contului 471
„Cheltuieli înregistrate în avans“ se procedează la creditarea
acestui cont prin corespondenţă cu debitul conturilor de
63
cheltuieli existente în grupele 60, 61, 62, corespunzătoare

naturii cheltuielilor respective.
În vederea repartizării sau transferării propriu-zise a
cheltuielilor care privesc luna pentru care se face închiderea
conturilor, se întocmeşte o situaţie de repartizare în care se
înscriu, în ordinea simbolurilor, toate conturile de cheltuieli
folosite, cu sumele înregistrate în timpul lunii în debit, iar la
unele conturi chiar în credit.
La conturile care au sume înregistrate atât pe debit, cât
şi pe credit, se efectuează operaţiunea de determinare a
soldurilor finale care se repartizează.
Totalul cheltuielilor care se repartizează se înregistrează
în debitul contului 121 „Profit şi pierdere“ şi în creditul
conturilor de cheltuieli înscrise în situaţia de repartizare
întocmită, operaţiune în urma căreia conturile de cheltuieli se
închid sau se soldează.
h. Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse“ se închide, de asemenea, la sfârşitul fiecărei luni,
prin debitare sau creditare, după cum are soldul final creditor
şi respectiv debitor, prin corespondenţă cu creditul şi respectiv
debitul contului 121 „Profit şi pierdere“.
Contul analizat, pe lângă producţia în curs de la sfârşitul
lunii, reflectă pe credit costul efectiv de producţie aferent
producţiei obţinute în cursul lunii, iar pe debit, pe cel aferent
producţiei vândute, indiferent de luna în care a fost obţinută,
prin corespondenţă, în ambele cazuri, cu debitul şi respectiv
creditul conturilor corespunzătoare de stocuri. În cazul în care
producţia obţinută este vândută integral, contul în cauză nu
prezintă sold, deci nu necesită repartizare.
În situaţia în care producţia obţinută în cursul lunii este
vândută parţial, contul 711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse“ prezintă sold final creditor pentru costul
efectiv total de producţie aferent produselor nevândute şi care
se înregistrează pe debit, în corespondenţă cu creditul contului
121 „Profit sau pierdere“. Atunci când soldul final este debitor,
contul în cauză se creditează prin debitul contului 121 „Profit
sau pierdere“.
i. De asemenea, lunar se efectuează operaţiunea de
decontare sau transferare a tuturor veniturilor obţinute în
64
cursul lunii asupra contului 121 „Profit sau pierdere“, ceea ce

se realizează prin debitarea conturilor de venituri din clasa 7,
clasă cu aceeaşi denumire, şi creditarea contului 121 „Profit
sau pierdere“. În prealabil se impune o verificare detaliată în
vederea depistării veniturilor care se referă la mai multe
perioade de gestiune, verificare în urma căreia se pot constata:
 venituri, care se referă la exerciţiul curent şi care au
fost înregistrate eronat ca fiind în avans, întocmindu-se formula
contabilă:
472 = „Conturile de
„Venituri înregistrate în venituri“
avans“ (grupele 70 şi 76)
 venituri în avans, care au fost înregistrate eronat la
venituri curente, efectuându-se înregistrarea:
„Conturile de = 472
venituri“ (grupele 70 „Venituri înregistrate în
şi 76) avans“
Pentru decontarea sau transferarea tuturor veniturilor
înregistrate în cursul lunii se întocmeşte o situaţie de
repartizare în care se înscriu, în ordinea crescătoare a
simbolurilor, toate conturile de venituri, fiecare cont cu totalul
rulajului creditor din luna pentru care se face repartizarea.
j. După efectuarea operaţiunilor de decontare
(repartizare) a cheltuielilor şi veniturilor, se stabileşte baza de
calcul a impozitului pe profit sau altfel spus, profitul brut
impozabil care, atunci când este cazul, se majorează cu
cheltuielile nedeductibile fiscal şi se diminuează cu ceea ce este
reglementat să se deducă fiscal.
Pentru profitul impozabil ce se realizează de contribuabili
se calculează obligaţia de plată, de regulă, pe baza cotei de
16%, reţinându-se, totodată, unele excepţii, aşa cum se
prezintă în continuare.
Entităţile de natura barurilor, cazinourilor şi cluburilor
cu program de noapte, precum şi asocieri în participaţie au un
regim special, în sensul că dacă impozitul calculat prin
aplicarea cotei unice este mai mic decât 5% din veniturile
65
respective, acestea sunt obligate la plata unui impozit de 5%

aplicat asupra acestor venituri.
Pentru determinarea profitului impozabil se calculează,
pe de o parte veniturile realizate din livrarea bunurilor mobile, a
bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de
proprietate, din servicii prestate şi lucrări executate, inclusiv
din câştiguri de orice natură, iar pe de altă parte cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestor venituri. Diferenţa între
venituri (mai mari) şi cheltuieli astfel determinate, majorată cu
cheltuielile nedeductibile fiscal şi diminuată cu cele deductibile,
reprezintă profitul impozabil.
Cheltuielile nedeductibile fiscal se referă la anumite
consumuri, de regulă de resurse financiare, pentru care nu este
admisă deducerea, dintre care se amintesc:
 cheltuielile cu impozitul pe profit;
 amenzile sau penalităţile datorate, precum şi
confiscările;
 cheltuielile aferente stocurilor constatate lipsă în
gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv perisabilităţile;
 cheltuielile pentru protocol, care depăşesc limita
legală;
 cheltuielile cu diurna, care depăşesc limitele legale
stabilite pentru instituţiile publice etc.
Aceste categorii de cheltuieli nu trebuie să influenţeze
baza de impozitare. Prin închiderea conturilor de cheltuieli în
care se înregistrează, în cursul lunii, aşa cum prevede
metodologia contabilă, ele diminuează profitul impozabil, iar
operaţia de adăugare a lor la acest profit reprezintă o corectare
a bazei de impozitare, în sensul anulării influenţei operaţiei
iniţiale.
Totodată, se reţine faptul că, în cazul livrărilor de bunuri
mobile şi al vânzării de bunuri imobile, în baza unui contract
de vânzare cu plata în rate, valoarea ratelor scadente se
înregistrează la venituri impozabile la termenele prevăzute în
contract.
La rândul lor, cheltuielile aferente acestor categorii de
operaţii sunt deductibile fiscal, de asemenea, la termenele
scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi,
66
proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a

livrării.
Contribuabilii au obligaţia privind impozitul pe profit să
efecueze plăţi pentru trimestrele, I, II şi III, până la data de 25
inclusiv a primei luni din trimestrul următor. Pentru întregul
an fiscal se are în vedere termenul de depunere a declarației
privind impozitul pe profit, care, cu unele excepții precizate de
Codul Fiscal, este data de 25 martie, inclusiv a anului următor.
În legătură cu acest aspect se poate sublinia că impozitul
analizat face obiectul raportării trimestriale, până la 25 a lunii
următoare trimestrului la care se referă, prin Declaraţia privind
obligaţiile de plată la bugetul de stat, sub forma a doi
indicatori: impozit cumulat datorat la sfârşitul perioadei
precedente şi impozit cumulat până la sfârşitul perioadei de
raportare, precum şi anual, până la data de 25 martie pentru
anul expirat, prin Declaraţia privind impozitul pe profit, care se
completează cu elemente de detaliu, pe baza datelor aferente
exerciţiului financiar încheiat.
Totodată, se face precizarea începând cu data de 1
ianuarie 2013, contribuabilii, cu unele excepţii prevăzute de
Codul Fiscal, pot opta pentru declararea şi plata impozitului pe
profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Plata
efectuându-se până la data de 25 martie inclusiv a anului
următor.
Aplicându-se acest sistem de declarare și plată a
impozitului pe profit, deci cu plăţi anticipate efectuate
trimestrial, se are în vedere că mărimea acestora este de o
pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent,
actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia
elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează
plăţile anticipate.
În ceea ce priveşte deducerile fiscale se menţionează că
se referă la câteva elemente precizate în mod expres de
reglementările în domeniu, care nu se înregistrează în
conturile din clasa a VI-a „Conturi de cheltuieli“ deoarece nu
reprezintă cheltuieli propriu-zise, ci diminuări legale ale bazei
de impozitare, dintre care se amintesc: sumele utilizate din
profitul brut pentru constituirea sau majorarea rezervelor
legale, în limita a 5% din profitul contabil la care se adaugă
67
cheltuielile cu impozitul pe profit până ce aceasta va atinge

20% din capitalul social; veniturile din provizioane și ajustări,
pentru care, anterior, nu s-a admis deducerea; recuperarea
pierderii anuale recunoscută fiscal din exerciţiile anterioare,
consemnată în declaraţia de impozit pe profit, la nivelul
profitului realizat ş.a.
În cazul în care, în cursul sau la sfârşitul exerciţiului, se
determină un impozit pe profit mai mic decât cel stabilit
anterior, se efectuează operaţia de stornare a diferenţei în
minus, care se compensează cu sumele datorate pentru
perioada sau perioadele următoare de gestiune, după caz.
Impozitul pe profit se înregistrează în debitul contului
691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit“ şi în creditul contului 441
„Impozit pe profit“. În cazul microîntreprinderilor se utilizează
contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite
care nu apar în elementele de mai sus“.
Această ultimă înregistrare contabilă impune repartizarea
sau decontarea sumei înregistrate în debitul contului 691
„Cheltuieli cu impozitul pe profit“, ceea ce se realizează prin
creditarea acestui cont şi debitarea contului 121 „Profit sau
pierdere“, cont al cărui sold final reprezintă profitul net sau de
repartizat.
k. În categoria operaţiilor care se efectuează la sfârşitul
fiecărei luni este inclusă şi cea privind regularizarea TVA.
Această operaţie constă în compararea rulajului sau soldului
creditor al contului 4427 „TVA colectată“ cu rulajul sau soldul
debitor al contului 4426 „TVA deductibilă“, putând rezulta TVA
de plată sau de recuperat, după cum primul element este mai
mare şi respectiv mai mic, ceea ce se înregistrează astfel:
- TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă:
4427 = %
„TVA colectată“ 4426
„TVA deductibilă“
4423
„TVA de plată“
- TVA colectată este mai mică decât TVA deductibilă:
% = 4426
68
4427 „TVA deductibilă“

„TVA colectată“
4424
„TVA de recuperat“
În urma operaţiei de regularizare de mai sus se închide
atât contul 4427 „TVA colectată“, cât şi 4426 „TVA deductibilă“,
iar TVA de plată se decontează în mod obişnuit bugetului de
stat. La rândul său, TVA de recuperat se primeşte de la buget,
pe bază de cerere către organul fiscal, în măsura în care
provine de la operaţii de export, sau se compensează în lunile
următoare, ceea ce ocazionează efectuarea următoarelor
înregistrări contabile:
- decontarea TVA de plată:
4423 = 5121
„TVA de plată“ „Conturi la bănci în lei“
- încasarea TVA de recuperat:
5121 = 4424
„Conturi la bănci în „TVA de recuperat“
lei“
- compensarea în luna următoare a TVA de recuperat:
4423 = 4424
„TVA de plată“ „TVA de recuperat“
4.3. INVENTARIEREA ACTIVELOR, DATORIILOR

ŞI CAPITALURILOR PROPRII
4.3.1. METODOLOGIA EFECTUĂRII INVENTARIERII
Inventarierea, potrivit opiniei specialiştilor în domeniu,

are numeroase implicaţii în viaţa entităţii, iar la modul general
se referă la „Stabilirea situaţiei iniţiale la momentul intrării
într-o afacere, a situaţiei gestionare în timpul exerciţiului
financiar, determinarea responsabilităţilor în păstrarea
69
integrităţii patrimoniale şi a gradului real de depreciere a

valorilor, inclusiv a rezultatelor obţinute”15.
Unităţile care îşi organizează contabilitate proprie „au
obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de activ,
datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, la începutul
activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar
pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării
activităţii, precum şi în următoarele situaţii”16 :
 la cererea organelor de control;
 ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri
în gestiune care nu pot fi stabilite cert decât prin
inventariere;
 în cazul predării-primirii gestiunii;
 cu prilejul reorganizării gestiunilor;
 ca urmare a calamităţilor naturale ş.a.
Inventarierea se efectuează în scopul stabilirii situaţiei
reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor
şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane
juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare
anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei
financiare şi a performanţei entităţii pentru respectivul
exerciţiu financiar.
Prin inventariere se înţelege ansamblul operaţiilor
care permit constatarea existenţei tuturor elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
cantitativ - valoric sau numai valoric, după caz, gestionate
de entitate sau aflate în păstrarea acesteia la data la care
aceasta se efectuează.
Inventarierea care se efectuează la începutul activităţii,
deci la constituirea entităţii, are ca obiectiv principal atât
constatarea existenţei, cât şi evaluarea elementelor de natura
activelor aportate în natură de către acţionari sau asociaţi.
15 Emil Horomnea – Bazele contabilităţii. Concepte, aplicaţii, lexicon, Editura

Sedcom Libris, Iaşi, 2003, pag.273.
16 Ordinul ministrului finanţelor publice, nr. 2861/20.10.2009, pentru
aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii

elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, M.Of nr.
704/20.10.2009.
70
Rezultatele operaţiunii de inventariere, efectuată cu această

ocazie, se consemnează atât de entităţile economice, cât şi de
instituţiile publice în Registrul inventar, grupate pe conturi.
Pe parcursul funcţionării entităţii, inventarierea
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
se efectuează cel puţin odată pe an şi în principiu cu prilejul
încheierii exerciţiului financiar. Entităţile cu activitate complexă
pot efectua inventarierea bunurilor înaintea datei de închidere a
exerciţiului financiar, în condiţiile în care ele se asigură că
valorificarea rezultatelor acestei activităţi este reflectată în
situaţiile financiare anuale întocmite pentru exerciţiul
respectiv.
De la această regulă fac excepţie disponibilităţile băneşti
din casierie, hârtiile de valoare, cecurile şi alte valori existente
în casierie care se inventariază în conformitate cu
Regulamentul operaţiunilor de casă, emis de Banca Naţională a
României.
Pentru efectuarea inventarierii şi îndeosebi a celei anuale,
administratorii sau alte persoane care au obligaţia gestionării
activităţii entităţii trebuie să asigure condiţiile necesare
desfăşurării inventarierii potrivit prevederilor legale în
domeniu, dintre care se amintesc:
- numirea prin decizie scrisă atât a componenţei comisiei
sau comisiilor de inventariere, din care pot face parte doar
salariaţi ai entităţii sau, după caz, administratorul acesteia, cât
şi a perioadei în care se va desfăşura aceasta;
- elaborarea în formă scrisă a procedurilor adaptate
specificului activităţii şi prelucrarea acestora membrilor
comisiilor de inventariere;
- organizarea depozitării bunurilor grupate pe sorto-tipo-
dimensiuni, codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de
raft;
- ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiuni şi a
celei contabile şi efectuarea confruntării datelor din aceste
evidenţe;
- participarea întregii comisii de inventariere la lucrările
de inventariere;
71
- asigurarea participării la identificarea bunurilor

inventariate (calitate, preţ, sort ş.a.) a unor specialişti din
entitate sau din afara acesteia;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de
calcul şi de sigilare a spaţiilor ce privesc inventarierea;
- asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor, porţilor etc. de
la magazine, depozite, gestiuni etc.
La rândul său, comisia de inventariere desemnată de
către administrator are obligaţia să asigure îndeplinirea mai
multor măsuri organizatorice, dintre care se amintesc cele
considerate ca fiind principale.
a. Astfel, o primă măsură constă în luarea unei declaraţii
scrise persoanei care gestionează bunurile ce urmează a fi
inventariate, document în care trebuie să se precizeze, atunci
când este cazul, dacă în cadrul gestiunii există:
- mai multe spaţii de depozitare şi care sunt acestea;
- bunuri aparţinând terţilor, primite cu sau fără
documente;
- plusuri sau minusuri în gestiune despre care are
cunoştinţă;
- bunuri primite şi nerecepţionate sau bunuri înscrise în
documente de livrare şi neexpediate;
- bunuri primite sau eliberate fără documente legale;
- documente de primire-eliberare neoperate în evidenţa
gestiunii sau nepredate la contabilitate ş.a.
Este, de asemenea, obligatoriu să se menţioneze, în
declaraţia amintită, numărul şi data ultimului document de
intrare/ieşire de bunuri în/din gestiune, precum şi data la care
a fost scrisă.
b. O altă măsură organizatorică se referă la identificarea
tuturor locurilor (încăperilor) în care se află bunuri ce urmează
a fi inventariate.
c. Pentru fiecare spaţiu de depozitare se asigură
închiderea şi sigilarea, în prezenţa gestionarului, ori de câte ori
se întrerupe inventarierea şi se părăseşte gestiunea.
d. Fişele de magazie se barează şi semnează la ultima
operaţie pe care o conţin, menţionându-se data la care s-a
efectuat inventarierea.
72
e. Numerarul existent în gestiune se verifică, se înscrie în

monetar şi se depune la casierie etc.
În continuare se amintesc doar aspectele mai
importante ce privesc efectuarea propriu-zisă a
inventarierii.
Efectuarea faptică a inventarierii şi valorificarea
rezultatelor acesteia se realizează de comisii constituite în acest
scop, din cel puţin 2 persoane, numite prin dispoziţia scrisă a
conducerii entităţii, cu precizarea responsabilului comisiei.
Fiecărei comisii i se precizează elementele supuse inventarierii
şi data începerii şi terminării acestei operaţiuni.
Inventarierea se efectuează la locurile unde se află
depozitate sau păstrate bunurile supuse verificării, în prezenţa
obligatorie a gestionarului sau a persoanei care îl reprezintă în
mod legal.
Determinarea şi consemnarea în listele de inventar a
existenţei faptice a elementelor verificate se efectuează prin
numărare, cântărire, măsurare sau prin alte mijloace adecvate.
În timpul desfăşurării inventarierii este indicat să fie
sistate operaţiile de predare-primire de bunuri din şi în
gestiune, iar în situaţii obiective, eliberarea sau primirea
valorilor materiale se face în prezenţa comisiei de inventariere,
iar pe documentele care se întocmesc se face menţiunea „primit
sau eliberat în timpul inventarierii”.
Toate bunurile care se inventariază se grupează pe
categorii de bunuri, iar constatările faptice se înscriu în liste
de inventariere, care se semnează de către persoanele
împuternicite să efectueze inventarierea.
Bunurile care la data inventarierii se află asupra
angajaţilor, sunt deteriorate parţial sau total sau aparţin altor
persoane fizice sau juridice sub forma custodiei, consignaţiei,
pentru prelucrare, închiriere, leasing ş.a. se înscriu în liste
distincte de inventariere. Pentru bunurile aparţinând terţilor,
câte o copie de pe aceste liste se trimit şi persoanei juridice sau
fizice, după caz, căreia îi aparţin bunurile în termen de cel mult
15 zile lucrătoare de la data finalizării inventarierii. Ulterior, în
termen de cel mult 5 zile lucrătoare, entitatea proprietară
trebuie să comunice eventualele nepotriviri. Datele din listele de
inventariere a bunurilor achiziţionate în leasing stau la baza
73
determinării de către entitatea proprietară a eventualelor

ajustări pentru deprecierea acestora.
Pe ultima listă (filă) de inventariere, gestionarul are
obligaţia să menţioneze dacă inventarierea s-a făcut în prezenţa
sa, dacă bunurile inventariate se află în păstrare directă şi dacă
are obiecţii în ceea ce priveşte modul cum a fost efectuată
inventarierea.
Fiecare listă (filă) de inventariere se semnează atât de
membrii comisiei, cât şi de gestionar sau de toţi gestionarii, în
cazul gestiunilor colective.
În ceea ce priveşte inventarierea anuală se reţine şi faptul
că există şi unele particularităţi în legătură cu perioada sau
modalităţile de efectuare, dintre care se amintesc cele mai
semnificative.
Imobilizările necorporale se identifică prin apartenenţa
acestora la entităţile deţinătoare, iar pentru brevete, licenţe şi
alte asemenea imobilizări necorporale este necesară
identificarea documentelor de atestare a proprietăţii sau a altor
drepturi legale.
Imobilizările corporale care se află plecate în curse de
lungă durată (vapoare, locomotive, avioane ş.a.) sau se găsesc
la reparaţii în afara entităţii (maşini de forţă şi utilaje
energetice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, mijloace de
transport etc.) se inventariază înaintea ieşirii lor temporare din
gestiune. În cazul în care această operaţiune nu a fost posibilă
la data ieşirii lor din entitate, inventarierea propriu-zisă se
efectuează prin solicitarea şi primirea de confirmări scrise din
partea entităţilor unde se găsesc la data inventarierii.
Terenurile se inventariază pe baza documentelor care
atestă proprietatea acestora şi a schiţelor de amplasare.
Construcţiile şi echipamentele speciale sunt supuse
operaţiunilor specifice de inventariere potrivit regulilor stabilite
de entităţile deţinătoare ale acestora.
În vederea inventarierii elementelor de natura
imobilizărilor în curs se procedează la identificarea
individuală a fiecare obiectiv, prin constatări efectuate la faţa
locului, în vederea determinării valorii acestora potrivit
stadiului de execuţie, în raport cu volumul lucrărilor realizate
până la data efectuării inventarierii.
74
Investiţiile puse parţial în funcţiune şi pentru care nu s-a

definitivat documentaţia legală de punere în funcţiune se vor
inventaria distinct prin înscrierea lor separată în liste de
inventariere întocmite în acest scop. Obiectivele a căror
finalizare a fost sistată se inventariază şi se evaluează în mod
distinct, cu menţionarea cauzelor care au determinat sistarea
sau abandonarea lor. Pentru valorificarea rezultatelor
inventarierii acestor cazuri particulare de imobilizări, este
necesară precizarea eventualelor aprobări acordate în vederea
sistării, precum şi măsurile propuse în legatură cu acestea.
Bunurile care prezintă un grad ridicat de perisabilitate se
supun cu prioritate operaţiunii de inventariere, fără a fi
stânjenită valorificarea imediată a lor.
Cu prilejul inventarierii, disponibilităţile aflate în
conturile de la bănci, precum şi creanţele şi obligaţiile faţă
de terţi sunt supuse, de regulă, verificării şi confirmării pe
baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce, în funcţie de
necesităţi.
Inventarierea disponibilităţilor băneşti în numerar, în
lei şi în valută, precum şi a celorlalte valori aflate în casieria
entităţii prezintă unele particularităţi, în sensul că se verifică
existenţa lor în ultima zi lucrătoare a exerciţiului financiar,
după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi
privind exerciţiul respectiv, confruntându-se soldurile din
registrul de casă cu cele din contabilitate.
În ceea ce priveşte inventarierea creanţelor şi
obligaţiilor, se urmăreşte stabilirea cu exactitate a soldurilor
conturilor în care sunt înregistrate, verificându-se cu atenţie
sumele înregistrate ca majorări sau diminuări şi documentele
justificative în care au fost consemnate. În cazul furnizorilor
pentru livrări nefacturate este necesară confirmarea acestora
privind exactitatea livrărilor în cauză, a preţurilor şi a valorilor
totale, precum şi solicitarea expresă a facturilor de vânzare a
valorilor materiale în cauză.
Pentru soldurile conturilor privind creanţele şi datoriile
entităţii se practică, de regulă, sistemul extraselor de cont sau
al cererilor confirmate de cei în cauză.
Pentru creanţe şi obligaţii de natura debitorilor şi
creditorilor se întocmesc procese verbale de inventariere în
75
care, printre altele, se consemnează: creanţele şi obligaţiile

inventariate; sumele pentru care există divergenţe între părţi;
debitorii litigioşi; sumele în curs de lămurire; creanţele şi
obligaţiile ale căror termene de urmărire au expirat, inclusiv
cauzele şi persoanele vinovate pentru depăşirea acestor
termene ş.a.
Titlurile de valoare se supun operaţiei de inventariere
propriu-zise pe baza documentelor care atestă deţinerea
acestora (extrase de cont, documente de achiziţie, certificate
constatatoare ş.a).
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau
deteriorate, fără desfacere sau greu vandabile, comenzi în curs
abandonate sau sistate, precum şi pentru creanţele şi
obligaţiile incerte şi în litigiu, se întocmesc, de regulă, liste de
inventariere distincte.
Listele de inventariere se pot completa manual sau
utilizându-se sistemul informatic de prelucrare automată a
datelor, conform procedurilor interne aprobate.
4.3.2. EVALUAREA ŞI STABILIREA

REZULTATELOR INVENTARIERII
Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii supuse inventarierii constă în exprimarea
lor valorică cu ajutorul etalonului bănesc, avându-se în vedere
forma sub care se află sau stadiul în care se găsesc în
momentul inventarierii. Totodată, se au în vedere
reglementările contabile aplicabile şi principiul prudenţei,
precum şi principiul permanenţei metodelor.
Cu riscul unor repetări inerente, considerăm că este util
ca în cele ce urmează să amintim, în mod succint, câteva
aspecte semnificative privind evaluarea elementelor ce se
inventariază.
a. Bunurile de natura imobilizărilor corporale şi
necorporale se evaluează la valoarea de inventar a fiecărui
element, care se stabileşte în funcţie de utilitatea bunului,
starea acestuia şi preţul pieţei. Totodată, se ţine seama, potrivit
principiului prudenţei, de toate ajustările de valoare aferente
76
deprecierilor. Evaluarea se efectuează inclusiv pentru

imobilizările în curs de execuţie.
Imobilizările corporale şi necorporale, precum şi alte
elemente de activ pentru care anterior au fost constituite
ajustări pentru depreciere se înscriu în listele de verificare la
valoarea de inventar, care se compară cu valoarea lor contabilă
netă, determinându-se astfel eventuale diferenţe în minus sau
în plus, după caz.
În cazul imobilizărilor corporale, cu excepţia terenurilor,
precum şi a celor necorporale se corectează valoarea contabilă
netă (mai mare), în sensul aducerii ei la nivelul celei de
inventar, prin înregistrarea unei amortizări suplimentare ori
prin efectuarea unei ajustări pentru depreciere, după cum
fenomenul este ireversibil (definitiv, cum este cazul
imobilizărilor corporale inutilizabile propuse pentru casare) şi,
respectiv, reversibil, produs de cauze cum sunt: apariţia unei
uzuri morale de care nu s-a ţinut seama cu ocazia amortizării,
supraevaluarea imobilizărilor corporale cu ocazia reevaluării,
lipsa de utilitate pentru entitate în momentul inventarierii etc.
b. Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea
de inventar, iar corectarea valorii contabile nete mai mari decât
valoarea de inventar se actualizează numai pe seama ajustărilor
pentru depreciere până la valoarea realizabilă netă (de
inventar).
În cazul în care valorile de inventar sunt superioare celor
existente în contabilitate, în listele de inventariere se înscriu
acestea din urmă.
În situaţia valorilor de inventar inferioare celor contabile,
în listele de inventariere se înscriu, de asemenea, cele din
urmă, cu menţiunea că pentru diferenţa în cauză trebuie
efectuată o ajustare pentru depreciere şi aceasta chiar dacă nu
se admite deducerea cheltuielilor respective.
Diferenţele între soldurile scriptice corespunzătoare
bunurilor respective şi valoarea stocurilor constatate cu prilejul
inventarierii se înregistrează în contabilitate ca plusuri sau
minusuri de inventar, după efectuarea, în prealabil, a
compensărilor admise, atunci când există riscul de confuzie
între sorturile aceluiaşi bun material şi numai pentru aceeaşi
perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune.
77
c. Creanţele şi datoriile exprimate în lei se evaluează,

de regulă, la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată,
constituindu-se, atunci când este cazul, ajustări pentru
deprecierea creanţelor, ca active circulante. Pentru creanţele
incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
d. Creanţele şi datoriile exprimate în valută şi cele cu
decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se evaluează
la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
României pentru ziua de 31 decembrie. Valorile astfel obţinute
se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare, iar
sumele determinate se înscriu în bilanţ.
Diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar a
datoriilor (mai mare) şi valoarea lor contabilă se înregistrează în
contabilitate pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.
e. Disponibilităţile băneşti în valută şi alte valori
similare în valută, precum şi acreditivele în valută existente la
sfârşitul anului, se evaluează şi se înscriu în bilanţ ca în cazul
creanţelor şi datoriilor în valută, iar diferenţele ce se stabilesc
influenţează, după caz, cheltuielile sau veniturile financiare
privind modificarea cursului valutar.
Mărcile poştale, timbrele fiscale, tichetele de călătorie,
bonurile cantităţi fixe, biletele de spectacole, de intrare în
muzee, expoziţii şi altele asemenea se evaluează, la
inventariere, la valoarea lor nominală. Dacă există asemenea
bunuri fără utilizare sau depreciate se constituie ajustări
pentru pierdere de valoare.
f. Valorile mobiliare pe termen scurt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la
valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare.
La rândul lor, valorile mobiliare pe termen scurt
netranzacţionate pe o piaţă reglementată, precum şi valorile
mobiliare pe termen lung se evaluează la costul istoric diminuat
cu eventualele ajustări pentru pierderi anterioare de valoare.
g. Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se
evaluează la valoarea justă.
h. Bunurile constatate ca minusuri imputabile în
sarcina unor persoane vinovate se evaluează la valoarea de
înlocuire, prin care se înţelege costul de achiziţie al unui bun
78
cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în

gestiune, la data producerii pagubei.
i. Capitalurile proprii se evaluează la valorile din
contabilitate.
Pe baza listelor de inventariere obişnuite (varianta
simplificată), întocmite de către comisiile constituite în acest
scop, se procedează la confruntarea datelor scriptice cu cele
faptice, completându-se listele de inventariere finale sau
centralizatoare numai pentru poziţiile cu diferenţe, în plus sau
în minus, delimitate pe grupe şi feluri de elemente inventariate
şi aceasta pentru gestiunile care se urmăresc în contabilitate
atât cantitativ, cât şi valoric, cum sunt cele de materii prime şi
materiale consumabile, de produse finite, de mărfuri prin
comerţul en gros şi altele. În situaţia gestiunilor oglindite în
contabilitate numai valoric, cum este cazul celor din comerţul
cu amănuntul, această operaţiune se realizează prin
compararea valorii totale a inventarului cu soldul scriptic
existent în contabilitate, stabilindu-se plusul sau minusul
valoric total aferent gestiunii verificate.
În cazul în care la anumite sortimente sau elemente de
natura imobilizărilor corporale sau valorilor stocabile se
constată plusuri sau minusuri cantitative este necesară
evaluarea diferenţelor şi numai după aceasta se efectuează
încadrarea lor pe cauze în vederea soluţionării şi înregistrării în
contabilitate.
Rezultatele inventarierii se consemnează într-un proces
verbal de inventariere, în care se înscriu, printre altele,
următoarele elemente: perioada şi gestiunea inventariată,
precum şi persoanele care au efectuat inventarierea, plusurile
şi minusurile constatate; compensările efectuate; bunurile
depreciate, precum şi creanţele şi obligaţiile incerte şi în litigiu;
valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea şi
regularizarea ajustărilor, precum şi alte elemente privind
concluziile şi propunerile referitoare la inventarierea efectuată.
Procesul verbal de inventariere şi listele de inventariere
centralizatoare, atunci când este cazul, reprezintă documentele
pe baza cărora se soluţionează şi se înregistrează în
contabilitate plusurile şi minusurile constatate, avându-se în
79
vedere în acest sens următoarea ordine de efectuare a

operaţiilor respective:
– efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a
compensărilor legale;
– stabilirea plusurilor definitive (finale) şi înregistrarea
lor în contabilitate, după efectuarea compensărilor
legale;
– determinarea şi înregistrarea lipsurilor neimputabile şi
a pierderilor din calamităţi;
– imputarea în sarcina celor vinovaţi a lipsurilor
provenite din vina unor salariaţi sau a terţilor;
– înregistrarea lipsurilor în curs de clarificare;
– constituirea ajustărilor pentru depreciere ori
înregistrarea unor amortizări suplimentare, acolo
unde este cazul, cu menţionarea cauzelor care au
determinat asemenea deprecieri etc.
Pentru fiecare din operaţiile menţionate anterior se vor
prezenta în cele ce urmează atât aspectele mai importante de
natură metodologică, cât şi cele privind reflectarea în
contabilitate a influenţelor pe care le generează asupra
patrimoniului supus inventarierii.
Datele pe care le conţin procesul verbal de inventariere şi
listele întocmite cu prilejul acestei operaţiuni se utilizează, de
asemenea, pentru completarea Registrului – inventar, care
este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează,
la sfârşitul fiecărui an, toate elementele de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii inventariate, grupate după
natura lor, potrivit posturilor de bilanţ, ceea ce justifică
realitatea valorii fiecărui post din bilanţ, în sensul concordanţei
sale cu situaţia faptică.
4.3.3. SOLUŢIONAREA CONTABILĂ A COMPENSĂRII

MINUSURILOR CU PLUSURILE DE INVENTAR
Compensarea minusurilor cu plusurile de inventar este

admisă de reglementările în vigoare numai atunci când lipsurile
în gestiune nu sunt considerate infracţiuni, menţionându-se că
numeroase aspecte ce privesc această problemă se regăsesc în
numeroase lucrări anterioare, dintre care amintim pe cea
80
aferentă situaţiilor financiare anuale.17

Admiterea compensărilor se aprobă anual de către
administratorul unităţii, cu îndeplinirea unor condiţii
restrictive, respectiv numai când există posibilitatea de confuzie
între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării în
ceea ce priveşte aspectul exterior (culoare, desen, model,
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente), iar diferenţele în plus
şi în minus se referă la aceeaşi gestiune şi perioadă de
gestiune.
Sorturile de bunuri materiale (produse, mărfuri, ambalaje
şi alte valori materiale) pentru care se admite compensarea se
stabilesc şi se aprobă anual de către administratorul fiecărei
entităţi.
Compensarea nu se admite în cazurile în care lipsurile
constatate la inventariere provin din sustrageri sau din
degradări de bunuri provenite din vinovăţia persoanelor
răspunzătoare de gestionarea bunurilor respective.
Compensarea se efectuează numai pentru cantităţi egale
şi în funcţie de valorile acestora.
În cazul în care cantităţile aferente sorturilor la care se
constată plusuri supuse compensării sunt mai mari decât
cantităţile corespunzătoare sorturilor la care s-au stabilit
minusuri admise la compensare se procedează la stabilirea
egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în
plus. Această operaţie se realizează începând cu sorturile care
au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.
În urma compensării pot rezulta:
 plusuri cantitativ–valorice, atunci când cantitatea
plusurilor supuse compensării este mai mare decât cea a
minusurilor care se compensează;
 plusuri valorice, în cazul în care cantitatea în plus a
fost epuizată prin compensare, dar valoarea plusului nu a fost
utilizată integral datorită preţurilor unitare mai mari
comparativ cu cele aferente minusurilor compensate;
 minusuri cantitativ–valorice, atunci când cantitatea
17Constantin Staicu şi colectiv – Contabilitate financiară, vol.2, Editura

Universitaria, Craiova, 2010; Situaţii financiare şi raportări semestriale.
Abordare naţională şi europeană, Editura Universitaria Craiova, 2004,
pag.94-96.
81
totală în minus este mai mare decât cantitatea plusurilor

admise pentru compensare;
 minusuri valorice, când cantitatea minusului a fost
compensată de cantitatea în plus, dar valoarea minusului a fost
mai mare datorită ordinii de compensare şi în speţă de începere
a acesteia cu sorturile cu preţul cel mai scăzut.
Dacă în urma compensării au fost acoperite integral
diferenţele în minus şi mai rămân diferenţe cantitative şi/sau
valorice în plus neutilizate, acestea se consideră plusuri la
inventariere şi se înregistrează în evidenţa operativă şi în
contabilitatea sintetică şi analitică aşa cum se va prezenta
ulterior.
În situaţia în care, în urma compensării, diferenţele
cantitative în minus nu au fost soluţionate (acoperite) integral,
acestea sunt considerate diferenţe nete în minus şi pot fi
diminuate în continuare prin acordarea scăzămintelor legale, în
limita cotelor procentuale legale. Eventualele diferenţe valorice
în minus datorită preţurilor unitare diferite se înregistrează în
mod distinct prin intermediul conturilor de cheltuieli, care se
debitează prin creditul conturilor de imobilizări sau de stocuri,
după caz.
În mod excepţional se pot aproba compensări şi între
gestiuni diferite, însă acestea numai în situaţia în care între
gestiunile respective există legături de cauzalitate, respectându-
se, totodată, celelalte condiţii restrictive.
Operaţiile propriu-zise de compensare se înregistrează
atât în evidenţa operativă (fişe de magazie), cât şi în
contabilitatea analitică (fişe de cont cantitativ-valorice) în
coloana de intrări în gestiune şi respectiv de debit cu sume în
negru la sorturile de bunuri materiale constatate în plus şi
supuse compensării şi cu sume în roşu pentru sorturile la care
s-au stabilit minusuri admise la compensare.
Diferenţele valorice în plus sau în minus stabilite ca
urmare a efectuării operaţiei de compensare se înregistrează
numai în contabilitatea sintetică, ca plusuri şi respectiv
minusuri imputabile.
82
4.3.4. CONTABILITATEA PLUSURILOR DEFINITIVE

(FINALE)
Aceste operaţiuni se realizează, atunci când este cazul,

după efectuarea compensărilor legale. În funcţie de preţurile
unitare de evidenţă se stabileşte valoarea care urmează să fie
reflectată în contabilitate, delimitată pe categorii de bunuri şi
pe conturi sintetice folosite pentru oglindirea lor, aşa cum se
a. Plusurile constatate la inventarierea activelor
necorporale şi a celor corporale se înregistrează la valoarea
justă, respectiv de inventar, stabilită în funcţie de preţul pieţei
şi de utilitatea bunului în cadrul entităţii, în creditul contului
4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” şi
debitul conturilor corespunzătoare categoriilor de elemente
în cauză şi anume:
- 203 „Cheltuieli de dezvoltare”;
- 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare”;
- 206 „Active necorporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale”;
- 208 „Alte imobilizări necorporale”;
- 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”;
- 212 „Construcţii”;
- 213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport;
- 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale”;
- 215 „Investiţii imobiliare”;
- 216 „Active corporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale”;
- 217 „Active biologice productive”.
Pentru imobilizările corporale amortizabile este necesar
să se înregistreze, în plus, cota parte aferentă amortizării, în
lunile următoare constatării plusului de inventar, debitându-se
contul 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” prin
creditul contului 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii”.
Concomitent se debitează contul 6811 „Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor”, prin creditul contului 281
83
„Amortizări privind imobilizările corporale”, aşa cum se

exemplifică în continuare.
Nr. Conţinutul operaţiei Document Conturi Valoare

crt. D C – lei -
1 Un calculator în plus Proces verbal de 214 4754 3.000
la inventar, de 3.000 inv.
lei
2 Amortizarea Notă de 6811 281 300
imobilizării contabilitate
anterioare
3 Realizarea de venituri Notă de 4754 7814 300
corespunzător contabilitate
amortizării anterioare
b. Plusurile constatate la valorile stocabile destinate

consumului, cum sunt: materiile prime, materialele
consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar şi
ambalajele, se înregistrează la preţul de evidenţă, debitându-se
conturile sintetice de gradul I sau de gradul II, după caz, cu
ajutorul cărora sunt reflectate în contabilitate, prin creditul
conturilor corespunzătoare de cheltuieli, după cum se observă
din exemplele ce urmează.
b1. Plusuri la materii prime şi materiale consumabile

crt D C – lei -
1 Plus de materii prime, Proces verbal de 301 601 300
de 300 lei inv.
2 Corectare rulaje Notă de 601 601 -300
contabilitate
3 Plus de materiale Proces verbal de 302 602 500
consumabile, de 500 inv.
lei
contabilitate
Precizare contabilă :
La contul 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”, se
folosesc, de regulă, subconturile aferente categoriilor de
materiale consumabile urmărite distinct şi anume: 6021
„Cheltuieli cu materialele auxiliare”; 6022 „Cheltuieli privind
84
combustibilul”; 6023 „Cheltuieli privind materialele pentru

ambalat”; 6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb” ş.a.
b2. Plusuri la materiale de natura obiectelor de
inventar

crt D C – lei -
1 Plus de echipament Proces verbal de 303 603 400
de lucru, de 400 lei inv.
contabilitate
b3. Plusuri la ambalaje

crt D C – lei -
1 Plus de ambalaje, de Proces verbal de 381 608 250
250 lei inv.
contabilitate
c. Plusurile constatate la inventarierea valorilor

stocabile din producţie proprie şi la active biologice de
natura stocurilor obţinute din producţie proprie, cum sunt:
semifabricatele, produsele finite, produsele agricole, activele
biologice de natura stocurilor, se înregistrează la preţul de
evidenţă, debitându-se conturile sintetice de gradul I cu
ajutorul cărora se oglindesc în contabilitate, prin creditul
contului privind veniturile aferente costurilor stocurilor de
produse potrivit înregistrărilor de mai jos.

crt D C – lei -
1 Plus de semifabricate din Proces 341 711 350
producţie proprie, de 350 lei verbal de
inv.
2 Plus de produse finite din Proces 345 711 450
producţie proprie, de 450 lei verbal de
inv.
3 Plus de active biologice de Proces 361 711 700
natura stocurilor din verbal de
producţie proprie, de 700 lei inv.
85
d. Plusurile constatate la inventarierea mărfurilor se

înregistrează în mod asemănător cu cele privind valorile
stocabile destinate consumului. Deosebirea constă în aceea că
în cazul în care evidenţa mărfurilor este organizată la preţul de
vânzare cu amănuntul sau alt preţ de vânzare care conţine şi
TVA aferentă neexigibilă, se impune folosirea, pe lângă
conturile de mărfuri şi cheltuieli, şi a conturilor 378 „Diferenţe
de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA neexigibilă”.
Evaluarea mărfurilor constatate în plus se face la
valoarea justă corespunzătoare sortului sau articolului din care
face parte plusul, preţ asupra căruia se calculează adaosul
comercial, iar suma celor două elemente constituie baza de
calcul pentru TVA neexigibilă.
Totalul preţului de vânzare, inclusiv TVA neexigibilă, se
înregistrează în debitul contului 371 „Mărfuri” şi în creditul
conturilor:
– 607 „Cheltuieli privind mărfurile”, pentru preţul de
cumpărare sau alt preţ similar cu acesta;
– 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”, cu adaosul
comercial luat în calcul pentru determinarea preţului de
vânzare;
– 4428 „TVA neexigibilă”, cu suma corespunzătoare
cotei de 20%, 9% sau 5% şi preţului de vânzare fără TVA sau de
16,667%, 8,257% sau 4,762% şi preţului de vânzare cu
amănuntul, inclusiv TVA.
În acest caz, formula contabilă se prezintă astfel:
371 = % 360 lei
„Mărfuri” 607 200 lei
„Cheltuieli privind mărfurile”
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri” 100 lei
4428
„TVA neexigibilă” 60 lei
Determinarea valorii elementelor de mai sus se poate face

şi prin folosirea preţului de vânzare total, inclusiv TVA
neexigibilă, din care se deduc atât rabatul sau adaosul
comercial, prin folosirea cotei medii determinate în luna
anterioară, cât şi TVA neexigibilă, pe baza cotei de 16,667%,
86
8,257% sau 4,762%. Această ultimă cotă se înmulţeşte cu

preţul de vânzare total, inclusiv TVA neexigibilă, iar cota
privind rabatul sau adaosul comercial se înmulţeşte cu preţul
de vânzare fără TVA.
e. Plusurile constatate la inventarierea casieriei şi a

altor valori păstrate în casierie se înregistrează în debitul
contului 531 „Casa”, respectiv 532 „Alte valori” şi creditul
contului 758 „Alte venituri din exploatare”, exemplificându-se
astfel:
Nr. Conţinutul Document Conturi Valoare

crt operaţiei D C – lei -
1 Plus de numerar, Proces verbal de 5311 7588 100
de 100 lei inv. sau
5314
2 Plus de alte valori, Proces verbal de 532 7588 150
de 150 lei inv.
f. La rândul lor, toate plusurile de valori mobiliare de

natura investiţiilor pe termen scurt, valori urmărite în
contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 50, se
înregistrează, de asemenea, prin debitarea conturilor în cauză,
dar prin creditarea contului 768 „Alte venituri financiare”, aşa
cum se prezintă în continuare.
crt D C – lei -
1 Plus de titluri de Proces verbal de 50x 768 380
plasament, de 380 lei inv.
4.3.5. CONTABILITATEA LIPSURILOR NEIMPUTABILE ŞI A

PIERDERILOR DIN CALAMITĂŢI
Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi se

analizează împreună datorită asemănărilor pe care le prezintă
în ceea ce priveşte reflectarea lor în contabilitate.
În categoria lipsurilor neimputabile sunt incluse, în
principal, pierderile normale (inerente) care se produc în timpul
depozitării-păstrării, transportului, manipulării şi vânzării unor
active circulante materiale. Asemenea pierderi apar ca urmare a
87
uscării, prăfuirii, volatilizării, fărămiţării, spargerii etc., fiind

inevitabile, fapt pentru care sunt stabilite norme şi cote
procentuale legale pentru suportarea lor de către entitate, care
sunt deductibile fiscal.
La rândul lor, pierderile din calamităţi naturale se pot
constata atât la elementele de natura imobilizărilor, cât şi la
cele privind activele circulante materiale, iar pe baza
documentelor justificative constatatoare se suportă de către
entitate.
Pentru înregistrarea în contabilitate a lipsurilor
neimputabile şi a pierderilor din calamităţi se are în vedere
natura elementelor patrimoniale de la care provin, precum si
simbolizarea acestora în Planul de conturi general, aşa cum se
a. Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi
constatate la imobilizări corporale se reflectă în creditul
conturilor cu simbolurile 212, 213, 214, 215, 216 şi 217 la
valoarea de intrare în entitate, prin debitul conturilor: 281
„Amortizări privind imobilizările corporale”, pentru amortizarea
înregistrată anterior în contabilitate, şi 6583 „Cheltuieli privind
activele cedate şi alte operaţii de capital”, respectiv 6587
„Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare”, cu
valoarea neamortizată, potrivit exemplului care se prezintă în
continuare.

crt D C – lei -
1 Lipsa neimputabilă la Proces % Grupa 10.000
imobilizări corporale, de verbal de 6583 21 1.500
10.000 lei, cu amortizare inv. 281 8.500
de 8.500 lei
2 Pierderi din calamităţi la Proces % Grupa 9.000
imobilizări corporale, de verbal de 6587 21 3.000
9.000 lei, cu amortizare de inv. 281 6.000
6.000 lei
La conturile de imobilizări corporale şi 281 „Amortizări

privind imobilizările corporale” se folosesc subconturile
corespunzătoare categoriilor de active imobilizate din care fac
parte lipsurile ce se înregistrează.
88
b. Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi

constatate la materii prime şi materiale consumabile se
oglindesc în creditul conturilor de valori materiale în cauză (301
şi 302), la preţul de înregistrare, prin debitul conturilor de
cheltuieli (601 şi 602). În debitul sau creditul acestor conturi de
cheltuieli, prin corespondenţă cu contul 308 „Diferenţe de preţ
la materii prime şi materiale”, se înregistrează cota
proporţională din diferenţele în plus sau în minus aferente
lipsurilor sau pierderilor în cauză. Pentru diferenţele în minus
este permisă şi înregistrarea contabilă ca în cazul celor în plus,
însă cu sume în roşu. Pentru pierderile din calamităţi se face
numai înregistrarea de majorare a cheltuielilor extraordinare
(6587) şi de scădere a gestiunilor în cauză (301 şi 302), pentru
costul efectiv de achiziţie, după cum se prezintă mai jos.

crt D C – lei -
1 Lipsuri neimputabile la Proces 601 301 100
materii prime, de 100 lei şi verbal de
auxiliare, de 75 lei inv. 602 302 75
2 Repartizarea diferenţelor Notă de % 308 20
de preţ nefavorabile, de 15 contabilitat 601 15
lei şi respectiv 5 lei (op.1) e 602 5
3 Repartizarea diferenţelor Notă de % 308 -20
de preţ favorabile, de 15 contabilitat 601 -15
lei şi respectiv 5 lei (op.1) e 602 -5
4 Distrugeri din calamităţi, Notă de 6587 301 300
de 300 lei contabilitat sau
e 302
Pentru eventualele diferenţe de preţ se procedează ca în
cazul înregistrărilor anterioare.
c. Lipsurile neimputabile la materiale de natura

obiectelor de inventar se înregistrează în creditul contului
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”, prin debitul
contului 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
de inventar”, care va oglindi, în plus, şi diferenţele de preţ
aferente, în debit sau în credit, după cum acestea sunt în plus
şi, respectiv, în minus. Atunci când este cazul se face şi
înregistrarea obişnuită privind pierderile din calamităţi, aşa
cum reiese şi din înregistrările ce urmează.
89

crt. D C – lei -
1 Lipsuri neimputabile la Proces 8035 1.000
obiectele de inventar în verbal de -
folosinţă, uzate integral, inv.
de 1.000 lei
2 Pierderi din calamităţi la Proces 8035 200
obiectele de inventar în verbal de -
folosinţă, uzate integral, casare
de 200 lei
obiectele de inventar din verbal de
magazie, de 800 lei inv.
4 Pierderi din calamităţi la Proces 6587 303 150
obiectele de inventar din verbal de
magazie, de 150 lei inv.
d. Lipsurile neimputabile la semifabricate, produse

finite, produse reziduale şi produse agricole se înregistrează
în creditul conturilor aferente de gestiune (341, 345, 346 şi
347), prin debitul contului 711 „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”, la valoarea de evidenţă. Prin intermediul
acestui cont de venituri se înregistrează şi diferenţele de preţ
aferente, în debit sau în credit, după cum sunt în plus sau în
minus. Pentru pierderile din calamităţi se face numai
înregistrarea de majorare a cheltuielilor extraordinare (6587) şi
de scădere a gestiunilor în cauză (341, 345, 346, 347) pentru
costul efectiv de producţie, aşa cum rezultă şi din exemplele
următoare.
crt D C – lei -
1 Lipsuri neimputabile la Proces verbal 711 % 440
semifabricate din de inv. 341 140
producţie proprie şi 345 300
produse finite, de 140
lei şi respectiv 300 lei
2 Repartizarea diferenţelor Notă de 711 348 50
de preţ nefavorabile contabilitate
aferente op.1, de 50 lei
3 Pierderi din calamităţi la Proces verbal 6587 341 800
stocurile din producţie de inv. 345
proprie, de 800 lei 346
347
90
Diferenţele de preţ în minus (favorabile) se înregistrează

prin inversarea formulei contabile de la operaţia 2 sau prin
aceeaşi formulă, dar cu suma în roşu.
e. Lipsurile neimputabile şi pierderile la activele
biologice de natura stocurilor se înregistrează în contabilitate
în funcţie de modul cum au fost procurate, din producţia
proprie sau de la terţi.
Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi, la
activele biologice de natura stocurilor provenite anterior din
producţie proprie, se înregistrează în mod similar cu aceleaşi
categorii de minusuri constatate la inventarierea produselor, cu
menţiunea că se folosesc conturile de gestiune şi de diferenţe
de preţ corespunzătoare acestui element de stocuri, după cum
urmează:

crt D C – lei -
activele biologice de natura verbal de
stocurilor din producţie inv.
proprie, de 600 lei
2 Repartizarea diferenţelor de Notă de 711 368 50
preţ aferente, nefavorabile, contab.
de 50 lei
activele biologice de natura verbal de
stocurilor din producţie inv.
proprie, de 800 lei
Lipsurile şi pierderile la activele biologice de natura

stocurilor primite de la terţi se înregistrează în mod similar cu
cele constatate la materii prime şi materiale consumabile,
folosindu-se conturile specifice de cheltuieli (606) şi de diferenţe
de preţ (368), aşa cum reiese din înregistrările următoare:

crt D C – lei -
activele biologice de verbal de
natura stocurilor primite inv.
de la terţi, de 600 lei
91
2 Repartizarea diferenţelor Notă de 606 368 50

de preţ aferente, contab.
nefavorabile, de 50 lei
activele biologice de verbal de
natura stocurilor primite inv.
de la terţi, de 700 lei
f. Lipsurile şi pierderile constatate la gestiunile de

mărfuri cu amănuntul, comparativ cu cele redate anterior,
prezintă unele particularităţi în cazul în care evidenţa acestora
se organizează la preţ de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA.
Pentru scăderea din evidenţă a minusurilor constatate
este necesar să se determine şi să fie înregistrate rabatul sau
adaosul comercial şi TVA neexigibilă aferente. În acest scop se
folosesc cota de 16,667% de TVA şi coeficientul de rabat sau
adaos comercial calculat în luna anterioară. Acestea se aplică la
preţul cu amănuntul total şi, respectiv, de cumpărare cumulat
cu adaosul comercial, deci preţul cu amănuntul total diminuat
cu TVA calculată, aferente minusului în gestiune, iar valorile
obţinute se înregistrează în debitul conturilor 4428 „TVA
neexigibilă” şi respectiv 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”, aşa
cum reiese din înregistrările următoare:

crt D C – lei -
1 Lipsuri neimputabile la Proces % 371 620
mărfuri în unităţi cu verbal de 607 400
amănuntul, de 595 lei, inv. 378 100
din care 400 lei -preţ de 4428 120
înregistrare, 100 lei
adaos comercial şi 120
lei TVA
2 Pierderi din calamităţi Proces % 371 620
la mărfuri, utilizându- verbal de 6587 400
se datele anterioare inv. 378 100
4428 120
Se menţionează că în cazul evidenţei gestiunilor de

mărfuri la un alt preţ decât cel de vânzare cu amănuntul,
înregistrarea în contabilitate a lipsurilor neimputabile şi a
92
pierderilor din calamităţi se efectuează în mod similar cu cele

prezentate la materii prime şi materiale consumabile, deci fără
să mai intervină conturile 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”,
pentru adaosul comercial, şi 4428 „TVA neexigibilă”, pentru
TVA aferentă.
g. Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi
stabilite la ambalaje, comparativ cu materiile prime şi
materialele consumabile, nu prezintă particularităţi în legătură
cu reflectarea lor în contabilitate, iar înregistrările în cauză
sunt următoarele:

crt D C – lei -
1 Lipsuri neimputabile la Proces verbal 608 381 670
ambalaje, de 650 lei de inv.
2 Repartizarea Notă de 608 388 50
diferenţelor de preţ contab.
aferente, nefavorabile,
de 50 lei
3 Pierderi din calamităţi la Proces verbal 6587 381 310
ambalaje, de 310 lei de inv.
Precizare contabilă:
Lipsurile neimputabile reprezintă cheltuieli fără deducere
fiscală, atunci când bunurile constatate lipsă la inventar nu
sunt asigurate, sau cu deducere fiscală limitată, în cazul în
care compania de asigurări decontează lipsa acestora doar
parţial, deci fără deducere pentru suma rămasă neacoperită din
prima de asigurare. Pentru valorile neacoperite din primele de
asigurare se pierde şi dreptul de deducere al TVA, care se
înregistrează prin debitarea contului de cheltuieli utilizat
pentru reflectarea lipsurilor şi creditarea contului de 4426 TVA
deductibilă, urmată de corecţia rulajului contului 4426 TVA
deductibilă.
Cheltuielile cu pierderile din calamităţi sunt admise la
deducere doar pentru acele evenimente constatate şi declarate
ca fiind calamităţi naturale de către o autoritate a statului şi
publicate în Monitorul Oficial.
93
4.3.6 CONTABILITATEA LIPSURILOR IMPUTABILE

SALARIAŢILOR SAU TERŢILOR
Înregistrarea lipsurilor imputabile ocazionează, într-o

primă etapă, includerea în cheltuieli a costului lor efectiv de
achiziţie sau a altei valori, ca în cazul minusurilor
neimputabile, utilizându-se conturile de cheltuieli
corespunzătoare categoriilor de bunuri din care fac parte
minusurile respective.
În cea de-a doua etapă se înregistrează operaţia de
imputare propriu-zisă a valorii de înlocuire, deci a costului de
achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare
celui lipsă în gestiune, la data producerii pagubei, inclusiv TVA
aferentă, atunci când este cazul, debitându-se contul 4282
„Alte creanţe în legătură cu personalul” sau 461 „Debitori
diverşi”, după cum minusul în cauză provine din vina unor
salariaţi ai entităţii sau din vina terţilor, care pot fi persoane
fizice sau juridice. În ambele situaţii se creditează conturile
7588 „Alte venituri din exploatare” şi 4427 „TVA colectată”,
pentru costul de achiziţie sau altă valoare de imputare şi,
respectiv, TVA aferentă. Debitele care nu se mai pot încasa de
la terţi ca urmare a insolvabilităţii acestora se înregistrează în
debitul contul 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”, prin
creditul contului 461 „Debitori diverşi”, astfel cum se
exemplifică în continuare.

crt D C – lei -
1 Lipsurile imputabile Proces verbal 60x 3xx 670
de valori stocabile, de de inv. sau
670 lei, se scad din 711
evidenţă
2 Repartizarea Notă de 60x 3x8 30
diferenţelor de preţ contab. sau
aferente, nefavorabile, 711
de 30 lei
3 Imputarea unor sume Decizie de 4282 % 833
salariaţilor sau imputare sau 7588 700
terţilor, de 700 lei, cu 461 4427 133
133 lei TVA
94
4 Minus de monetar din Proces verbal 6588 531 100

vina casierului, de de inv.
100 lei, se scade din
evidenţă
5 Imputarea sumei de Decizie de 4282 7588 100
100 lei în sarcina imputare
casierului
6 Încasarea de la Dispoziţie de 531 4282 100
salariaţi sau de la încasare, sau sau
terţi a sumelor chitanţă sau 512 461
imputate ordin de
plată
7 Reţinerea din Stat de salarii 421 4282 100
drepturile salariale a
sumelor imputate
8 Debite care nu se mai Notă de 654 461 400
pot recupera, de 400 contabilitate sau
lei 4282
4.3.7. CONTABILITATEA LIPSURILOR

ÎN CURS DE CLARIFICARE
O categorie distinctă de lipsuri ce se pot constata la

inventariere o constituie cele care nu pot fi soluţionate şi,
implicit, nu pot influenţa cheltuielile sau rezultatele financiare
în momentul identificării lor. Asemenea lipsuri se referă la
valorile materiale şi băneşti care se scad din conturile de
gestiune datorită degradării sau lipsei lor efective, dar pentru
care nu pot fi luate măsuri de urmărire sau de soluţionare
întrucât necesită cercetări suplimentare în vederea stabilirii
cauzelor care le-au determinat, inclusiv de organele de urmărire
penală în cazul furturilor efectuate de autori necunoscuţi.
Clarificarea lipsurilor analizate se face în maximum trei luni,
reţinându-se că soluţionarea lor trebuie să se regăsească în
bilanţul aferent exerciţiului în care au fost constatate.
Contabilitatea lipsurilor nesoluţionate se organizează cu
ajutorul contului bifuncţional 473 „Decontări din operaţii în
curs de clarificare”, care reflectă în debit sumele ce nu pot fi
înregistrate definitiv într-un alt cont, iar în credit pe cele
soluţionate. Se debitează cu lipsurile evaluate la costul efectiv
de intrare în gestiune sau alt preţ de evaluare, prin creditul
contului în care acest cost se găseşte înregistrat. Altfel spus,
95
contul în cauză se interpune între conturile de active circulante

şi cele de cheltuieli.
Contul analizat se creditează prin debitul conturilor de
cheltuieli care se folosesc pentru înregistrarea lipsurilor în
momentul soluţionării lor. Soldul contului în cauză reprezintă
lipsurile înregistrate şi nesoluţionate.
În continuare se prezintă câteva exemple de înregistrări
contabile privind lipsurile în curs de clarificare constatate la
active stocabile.
Nr. Conţinutul operaţiei Document Conturi Val.

crt D C – lei -
1 Lipsuri în curs de Proces verbal 473 3xx 800
clarificare, de 800 lei de inv.
2 Repartizarea Notă de 473 3x8 80
diferenţelor de preţ contabilitate
aferente, nefavorabile,
de 80 lei
3 Repartizarea Notă de 3x8 473 70
diferenţelor de preţ contabilitate
sau:
aferente, favorabile, de
70 lei 473 3x8 -70
4 Soluţionarea lipsurilor Notă de 6587 473 800
în curs de clarificare ca contabilitate
pierderi din calamităţi
5 Descărcarea gestiunii Notă de 60x 473 700
pentru lipsuri în curs contabilitate
de clarificare
imputate, de 700 lei
6 Imputarea lipsurilor în Hotărâre 4282 % 868
sarcina salariaţilor sau judecătorească sau 7588 700
a terţilor, cu TVA de 461 4428 168
168 lei
4.3.8. CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR PENTRU

DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
LA ELEMENTELE DE ACTIV
Pentru elementele de activ la care se constată deprecieri

se întocmesc liste de inventariere distincte, iar comisia de
inventariere, în procesul verbal pe care îl întocmeşte,
menţionează cauzele care au determinat deprecierile respective
96
şi, totodată, face propuneri de constituire a ajustărilor pentru

depreciere sau de înregistrare a unor amortizări suplimentare,
după caz, aşa cum se prezintă în continuare.
Ajustările care se constituie pentru deprecieri, nu sunt
deductibile fiscal. Fac excepţie cele prevăzute în reglementările
legale în vigoare: clienţii neîncasaţi în condiţiile legii, clienţi
neîncasaţi în cazul declarării falimentului acestora, pierderile
din diferenţe de curs valutar aferente creanţelor şi obligaţiilor în
valută de la sfârşitul exerciţiului financiar, inclusiv cele
aferente creditelor pentru investiţii.
Imobilizările corporale se evaluează la valoarea lor
actuală, în cazul în care se constată că sunt depreciate, şi la
valoarea contabilă rămasă neamortizată, atunci când nu sunt
depreciate.
În cazul imobilizărilor corporale depreciate, înscrise în
listele de inventariere la o valoare inferioară celei contabile, se
au în vedere operaţiile ce privesc:
– înregistrarea amortizării suplimentare pentru
deprecierile ireversibile sau definitive, cum este cazul activelor
corporale inutilizabile şi propuse pentru casare (6811 = 281);
– constituirea de ajustări pentru deprecierile relative
cauzate de apariţia unei uzuri morale neprevăzute,
supraevaluării cu prilejul reevaluării, lipsei de utilitate ş.a.
(6813 = 291).
În cazul imobilizărilor necorporale şi a celor în curs de
execuţie se efectuează, atunci când este cazul, fie prima
formulă contabilă, fie următoarea, cu menţiunea că se
utilizează conturile corespunzătoare de ajustări (290, 293).
Elementele stocabile se înscriu în listele de inventariere
la valoarea lor actuală, denumită şi valoare de inventar, care se
stabileşte în funcţie de utilitatea bunului pentru entitate şi
preţul pieţei.
În cazul în care se constată unele deprecieri relative
(nedefinitive), în sensul că valoarea de inventar este mai mică
decât cea contabilă, este necesar să se constituie ajustări
pentru depreciere, indiferent de situaţia financiară a agentului
economic respectiv (6814 = 391-398).
97
Creanţele şi datoriile exprimate în lei se consemnează

în listele de inventariere, de regulă, la valoarea lor probabilă de
încasare sau de plată, constituindu-se, atunci când este cazul,
ajustări pentru deprecierea creanţelor, pentru creşterea
datoriilor şi, de asemenea, pentru sumele aflate în litigiu şi
pentru creanţele neîncasabile (6814 = 491 sau 496).
Pentru creanţele - decontări în cadrul grupului şi cu
acţionarii/asociaţii exprimate în lei se constituie provizioane
pentru pierderea probabilă stabilită la inventariere (6814 =
495).
Creanţele exprimate în valută se evaluează la cursul de
referinţă al B.N.R. din ziua de 31 decembrie, iar eventualele
diferenţe faţă de acest curs, reprezentând pierderi sau câştiguri
latente, se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor privind
diferenţele de curs valutar.
Creanţele exprimate în valută, însă care se
decontează în lei, se evaluează la cursul de referinţă al B.N.R.
din ziua de 31 decembrie, iar eventualele diferenţe faţă de acest
curs, reprezentând pierderi sau câştiguri latente, se reflectă în
contabilitate cu ajutorul conturilor privind alte cheltuieli
financiare.
Imobilizările financiare şi investiţiile pe termen scurt
se evaluează, cu respectarea principiului prudenţei, la valoarea
de cotare din ziua de 31 decembrie sau la valoarea lor probabilă
de vânzare, determinată în funcţie de rezultatele financiare ale
entităţilor unde sunt deţinute, după cum sunt cotate şi,
respectiv, necotate. Pentru titlurile cu valoare de inventar
inferioară celei contabile se constituie ajustări pentru pierdere
de valoare (6863 = 296, sau 6864=591-598).
Din cele prezentate anterior se poate observa că pentru
elementele de activ care nu sunt amortizabile este caracteristic
faptul că se pot deprecia, iar diferenţa de valoare în minus se
regularizează pe baza datelor stabilite cu prilejul inventarierii
anuale. Deprecierile în cauză au caracter reversibil, calculându-
se de fiecare dată prin deducerea valorii de inventar (mai mică)
din valoarea contabilă de intrare în entitate. Deprecierea care se
determină poate fi superioară sau inferioară celei stabilite cu
prilejul inventarierii anterioare, ceea ce necesită suplimentarea
98
şi, respectiv, diminuarea ajustărilor existente în contabilitate şi

înregistrate la încheierea exerciţiului precedent.
Operaţiile economice privind constituirea şi diminuarea
ajustărilor se găsesc înregistrate în capitolele anterioare,
considerent pentru care prezentăm în următoarele exemple
numai gruparea conturilor de cheltuieli cu cele de ajustări
şi implicit cu cele de venituri, precum şi metodologia
generală de efectuare a înregistrărilor contabile.
Contabilitatea suplimentării sau constituirii
ajustărilor pentru deprecierea elementelor de activ se
organizează cu ajutorul unor conturi distincte de cheltuieli,
care se debitează, şi a altor conturi de ajustări, care se
creditează, conturi grupate astfel:
a. Contul de cheltuieli (6813) se debitează prin creditul
oricăruia din cele trei conturi de ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor (290, 291, 293), în funcţie de categoria în care se
încadrează elementele de activ pentru care se constituie sau se
suplimentează, după caz, ajustările pentru depreciere.
b. Contul de cheltuieli (6814) se debitează prin creditul
oricăruia din conturile de ajustări pentru deprecierea activelor
circulante (391-398, 491, 495, 496) în funcţie de categoria în
care se încadrează elementele de activ pentru care se constituie
sau se suplimentează, după caz, ajustările pentru depreciere;
c. Contul de cheltuieli (6863) se debitează prin creditul
contului de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor financiare
(296);
d. Contul de cheltuieli (6864) se debitează prin creditul
oricăruia din conturile de ajustări pentru deprecierea trezoreriei
(591-598), în funcţie de categoria în care se încadrează
elementele de activ pentru care se constituie sau se
suplimentează, după caz, ajustările pentru depreciere.
Din cele prezentate anterior se poate observa că pentru
fiecare din cele două categorii de activităţi ale entităţii (de
exploatare şi financiară) este constituită câte o grupă distinctă
alcătuită dintr-un cont de cheltuieli şi unul sau mai multe
conturi de ajustări. În plus, este creată, ca o grupă distinctă
privind cheltuielile şi ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor neamortizabile de natura celor necorporale,
corporale şi în curs de execuţie.
99
Contabilitatea diminuării sau anulării ajustărilor

pentru depreciere sau pierdere de valoare la elementele de
activ se organizează prin debitarea conturilor de ajustări
amintite anterior şi creditarea unor conturi distincte de
venituri, conturi care fac perechi cu cele de cheltuieli utilizate
anterior pentru constituirea sau suplimentarea ajustărilor în
cauză, şi anume:
 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor” (6813);
 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea
activelor circulante” (6814);
 7863 „Venituri financiare din ajustări pentru
pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”
(6863);
 7864 „Venituri financiare din ajustări pentru
pierderea de valoare a activelor circulante”
(6864).
Se observă că pentru fiecare din cele patru grupe de
ajustări este creat câte un cont distinct de venituri din ajustări.
Pentru diminuarea sau anularea ajustărilor, toate conturile de
ajustări din cadrul grupei se debitează prin creditul contului de
venituri corespunzător grupei respective, prezentându-se
formula contabilă pentru „grupa a”, şi anume:
% = 7813
290 „Venituri din ajustări pentru
„Ajustări pentru deprecierea deprecierea imobilizărilor”
imobilizărilor necorporale”
291
„Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale”
293
„Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor în curs de execuţie”
Înregistrarea în contabilitate a deprecierilor care se

stabilesc cu prilejul inventarierii se poate efectua şi prin
folosirea metodei anulării integrale a ajustărilor existente la
încheierea exerciţiului anterior şi înregistrarea integrală a celor
determinate la ultima inventariere. Operaţiunea de anulare şi
cea de constituire a ajustărilor se reflectă în contabilitate în
100
mod identic cu cele privind diminuarea şi respectiv

suplimentarea ajustărilor, ceea ce, sintetizat, se pot prezenta
astfel:
Nr. Conţinutul operaţiei Document Grupe de conturi

crt D C
1 Constituiri sau suplimentări Proces verbal % 78
privind ajustările pentru de inv. 29
depreciere Notă de 39
contabilitate 49
59
2 Anulări sau diminuări privind Proces verbal 68 %
ajustările pentru depreciere de inv. 29
Notă de 39
contabilitate 49
59
De altfel, aceste două tipuri de înregistrări contabile se

folosesc în mod similar şi pentru provizioanele privind riscurile
şi cheltuielile.
4.4. VERIFICAREA CONCORDANŢEI DATELOR DIN

EVIDENȚELE SINTETICĂ, ANALITICĂ ȘI
OPERATIVĂ
Rolul acestei operaţiuni de verificare este acela de a

descoperi eventualele erori de înregistrare intervenite în cursul
perioadei de gestiune, de a le identifica şi corecta.
În activitatea practică este posibil să apară anumite erori
datorită nereflectării în conturi a unor documente justificative
sau, în evidenţa operativă, înregistrarea unor documente cu
date eronate, totalizării eronate a rulajelor sau soldurilor etc.
Depistarea erorilor se face prin confruntarea datelor din
evidenţa operativă cu cele din contabilitate, în ordinea inversă a
desfăşurării operaţiilor economice, în sensul că se confruntă
mai întâi soldurile şi, în cazul în care nu există concordanţă, se
verifică modul de determinare a lor, se totalizează rulajele şi
numai după aceea - dacă mai este necesar - se punctează
101
(verifică exactitatea) înregistrările făcute cu documentele care

au stat la baza acestora.
În unele cazuri, cu caracter de excepţie, pot fi descoperite
calcule eronate în documentele justificative emise de către terţi
şi care nu s-au descoperit până în această etapă.
Concordanţa datelor contabilităţii sintetice cu cele din
evidenţa analitică reprezintă o condiţie esenţială pentru
asigurarea realităţii informaţiilor care stau la baza întocmirii
bilanţului.
Cu ocazia verificării pot să apară erori care vizează:
omiterea de la înregistrare a unor documente justificative;
înregistrarea unor documente justificative în alte conturi
analitice decât cele implicate; inversări de coloane, rubrici sau
rânduri la înregistrarea documentelor justificative; totalizări
eronate sau calcule eronate ale documentelor de evidenţă ş.a.
Concordanţa dintre evidenţa sintetică şi cea analitică se
realizează pe baza balanţei de verificare analitice, a cărei
structură este dependentă de natura elementelor patrimoniale
pentru care se întocmeşte.
În cazul în care apar neconcordanţe în ceea ce priveşte
suma soldurilor conturilor analitice şi soldul contului sintetic,
identificarea erorilor se realizează, de asemenea, în ordinea
inversă a desfăşurării lucrărilor de evidenţă. Se verifică, în
primul rând, modul de însumare a datelor din conturile
analitice, apoi se urmăreşte realitatea elementelor contului
analitic în cauză şi, în final, se verifică modul de înregistrare a
operaţiilor economice, atât în conturile analitice cât şi în contul
sintetic pentru care acestea sunt utilizate.
4.5. CENTRALIZAREA DATELOR CONTABILE

PRIN INTERMEDIUL BALANŢEI DE VERIFICARE
Ultima etapă premergătoare întocmirii bilanţului contabil

o constituie centralizarea datelor contabilităţii curente cu
ajutorul balanţei de verificare sintetice, care reprezintă o
lucrare preliminară cu caracter complex şi cu un rol important
pentru obţinerea unor informaţii în deplină concordanţă cu
realitatea. Prin întocmirea balanţei generale (sintetice) provizorii
102
se verifică exactitatea rulajelor şi soldurilor stabilite pentru

conturile sintetice. În acest sens, se au în vedere atât seriile de
egalităţi între coloanele pentru sume şi solduri debitoare şi
creditoare, cât şi existenţa concordanţei cu datele care se obţin
prin intermediul balanţelor analitice şi a celor oferite de
evidenţa operativă.
Balanţa de verificare generală provizorie sau, altfel spus,
balanţa de verificare intermediară şi, implicit, balanţa de
verificare generală definitivă contribuie la realizarea mai multor
obiective, dintre care se prezintă cele mai importante.
a. Asigură centralizarea datelor contabilităţii curente în
vederea obţinerii unui tablou general al patrimoniului unităţii şi
care trebuie să reflecte echilibrul valoric al elementelor
înregistrate. În altă ordine de idei, o parte din elementele
balanţei de verificare (soldurile conturilor) servesc pentru
întocmirea bilanţului propriu-zis, iar altele ajută la completarea
notelor explicative la situaţiile financiare şi a raportului
administratorului;
b. Reprezintă o sursă importantă de informaţii pentru
analiza economico-financiară deoarece prin modalitatea
specifică de grupare şi centralizare a informaţiilor, balanţa de
verificare oferă posibilitatea cunoaşterii periodice a existenţei şi
mişcării elementelor patrimoniale ale întreprinderii şi, totodată,
constituie o bază reală pentru efectuarea analizei şi controlului
unor aspecte ale activităţii economico-financiare ale unităţii.
c. Facilitează verificarea exactităţii înregistrărilor
efectuate în conturile sintetice, ceea ce reprezintă scopul
principal al balanţei de verificare sintetice, şi aceasta avându-se
în vedere şi faptul că principiul dublei înregistrări impune
asigurarea permanentă a unor egalităţi şi corelaţii privind
înregistrările efectuate în conturi.
Cu ajutorul balanţei de verificare a conturilor sintetice
pot fi depistate relativ uşor o serie de erori care pot să survină
ca urmare a nerespectării egalităţilor impuse de principiul
dublei înregistrări, dintre care se amintesc: înregistrarea sumei
în debitul unui cont, dar nu şi în creditul contului
corespondent sau invers; înregistrarea eronată a sumei în unul
din cele două conturi corespondente; erori de adunare în
103
jurnale sau fişe de cont şah; greşeli la stabilirea unor solduri

ş.a.
Identificarea erorilor este adeseori anevoioasă şi necesită
un volum de muncă relativ mare. Ca modalitate de realizare
practică a acestei operaţii se impune parcurgerea în sens invers
a operaţiilor efectuate, în următoarea ordine:
 se efectuează verificarea calculelor aritmetice privind
întocmirea balanţei de verificare;
 se confruntă modul de preluare din conturi a sumelor
înscrise în balanţa de verificare;
 se confruntă rulajele din balanţa de verificare cu
totalul sumelor din registrul jurnal;
 se verifică egalităţile şi corelaţiile din fişele de cont
sintetice;
 se urmăreşte exactitatea înregistrărilor din conturi
prin confruntarea lor cu documentele justificative care au fost
folosite.
Pe lângă erorile menţionate şi care pot fi depistate prin
intermediul balanţei de verificare, mai pot să apară şi alte
genuri de erori care aparent păstrează principiul dublei
înregistrări, dar care denaturează realitatea, cum ar fi:
înregistrarea în contabilitate a unei operaţii economice de două
ori; neînregistrarea unei operaţii; înregistrarea în alte conturi
decât cele implicate; înregistrarea altor sume decât cele reale;
inversarea unor articole contabile etc.
Identificarea unor astfel de erori nu se poate face decât
cu ajutorul evidenţei analitice şi în urma analizei elementelor
patrimoniale.
În urma verificărilor amintite se obţin date corecte, fără
erori sau omisiuni, privind rulajele şi soldurile conturilor
sintetice şi implicit a celor analitice, date care constituie o bază
certă pentru efectuarea operaţiilor contabile specifice sfârşitului
fiecărei perioade de gestiune şi anume:
 închiderea conturilor de venituri, prin virarea
rulajelor creditoare sau a soldurilor, după caz, pe total şi pe
feluri de venituri, în contul privind rezultatul exerciţiului;
 determinarea producţiei neterminate sau în curs de
execuţie şi a cheltuielilor efective aferente produselor finite
obţinute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, precum şi
104
decontarea acestora pe total şi pe feluri de cheltuieli asupra

contului privind veniturile din producţia stocată, inclusiv
decontarea soldului acestor venituri în contul de rezultate
financiare finale;
 închiderea conturilor de cheltuieli prin virarea
rulajelor debitoare sau a soldurilor pe care le prezintă, pe total
şi pe feluri de cheltuieli, în contul privind rezultatul
exerciţiului;
 determinarea rezultatului final al exerciţiului şi a
impozitului pe profit, precum şi efectuarea înregistrărilor
contabile privind obligaţia către buget şi decontarea
cheltuielilor ocazionate de acest impozit, de asemenea, în
contul privind rezultatul exerciţiului;
 repartizarea unor sume din profitul brut pe
destinaţiile legale şi efectuarea înregistrărilor contabile
corespunzătoare ş.a.
4.6. DETERMINAREA REZULTATULUI

EXERCIŢIULUI
Operaţiunea de stabilire a mărimii rezultatului final se
efectuează după înregistrarea în contabilitate a tuturor
operaţiilor ce privesc perioada la care acesta se referă, inclusiv
a diferenţelor în plus sau în minus constatate la inventariere, a
ajustărilor pentru depreciere şi pierdere de valoare, precum şi a
provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.
În vederea realizării operaţiunii amintite este justificat să
se întocmească o balanţă de verificare intermediară a conturilor
sintetice, care permite identificarea unor eventuale erori de
înregistrare sau de calcul şi obţinerea unor date certe pentru
determinarea mărimii reale a rezultatului exerciţiului.
În scopul determinării acestui rezultat se compară
veniturile şi cheltuielile înregistrate până la sfârşitul perioadei
de gestiune pentru care se efectuează calculul, operaţiune care
se realizează prin intermediul contului bifuncţional 121 ”Profit
sau pierdere”. Acest cont se creditează cu veniturile oglindite
în conturile din clasa a 7-a ”Conturi de venituri” şi se
debitează cu cheltuielile reflectate în conturile din clasa a 6-a
105
”Conturi de cheltuieli”. Soldul reprezintă rezultatul exerciţiului,

profit sau pierdere, după cum este creditor şi, respectiv,
debitor.
Operaţiunea de comparare a veniturilor cu cheltuielile
aferente, în vederea determinării rezultatului exerciţiului, se
efectuează după formula generală:
VENITURI - CHELTUIELI = PROFIT

sau:
CHELTUIELI - VENITURI = PIERDERE
Stabilirea mărimii profitului brut sau a pierderii contabile

se realizează sub forma soldului final al contului 121 ”Profit
sau pierdere”, care se calculează după înregistrarea în
contabilitate a următoarelor două categorii de operaţii:
a. închiderea conturilor de venituri, prin virarea în
creditul contului de rezultate a rulajelor sau a soldurilor finale
creditoare, după caz, aferente perioadei de referinţă, pe total şi
pe feluri de venituri, utilizându-se formula contabilă cu
caracter general:
Conturi de venituri = 121

(Clasa 7) Profit sau pierdere
b. închiderea conturilor de cheltuieli, prin virarea în

debitul contului de rezultate a rulajelor sau soldurilor finale
debitoare, după caz, aferente perioadei pentru care se face
calculul, pe total şi pe feluri de cheltuieli, după formula
contabilă:
121 = Conturi de cheltuieli

Profit sau pierdere (Clasa 6)
Operaţiile de închidere a conturilor de venituri şi a celor

de cheltuieli, din considerente de analiză şi raportare, se
efectuează pe total şi pe categorii de activităţi şi anume:
exploatare şi financiară, ceea ce permite determinarea
rezultatului exerciţiului, de asemenea, pe total şi pe fiecare
activitate amintită.
106
Totodată, se determină rezultatul curent al exerciţiului,

comparându-se veniturile din exploatare însumate cu cele
financiare cu totalul cheltuielilor corespunzătoare acestor două
categorii de activităţi.
Din profitul brut total determinat pentru sfârşitul
exerciţiului se repartizează anumite sume, de regulă relativ
mici, pe destinaţii reglementate în mod expres, aşa cum se va
prezenta ulterior, după care se efectuează operaţiunea de
impozitare, analizată anterior, iar cheltuielile în cauză se
decontează (virează) în mod obişnuit, potrivit formulei
contabile:
121 = %
„Profit sau pierdere” 691
„Cheltuieli cu impozitul pe profit”
sau:
698
„Cheltuieli cu impozitul pe venit
şi cu alte impozite care nu apar
în elementele de mai sus”
În urma acestei ultime operaţii înregistrate în

contabilitate, soldul debitor al contului 121 „Profit sau pierdere”
reflectă pierdere, iar soldul creditor oglindeşte profit, care se
soluţionează şi, respectiv, repartizează potrivit hotărârii
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor şi implicit cu
respectarea reglementărilor în vigoare.
4.7. CONTABILITATEA REPARTIZĂRII PROFITULUI

4.7.1. CONTABILITATEA REPARTIZĂRII PROFITULUI LA
ENTITĂŢILE CU CAPITAL INTEGRAL SAU MAJORITAR DE
STAT
În categoria acestor entităţi economice, pentru care se

prezintă operaţiile de repartizare a profitului, sunt incluse
societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum
şi regiile autonome.
107
În vederea efectuării operaţiunii amintite, se au în vedere

prevederile legale în vigoare, potrivit cărora profitul contabil
rămas după deducerea impozitului aferent se repartizează,
începând cu exerciţiul 200418, pe destinaţiile şi în ordinea ce se
prezintă în exemplul următor.
Exemple de înregistrări contabile privind repartizarea

profitului la entităţile cu capital integral sau majoritar de
stat
Nr. Conturi
Conţinutul operaţiei Document
crt D C
1 Constituirea/majorarea Notă de 129 1061
rezervelor legale, în limita contabilitate
cotei de 5% din profitul
contabil, până la nivelul a
20% din capitalul
social/patrimoniul regiei
autonome, exclusiv
patrimoniul public
2 Constituirea/majorarea Notă de 129 1068
altor rezerve cu sumele contabilitate Analitic
reprezentând facilităţi distinct
fiscale şi alte repartizări
prevăzute de lege, din
profitul brut
3 Se transferă pierderile Notă de 1171/02 121
din exerciţiul recent contabilitate, pierdere
încheiat, la începutul Hotarâre AGA
anului următor, asupra
rezultatului reportat
4 Se acoperă pierderile din Notă de 1171/01 1171/02
anii precedenţi, pe baza contabilitate, profit pierdere
hotărârii AGA, din Hotarâre AGA sau:
profitul reportat anterior 1041
sau din prime de capital
18 Ordonanţa Guvernului României nr. 64/2001 privind repartizarea

profitului la entităţile economice cu capital integral sau majoritar de stat, M.
Of. nr. 536/2001.
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 128/15.02.2005 privind unele
reglementări contabile aplicabile agenţilor economici, M.Of.
nr.153/21.02.2005, modificat prin Ordinul M.F.P. nr.418/06.04.2005
privind unele precizări contabile aplicabile agenţilor economici, M.Of.
nr.310/13.04.2005.
108
5 Se transferă, la începutul Notă de 121 1171/01

exerciţiului următor, contabilitate profit
profitul net în rezultatul
reportat
6 În exerciţiul financiar Notă de 1171/01 446
următor, se repartizează contabilitate, profit sau:
profitul net aferent Hotarâre AGA 457
vărsămintelor la bugetul
de stat sau dividendelor
datorate celorlalţi
acţionari ori asociaţi,
persoane fizice şi/sau
juridice, după caz, în cotă
de minim 50%, şi
respectiv pentru sumele
disponibile şi alocate ca
dividende după
deducerea sumelor
aferente destinaţiilor de
la pct. 1-4
7 În exerciţiul financiar Notă de 1171/01 1068
următor, se repartizează contabilitate, profit
sume din profitul net Hotarâre AGA
pentru alte rezerve şi
pentru surse proprii de
finanţare.
8 La finele exerciţiului care Notă de 6812 1518
se încheie, se contabilitate şi:
înregistrează constituirea 121 6812
surselor de participare a
salariaţilor la profit, în
cota de maxim 10% din
profitul net, dar nu mai
mult de nivelul unui
salariu de baza mediu
lunar realizat la nivelul
agentului economic, în
exerciţiul financiar de
referinţă după deducerea
sumelor aferente
destinaţiilor de la pct. 1 şi
2, pentru sumele brute
cuvenite acestora,
inclusiv contribuţiile
legale
9 În exerciţiul financiar Stat de plată 644 424
următor, se înregistrează şi:
109
sumele cuvenite 645 431

salariaţilor pentru şi:
participarea la profit, 1518 7812
inclusiv cu cheltuieli
privind asigurările şi
protecţia socială
Din cele prezentate anterior, se poate observa că profitul
net (fără cota aferentă rezervelor legale şi facilităţilor fiscale)
sau pierderea de la sfârşitul exerciţiului încheiat, înscris şi în
bilanţ ca sold creditor şi respectiv debitor al contului 121 „Profit
sau pierdere”, se transferă, la începutul exerciţiului următor, în
rezultatul reportat (credit 1171.01 profit şi respectiv debit
1171.02 pierdere), din care, ulterior, se repartizează profitul
respectiv sau se acoperă pierderea.
Considerăm că utilizarea conturilor analitice 1171.01
profit şi 1171.02 pierdere uşurează delimitarea şi urmărirea în
cadrul rezultatului reportat a operaţiilor de gestionare a
rezultatului financiar anual, favorabil sau nefavorabil.
4.7.2. CONTABILITATEA REPARTIZĂRII PROFITULUI LA

ENTITĂŢILE CU CAPITAL MAJORITAR PRIVAT
În cazul societăţilor comerciale cu capital majoritar

privat, profitul net se repartizează avându-se în vedere
destinaţiile legale obligatorii, precum şi hotărârea AGA.
Destinaţiile obligatorii se referă la rezervele legale şi la rezervele
din facilităţi fiscale. Pentru repartizarea profitului net, diminuat
cu aceste rezerve, se au în vedere atât actul constitutiv al
societăţii comerciale, cât şi hotărârea AGA.
Înregistrările contabile pe care le ocazionează operaţiile
de repartizare a profitului sunt identice cu cele prezentate
anterior, cu o singură excepţie, care priveşte vărsămintele la
bugetul de stat. Această operaţiune nu este necesară şi, deci,
nici formula contabilă aferentă (1171.01 = 446)
Societăţile comerciale cu capital de stat care deţin acţiuni
sau părţi sociale la entităţile cu capital majoritar privat vor
beneficia de dividende, în funcţie de cota de participare la
capitalul social şi a hotărârii AGA adoptată potrivit prevederilor
actului constitutiv.
110
Utilizarea contului 1171 „Rezultatul reportat
reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”
pentru urmărirea, în exerciţiul următor, a sumelor repartizate
din profitul net pe destinaţii sau a modalităţilor de acoperire a
pierderii contabile, stabilite prin hotărârea AGA cu ocazia
aprobării situaţiilor financiare anuale, este justificată prin
faptul că asemenea sume nu pot fi recunoscute ca datorii cu
prilejul întocmirii raportărilor de sinteză amintite.
4.8. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND

ÎNCHIDEREA CONTULUI DE REZULTATE
Operaţiile premergătoare închiderii exerciţiului, specifice
sfârşitului de an, precum şi aprobarea situaţiilor financiare şi
repartizarea profitului se situează, din punct de vedere
calendaristic, într-o perioadă de timp care se încheie în
exerciţiul următor, odată cu depunerea acestora la organul
fiscal, perioadă care, în raport cu reglementările în vigoare, nu
este mai mică de 90 zile. În aceste condiţii, în vederea
respectării principiilor şi normelor contabile se impune
efectuarea înregistrărilor contabile de închidere a contului de
rezultate într-o anume manieră, aşa cum se prezintă în
continuare.
a. Pierderea înregistrată la sfârşitul exerciţiului financiar
recent încheiat, de către oricare din categoriile de agenţi
economici la care ne-am referit, se înregistrează după
aprobarea situaţiilor financiare anuale, astfel:
1171 = 121
„Rezultatul reportat” „Profit sau pierdere”
b. La rândul său, profitul a cărui repartizare a fost

amânată pentru exerciţiile următoare se înregistrează potrivit
formulei contabile:
121 = 1171
„Profit sau pierdere” „Rezultatul reportat”
111
c. Totodată, în cadrul lucrărilor contabile din exerciţiul

următor, după aprobarea situaţiilor financiare, se închid
conturile 121 „Profit şi pierdere” şi 129 „Repartizarea
profitului”, pentru profitul aferent anului financiar încheiat şi
repartizat pentru rezerve legale şi alte rezerve provenite din
facilităţi fiscale, efectuându-se înregistrarea contabilă:
121 = 129
„Profit sau pierdere” „Repartizarea profitului”
d. În urma acestei ultime înregistrări contabile, în cele

două conturi utilizate, atât în debit cât şi în credit, se reflectă
profitul obţinut în exerciţiul încheiat şi, totodată, repartizat
(oper. c), ceea ce majorează în mod nejustificat rulajele
conturilor în cauză pentru noul exerciţiu financiar. Pentru
evitarea acestei situaţii se efectuează operaţia de anulare sau,
altfel spus, de corectare a rulajelor celor două conturi, 121
„Profit sau pierdere” şi 129 „Repartizarea profitului”, debitându-
se şi creditându-se acelaşi cont cu suma în roşu, astfel:
121 = 121 Suma în roşu
„Profit sau „Profit sau pierdere”
pierdere”
şi:
129 = 129 Suma în roşu

„Repartizarea „Repartizarea
profitului” profitului”
112
Structura situaţiilor financiare anuale şi semestriale
Capitolul 5
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE

ANUALE ŞI SEMESTRIALE
5.1. STRUCTURA BILANŢULUI CONTABIL,

DEZVOLTAT ŞI PRESCURTAT
Indiferent de formatul (varianta) în care se prezintă,

dezvoltat sau prescurtat, în cadrul bilanţului se realizează o
grupare riguroasă a elementelor entităţii existente la sfârşitul
anului, prin delimitarea lor în grupe (categorii) şi subgrupe,
îndeosebi în cazul primei variante, poziţionate în ordinea
crescătoare a lichidităţii sau exigibilităţii, pentru cele de activ
şi, respectiv, de pasiv, ceea ce se observă şi din cele ce se
amintesc în continuare.
În funcţie de criteriul amintit, elementele de activ se
delimitează în trei grupe şi anume: Active imobilizate (A); Active
circulante (B) şi Cheltuieli în avans (C).
În grupa activelor imobilizate (A), a căror lichiditate se
extinde la o perioadă mai mare de un an, sunt stabilite
următoarele trei subgrupe:
I. Imobilizări necorporale, care se referă la următoarele
elemente: Cheltuieli de constituire (1); Cheltuieli de dezvoltare
(2); Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi
active similare şi alte imobilizări necorporale (3); Fond
comercial pozitiv (4); Active necorporale de exploatare şi
evaluare a resurselor minerale (5); Avansuri (6).
Elementele de activ de mai sus, ca de altfel şi cele
aferente grupelor sau diviziunilor următoare, se reflectă în mod
individual numai în cadrul bilanţului dezvoltat. În cel
prescurtat, ele reprezintă un singur post bilanţier, respectiv
„Imobilizări necorporale”.
II. Imobilizări corporale, care se detaliază, doar în
bilanţul dezvoltat, astfel: Terenuri şi construcţii (1); Instalaţii
113
tehnice şi maşini (2); Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (3);

Investiţii imobiliare (4); Imobilizări corporale în curs de execuţie
(5); Investiţii imobiliare în curs de execuţie (6); Active corporale
de exploatare şi evaluare a resurselor minerale (7); Active
biologice productive (8); Avansuri (9).
III. Imobilizări financiare, în structura cărora se includ
şi, totodată, constituie posturi distincte în bilanţul dezvoltat
următoarele: Acţiuni deţinute la filiale (1); Împrumuturi
acordate entităţilor din grup (2); Acțiunile deţinute la entităţile
asociate şi la entităţile controlate în comun (3); Împrumuturi
acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun
(4); Alte titluri imobilizate (5); Alte împrumuturi (6).
În grupa activelor circulante (B), care se referă la
valorile economice de consum şi circulaţie a căror lichiditate
este mai mică sau cel mult egală cu un an, sunt delimitate
patru subgrupe ce se prezintă în continuare.
I. Stocuri, care, în bilanţul dezvoltat, se regăsesc în
următoarele diviziuni: Materii prime şi materiale consumabile
(1); Producţia în curs de execuţie (2); Produse finite şi mărfuri
(3); Avansuri pentru cumpărări de stocuri (4).
II. Creanţe, care se reflectă în sumă totală în bilanţul
prescurtat şi în cadrul a cinci componente în cel dezvoltat şi
anume: Creanţe comerciale (1); Sume de încasat de la entităţile
afiliate (2); Sume de încasat de la entităţile asociate şi entităţile
controlate în comun (3); Alte creanţe (4); Capital subscris şi
nevărsat (5).
Totodată, este stabilit să fie prezentat separat fiecare
element ce urmează a fi încasat după o perioadă mai mare de
un an, ceea ce constituie o excepţie de la ceea ce reprezintă
creanţele.
III. În categoria denumită „Investiţii pe termen scurt”
se au în vedere două diviziuni distincte şi anume: Acţiuni
deţinute la filiale (1) şi Alte investiţii pe termen scurt (2).
IV. Categoria „Casa şi conturi la bănci” reflectă
elementele de această natură sub forma unui singur post
bilanţier, în ambele variante de bilanţ.
La rândul său, grupa cheltuielilor în avans (C) este
împărţită, în două structuri bilanţiere, astfel: Sume de reluat
114
într-o perioadă de până la un an (1); Sume de reluat într-o

perioadă mai mare de un an (2).
Elementele de pasiv se delimitează în cinci grupe, care,
în funcţie de creşterea exigibilităţii lor, se prezintă astfel:
Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la
un an (D); Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an (G); Provizioane (H); Venituri în avans (I) şi
Capital şi rezerve (J).
Grupa D privind datoriile ce trebuie plătite într-o
perioadă de până la un an, care se referă la finanţarea sau
resursele asigurate de terţi, are în componenţa sa numeroase
elemente de natura obligaţiilor, care în bilanţul prescurtat se
oglindesc sub forma unui singur element, iar în cel dezvoltat
sunt reflectate prin intermediul a opt elemente, şi anume:
Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (1); Sume datorate
instituţiilor de credit (2); Avansuri încasate în contul comenzilor
(3); Datorii comerciale-furnizori (4); Efecte de comerţ de plătit
(5); Sume datorate entităţilor din grup (6); Sume datorate
entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun (7); Alte
datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările
sociale (8).
În formularul de bilanţ, după această ultimă grupă de
elemente de datorii (D), sunt înscrişi doi indicatori
semnificativi, simbolizaţi cu literele E şi F, care reliefează
fondul de rulment şi, respectiv, poziţia financiară curentă, a
căror mărime se determină pe baza datelor înscrise la grupele
de elemente amintite anterior (A-D).
Astfel, indicatorul ce priveşte fondul de rulment (E) este
denumit „Active circulante nete/Datorii curente nete” şi are
drept algoritm de calcul deducerea din totalul activelor
circulante (B) şi a cheltuielilor în avans (C) atât a datoriilor de
plătit până la un an (D), cât şi a veniturilor în avans (I).
La rândul său, indicatorul ce reflectă poziţia financiară
curentă (F), în sensul capitalurilor „permanente”, care
influenţează solvabilitatea, lichiditatea şi rentabilitatea entităţii,
este denumit „Total active minus datorii curente” şi are
stabilită ca modalitate de calcul însumarea totalurilor privind
activele imobilizate (A) şi activele circulante nete, respectiv
115
datoriile curente nete (E). Totalul activelor imobilizate este

stabilit, de asemenea, la valoarea netă, respectiv valoarea brută
diminuată cu amortizările şi ajustările pentru depreciere
aferente.
În grupa datoriilor (sumelor) ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an (G) este cumulată, de asemenea,
valoarea individuală a numeroase elemente de natura
datoriilor, în sensul sumelor ce trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an. Unele dintre ele, în funcţie de exigibilitate,
se regăsesc doar ca denumire şi în grupa anterioară.
Elementele de această natură se reflectă ca un singur element
bilanţier sau în opt asemenea elemente, după cum bilanţul este
prescurtat şi, respectiv, dezvoltat. Aceste elemente se prezintă
sub următoarele denumiri: Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni (1); Sume datorate instituţiilor de credit (2);
Avansuri încasate în contul comenzilor (3); Datorii comerciale-
furnizori (4); Efecte de comerţ de plătit (5); Sume datorate
entităţilor din grup (6); Sume datorate entităţilor asociate şi
entităţilor controlate în comun (7) şi Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (8).
Grupa denumită Provizioane (H) se detaliază doar în
bilanţul dezvoltat astfel: Provizioane pentru beneficiile
angajaţilor (1); Provizioane pentru impozite (2) şi Alte
provizioane (3).
La rândul său, grupa veniturilor în avans (I) conţine, în
ambele variante de bilanţ, elementele corespunzătoare
subvenţiilor pentru investiţii (1), veniturilor înregistrate în
avans (2) şi veniturilor în avans aferente activelor primite prin
transfer de la clienţi (3).
Capital şi rezerve (J) constituie o grupă de elemente
bilanţiere semnificative pentru imaginea şi viabilitatea entităţii,
care sunt delimitate în şase subgrupe, ce se prezintă în cele ce
urmează.
I. Capital, care se detaliază, în ambele variante de bilanţ
astfel: Capitalul subscris vărsat (1); Capitalul subscris nevărsat
(2), Patrimoniul regiei (3), Patrimoniul institutelor naţionale de
cercetare – dezvoltare (4), Alte elemente de capitaluri proprii (5),
atunci când este cazul.
116
II. Prime de capital, priveşte elementul de această

natură şi constituie un singur post de bilanţ în ambele variante
ale acestuia.
III. Rezerve din reevaluare, reflectă sumele înregistrate
în contul cu aceeaşi denumire, sub forma unui singur post
bilanţier.
IV. Subgrupa denumită „Rezerve” conţine, în bilanţul
prescurtat, totalul sumelor de această natură, iar în cel
dezvoltat sunt delimitate trei elemente şi anume: Rezerve
legale (1); Rezerve statutare sau contractuale (2) şi Alte rezerve
(3).
În ambele variante de bilanţ, dezvoltat şi prescurtat,
imediat după „Alte rezerve”, se regăsesc trei diviziuni distincte
în care se înscrie valoarea acţiunilor emise anterior şi
răscumpărate, precum şi câştigurile şi pierderile privind
instrumentele de capitaluri proprii, şi anume: Acţiuni proprii
(1); Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (2) şi
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (3),
utilizate pentru rectificarea valorii totale a capitalurilor proprii.
V. Profitul sau pierderea reportat(ă) reflectă soldul
creditor sau debitor al contului cu aceeaşi denumire (117), în
posturi bilanţiere distincte pentru fiecare dintre aceste solduri.
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar, pune
în evidenţă rezultatele astfel înregistrate, sub forma soldului
creditor sau debitor aferent contului cu aceeaşi denumire (121).
Totodată, se înscrie ca element distinct şi repartizarea
profitului, anterior impozitării lui, pentru rezerve legale şi
pentru alte rezerve, care sunt provenite numai din facilităţi
fiscale, reflectată în debitul contului cu această denumire (129).
Referitor la ultimele elemente pe care le conţine
formularul de bilanţ se menţionează că prin însumarea
algebrică a valorilor înscrise la cele şase subgrupe de capital şi
rezerve (J) se obţine indicatorul „Total capitaluri proprii”, la
care se adaugă, atunci când este cazul, valoarea patrimoniului
public sau privat şi astfel se determină indicatorul „Total
capitaluri”.
În continuare, considerăm că este util să prezentăm, într-
o formă sugestivă, structura comparativă a bilanţului
117
dezvoltat şi a celui prescurtat, ceea ce va permite să fie

reliefate atât asemănările, cât şi deosebirile dintre ele,
precizându-se că, din motive de spaţiu, se elimină coloanele de
sume, pentru începutul exerciţiului şi, respectiv, sfârşitul
exerciţiului financiar.
Totodată, subliniem că prezintă interes şi informaţiile
suplimentare ce se oferă în ceea ce priveşte componenţa
fiecărui post bilanţier, a elementelor pe care le oglindeşte (le
însumează), sub forma simbolurilor aferente conturilor prin
intermediul cărora acestea se urmăresc contabil şi, deci, care
asigură datele necesare ce se însumează şi atunci când este
cazul se ajustează pentru determinarea valorii sale.
În plus, avem în vedere să fie asigurată oglindirea fidelă a
tuturor posturilor bilanţiere şi a numerelor (de rânduri) ce le
sunt atribuite, fapt care, alături de celelalte aspecte amintite,
contribuie la creşterea încrederii celor interesaţi în ceea ce
priveşte completarea propriu-zisă a formularului de bilanţ,
operaţiune care, de altfel, se poate aprecia că se situează la un
nivel redus de dificultate.
STRUCTURI BILANŢIERE COMPARATIVE
Bilanţ DEZVOLTAT Bilanţ PRESCURTAT
Nr. Nr.
Denumirea elementului Denumirea elementului
Rd. rd.
A.ACTIVE IMOBILIZATE A.ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
I. IMOBILIZĂRI
- (ct. 201 + 203 + 205 + 206 + 2071 01
NECORPORALE
+ 208 + 4094 – 280 – 290)
1. Cheltuieli de constituire
01
(ct. 201 – 2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare
02
(ct. 203 – 2803 – 2903)
3. Concesiuni, brevete,
licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare şi 03
alte imobilizări necorporale
(ct. 205 + 208 – 2805 – 2808
118
– 2905 – 2908)
4. Fond comercial (ct. 2071 –

04
2807)
5. Active necorporale de
explorare şi evaluare a
05
resurselor minerale (ct. 206 –
2806 - 2906)
6. Avansuri (ct. 4094) 06
TOTAL (rd. 01 la 06) 07

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 215 +
II. IMOBILIZĂRI
- 216 + 217 + 223 + 224 + 227 + 231 02
CORPORALE
+ 235 + 4093 – 281 – 291 – 2931 -
2935)
1. Terenuri şi construcţii
(ct. 211 + 212 – 2811 – 2812 08
– 2911 – 2912)
2. Instalaţii tehnice şi maşini
09
(ct. 213 + 223 – 2813 – 2913)
3. Alte instalaţii, utilaje şi
mobilier 10
(ct. 214 + 224 – 2814 – 2914)
4. Investiţii imobiliare (ct.
11
215 – 2815 - 2915)
5. Imobilizări corporale în
curs de execuţie (ct. 231 - 12
2931)
6. Investiţii imobiliare în curs
13
de execuţie (ct. 235 – 2935)
7. Active corporale de
explorare şi evaluare a
14
resurselor minerale (ct. 216 –
2816 - 2916)
8. Active biologice productive
15
(ct. 217 + 227 – 2817 - 2917)
9. Avansuri
16
(ct. 4093)
TOTAL (rd. 08 la 16) 17
119
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

III. IMOBILIZĂRI
- (ct. 261 + 262 + 263 + 265 + 266 03
FINANCIARE
+ 267* – 296*)
1. Acţiuni deţinute la filiale
18
(ct. 261 - 2961)
2. Împrumuturi acordate
entităţilor din grup (ct. 2671 19
+ 2672 - 2964)
3. Actiunile detinute la
entitatile asociate si la
20
entitatile controlate in comun
(ct. 262+263 - 2962)
4. Împrumuturi acordate
entităţilor asociate si
entitatilor controlate in 21
comun
(ct. 2673 + 2674 - 2965)
5. Alte titluri imobilizate (ct.
22
265 + 266 - 2963)
6. Alte împrumuturi (ct.
2675* + 2676* + 2677 +
23
2678* + 2679* - 2966* -
2968*)
TOTAL (rd. 18 la 23) 24
ACTIVE IMOBILIZATE –
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
TOTAL 25 04
(rd. 01 la 03)
(rd. 07 + 17 + 24)
B.ACTIVE CIRCULANTE - B.ACTIVE CIRCULANTE -
I. STOCURI
(ct.301+302+303+321+322+/-
308+323+326+327+328+331+332+
341+345+346+347+/-
I. STOCURI 05
348+351+354+356+357+358+361+
/-368+371+/-378+381+/-
388+4091- 391- 392-393-394-395-
396-397-398 - din ct.4428)
1. Materii prime şi materiale
consumabile (ct. 301 + 302 +
303 +/- 308 +321 + 322 +
26
323 + 328 + 351 + 358 + 381
+/- 388 - 391 - 392 - 3951 -
3958 - 398)
120
2. Producţia în curs de
execuţie (ct. 331 + 332 + 341 27
+/- 348* - 393 - 3941 - 3952)
3. Produse finite şi mărfuri
(ct. 345 + 346 + 347 +/- 348*
+ 354 + 356 + 357 + 361 +
326 +/-368 + 371 +327 +/-
28
378 - 3945 - 3946 - 3947 -
3953 - 3954 - 3955 - 3956 -
3957 - 396 - 397 - din ct.
4428)
4. Avansuri (ct. 4091)
29
TOTAL (rd. 26 la 29) 30

II. CREANŢE1
(Sumele care urmează să fie
încasate după o perioadă mai mare
de un an trebuie prezentate
II. CREANŢE
separat pentru fiecare element)
(Sumele care urmează să fie
(ct.267*-
încasate după o perioadă mai
296*+4092+411+413+418+425+42 06
mare de un an trebuie
82+431**+437**+4382+441**+442
prezentate separat pentru
4 + din
fiecare element)
ct.4428**+444**+445+446**+447**
+4482+451**+453**+456**+4582+
461+4662 +473** - 491 - 495 -
496+5187)
1. Creanţe comerciale1
(ct. 2675* + 2676 *+ 2678* +
31
2679* - 2966* - 2968* + 4092
+ 411 + 413 + 418 - 491)
2. Sume de încasat de la
entităţile afiliate (ct. 451** - 32
495*)
1 Sumele înscrise la acest rând şi preluate din conturile 2675 la 2679 şi respectiv 267
reprezintă creanţele aferente contractelor de leasing financiar şi altor contracte asimilate,
precum şi alte creanţe imobilizate, scadente într-o perioadă mai mică de 12 luni
121
3. Sume de încasat de la
entităţile asociate si entitatile
33
controlate in comun
(ct. 453** - 495*)
4. Alte creanţe (ct. 425 +
4282 + 431** + 437** + 4382
+ 441**+ 4424 + din
ct.4428** + 444** + 445 + 34
446** + 447** + 4482 + 4582
+4662+ 461 + 473** - 496 +
5187)
5. Capital subscris şi
nevărsat 35
(ct. 456 – 495*)
TOTAL (rd. 31 la 35) 36
III. INVESTIŢII PE TERMEN
SCURT
III. INVESTIŢII PE TERMEN
(ct. 501 + 505 + 506 + 507 + din ct. 07
SCURT
508 + 5113 + 5114 – 591– 595 –
596 – 598)
1. Acţiuni deţinute la
entităţile afiliate 37
(ct. 501 – 591)
2. Alte investiţii pe termen
scurt
(ct. 505 + 506 + 507 + din ct. 38
508 - 595 - 596 - 598 + 5113
+ 5114)
TOTAL (rd. 37 + 38) 39
IV. CASA ŞI CONTURI LA
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI
BĂNCI (din ct. 508+ct.
(din ct. 508 + ct. 5112 + 512 + 531
5112 + 512 + 531 + 532 +
40 + 532 + 541 + 542) 08
541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE –
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
TOTAL 41 09
(rd. 05 la 08)
(rd. 30 + 36 + 39 + 40)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS C. CHELTUIELI ÎN AVANS
42 10
(ct. 471) (ct. 471)
Sume de reluat într-o
Sume de reluat intr-o perioada de
perioada de până la un an 43 11
pana la un an (din ct. 471*)
(din ct. 471*)
Sume de reluat intr-o perioada mai
perioada mai mare de un an 44 12
mare de un an (din ct. 471*)
(din ct. 471*)
122
D. DATORII: SUMELE CARE

TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN
AN (ct.161+162+166+167+168-
D.DATORII: SUMELE CARE 169+269+401+403+404+405+40
TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 8+419+421+423+424+426+427+
13
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN 4281+431***+437***+4381+441**
AN *+4423+4428***+444***+446***+
447***+4481+451***+453***
+455+456***+457+4581+462+46
61+473***+509+5186
+519)
1. Împrumuturi din
emisiunea de obligaţiuni,
prezentându-se separat
45
împrumuturile din emisiunea
de obligaţiuni convertibile (ct.
161 + 1681 - 169)
2. Sume datorate instituţiilor
de credit (ct. 1621 + 1622 +
46
1624 + 1625 + 1627 +
1682 + 5191 + 5192 + 5198)
3. Avansuri încasate în
47
contul comenzilor (ct. 419)
4. Datorii comerciale –
furnizori 48
(ct. 401 + 404 + 408)
5. Efecte de comerţ de plătit
49
(ct. 403 + 405)
6. Sume datorate entităţilor
din grup (ct. 1661 + 1685 + 50
2691 + 451***)
asociate si entitatilor
51
controlate in comun (ct. 1663
+1686+2692+2693+ 453***)
8. Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale şi datoriile
privind asigurările sociale (ct.
1623
+ 1626 + 167 + 1687 + 2695 52
+ 421 + 423 + 424 + 426 +
427 + 4281 + 431*** + 437***
+ 4381 + 441*** + 4423
+4428*** + 444*** + 446*** +
123
447*** + 4481 + 455 + 456***

+ 457 + 4581 + 462 + 4661+
473*** + 509 + 5186 + 5193 +
5194 + 5195 + 5196 + 5197)
TOTAL (rd. 45 la 52) 53
E.ACTIVE CIRCULANTE
E.ACTIVE CIRCULANTE
NETE/DATORII CURENTE
54 NETE/DATORII CURENTE NETE 14
NETE (rd. 41 + 43 – 53 – 70
(rd. 09 + 11 - 13 – 20 – 23 - 26)
– 73 - 76)
F.TOTAL ACTIVE MINUS F.TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE (rd. 25 55 DATORII CURENTE 15
+ 44 + 54) (rd. 04 + 12 + 14)
G. DATORII:SUMELE CARE
TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE UN
AN (ct.161+162+166+167+168-
G.DATORII: SUMELE CARE
169+269+401+403+404+405+40
TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
8+419+421+423+424+426+427+ 16
PERIOADĂ MAI MARE DE
4281+431***+437***+4381+441**
UN AN
*+4423+4428***+444***+446***+
447***+4481+451***+453***
+455+456***+4581+462+4661+4
73***+509+5186+519)
1. Împrumuturi din
emisiunea de obligaţiuni,
prezentându-se separate
56
împrumuturile din emisiunea
de obligaţiuni convertibile (ct.
161 + 1681 - 169)
2. Sume datorate instituţiilor
de credit (ct. 1621 + 1622 +
57
1624 + 1625 + 1627 + 1682 +
5191 + 5192 + 5198)
3. Avansuri încasate în
contul comenzilor 58
(ct. 419)
4. Datorii comerciale –
furnizori 59
(ct. 401 + 404 + 408)
5. Efecte de comerţ de plătit
60
(ct. 403 + 405)
din grup (ct. 1661 + 1685 + 61
2691 + 451***)
124

asociate si entităţilor
controlate in comun (ct. 1663 62
+ 1686 + 2692 +2693+
453***)
8. Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale şi datoriile
privind asigurările sociale (ct.
1623 + 1626 + 167 + 1687 +
2695 + 421 + 423 + 424 +
426 + 427 + 4281 + 431*** +
63
437*** + 4381 + 441*** +
4423 + 4428*** + 444*** +
446*** + 447*** + 4481 + 455
+ 456*** + 4581+462+4661+
473*** + 509 + 5186 + 5193 +
5194 + 5195 + 5196 + 5197)
TOTAL (rd. 56 la 63) 64
H.PROVIZIOANE H.PROVIZIOANE (ct. 151) 17
1. Provizioane pentru
beneficiile angajatilor 65
(ct.1515+1517)
2. Provizioane pentru
66
impozite (ct. 1516)
3. Alte provizioane
(ct.1511+1512+15131+1514+ 67
1518)
TOTAL (rd. 65 la 67) 68
I.VENITURI ÎN AVANS
I.VENITURI ÎN AVANS (rd. 19 + 22 + 25 + 28), din care: 18
1. Subvenţii pentru investiţii 1. Subvenţii pentru investiţii - (ct.
69 19
(ct. 475) 475)
Sume de reluat intr-o
perioada de pana la un an 70 20
pana la un an (ct. 475*)
(ct. 475*)
Sume de reluat intr-o Sume de reluat intr-o perioada mai
71 21
perioada mai mare de un an mare de un an (ct. 475*)
1 Acest cont apare doar la agenţii economici care au aplicat Reglementările contabile aprobate
prin OMFP nr. 94/2001 şi până la scoaterea din evidenţă a imobilizărilor corporale în valoarea
cărora au fost incluse aceste provizioane. Ca urmare, aceste provizioane nu se mai pot constitui
în baza prezentelor reglementări.
125
(ct. 475*)
2. Venituri înregistrate în avans -

2. Venituri înregistrate în
72 (ct. 472 – total rd. 19 şi 20); din 22
avans (ct. 472) (rd.73 + 74)
care:
Sume de reluat într-o perioadă de
perioadă de până la un an 73 23
până la un an (ct.472*)
(ct.472*)
Sume de reluat într-o perioadă mai
perioadă mai mare de un an 74 24
mare de un an (ct.472*)
(ct.472*)
3. Venituri în avans aferente 3. Venituri în avans aferente
activelor primite prin transfer 75 activelor primite prin transfer de la 25
de la clienţi(ct.478)(rd.76+77) clienţi (ct. 478)(rd.76+77)
perioada de pana la un an 76 26
pana la un an (ct. 478*)
(ct. 478*)
Sume de reluat intr-o perioada mai
perioada mai mare de un an 77 27
mare de un an (ct. 478*)
(ct. 478*)
Fond comercial negativ
78 Fond comercial negativ (ct.2075) 28
(ct.2075)
TOTAL (rd. 69 + 72 + 75 +
79 J.CAPITAL ŞI REZERVE -
78)
- I. CAPITAL
J.CAPITAL ŞI REZERVE 29
(rd. 30 la 34), din care:
I. CAPITAL -
1. Capital subscris vărsat (ct. 1. Capital subscris vărsat (ct.
80 30
1012) 1012)
2. Capital subscris nevărsat 2. Capital subscris nevărsat
81 31
(ct. 1011) (ct. 1011)
3. Patrimoniul regiei (ct.
82 3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 32
1015)
4. Patrimoniul institutelor 4. Patrimoniul institutelor
naţionale de cercetare- 83 naţionale de cercetare-dezvoltare 33
dezvoltare (ct. 1018) (ct. 1018)
5. Alte elemente de capitaluri 5. Alte elemente de capitaluri
84 34
proprii (1031) proprii (1031)
TOTAL (rd. 80 la 84) 85
II. PRIME DE CAPITAL II. PRIME DE CAPITAL
86 35
(ct. 104) (ct. 104)
126
III. REZERVE DIN

III. REZERVE DIN REEVALUARE
REEVALUARE 87 36
(ct. 105)
(ct. 105)
IV. REZERVE
IV. REZERVE 37
(ct. 106)
1. Rezerve legale (ct.1061) 88
2. Rezerve statutare sau
89
contractuale (ct. 1063)
4. Alte rezerve (ct. 1068) 90
TOTAL (rd. 88 la 90) 91
Acţiuni proprii (ct.109) 92 Acţiuni proprii (ct.109) 38
Câştiguri legate de Câştiguri legate de instrumentele
instrumentele de capitaluri 93 de capitaluri proprii (ct.141) 39
proprii (ct.141)
Pierderi legate de Pierderi legate de instrumentele de
instrumentele de capitaluri 94 capitaluri proprii (ct.149) 40
proprii (ct.149)
V. PROFITUL SAU
V. PROFITUL SAU
PIERDEREA
SOLD C 95 PIERDEREA SOLD C 41
REPORTAT(Ă) (ct.
REPORTAT(Ă) (ct. 117)
117)
SOLD D 96 SOLD D 42
VI. PROFITUL VI. PROFITUL SAU
SAU PIERDEREA PIERDEREA
SOLD C 97 SOLD C 43
EXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI
FINANCIAR FINANCIAR (ct. 121)
(ct. 121) SOLD D 98 SOLD D 44
Repartizarea profitului (ct.
99 Repartizarea profitului (ct. 129) 45
129)
CAPITALURI PROPRII –
CAPITALURI PROPRII – TOTAL
TOTAL(rd. 85 + 86 + 87 +
100 (rd. 29 + 35 + 36 + 37 - 38 + 39 - 46
91 - 92 + 93 – 94 + 95 – 96
40 + 41 – 42 + 43 – 44 – 45)
+ 97 – 98 - 99)
Patrimoniul public (ct. 1016) 101 Patrimoniul public (ct. 1016) 47
Patrimoniul privat (ct. 1017) 102 Patrimoniul privat (ct. 1017) 48
CAPITALURI – TOTAL (rd. CAPITALURI – TOTAL (rd. 46 +
100 + 101 + 102) 103 47 + 48) (rd.04+09+10-13-16-17- 49
(rd.25+41+42-53-64-68-79) 18)
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**) Solduri debitoare ale conturilor respective.
***) Solduri creditoare ale conturilor respective.
127
Structura propriu-zisă a bilanţului prescurtat, ca de
altfel şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare
anuale, care sunt proiectate ca modele unitare pentru toate
entităţile ce organizează şi conduc contabilitate financiară,
se prezintă ca anexe la capitolul 6 al prezentei lucrări,
împreună cu balanţa de verificare a conturilor sintetice,
completate cu date ipotetice, corelate între ele şi
considerate ca fiind existente la sfârşitul exerciţiului
financiar 2016.
5.2. STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT

ŞI PIERDERE
Rezultatul fiecărui exerciţiu financiar (profit sau pierdere)

constituie un element (indicator) distinct al bilanţului propriu-
zis (un singur post bilanţier), ceea ce denotă că sub aspectul
informaţiei de gestiune are un caracter general, sintetic,
neasigurând premisele (sursa de date) necesare pentru
efectuarea analizei modului cum a fost obţinut şi, implicit,
pentru identificarea factorilor de influenţă în vederea luării
deciziilor ce se impun pentru perioada următoare.
Contul de profit şi pierdere, prin structura sa, are rolul
de a asigura realizarea unui asemenea deziderat deoarece
permite detalierea rezultatului obţinut sau variaţia activului
net. În cadrul său se consemnează atât creşterile de activ net
sau veniturile, cât şi reducerile de activ net sau cheltuielile,
grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului şi, în
speţă, profitul sau pierderea pentru fiecare categorie de
activităţi şi pe total.
Contul de profit şi pierdere este proiectat (elaborat) ca un
tablou (formular distinct) în cadrul căruia se face următoarea
delimitare sau grupare privind rezultatele exerciţiului: Profitul
sau pierderea din exploatare; Profitul sau pierderea
financiar(ă); Profitul sau pierderea brut(ă); Impozitul pe
profit; Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar.
128
Avându-se în vedere faptul că în reglementările în vigoare

se face o delimitare riguroasă între activitatea de exploatare
curentă şi elementele financiare, contul de profit şi pierdere
este structurat în câte două grupe pentru fiecare dintre acestea,
o grupă pentru venituri şi o altă grupă pentru cheltuieli, care,
sunt delimitate pe categorii sau feluri de venituri şi respectiv de
cheltuieli, aşa cum se observă şi din anexa în care el se
prezintă completat, cu date ipotetice.
Grupa veniturilor din exploatare (I) conţine următorii
indicatori: 1. Cifra de afaceri netă, care cuprinde: Producţia
vândută; Venituri din vânzarea mărfurilor; Reduceri comerciale
acordate; Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate
din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de
leasing şi Veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei
de afaceri nete; 2. Venituri aferente costului producţiei în curs
de execuţie; 3. Venituri din producţia de imobilizări necorporale
şi corporale; 4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor
corporale; 5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare; 6.
Venituri din subvenții de exploatare şi 7. Alte venituri din
exploatare.
În grupa a II-a denumită „Cheltuieli de exploatare”
sunt înscrişi indicatorii: 8a. Cheltuieli cu materiile prime şi
materiale consumabile şi Alte cheltuieli materiale; 8b. Alte
cheltuieli externe (cu energia şi apa); 8c. Cheltuieli privind
mărfurile şi Reduceri comerciale primite; 9. Cheltuieli cu
personalul, din care: a. Salarii şi indemnizaţii şi b. Cheltuieli cu
asigurările şi protecţia socială; 10a. Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale şi necorporale (a1. cheltuieli şi a2.
venituri); 10b. Ajustări de valoare privind activele circulante
(b1. Cheltuieli, b2. Venituri); 11. Alte cheltuieli de exploatare,
din care: 11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe, 11.2.
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, 11.3.
Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător, 11.4. Cheltuieli
din reevaluarea imobilizărilor corporale, 11.5. Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente similar, 11.6. Alte cheltuieli
(Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile
radiate din Registrul general şi care mai au în derulare
129
contracte de leasing) şi Ajustări privind provizioanele (cheltuieli

- venituri).
Profitul sau pierderea din exploatare se determină prin
compararea totalurilor celor două capitole sau grupe anterioare
(Profit = I – II; Pierdere = II – I).
Grupa a III-a este afectată veniturilor financiare şi
este constituită din patru indicatori şi anume: 12. Venituri
din interese de participare; 13. Venituri din dobânzi 14.
Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată;
15. Alte venituri financiare.
Grupa cheltuielilor financiare (IV) conţine trei
indicatori şi anume: 16. Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare şi investiţiile financiare deţinute ca
active circulante (cheltuieli şi venituri); 17. Cheltuieli privind
dobânzile şi Alte cheltuieli financiare.
Profitul sau pierderea financiar(ă) se determină prin
scăderea totalului cheltuielilor (IV) din totalul veniturilor (III), în
situaţia obţinerii de profit şi invers în cazul în care rezultă
pierdere.
Un alt element sau indicator distinct al contului de profit
şi pierdere îl constituie „Profitul sau pierderea brut(ă)”, care
se determină în mod obişnuit, prin compararea totalurilor
aferente, pe de o parte, celor două capitole sau grupe de
venituri, iar pe de altă parte a celor de cheltuieli (exploatare,
financiare).
Rezultatul astfel calculat se diminuează cu impozitul pe
profit (19) sau pe venit (20), după caz, înscris în mod distinct
în formularul analizat (debitul contului 691 sau 698),
obţinându-se indicatorul „Profitul sau pierderea net(ă)” (21),
după cum veniturile sunt mai mari şi respectiv mai mici
comparativ cu cheltuielile.
Contul de profit şi pierdere, aşa cum s-a putut observa,
nu are forma unui cont obişnuit, el prezintă veniturile şi
cheltuielile într-o anumită succesiune, aşa cum s-a redat
anterior, şi pentru toţi indicatorii sau elementele din structura
sa conţine date de la finele exerciţiului financiar curent,
precum şi de la sfârşitul celui precedent.
130
Schematic, contul de profit şi pierdere se prezintă în

continuare.
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31 decembrie_______
- lei -
INDICATORI Exerciţiul
financiar
Precedent Curent
1. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
1.1. Venituri
1.2. Cheltuieli
1.3. Rezultatul din exploatare (1.1. -1.2.)
2. ACTIVITATEA FINANCIARĂ
2.1. Venituri
2.2. Cheltuieli
2.3. Rezultatul financiar (2.1. - 2.2.)
2.4. Rezultatul curent (1.3. ± 2.3.)
3. VENITURI TOTALE (1.1 + 2.1)
4. CHELTUIELI TOTALE (1.2 + 2.2)
5. REZULTATUL BRUT AL
EXERCIŢIULUI (3-4 sau 4-3)
6. IMPOZITUL PE PROFIT
7. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
- PROFIT (5-6)
- PIERDERE
5.3. SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI

PROPRIU
Această componentă a situaţiilor financiare anuale
prezintă interes pentru utilizatori deoarece reliefează, pentru
întregul exerciţiu financiar atât creşterile, cât şi reducerile de
activ net ale entităţii ca urmare a evoluţiei capitalurilor proprii
şi a cheltuielilor, veniturilor, pierderilor şi câştigurilor care le-
131
au afectat mărimea în mod direct, în sensul că nu au fost

imputate rezultatului financiar.
În structura exemplificativă a situaţiei modificărilor
capitalului propriu, prezentată în cadrul reglementărilor
contabile în vigoare, se oglindesc pentru fiecare element de
această natură datele ce privesc soldul existent la începutul
exerciţiului financiar, creşterile şi reducerile totale înregistrate
în cursul anului, cu delimitarea sumelor aferente transferurilor,
şi soldul stabilit la sfârşitul exerciţiului financiar.
Elementele de capitaluri proprii, înscrise în prima parte a
situaţiei analizate, se referă la: Capital subscris, Patrimoniul
regiei, Prime de capital, Rezerve din reevaluare, Rezerve legale,
Rezerve statutare sau contractuale, Alte rezerve, Acţiuni
proprii, Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii şi
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii.
La rândul lor, elementele care nu au fost imputate
rezultatului financiar şi care, în mod direct, influenţează
capitalurile proprii se referă la soldul creditor sau debitor, după
caz, delimitat pe felurile de date amintite mai sus şi aferente
fiecăruia dintre următoarele elemente: Rezultatul reportat
reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită,
Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a
IAS, mai puţin IAS 29 (doar în cazul în care a fost aplicat
O.M.F.P. nr. 94/2001 şi până la închiderea soldului acestui
cont), Rezultatul provenit din corectarea erorilor contabile,
Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea actualelor
reglementări contabile, Profitul sau pierderea exerciţiului,
Repartizarea profitului şi Total capitaluri proprii.
Structura în detaliu a situaţiei analizate se prezintă ca
anexă la prezenta lucrare.
5.4. SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Această situaţie prezintă, de asemenea, interes pentru
utilizatorii de situaţii financiare prin informaţiile utile pe care le
oferă, în sensul punerii la dispoziţia acestora a elementelor
necesare pentru evaluarea capacităţii entităţii de a genera
numerar şi echivalente de numerar şi a necesităţilor acesteia de
132
utilizare a fluxurilor astfel create, precum şi a momentului şi

siguranţei concretizării lor sub forma plăţilor efectuate în
cursul exerciţiului pentru desfăşurarea activităţilor de
exploatare, de investiţii şi a celor de finanţare ce determină
modificări în ceea ce priveşte mărimea şi structura capitalului
propriu şi datoriilor entităţii.
În acest sens, reţinem şi opinia formulată în literatura de
specialitate18 potrivit căreia „Principalul obiectiv al Situaţiei
fluxurilor de trezorerie este de a reflecta influenţa activităţilor
de exploatare, de investiţii şi de finanţare asupra mijloacelor
băneşti ale unei întreprinderi, pe parcursul unui exerciţiu
financiar”.
Fluxurile de trezorerie se prezintă pe cele trei categorii de
activităţi amintite, fapt ce permite utilizatorilor să stabilească
impactul acestora asupra poziţiei financiare a entităţii, precum
şi valoarea numerarului şi, a echivalentelor de numerar,
inclusiv pentru evaluarea relaţiei ce apare între respectivele
activităţi.
Reglementările contabile în vigoare prezintă o structură
exemplificativă a situaţiei fluxurilor de numerar, existând astfel
posibilitatea publicării şi a altor informaţii care să pună în
lumină mai bună poziţia financiară a entităţii şi a lichidităţilor
sale, utilizându-se fie metoda directă, fie cea indirectă.
În cazul în care se utilizează metoda directă, a cărei
structură este exemplificată în cadrul reglementărilor contabile
aplicate, fluxurile de numerar se determină luându-se în calcul,
pentru fiecare dintre activităţile amintite, elementele ce se
a. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare

 Încasări de la clienţi
- Plăţi către furnizori şi angajaţi
- Dobânzi plătite
- Impozit pe profit plătit
18 Iacob Petru Pântea şi Gheorghe Botea – Contabilitatea financiară

actualizată la standardele europene, Editura Intelcredo, Deva, 2005,
pag.439.
133
- Alte plăti generate de exploatare

=Numerar net din activităţi de exploatare
b. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţie

 Încasări din vânzarea de imobilizări corporale
- Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni
- Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale
+ Dobânzi încasate
+ Dividende încasate
=Numerar net din activităţi de investiţii
c. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare

 Încasări din emisiunea de acţiuni
+ Încasări din împrumuturi pe termen lung
- Plata datoriilor privind leasingul financiar
- Dividende plătite
=Numerar net din activităţi de finanţare
d. Creşterea netă a numerarului şi echivalentelor de

numerar
e. Numerar şi echivalente de numerar la începutul
exerciţiului financiar
f. Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul
exerciţiului financiar
5.5. NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE

FINANCIARE ANUALE, DEZVOLTATE ŞI
PRESCURTATE
Componenta situaţiilor financiare anuale astfel denumită
asigură informaţii suplimentare privind unele elemente sau
categorii de elemente patrimoniale semnificative ale entităţii.
Altfel spus, ea permite detalierea şi explicarea unor date
înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, oferind
informaţii suplimentare în legătură cu situaţia patrimonială şi
financiară, cu rezultatul exerciţiului încheiat şi în ceea ce
priveşte principiile, politicile şi metodele contabile.
134
În scopul facilitării pentru cei interesaţi a studierii şi

analizei lor, notele explicative sunt structurate în zece situaţii
sau capitole (formulare), care au conţinut omogen sau relativ
omogen, aşa cum se poate observa şi din anexa în care sunt
prezentate în detaliu.
În continuare se prezintă, în mod succint, conţinutul
fiecăreia din cele zece note explicative, care se referă la:
a. Active imobilizate;
b. Provizioane;
c. Repartizarea profitului;
d. Analiza rezultatului din exploatare;
e. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
f. Principii, politici şi metode contabile;
g. Participaţii şi surse de finanţare;
h. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de
administraţie, conducere şi de supraveghere;
i. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori
economico-financiari;
j. Alte informaţii.
În legătură cu aceste note explicative se menţionează că

în cadrul Reglementărilor contabile în vigoare se exemplifică
modul în care acestea prezintă informaţiile obligatorii cu
caracter minimal, care, atunci când entităţile consideră că este
justificat, se pot furniza prin intermediul unui alt format al lor,
stabilit în mod opţional.
1. Active imobilizate, constituie o primă notă explicativă
ce conţine, pe de o parte, valori brute, iar pe de altă parte,
ajustări de valoare (amortizări şi ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare), delimitate pe feluri de elemente
imobilizate.
Pentru valorile brute aferente fiecărui fel de imobilizări se
prezintă soldul la începutul anului, creşterile, reducerile şi
soldul la finele exerciţiului.
În cazul deprecierilor, pe lângă soldurile iniţiale şi finale,
se prezintă deprecierea înregistrată în cursul exerciţiului şi
reducerile sau reluările aferente.
135
În cadrul acestei note explicative, ca de altfel şi în

următoarele, se înscriu şi unele explicaţii ce prezintă interes,
dintre care se amintesc: preţul de înregistrare, metodele de
amortizare utilizate şi ajustările care privesc exerciţiile
anterioare, creşterile de valoare apărute din procesul de
dezvoltare internă etc.
2. Provizioane, reprezintă o notă sau situaţie distinctă
ce conţine informaţii pe feluri de provizioane şi pe categoriile de
elemente la care se referă, cu date la începutul şi sfârşitul
exerciţiului financiar şi, totodată, cu transferurile de sume în
cont (majorări) şi din cont (diminuări), explicându-se natura,
sursa sau destinaţia acestora.
3. Repartizarea profitului oferă informaţii privind
destinaţiile profitului ce se repartizează la finele exerciţiului,
cum este cazul rezervei legale, acoperirii pierderii contabile, ca
dividende, surse proprii de finanţare ş.a., precum şi referitor la
profitul a cărui repartizare se amână, atunci când este cazul.
4. Analiza rezultatului din exploatare, prin intermediul
indicatorilor pe care-i conţine, permite detalierea şi evaluarea
rezultatului financiar aferent activităţii de bază a entităţii.
Conţine date privind exerciţiul precedent şi cel curent pentru
următorii indicatori: Cifra de afaceri netă; Costul bunurilor
vândute şi al serviciilor prestate, din care: Cheltuielile activităţii
de bază, Cheltuielile activităţilor auxiliare şi Cheltuielile
indirecte de producţie; Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri
nete; Cheltuielile de desfacere; Cheltuielile generale de
administraţie; Alte venituri din exploatare şi Rezultatul din
exploatare.
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor furnizează informaţii în
legătură cu aceste categorii importante de elemente, pentru
fiecare dintre ele şi pe feluri sau grupe omogene, prezentându-
se soldurile la 31 decembrie, delimitate astfel: creanţele, în
funcţie de termenul de lichiditate, sub un an şi peste un an, iar
datoriile, în raport cu termenul de exigibilitate, sub un an,
între 1 şi 5 ani şi peste 5 ani.
În legătură cu datoriile se prezintă, în plus, explicaţii
referitoare la clauzele legate de achitarea acestora, la rata
dobânzii aferente împrumuturilor, la garanţiile aferente sau
136
ipotecările efectuate, la valoarea obligaţiilor pentru care s-au

constituit provizioane ş.a.
6. Principii, politici şi metode contabile, constituie o
situaţie sau notă cu un conţinut specific, în sensul că asigură
anumite explicaţii utile pentru creşterea credibilităţii
informaţiilor pe care le conţin situaţiile financiare anuale,
explicaţii care, în principal, privesc abaterile de la principiile şi
politicile contabile, absenţa comparabilităţii unor valori
existente în situaţiile financiare, suma dobânzilor incluse în
costul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de
fabricaţie, elementele de imobilizări corporale supuse
reevaluării, inclusiv metodele utilizate în acest scop,
modificarea rezervei din reevaluare etc.
7. Participaţii şi surse de finanţare, reprezintă o notă
explicativă ce facilitează cunoaşterea unor elemente detaliate
privind existenţa oricăror certificate de participare, valori
mobiliare şi obligaţiuni convertibile, capitalul subscris sub
formă de acţiuni şi mişcările acestora, precum şi împrumuturile
obţinute prin intermediul obligaţiunilor emise etc.
Pentru acţiuni se oferă informaţii precum numărul total şi
valoarea nominală, cantitatea celor răscumpărabile, inclusiv
data cea mai apropiată şi cea limită de răscumpărare,
caracterul obligatoriu sau doar opţional al acestei operaţiuni,
acţiunile emise în timpul exerciţiului financiar (tip, număr,
valoare nominală ş.a.).
În legătură cu obligaţiunile emise se pot cunoaşte, printre
altele, tipul acestora, valoarea emisă şi suma primită pentru
fiecare tip de obligaţiuni ş.a.
8. Informaţiile privind salariaţii, membrii organelor
de administraţie, conducere şi de supraveghere se referă, în
prima parte, la indemnizaţiile membrilor organelor de
administraţie, conducere şi supraveghere, la obligaţiile
contractuale cu privire la plata pensiilor de către foştii membrii
ai organelor de conducere şi supraveghere, iar în continuare se
reflectă valoarea avansurilor şi a creditelor acordate
persoanelor amintite (rata dobânzii, principalele clauze ale
creditului, suma rambursată ş.a.). În partea a 2-a conţine
informaţii în legătură cu salariaţii şi anume: numărul mediu
137
scriptic total şi pe categorii, salariile plătite sau de plătit pentru

exerciţiul financiar recent încheiat, cheltuieli cu asigurările
sociale şi alte cheltuieli privind contribuţiile pentru pensii.
9. Exemplele de calcul şi analiză a principalilor
indicatori economico-financiari reprezintă o notă explicativă
deosebit de importantă pentru evaluarea activităţii şi
asigurarea unei imagini fidele în ceea ce priveşte poziţia
financiară şi performanţa entităţii. În acest sens sunt
edificatoare cele 4 categorii de indicatori din conţinutul său,
care se prezintă în cele ce urmează.
9.1. Indicatori de lichiditate, sub forma lichidităţii
curente şi a celei imediate.
 Lichiditatea curentă se determină prin raportarea
activelor curente la datoriile curente, iar valoarea recomandată
ca fiind acceptabilă trebuie să fie în jurul valorii de 2, ceea ce
oferă garanţia acoperirii datoriilor curente pe seama activelor
curente.
 Lichiditatea imediată, denumită şi indicator test
acid, se stabileşte raportându-se activele curente, diminuate cu
stocurile, la datoriile curente.
9.2. Indicatorii de risc sunt exprimaţi prin gradul de
îndatorare şi prin acoperirea dobânzilor.
 Gradul de îndatorare este reflectat prin ponderea
procentuală a capitalului împrumutat (credite peste un an) faţă
de capitalul propriu, deci prin raportul dintre cele două
elemente.
Acest indicator se determină şi prin raportarea
capitalului împrumutat la capitalul angajat (capital împrumutat
+ capital propriu).
 Acoperirea dobânzii sau altfel spus de câte ori se
pot achita cheltuielile cu dobânda. În acest scop, se raportează
profitul existent înainte de plata dobânzii şi a impozitului pe
profit la cheltuielile cu dobânda, iar rezultatul obţinut indică
un grad redus sau ridicat de risc, după cum este mai mare şi
respectiv mai mic.
9.3. Indicatori de activitate (de gestiune), care permit
obţinerea de informaţii în ceea ce priveşte atât viteza de intrare
sau de ieşire a fluxurilor de numerar, cât şi capacitatea entităţii
138
de a controla capitalul circulant şi activităţile sale comerciale de

bază, utilizându-se cei 5 indicatori ce se prezintă în continuare.
 Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor),
care aproximează de câte ori a fost rulat stocul în cursul
exerciţiului, determinându-se prin raportarea costului total al
vânzărilor la stocul mediu.
Acest indicator se stabileşte, în plus, sub forma
numărului de zile de stocare a bunurilor, prin raportarea
stocului mediu la costul total al vânzărilor şi înmulţirea
rezultatului astfel obţinut cu 365.
 Viteza de rotaţie a debitelor – clienţi exprimă
eficacitatea agentului economic în ceea ce priveşte colectarea
(încasarea) creanţelor sale, sub forma numărului de zile până la
data la care clienţii îşi plătesc datoriile. Se calculează prin
raportarea soldului mediu al datoriilor clienţilor la cifra de
afaceri, iar rezultatul astfel obţinut se înmulţeşte cu 365.
Creşterea valorii acestui indicator poate fi interpretată în sensul
existenţei unor probleme legate de controlul (gestiunea)
creditului acordat clienţilor şi, implicit, creanţe mai greu de
încasat (clienţi rău platnici).
 Viteza de rotaţie a creditelor – furnizori permite
aproximarea numărului de zile de creditare obţinute de la
furnizori, care în mod ideal ar trebui să fie numai cei
comerciali. Se determină prin raportarea soldului mediu al
furnizorilor la totalul achiziţiilor de bunuri (fără servicii), iar
rezultatul astfel obţinut se înmulţeşte cu 365. Pentru achiziţiile
de bunuri se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.
 Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale
asigură evaluarea eficacităţii managementului acestor active
prin exprimarea cifrei de afaceri obţinute de o anumită
cantitate de imobilizări corporale, raportându-se primul
element la acesta din urmă.
 Viteza de rotaţie a activelor totale se calculează
prin raportarea cifrei de afaceri la totalul activelor.
9.4. Indicatori de profitabilitate, care exprimă eficienţa
entităţii în realizarea de profit din resursele disponibile, prin
intermediul rentabilităţii capitalului angajat şi a marjei brute
din vânzări.
139
 Rentabilitatea capitalului angajat sau, astfel

spus, profitul ce se obţine din banii investiţi în afacere se
determină prin raportarea profitului înaintea plăţii dobânzii şi a
impozitului pe profit la capitalul angajat (capitalul propriu şi
datoriile pe termen lung sau activele totale diminuate cu
datoriile curente).
 Marja brută din vânzări se stabileşte sub formă de
cotă procentuală, prin raportarea profitului brut din vânzări la
cifra de afaceri şi înmulţirea rezultatului obţinut cu 100. Acest
rezultat reliefează o situaţie favorabilă, mai puţin favorabilă sau
nefavorabilă în ceea ce priveşte controlul (mărimea) costurilor
de producţie sau obţinerea preţului optim de vânzare, după
cum este în creştere şi, respectiv, în scădere.
10. Alte informaţii, constituie ultima notă explicativă,
în cadrul căreia se prezintă unele aspecte cu caracter general
sau anumite elemente suplimentare. Pentru fiecare element
semnificativ din situaţiile financiare anuale trebuie să fie
prezentate informaţii aferente, considerate ca fiind utile pentru
utilizatorii acestora, dintre care se amintesc: prezentarea
entităţii raportoare şi a relaţiilor sale cu filialele, entităţile
asociate sau cu alte entităţi în care deţin participaţii, bazele de
conversie utilizate pentru exprimarea în monedă naţională a
elementelor bilanţiere şi operaţiilor evidenţiate iniţial în valută,
proporţia în care impozitul pe profit afectează rezultatul din
activitatea curentă şi cea extraordinară şi reconcilierea
rezultatului contabil al exerciţiului şi al celui fiscal, impozitul
pe profit rămas de plată, prezentarea cifrei de afaceri pe
segmente de activităţi şi pieţe geografice, natura şi estimarea
efectului financiar al evenimentelor ulterioare bilanţului, atunci
când au importanţă, explicaţii despre valoarea şi natura
cheltuielilor extraordinare şi a celor înregistrate în avans, în
cazul în care sunt semnificative, ratele achitate în cadrul unui
contract de leasing, cu descriere generală şi dobânda de încasat
la cel financiar, onorariile plătite auditorilor/cenzorilor şi
pentru alte servicii de certificare, consultanţă fiscală şi alte
servicii decât cele de audit, efectele comerciale scontate
neajunse la scadenţă, datoriile probabile şi angajamentele
acordate, angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel şi
140
orice detaliere a elementelor din situaţiile financiare anuale,

atunci când aceste elemente sunt semnificative şi sunt
relevante utilizatorilor acestora.
Conţinutul integral al notelor explicative şi politicilor
contabile, în formatul stabilit de normalizatori, este prezentat,
în plus, ca anexă, unde sunt utilizate date corelate cu cele
înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, de asemenea,
existente ca anexe la prezenta lucrare.
5.6. FORMULARE CARE ÎNSOŢESC SITUAŢIILE

FINANCIARE ŞI RAPORTĂRILE ANUALE
LA 31 DECEMBRIE
5.6.1. DATE INFORMATIVE
Acest formular (cod 30) însoţeşte atât situaţiile financiare

anuale (dezvoltate şi prescurtate), cât şi raportările anuale la 31
decembrie aferente entităţilor al căror an financiar este diferit
de cel calendaristic. Prin conţinutul său relativ cuprinzător
asigură informaţii suplimentare privind unele elemente sau
categorii de elemente semnificative ale entităţii, care facilitează
efectuarea analizei economico-financiare a activităţii
desfăşurate, precum şi formularea unor concluzii pertinente
pentru fundamentarea deciziilor economice.
În cadrul formularului analizat sunt delimitate nouă
categorii de date informative, care se prezintă, în mod succint,
în cele ce urmează.
I. Date privind rezultatul înregistrat, care, prin
intermediul a două coloane, oferă informaţii privind numărul de
unităţi care au înregistrat profit sau pierdere şi, respectiv,
mărimea (în lei) a fiecăruia dintre aceşti indicatori.
II. Date privind plăţile restante constituie o
componentă importantă a formularului analizat, care
furnizează informaţii în legătură cu această categorie
semnificativă de elemente bilanţiere, pentru fiecare fel sau
grupă omogenă. Soldul existent la 31 decembrie pentru fiecare
asemenea element se delimitează, în coloane distincte, astfel:
pentru activitatea curentă şi pentru cea de investiţii, în raport
141
cu termenul de exigibilitate, dar şi în funcţie de vechime şi

anume: peste 30 de zile, peste 90 de zile şi peste un an.
Date privind plăţile restante se referă la un număr relativ
mare de indicatori, cu delimitare pe activităţile curentă şi de
investiţii.
Astfel, se prezintă informaţii în legătură cu plăţile
restante, care sunt grupate astfel: Furnizori, cu delimitare pe
intervale de timp (peste 30 de zile, peste 90 de zile şi peste un
an); Obligaţii faţă de bugetul asigurărilor sociale, cu delimitare
pe feluri de datorii de această natură (contribuţii pentru
asigurări sociale de stat, contribuţii pentru fondul asigurărilor
sociale de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj şi alte
datorii sociale); Obligaţii faţă de bugetele fondurilor speciale şi
alte fonduri; Obligaţii faţă de alţi creditori; Impozite şi taxe
pentru bugetul de stat; Impozite şi taxe pentru bugetele locale;
Credite bancare, cu delimitare pe intervale de timp (peste 30 de
zile, peste 90 de zile şi peste un an) şi Dobânzi restante.
III. Număr mediu de salariaţi, care, prin intermediul a
două coloane, furnizează informaţii de această natură pentru
sfârşitul exerciţiului curent şi a celui anterior.
Acest indicator se determină ca medie aritmetică simplă,
calculată prin împărţirea sumei efectivelor zilnice de salariaţi
din cursul exerciţiului financiar, inclusiv din zilele de repaus
săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, la
numărul total al zilelor calendaristice (365).
Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se
includ în numărul mediu în cauză proporţional cu timpul de
lucru prevăzut în contractul de muncă.
IV. Plăţi de dobânzi, dividende şi redevenţe, subvenţii
încasate şi creanţe restante se referă la informaţiile ce privesc
sumele de această natură achitate persoanelor fizice sau
juridice nerezidente din statele Uniunii Europene.
V. În categoria „Tichete de masă” se prezintă, sub forma
unei singure sume, contravaloarea unor asemenea tichete
acordate salariaţilor.
VI. Cheltuielile efectuate pentru activitatea de
cercetare – dezvoltare sunt delimitate pe categorii de fonduri,
publice şi private, şi pe exerciţiile precedent şi curent.
142
VII. Cheltuielile de inovare se oglindesc sub

următoarele situaţii: finalizate, în curs de finalizare şi
abandonate în cursul perioadelor precedentă şi curentă.
VIII. Alte informaţii, constituie o grupare de 115
elemente, dintre care exemplificăm doar pe cele considerate a fi
întâlnite în activitatea practică în mod semnificativ, şi anume:
Imobilizări financiare; Creanţe imobilizate; Investiţii pe termen
scurt; Conturi curente la bănci; Datorii; Capital subscris vărsat
etc.
IX. Această ultimă categorie de date informative priveşte
doar cheltuielile cu colaboratorii prezentate în sume absolute
pentru anul precedent şi pentru cel curent.
X. Informaţii privind bunurile din domeniul public al
statului prezintă valoarea bunurilor din domeniul public al
statului aflate în administrare concesiune sau închiriate,
exprimate în sume absolute pentru anul precedent şi pentru cel
curent.
XI. Informaţii privind bunurile din proprietatea
privată a statului supuse inventarierii prezintă valoarea
contabilă netă a bunurilor respective în sume absolute pentru
anul precedent şi pentru cel curent.
XII. Capital social vărsat prezintă situaţia împărţiirii
capitalului social, în funcţie de acţionari/asociaţi (instituţii
publice, regii autonome, persoane juridice, stat, persoane
fizice), valorile fiind exprimate în sume absolute şi relative
XIII. Dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat
sau local, de repartizat din profitul exerciţiului financiar de
către companiile naţionale, societăţile naţionale,
societăţile şi regiile autonome prezentate în sume absolute
XIV. Dividende/vărsăminte cuvenite bugetului de stat
sau local, virate în perioada de raportare din profitul
companiilor naţionale, societăţilor naţionale, societăţilor şi
al regiilor autonome prezentate în sume absolute pentru anul
precedent şi pentru cel curent.
143
XV. Creanţe preluate prin cesionare de la personae

juridice prezentate în sume absolute pentru anul precedent şi
pentru cel curent.
XVI. Venituri obţinute din activităţi agricole
prezentate în sume absolute pentru anul precedent şi pentru
cel curent.
5.6.2. SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Formularul cu această denumire (cod 40) însoţeşte, ca şi

cel aferent datelor informative (5.6.1), situaţiile financiare
anuale (dezvoltate şi prescurtate), precum şi raportările anuale
la 31 decembrie întocmite de entităţile al căror an financiar este
diferit de cel calendaristic.
Formularul la care ne referim conţine informaţii detaliate
în legătură cu activele imobilizate, grupate în patru categorii
omogene (I. Imobilizări necorporale, II. Imobilizări corporale, III.
Active biologice şi IV. Imobilizări financiare) care scot în
evidenţă valorile brute, amortizările şi ajustările pentru
depreciere.
 Valorile brute sunt detaliate pe categoriile
semnificative de imobilizări necorporale, corporale şi active
biologice, şi pe felurile acestora, precum şi per total imobilizări
financiare. Pentru fiecare dintre elementele în cauză se
prezintă: soldul iniţial, creşterile, reducerile şi soldul final de la
31 decembrie al exerciţiului la care se referă.
 Amortizările se delimitează (pe verticală) pe structura
activelor imobilizate, iar pentru fiecare categorie şi felurile
acesteia se prezintă: soldul iniţial, amortizarea înregistrată în
cursul anului ce se încheie, amortizarea imobilizărilor scoase
din evidenţă şi amortizarea la sfârşitul exerciţiului.
 La rândul lor, ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor sunt structurate precum amortizările, cu
menţiunea că în locul creşterilor şi diminuărilor se utilizeză
denumirile de „ajustări constituite în cursul anului” şi,
respectiv, „ajustări reluate la venituri”.
144
5.7. FORMULARELE COMPONENTE ŞI

COMPLETAREA
SITUAŢIILOR FINANCIARE SEMESTRIALE
Sistemul de raportare contabilă semestrială (la 30 iunie)

se aplică de către operatorii economici, cunoscuţi sub
denumirea de entităţi, care utilizează Reglementările contabile
conforme cu Directiva a IV-a a CEE, cu precizarea că numai
atunci când în exerciţiul financiar precedent înregistrează o
cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.19
Aceste raportări pot fi denumite şi situaţii financiare
semestriale deoarece, aşa cum se va prezenta în cele ce
urmează, principalele componente ale lor au structură identică
cu Situaţiile financiare anuale prescurtate, iar Datele
informative solicitate sunt de asemenea comune pentru marea
majoritate a lor.
Raportările analizate se întocmesc atât de entităţile
propriu-zise (microentităţi, enitităţi mici, mijlocii şi mari), cât şi
subunităţile înregistrate în România de către persoane juridice
cu sediul în străinătate, indiferent de exerciţiul financiar ales,
dar şi de entităţile cărora le sunt incidente Reglementările
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori
mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanţelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificările şi
completările ulterioare.
Raportările contabile semestriale se depun la unităţile
teritoriale ale MFP până cel târziu la data de 17 august, deci în
maximum 47 de zile de la încheierea semestrului, altfel
entitatea se sancţionează conform art. 42 din Legea nr.
82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.
19Ordinul MFP nr. 773/2015 pentru aprobarea sistemului de raportare

contabilă la 30 iunie 2015 a operatorilor economici si pentru modificarea
unor reglementări contabile, M.Of. nr. 509/09.07.2015.
145
Pentru entităţile autorizate, reglementate şi

supravegheate de BNR, CNVM, Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private este caracteristic faptul că aceste organisme centrale
stabilesc formatul şi termenele de depunere la unităţile
teritoriale ale MFP a raportărilor contabile privind primul
semestru al anului financiar.
Raportările contabile semestriale aferente
microentităţilor se depun fie la registratura unităţilor teritoriale
ale MFP, fie la oficiile poştale, prin scrisori cu valoare declarată
sau numai în formă electronică, pe portalul www.e-
guvernare.ro, având ataşată o semnătură electronică extinsă, şi
conţin următoarele formulare sau situaţii de raportare:
a. Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
(cod 10), care conţine 50 de elemente, ca şi bilanţul prescurtat;
b. Contul de profit şi pierdere prescurtat (cod 20), care
conţine 9 de elemente (completat de informaţiile privind
veniturile şi cheltuielile prezentate în capitolul 14 din
formularul 30);
c. Date informative (cod 30), care conţine 275 de
elemente delimitate în 14 capitole.
Entităţile mici, respectiv mijlocii şi mari întocmesc
raportări contabile semestriale care conţin următoarele
formulare sau situaţii de raportare:
(cod 10), care conţine 50 de elemente, ca şi bilanţul prescurtat;
b. Contul de profit şi pierdere (cod 20), care conţine 69
de elemente;
Entităţile cărora le sunt incidente Reglementările
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori
mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată
întocmesc raportări contabile semestriale care conţin
următoarele formulare sau situaţii de raportare:
(cod 10), care conţine 54 de elemente;
146
b. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor (cod 20), care

conţine 81 de elemente;
Totodată, se menţionează că pentru raportările contabile

amintite se pot opera de către MFP, unele modificări, relativ
nesemnificative, de la un exerciţiu la altul, cu precizarea că
sunt stipulate şi aspectele de natură metodologică necesare
completării lor corecte.
Prima situaţie amintită (a.) conţine în prima parte spaţii
distincte pentru identificarea entităţii (denumirea, adresa,
telefonul şi numărul de înmatriculare de la Registrul
Comerţului), precum şi pentru încadrarea corectă în forma de
proprietate, după clasificarea unitară stabilită pentru economia
naţională, şi a codului fiscal/codului unic de înregistrare, fără
a fi folosite prescurtări sau iniţiale.
Datele care se raportează în formularul „Contul de
profit şi pierdere” şi parţial în cel denumit „Date
informative” sunt cumulate de la începutul anului până la
sfârşitul perioadei de raportare. La împrumuturi, creanţe şi
datorii financiare se înscriu soldurile existente la 30 iunie, iar
la plăţi restante se consemnează sumele de la sfârşitul
perioadei de raportare care au depăşit termenele de plată
prevăzute în contracte sau acte normative.
Pentru rândurile care nu au corelaţie între ele, indiferent
de natura indicatorilor, se stabilesc totaluri de control care
servesc la înlăturarea eventualelor erori cauzate de înscrierea
unor sume greşite ca ordine de mărime.
Răspunderea pentru realitatea şi exactitatea datelor ce se
prezintă în raportarea contabilă de semestru, precum şi pentru
depunerea acestora în termen la organul în drept, revine
directorului economic, contabilului şef sau altei persoane
împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Nedepunerea raportării contabile la care ne referim la
termenul prevăzut sau prezentarea unor raportări pe alte
formulare decât cele tipărite sau autorizate de Ministerul
Finanţelor Publice, ori cu date necorelate, eronate sau fără
147
respectarea unităţii de măsură înscrisă la fiecare formular sau

rând constituie contravenţie şi se sancţionează conform Legii
contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările
ulterioare.
În cele ce urmează se prezintă, în mod succint,
conţinutul fiecăreia dintre componentele raportărilor contabile
de la 30 iunie 2015 aplicabile unei entităţi mici.
5.7.1. SITUAŢIA ACTIVELOR, DATORIILOR ŞI

CAPITALURILOR PROPRII
În cadrul formularului cu această denumire (cod 10) se

prezintă, în formă sintetică, elementele de activ şi de pasiv
grupate după natură şi lichiditate, respectiv după natură şi
exigibilitate.
Totodată, se reţine ca un prim aspect esenţial faptul că
structura situaţiei la care ne referim este identică cu formatul
(modelul) adoptat pentru bilanţul prescurtat ce se întocmeşte la
sfârşitul exerciţiului, care constituie o componentă deosebit de
importantă a situaţiilor financiare anuale prescurtate.
Avându-se în vedere acest aspect, este evident că, în
marea majoritate a lor, operaţiile ce privesc întocmirea
raportărilor semestriale sunt comune cu cele aferente situaţiilor
financiare anuale prescurtate, considerent pentru care se
afectează un spaţiu relativ redus pentru a fi prezentate.
Formularul analizat se completează pe baza balanţei de
verificare a conturilor sintetice la data de 30 iunie, puse de
acord cu soldurile din balanţa conturilor analitice, încheiată
după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost
consemnate operaţiuni financiar-contabile aferente perioadei de
raportare.
Întocmirea situaţiei la care ne referim reprezintă o
activitate laborioasă, care trebuie să asigure determinarea
indicatorilor economico-financiari cu caracter rezultativ,
utilizându-se date contabile certe, în deplină concordanţă cu
realitatea, verificate în prealabil cu atenţie şi competenţă.
În vederea realizării acestui deziderat, este necesar să se
efectueze în prealabil verificarea integrală sau parţială, după
148
caz, a reflectării complete în contabilitatea curentă a tuturor

operaţiilor economice şi financiare care au avut loc în cursul
semestrului pentru care se face raportarea.
Această operaţiune constă în verificarea, pe de o parte, a
exactităţii oglindirii în contabilitate a documentelor primare şi
centralizatoare, iar pe de altă parte, a realităţii şi legalităţii
operaţiilor economico-financiare pe care acestea le reflectă.
Persoanele care efectuează operaţiunile de această natură
trebuie să acorde atenţie deosebită documentelor şi conturilor
care, în măsura în care nu reflectă realitatea, pot denatura
rezultatul exerciţiului, cum sunt cele ce privesc cheltuielile şi
veniturile înregistrate în avans, ajustările pentru depreciere,
diferenţele de curs valutar aferente creanţelor, datoriilor şi
disponibilităţilor în valută, diferenţele de preţ pentru elemente
din categoria stocurilor ş.a.
Situaţia care se prezintă se întocmeşte pe baza ultimei
balanţe de verificare a conturilor sintetice, puse de acord cu
soldurile din balanţa conturilor analitice, întocmită după
înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate
operaţiunile financiar-contabile aferente perioadei de raportare.
Soldurile conturilor sintetice astfel determinate se
utilizează pentru întocmirea situaţiei analizate, sistematizându-
se, potrivit structurii acesteia, în grupe şi, atunci când este
cazul, în subgrupe omogene, în funcţie de conţinutul lor
economic, care sunt poziţionate după natură şi lichiditate sau
după natură şi exigibilitate, după cum reprezintă elemente de
activ şi, respectiv, de datorii şi capitaluri proprii.
Totodată, se menţionează că pentru simbolizarea
grupelor se utilizează literele de la A la J, iar pentru subgrupele
din cadrul acestora – cifre romane.
În cazul elementelor de activ, care au suferit deprecieri în
cursul perioadei de raportare sau în exerciţiile anterioare,
reflectate în contabilitate sub formă de amortizări sau ajustări,
după caz, se determină valoarea netă aferentă, care se înscrie
în formularul la care ne referim. În acest scop se diminuează
valoarea contabilă (soldul existent în balanţa de verificare a
conturilor sintetice) cu amortizarea sau ajustarea ce priveşte
activul respectiv.
149
În legătură cu structura formularului analizat, se reţine

că pentru valori are proiectate două coloane, una pentru
soldurile de la începutul anului, iar următoarea pentru cele
stabilite pentru sfârşitul semestrului de raportare.
În primele trei grupe pe care le conţine formularul în
cauză se prezintă elementele de activ şi anume: Active
imobilizate (A); Active circulante (B) şi Cheltuieli în avans (C).
În grupa activelor imobilizate (A), a căror lichiditate se
extinde la o perioadă mai mare de un an, sunt delimitate
următoarele subgrupe sau diviziuni:
I. Imobilizări necorporale, unde se includ: Cheltuieli de
constituire; Cheltuieli de dezvoltare; Concesiuni, brevete,
licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte
imobilizări necorporale; Fond comercial pozitiv; Active
necorporale de exploatare şi evaluare a resurselor minerale;
Avansuri. Soldurile acestor categorii de imobilizări se
diminuează cu amortizările şi ajustările aferente.
II. Imobilizări corporale, care cuprind: Terenuri şi
construcţii; Instalaţii tehnice şi maşini; Alte instalaţii, utilaje şi
mobilier; Investiţii imobiliare; Imobilizări corporale în curs de
execuţie; Investiţii imobiliare în curs de execuţie; Active
corporale de exploatare şi evaluare a resurselor minerale; Active
biologice productive; Avansuri.
Soldurile acestor categorii de imobilizări se diminuează
cu amortizările şi ajustările aferente.
III. Imobilizări financiare, în structura cărora se
includ: Acţiuni deţinute la filiale; Împrumuturi acordate
entităţilor din grup; Acțiunile deţinute la entităţile asociate şi la
entităţile controlate în comun; Împrumuturi acordate entităţilor
asociate şi entităţilor controlate în comun; Alte titluri
imobilizate; Alte împrumuturi; Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor financiare.
În grupa activelor circulante (B), care se referă la
valorile economice de consum şi circulaţie a căror lichiditate
este mai mică sau cel mult egală cu un an, sunt delimitate
patru subgrupe sau diviziuni ce se prezintă în continuare.
I. Stocuri, unde se încadrează: Stocuri de materii prime;
Materiale consumabile; Materiale de natura obiectelor de
150
inventar; Stocuri aflate la terţi; Producţie în curs de execuţie;

Semifabricate, produse finite şi produse reziduale; Active
biologice de natura stocurilor; Mărfuri; Ambalaje ş.a. Suma
soldurilor acestor conturi de stocuri se ajustează cu valoarea
diferenţelor de preţ şi ajustărilor aferente, precum şi TVA
neexigibilă în cazul evidenţei mărfurilor la preţul cu amănuntul
inclusiv TVA.
II. Creanţe, care sunt constituite din sume ce urmează
să fie încasate într-o perioadă mai mică de un an, se referă la:
Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de
lucrări; Clienţi; Efecte de primit de la clienţi; Clienţi-facturi de
întocmit; Avansuri acordate personalului; Creanţe imobilizate;
Alte creanţe în legătură cu personalul; TVA de recuperat etc.
Totalul soldurilor acestor conturi se diminuează cu valoarea
ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor.
III. În subgrupa denumită „Investiţii pe termen scurt“
se includ: Acţiuni deţinute la filiale; Obligaţiuni emise şi
răscumpărate; Obligaţiuni; Alte investiţii pe termen scurt şi
creanţe asimilate; Efecte de încasat; Efecte remise spre
scontare; Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor
deţinute la filiale ş.a. Din totalul valorilor contabile
corespunzătoare acestor elemente se deduc ajustările aferente,
constituite pentru pierdere de valoare.
IV. Subgrupa „Casa şi conturi la bănci“ conţine
elemente de această natură şi anume: Cecuri de încasat;
Conturi curente la bănci în lei; Conturi la bănci în valută;
Sume în curs de decontare; Casa; Alte valori; Acreditive şi
Avansuri de trezorerie.
La rândul său, grupa cheltuieli în avans (C) este
împărţită, în două structuri bilanţiere, astfel: Sume de reluat
într-o perioadă de până la un an; Sume de reluat într-o
perioadă mai mare de un an.
În ceea ce priveşte grupele şi subgrupele ce sunt înscrise
în continuarea situaţiei analizate se reţine că, pe lângă cele ce
conţin datorii şi capitaluri proprii, sunt delimitaţi, după grupa
de datorii de plătit până la un an (D), şi următorii doi
indicatori semnificativi:
151
 Active circulante nete/datorii curente nete (E), care

se calculează prin deducerea din totalul activelor circulante (B)
şi a cheltuielilor în avans (C) atât a datoriilor de plătit până la
un an (D), cât şi a veniturilor în avans (I);
 Total active minus datorii curente (F), ce se
determină prin însumarea totalurilor privind activele
imobilizate (A) şi activele circulante nete, respectiv datoriile
curente nete (E) şi deducerea din suma astfel obţinută a
subvenţiilor pentru investiţii. Totalul activelor imobilizate este
stabilit, de asemenea, la valoarea netă, respectiv valoarea brută
diminuată cu amortizările şi provizioanele aferente.
Elementele bilanţiere de datorii şi capitaluri proprii
se delimitează în cinci grupe şi anume: Datorii ce trebuie plătite
într-o perioadă de până la un an (D); Datorii ce trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an (G); Provizioane (H); Venituri
în avans (I) şi Capital şi rezerve (J).
Grupa D privind datoriile ce trebuie plătite într-o
perioadă de până la un an, care se referă la finanţarea sau
resursele asigurate de terţi, are în componenţa sa numeroase
elemente de plătit, dintre care se amintesc: Împrumuturi din
emisiuni de obligaţiuni; Credite bancare pe termen scurt;
Datorii ce privesc imobilizările financiare; Prime privind
rambursarea obligaţiunilor; Furnizori; Efecte de plătit;
Furnizori-facturi nesosite; Clienţi-creditori; Personal-salarii
datorate; Asigurări sociale; Ajutor de şomaj; TVA de plată;
Impozitul pe venituri de natura salariilor etc.
În grupa datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an (G) este cumulată, de asemenea, valoarea
individuală a numeroase elemente bilanţiere de pasiv, unele
dintre ele, în funcţie de exigibilitate, se regăsesc şi în grupa
anterioară. Din componenţa acestei grupe se exemplifică:
Credite bancare pe termen lung; Datorii care privesc
imobilizările financiare; Alte împrumuturi şi datorii asimilate;
Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate;
Creditori diverşi ş.a.
Provizioanele (H) constituie, în totalitatea lor, grupa cu
aceeaşi denumire.
152
La rândul său, grupa veniturilor în avans (I) conţine

veniturile cu aceeaşi denumire, precum şi subvenţiile pentru
investiţii; Fondul comercial negativ; Sume de reluat într-o
perioadă mai mare de un an ş.a.
Capital şi rezerve (J) reprezintă o grupă de elemente
bilanţiere semnificative pentru imaginea şi viabilitatea entităţii,
care sunt delimitate în şase subgrupe (I-VI) ce se prezintă în
cele ce urmează.
I. Capital, unde se încadrează: Capitalul subscris vărsat;
Capitalul subscris nevărsat şi, atunci când este cazul,
Patrimoniul regiei.
II. Prime de capital, priveşte elementele de capital
propriu de această natură, cum sunt: Prime de emisiune; Prime
de fuziune; Prime de aport şi Prime de conversie a obligaţiunilor
în acţiuni.
III. Rezerve din reevaluare, se referă la sumele
înregistrate în contul cu aceeaşi denumire.
IV. Subgrupa denumită „Rezerve“ conţine totalul
sumelor de această natură, şi anume: Rezerve legale; Rezerve
statutare sau contractuale, Alte rezerve etc.
V. Profitul sau pierderea reportat(ă) este reprezentat
de soldul creditor sau debitor al contului cu aceeaşi denumire.
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar este
reflectat de soldul creditor sau debitor aferent contului 121
„Profit sau pierdere“. Totodată, se înscrie ca element distinct şi
repartizarea profitului.
În ceea ce priveşte ultimele elemente pe care le conţine
formularul analizat, se reţine că prin însumarea algebrică a
valorilor înscrise la cele şase subgrupe de capital şi rezerve (J)
se obţine indicatorul „Total capitaluri proprii“, la care se
adaugă, atunci când este cazul, valoarea ce priveşte
patrimoniul public/privat şi astfel se determină indicatorul
„Total capitaluri“.
Situaţia de sinteză analizată conţine, aşa cum reiese şi
din cele prezentate anterior, soldurile de la începutul anului şi
de la sfârşitul semestrului de raportare (30 iunie) privind, pe de
o parte, activele imobilizate, activele circulante şi cheltuielile
înregistrate în avans, care reprezintă totalitatea activelor, iar
153
pe de altă parte datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de

până la un an, o perioadă mai mare de un an, provizioanele,
veniturile înregistrate în avans şi capitalurile proprii, care, la
rândul lor, constituie totalitatea datoriilor şi capitalurilor
proprii.
Se reţine, de asemenea, faptul că la fiecare indicator sau
element pe care-l conţine formularul prezentat este menţionată,
în cadrul acestuia sau în normele metodologice elaborate de
Ministerul Finanţelor Publice pentru completarea lui, sursa de
date ce se utilizează pentru a-i determina valoarea. Pentru un
număr redus de indicatori se preiau soldurile din balanţa de
verificare a conturilor sintetice, însă pentru marea majoritate a
lor se cumulează valorile de la două, trei sau mai multe conturi,
aşa cum se procedează şi în cazul întocmirii bilanţului de la
sfârşitul exerciţiului.
5.7.2. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AFERENT

RAPORTĂRILOR CONTABILE DE SEMESTRU
Formularul astfel denumit (cod 20) conţine informaţii

privind totalitatea veniturilor realizate, cheltuielilor pe care
acestea le-au ocazionat şi rezultatelor financiare obţinute (profit
sau pierdere).
Datele necesare completării acestui formular se preiau
din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli şi din cele
creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul
anului.
În situaţia în care au fost efectuate înregistrări prin
creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de
venituri (operaţiuni contabile privind asocierile în participaţie,
corectări prin înregistrări contabile inverse etc.), datele care se
utilizează sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri
şi de cheltuieli înainte de a fi transferate asupra contului 121
„Profit sau pierdere“, cumulate de la începutul anului.
Formularul analizat conţine date privind veniturile
realizate, grupate în funcţie de natura lor, cheltuielile aferente
154
rezultatului exerciţiului şi profitul sau pierderea aferente

fiecărei categorii de activităţi (exploatare şi financiară).
Pentru completarea cu uşurinţă a formularului ce se
prezintă este stabilit câte un cod (număr de rând) pentru fiecare
indicator sau, altfel spus, pentru rândul unde acesta este
înscris şi, totodată, este consemnat contul sau conturile, după
caz, care asigură suma de raportare. În acest sens, se reţine că
Ministerul Finanţelor Publice elaborează, în fiecare an, norme
metodologice pentru completarea formularelor, precum şi
pentru verificarea şi centralizarea datelor pe care le conţine
raportarea contabilă de semestru, norme în cadrul cărora se fac
precizările necesare, cu explicaţii suplimentare.
În acest formular „Contul de profit şi pierdere“(cod 20),
aşa cum se va observa ulterior, se înscriu datele aferente
perioadei de raportare, grupate în funcţie de natura activităţii la
care se referă.
b1. Venituri din exploatare, care sunt constituite din
cifra de afaceri netă (vânzări de mărfuri, producţie vândută,
reduceri comerciale acordate ş.a. - rulaje creditoare de la
conturile 707 şi, respectiv, 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706
+ 708 - 709), din venituri aferente costului producţiei în curs de
execuţie (conturi 711 şi 712 - sold debitor sau creditor, după
caz), din venituri, din subvenţii de exploatare (rulaj creditor de
la contul 741), din venituri corespunzătoare producţiei de
imobilizări (conturi 721 şi 722) şi alte venituri din exploatare
(cont 758).
b2. Cheltuieli de exploatare, unde sunt incluse costurile
de achiziţie aferente mărfurilor vândute (rulaj debitor cont 607),
materiilor prime (cont 601), şi materialelor consumabile folosite
(cont 602), combustibililor, energiei şi apei (cont 605) utilizate,
altor cheltuieli materiale (conturi: 603, 604, 606 şi 608),
reduceri comerciale primite (cont 609) şi lucrărilor şi serviciilor
executate de terţi (rulaje debitoare de la conturile din grupele
61 şi 62), precum şi cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate (cont 635), cu salariile personalului (cont 641), cu
asigurările şi protecţia socială (cont 645), alte cheltuieli de
exploatare (conturi 654 şi 658), ajustările de valoare (6811,
155
6813, 654, 6814) şi alte cheltuieli de exploatare (conturi: 635,

652, 658 etc.).
Prin compararea veniturilor cu cheltuielile anterioare (b1
şi b2) se obţine rezultatul din exploatare, profit sau pierdere,
după cum veniturile sunt mai mari şi, respectiv, mai mici
comparativ cu cheltuielile aferente.
b3. Venituri financiare, care sunt obţinute din: interese
de participaţie, alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din
activele imobilizate (cont 763), venituri din dobânzi (cont 766) şi
alte venituri financiare (costuri: 762, 764, 765, 767, 768).
b4. Cheltuieli financiare, care privesc ajustările de
valoare privind investiţiile financiare şi imobilizările financiare
deţinute ca active circulante (cont 686), cheltuieli privind
dobânzile (cont 666), precum şi alte cheltuieli financiare
(conturi: 663 + 664 + 665 + 667 + 668).
Profitul sau pierderea financiar(ă) se determină prin
deducerea cheltuielilor (b4) din venituri (b5) sau invers, după
cum rezultă profit sau pierdere.
b5. Veniturile totale reprezintă suma veniturilor
obţinute din cele trei categorii de activităţi desfăşurate de
entitate, şi anume: de exploatare, financiară şi extraordinară
(b1 + b3).
b6. Cheltuielile totale privesc, de asemenea, cele trei
categorii de activităţi amintite, fiind înscrise în sumă globală (b2
+ b4).
b7. Rezultatul brut al exerciţiului se stabileşte prin
deducerea cheltuielilor totale (b6) din veniturile totale (b5) sau
invers, după cum se obţine profit şi, respectiv, pierdere.
b8. Impozitul pe profit constituie un indicator important
care este reflectat sub forma rulajului debitor al contului 691
„Cheltuieli privind impozitul pe profit“.
b9. Alte impozite neprezentate la elementele de mai
sus sunt reprezentate de sumele înregistrate în contul 698.
b10. Profitul sau pierderea net(ă) exerciţiului financiar
se calculează, după caz, prin deducerea impozitului pe profit
(b8) din rezultatul brut al exerciţiului (b7-profit) sau prin
însumarea impozitului pe profit cu rezultatul brut al
156
exerciţiului (b7-pierdere) ori prin diminuarea impozitului pe

profit (b8) cu rezultatul brut al exerciţiului (b7-profit).
Formularul denumit „Contul de profit şi pierdere“, aşa
cum reiese din cele prezentate anterior, reflectă veniturile şi
cheltuielile într-o anumită succesiune, iar pentru toţi indicatorii
sau elementele din structura sa conţine date de la finele
semestrului de raportare şi, totodată, de la sfârşitul
semestrului I din exerciţiul anterior, cumulate de la începutul
anului.
5.7.3. DATE INFORMATIVE AFERENTE

RAPORTĂRILOR CONTABILE DE SEMESTRU
Componenta raportării contabile de semestru astfel

denumită (cod 30) asigură informaţii suplimentare privind
unele elemente sau categorii de elemente bilanţiere
semnificative, care facilitează efectuarea analizei economico-
financiare a activităţii desfăşurate de entitate şi obţinerea unor
concluzii pertinente pentru fundamentarea deciziilor
economice.
În cadrul formularului analizat sunt delimitate nouă
categorii de date informative, care se prezintă, în mod succint,
în cele ce urmează.
I. Date privind rezultatul înregistrat, care, prin
intermediul a două coloane, oferă informaţii privind numărul de
unităţi care au înregistrat profit sau pierdere sau care nu au
înregistrat nici profit nici pierdere şi, respectiv mărimea (în mii
lei) a fiecăruia dintre aceşti indicatori.
II. Date privind plăţile restante reprezintă o
componentă importantă a formularului analizat, care conţine
un număr relativ mare de indicatori, cu delimitare pe
activităţile curentă şi de investiţii.
Astfel, se prezintă informaţii în legătură cu plăţile
restante, care sunt grupate astfel: Furnizori, cu delimitare pe
intervale de timp (peste 30 de zile, peste 90 de zile şi peste un
an); Obligaţii faţă de bugetul asigurărilor sociale, cu delimitare
pe feluri de datorii de această natură (contribuţii pentru
asigurări sociale de stat, contribuţii pentru fondul asigurărilor
157
sociale de sănătate, contribuţia fondului de şomaj şi alte datorii

sociale); Obligaţii restante faţă de bugetele fondurilor speciale şi
alte fonduri; Obligaţii faţă de alţi creditori; Impozite şi taxe
neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat şi distinct la
bugetele locale; Credite bancare nerambursate la scadenţă, cu
delimitare pe intervale de timp (peste 30 de zile, peste 90 de zile
şi peste un an) şi Dobânzi restante.
III. Număr mediu de salariaţi, care, prin intermediul a
două coloane, furnizează informaţii de această natură pentru
sfârşitul perioadei de raportare şi pentru finele semestrului I
din exerciţiul anterior.
Acest indicator se determină ca medie aritmetică simplă,
calculată prin împărţirea sumei efectivelor zilnice de salariaţi
din cursul semestrului de raportare, inclusiv din zilele de
repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, la
numărul zilelor calendaristice din semestru (181).
Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se
includ în numărul mediu în cauză proporţional cu timpul de
lucru prevăzut în contractul de muncă.
IV. Plăţi de dobânzi, dividende şi redevenţe prezintă
trei indicatori semnificativi exprimaţi în mii lei, şi anume:
a. Venituri brute din dobânzi plătite de persoane juridice
române către persoane fizice nerezidente, din statele membre
ale UE, către persoanele juridice afiliate nerezidente şi către
persoanele juridice afiliate nerezidente din statele membre ale
UE. La fiecare din aceste patru elemente se înscrie şi în sumă
impozitul datorat la bugetul de stat;
b. Venituri brute din dividende plătite de persoane
juridice române către persoane nerezidente şi separat către
persoane juridice afiliate, cu delimitarea impozitului datorat
bugetului statului;
c. Venituri din redevenţe plătite de persoane juridice
române către persoane juridice afiliate nerezidente din statele
membre ale UE, din care impozitul datorat bugetului de stat.
V. Tichete de masă, conţine numai indicatorul cu
această denumire, deci contravaloarea acestor tichete acordate
salariaţilor în semestrul de raportare.
158
VI. Cheltuieli efectuate pentru activitatea de

cercetare – dezvoltare, prezintă sume de la sfârşitul
semestrelor anterior şi curent privind cheltuielile amintite şi
efectuate din fonduri publice şi din fonduri private.
VII. Cheltuieli de inovare, asigură informaţii pentru
semestrul precedent şi pentru cel curent, pe total şi situaţia în
care se află, şi anume: finalizate, în curs de finalizare în cursul
perioadei şi abandonate în cursul perioadei.
VIII. Alte informaţii, reprezintă un indicator ce pune în
evidenţă numeroase informaţii relevante, atât pentru semestrul
precedent, cât şi pentru cel curent, din care amintim pe cele
mai relevante, şi anume:
 imobilizări financiare, în sume brute;
 acţiuni deţinute la entităţile afiliate, interese de
participare, alte titluri imobilizate şi obligaţiuni, în
sume brute şi detaliate pe categorii de emitenţi;
 creanţe imobilizate în lei şi în valută;
 creanţe comerciale, avansuri acordate furnizorilor şi
alte conturi asimilate, în sume brute;
 creanţe în legătură cu personalul şi conturi
asimilate;
 creanţe în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi
bugetul statului;
 creanţele entităţii în relaţiile cu entităţile afiliate;
 dobânzi de încasat;
 investiţii pe termen scurt, în sume brute;
 alte valori de încasat;
 casa în lei şi în valută;
 conturi curente la bănci în lei şi în valută;
 datorii, unde sunt cumulate datele ce privesc:
împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, dobânzi
aferente acestor împrumuturi, credite bancare pe
termen scurt, dobânzi aferente acestor credite,
credite bancare externe pe termen scurt, credite
bancare pe termen lung, dobânzi aferente acestor
credite, credite de la trezoreria statului, datorii
comerciale, în legătură cu personalul, cu bugetul
asigurărilor statului, datoriile entităţii în relaţiile cu
159
entităţile afiliate, capital subscris vărsat, brevete şi

licenţe etc.
IX. Informaţii privind cheltuielile cu colaboratorii,
reprezintă ultimul indicator existent în componenţa raportării
semestriale denumite „Date informative” şi reflectă cheltuielile
ocazionate cu asemenea terţi atât pentru semestrul I din
exerciţiul financiar precedent, cât şi pentru curent, existente în
contul cu aceeaşi denumire (621).
X. Informaţii privind bunurile din domeniul public al
statului prezintă valoarea bunurilor din domeniul public al
statului aflate în administrare concesiune sau închiriate,
exprimate în sume absolute atât pentru semestrul I din
exerciţiul financiar precedent, cât şi pentru curent.
XI. Capital social vărsat prezintă situaţia împărţiirii
capitalului social, în funcţie de acţionari/asociaţi (instituţii
publice, regii autonome, persoane juridice, stat, persoane
fizice), valorile fiind exprimate în sume absolute şi relative atât
pentru semestrul I din exerciţiul financiar precedent, cât şi
pentru curent.
XII. Creanţe preluate prin cesionare de la personae
juridice prezentate în sume absolute atât pentru semestrul I
din exerciţiul financiar precedent, cât şi pentru curent.
XIII. Venituri obţinute din activităţi agricole
prezentate în sume absolute atât pentru semestrul I din
exerciţiul financiar precedent, cât şi pentru curent.
160
Întocmirea situaţiilor financiare anuale şi lucrări contabile ulterioare
Capitolul 6
ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR
FINANCIARE ANUALE ŞI
LUCRĂRI CONTABILE ULTERIOARE
6.1. COMPLETAREA BILANŢULUI
Pentru întocmirea acestor raportări de sinteză se

utilizează datele existente în balanţa de verificare finală a
conturilor sintetice, puse de acord cu cele din balanţele
conturilor analitice.
Operaţiunea de completare a bilanţului constă în
prelucrarea şi transcrierea datelor din balanţa de verificare
finală (definitivă) şi din bilanţul exerciţiului anterior. Aceste
operaţiuni se referă la selectarea, gruparea şi însumarea, după
caz, a soldurilor finale din balanţă, în funcţie de cerinţele sau
conţinutul posturilor bilanţiere.
În formularul de bilanţ propriu-zis se înscriu soldurile
debitoare ale conturilor care reflectă elementele patrimoniale de
activ, precum şi soldurile creditoare ale conturilor destinate
urmăririi elementelor patrimoniale de pasiv, făcându-se, atunci
când este cazul, anumite grupări, însumări şi rectificări ale lor.
Elementele de activ se înscriu în bilanţ la valoarea de
intrare în patrimoniu (contabilă) pusă de acord cu rezultatul
inventarierii, în sensul diminuării ei cu amortizările şi
provizioanele pentru depreciere, care poate fi denumită valoare
netă.
Elementele de pasiv se consemnează în bilanţ, de
asemenea, la valoarea de intrare, iar provizioanele pentru
riscuri şi cele pentru cheltuieli constituie un post bilanţier
distinct.
În ceea ce priveşte preluarea, gruparea şi însumarea
soldurilor din balanţa de verificare finală, în vederea înscrierii
lor în bilanţ, se reţin câteva aspecte mai importante.
161
Un număr relativ redus de conturi sintetice au posturi

corespondente în bilanţ. Acestea se completează prin înscrierea
soldurilor finale pe care le au conturile respective, fără vreo altă
operaţiune. Dintre conturile şi posturile bilanţiere în cauză se
exemplifică: Prime de capital (104); Rezerve din reevaluare
(105); Acţiuni proprii (109); Profitul sau pierderea exerciţiului
financiar (121); Profitul sau pierderea reportat(ă) (117);
Repartizarea profitului (129); Capital subscris vărsat (1012) ş.a.
Marea majoritate a conturilor de activ se grupează într-
un număr redus de posturi bilanţiere, însă elementele
patrimoniale pe care le reflectă sunt supuse uzurii şi/sau
deprecierii, fapt pentru care posturile bilanţiere se completează
prin scăderea din soldurile finale debitoare ale conturilor
respective a soldurilor finale creditoare ale conturilor
corespunzătoare de amortizări şi/sau provizioane. În acest
sens, se menţionează conturile de imobilizări necorporale,
imobilizări corporale ş.a.
De asemenea, majoritatea conturilor de pasiv se înscriu
în bilanţ prin gruparea şi însumarea soldurilor creditoare de la
două, trei sau mai multe conturi. Dintre acestea se amintesc
cele de datorii până la un an sau pentru o perioada mai mare
de un an.
Operaţiunea de completare a bilanţului contabil se
realizează relativ uşor, deoarece la fiecare post bilanţier
sunt înscrise simbolurile conturilor de la care se preiau
soldurile finale, precum şi modul cum acestea se
prelucrează, prin însumare sau scădere.
Contul de profit şi pierdere, spre deosebire de bilanţul
contabil propriu-zis, se completează, pentru exerciţiul încheiat,
cu sumele totale cumulate stabilite în balanţa de verificare, de
la începutul anului şi până la sfârşitul perioadei de gestiune
(exerciţiului), privind veniturile şi cheltuielile. Indicatorii pe care
îi conţine se completează atât prin simpla preluare din conturi
a sumelor totale creditoare pentru venituri sau debitoare
pentru cheltuieli, cât şi prin gruparea şi însumarea sumelor
totale de la două sau mai multe conturi, în funcţie de
conţinutul lor.
Rezultatul final aferent fiecărei categorii de activităţi
(exploatare şi financiară) se calculează după înscrierea şi
162
totalizarea indicatorilor privind veniturile şi cheltuielile

aferente.
Indicatorii referitori la exerciţiul precedent se preiau din
contul de profit şi pierdere întocmit la sfârşitul anului financiar
anterior.
Pentru completarea notelor explicative cu valorile
brute sau contabile privind elementele patrimoniale, inclusiv
amortizările şi provizioanele pe care le conţin situaţiile
(capitolele) acestora se folosesc, după caz, soldurile finale ale
conturilor corespunzătoare, înscrise în balanţa de verificare
definitivă şi, totodată, soldurile iniţiale (de la începutul anului),
precum şi creşterile şi diminuările care se găsesc în registrul
cartea mare sau în fişele conturilor în cauză, sub forma
soldurilor de la 1 ianuarie (sfârşitul exerciţiului precedent) şi a
rulajelor debitoare şi creditoare cumulate până la sfârşitul
anului sau exerciţiului curent.
6.2. RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

În ceea ce priveşte raportul pe care îl elaborează consiliul
de administraţie, denumit Raportul administratorilor, se
menţionează că însoţeşte situaţiile financiare anuale şi trebuie
să conţină cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi
performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare,
precum şi o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini ce
pot fi avute în vedere în activitatea de management intern.
În vederea satisfacerii obligaţiei de această natură se
impune o analiză echilibrată şi cuprinzătoare în cadrul căreia
să fie avute în vedere dimensiunea şi complexitatea activităţilor
desfăşurate şi a evoluţiei şi a perspectivelor acestora. În acest
scop, se prezintă şi unii indicatori financiari, şi atunci când
este cazul, indicatori nefinanciari ce privesc performanţa, care
să fie relevanţi pentru activităţi specifice, inclusiv informaţii
despre aspecte ce privesc mediul înconjurător şi angajaţii.
Atunci când este cazul conţine referiri şi explicaţii suplimentare
privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale.
Este, de asemenea, necesar ca în raportul
administratorilor să existe, atunci când este cazul, informaţii în
163
legătură cu următoarele aspecte: evenimente importante

apărute după sfârşitul exerciţiului financiar; dezvoltarea
previzibilă a entităţii; activităţile de natura cercetării şi
dezvoltării; achiziţiile de acţiuni proprii (motive, număr şi
valoare pentru cele înstrăinate în cursul exerciţiului şi
proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă
ş.a.); existenţa de sucursale ale entităţii; utilizarea de
instrumente financiare, atunci când sunt semnificative pentru
evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei financiare şi a
profitului sau pierderii, inclusiv obiectivele şi politicile entităţii
în materie de gestiune a riscului financiar, precum şi
expunerea acesteia la riscul de piaţă, riscul de credit, riscul de
lichiditate şi la riscul fluxului de numerar etc.
Aceste ultime cerinţe informaţionale sunt justificate prin
faptul că facilitează înţelegerea semnificaţiei instrumentelor
financiare bilanţiere sau extrabilanţiere asupra situaţiei
financiare, rezultatelor activităţilor şi fluxurilor de numerar ale
entităţii şi, totodată, ajută la evaluarea sumelor, momentului
apariţiei şi gradului de siguranţă a fluxurilor de numerar
viitoare asociate cu respectivele instrumente.
În legătură cu riscurile financiare amintite se are în
vedere, în cadrul raportului administratorilor, şi faptul că riscul
de piaţă cuprinde trei feluri de risc (valutar, ratei dobânzii la
valoarea justă şi cel de preţ), care sunt cauzate de variaţia
cursului de schimb valutar, variaţiei ratelor de piaţă ale
dobânzii şi, respectiv, schimbarea preţurilor pieţei.
Entităţile ale căror valori mobiliare sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată, chiar şi parţial, şi care
fac obiectul unei oferte publice de preluare au obligaţia ca în
raportul administratorilor să prezinte informaţii detaliate în
legătură cu mai multe aspecte, dintre care se amintesc:
a. structura capitalului lor, cu precizarea claselor diferite
de acţiuni şi a drepturilor şi obligaţiilor ataşate fiecărei clase,
inclusiv a procentului din capitalul social total pe care îl
reprezintă;
b. orice restricţii legate de transferul de valori mobiliare
(de exemplu, limitările privind deţinerea de titluri de valoare);
c. deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni;
164
d. deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi

speciale de control şi o descriere a acestor drepturi;
e. sistemul de control al oricărei scheme de acordare de
acţiuni salariaţilor, dacă drepturile de control nu se exercită
direct de salariaţi;
f. regulile de numire sau înlocuire a membrilor consiliul
de administraţie şi de modificare a actelor constitutive ale
entităţii etc.
Aceste ultime elemente sunt reunite într-o secţiune
distinctă a raportului cu privire la guvernanţa corporativă, care
include, totodată, şi o declaraţie al cărei conţinut informaţional
face referire la o serie de elemente specifice acestui concept.
Astfel, în cadrul acesteia se face trimitere la codul de
guvernanţă corporativă aplicabil entităţii, se realizează
descrierea controlului intern şi a sistemelor de gestionare a
riscurilor privind procesul de raportare financiară, se prezintă
modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor ş.a.
Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de
administraţie şi se semnează în numele acestuia de
preşedintele consiliului. El însoţeşte situaţiile financiare anuale
în vederea analizei şi aprobării lor de către adunarea generală a
acţionarilor sau asociaţilor.
6.3. AUDITAREA SAU VERIFICAREA SITUAŢIILOR

FINANCIARE ANUALE
Situaţiile financiare anuale, cu toate componentele lor,
după ce au fost întocmite şi semnate de persoanele
împuternicite în acest sens, administratorul entităţii şi
directorul financiar-contabil sau o altă persoană care
îndeplineşte această funcţie, sunt supuse operaţiilor de
auditare sau verificare în vederea aprobării lor ulterioare de
adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.
Auditarea sau verificarea situaţiilor financiare anuale
constituie un atribut al auditorilor financiari independenţi,
persoane fizice sau juridice, membrii ai Camerei Auditorilor
Financiari din România, sau al Comisiei de cenzori din cadrul
aceleiaşi entităţi, după caz. În vederea îndeplinirii acestui
atribut este stabilit ca administratorul entităţii să prezinte
165
cenzorilor sau altor persoane autorizate, cu cel puţin o lună

înainte de ziua stabilită pentru adunarea generală a
acţionarilor sau asociaţilor, bilanţul exerciţiului încheiat, contul
de profit şi pierdere, notele explicative, raportul
administratorului şi atunci când este cazul situaţia
modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de
numerar, precum şi documentele justificative pe baza cărora s-
au întocmit aceste lucrări de sinteză.
Operaţiunea de auditare a situaţiilor financiare anuale
se efectuează pe baza unei examinări riguroase a acestora,
misiune în urma căreia, într-o primă etapă se exprimă o opinie
referitoare la gradul de conformitate a raportului
administratorilor cu situaţiile financiare anuale la care se
referă.
La rândul său, operaţiunea de verificare se efectuează
potrivit prevederilor legislaţiei aferente activităţii cenzorilor
statutari. În acest scop, se au în vedere şi verificările din cursul
anului şi orice alte elemente sau aspecte care prezintă interes,
întocmindu-se un raport detaliat cu constatările făcute. Acest
raport se elaborează şi se prezintă în termen de maximum o
lună adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.
În ceea ce priveşte raportul cenzorilor se reţine că
pentru îndeplinirea obligaţiei acestora de supraveghere a
gestiunii entităţii este necesar să conţină menţiuni privind
legalitatea întocmirii situaţiilor financiare anuale, a
concordanţei datelor pe care acestea le oglindesc cu cele din
registrele contabile, a respectării regulilor stabilite privind
evaluarea activelor de la sfârşitul exerciţiului ş.a. În acest
context, se menţionează câteva elemente sau aspecte obligatorii
pe care trebuie să le conţină raportul în cauză, şi anume:
reflectarea în contabilitate a capitalului social şi modificarea
acestuia; modul de valorificare şi cuprindere în bilanţ a
rezultatelor inventarierii; modul de organizare a gestiunilor şi a
evidenţei contabile sintetice şi analitice privind elementele de
activ şi datorii; respectarea prevederilor legale referitoare la
ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; preluarea corectă a
datelor din balanţa de verificare a conturilor sintetice pentru
completarea bilanţului; respectarea reglementărilor în vigoare
privind determinarea profitului şi a repartizării acestuia pe
166
destinaţii; propuneri şi măsuri care să fie avute în vedere de

consiliul de administraţie şi adunarea generală.
Pe baza constatărilor făcute şi consemnate în raportul
întocmit, situaţiile financiare anuale pot fi certificate fără
rezerve, iar în cazuri justificate şi menţionate în raport se
efectuează certificarea cu rezerve sau se refuză certificarea
acestora, ceea ce impune efectuarea corectărilor şi/sau
completărilor necesare.
În ceea ce priveşte persoanele care efectuează
operaţiunile de verificare şi certificare, se reţine necesitatea
precizării în rapoartele în formă scurtă pe care le întocmesc a
elementelor care privesc: numele şi prenumele, calitatea în baza
căreia s-a efectuat operaţiunea în cauză (expert contabil sau
contabil autorizat cu studii superioare) şi modalitatea de
angajare a lucrării (contract de prestări servicii financiar-
contabile sau mandat de cenzor).
Pentru cenzorii care nu au calitatea de expert contabil
sau contabil autorizat cu studii superioare se menţionează pe
proprie răspundere pregătirea profesională de economist.
În legătură cu raportul auditorilor financiari
independenţi (contractuali) sunt stabilite câteva elemente pe
care acesta trebuie să le conţină, care se amintesc, în mod
succint, în cele ce urmează.
 Situaţiile financiare anuale care fac obiectul auditului
se menţionează sub aspectul componentelor pe care le conţin,
împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat
la întocmirea lor.
 Auditul financiar se descrie în ceea ce priveşte
standardele de audit potrivit cărora s-a desfăşurat activitatea
respectivă.
 Raportul la care ne referim va conţine opinia clară a
auditorilor potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o
imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare
financiară şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale
respectă cerinţele legale. Opinia de audit este fără rezerve, cu
rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au
fost în măsură să exprime o opinie de audit, imposibilitatea
exprimării unei opinii.
167
 Atunci când este cazul, raportul de audit conţine

referiri, printr-un paragraf distinct, la aspectele asupra cărora
se atenţionează entitatea, fără ca opinia de audit să fie cu
rezerve.
În finalul raportului de audit se exprimă opinia privind
gradul de conformitate a raportului administratorilor cu
situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar,
după care se semnează de către auditori şi se datează.
6.4. APROBAREA, SEMNAREA ŞI EFECTUAREA

PUBLICITĂŢII REFERITOARE LA SITUAŢIILE
FINANCIARE ANUALE
Una dintre primele condiţii ce trebuie îndeplinite de
situaţiile financiare anuale se referă atât la semnarea lor de
către persoanele autorizate, respectiv administrator (cu nume şi
prenume şi ştampila entităţii) şi la persoana care le-a întocmit
cu nume şi prenume în clar, calitatea (director economic,
contabil şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcţie, expert contabil, contabil autorizat), precum şi
numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este
cazul, cât şi la aprobarea lor de adunarea generală a
acţionarilor sau asociaţilor.
Totodată, se reţine că termenul maxim privind
întocmirea, aprobarea şi publicarea, potrivit legislaţiei în
vigoare, a situaţiilor financiare anuale este de 150 de zile de
la încheierea exerciţiului financiar pentru care se elaborează, în
cazul societăţilor comerciale, societăţilor/companiilor naţionale,
regiilor autonome, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
şi entităţilor care optează pentru un an financiar diferit de cel
calendaristic şi de 120 de zile în situaţia celorlalte categorii de
entităţi care intră sub incidenţa Legii contabilităţii.
Totodată, se aminteşte că entităţile fără activitate, de la
înfiinţare până la sfârşitul exerciţiului curent, precum şi cele
aflate în lichidare, în mod legal, nu întocmesc situaţii financiare
anuale. Ele confirmă situaţia în care se află utilizând o
declaraţie de inactivitate ce se depune la unităţile teritoriale
ale Ministerului Finanţelor Publice în termen de 60 de zile de
168
la închieierea exerciţiului (începând cu anul 2016 această

declaraţie se depune obligatoriu electronic).
Aprobarea situaţiilor financiare anuale reprezintă o
altă activitate importantă privind finalizarea încheierii
exerciţiului şi este de competenţa exclusivă a adunării
generale a acţionarilor sau asociaţilor. În acest scop, se face
o analiză detaliată a tuturor componentelor pe care le conţin
situaţiile financiare anuale, dar în mod deosebit a raportului
administratorilor şi a raportului de audit semnat de persoane
responsabile sau a raportului cenzorilor, după caz. Cu acest
prilej se analizează cu atenţie repartizarea profitului pe
destinaţii legale şi, totodată, în raport cu interesele acţionarilor
sau asociaţilor, ceea ce se prezintă sub forma unei note
explicative distincte (nr.3).
Analiza şi aprobarea situaţiilor financiare anuale, pe baza
raportului administratorilor şi a celui de audit, constituie o
condiţie indispensabilă pentru realizarea funcţiei de gestiune a
acestora.
Începând cu data de 1 ianuarie 2011, situaţiile
financiare anuale sau altfel formulat cele cinci componente pe
care acestea le conţin se depun, însoţite de confirmarea că au
fost aprobate de către adunarea generală a acţionarilor sau
asociaţilor, în format hârtie, la registratura unităţilor
teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice fie în mod
direct, fie prin intermediul oficiilor poştale, prin scrisori cu
valoare declarată. Totodată, se are în vedere că începând cu
anul 2016, potrivit reglementărilor în domeniu, raportările se
transmit în format electronic, elaborate cu ajutorul programului
de asistenţă proiectat de Ministerul Finanţelor Publice. În cazul
utilizării numai a acestei ultime modalităţi (deci fără format
hârtie) este necesar să deţină ataşată o semnătură electronică
extinsă (OUG nr.90/29.09.2010).
Situaţiile financiare anuale ce se depun la unităţile
teritoriale ale finanţelor publice este obligatoriu să fie însoţite
de formularele sau documentele cu următoarele denumiri:
 Date informative (cod 30);
 Situaţia activelor imobilizate (cod 40);
 Raportul administratorilor;
169
 Raportul auditorilor sau comisiei de cenzori, după

caz;
 Propunerea de distribuire a profitului (nota
explicativă nr.3);
 O declaraţie scrisă a administratorului sau altei
persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective prin
care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor
financiare anuale cu îndeplinirea următoarelor trei condiţii:
a. politicile contabile care au fost utilizate pentru
elaborarea lor sunt în conformitate cu reglementările
contabile aplicabile;
b. imaginea pe care o oferă aceste raportări este fidelă în
ceea ce priveşte poziţia financiară, performanţa financiară
şi celelalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată
de entitate;
c. activitatea entităţii se desfăşoară în regim de
continuitate.
În ceea ce priveşte efectuarea publicităţii legale pe care
o necesită situaţiile financiare anuale se reţine că, potrivit
ultimelor reglementări în domeniu20, revine, pe de o parte,
Ministerului Finanţelor Publice şi, pe de altă parte, Oficiului
Naţional al Registrului Comerţului, care primeşte, în acest
scop, de la Ministerul Finanţelor Publice, informaţii în format
electronic sub formă de copii de pe următoarele acte:
 Situaţii financiare anuale;
 Raportul administratorilor;
 Raportul auditorilor sau comisiei de cenzori, după
caz;
 Indicatorii economico-financiari selectaţi pentru
publicare.
Prin menţionarea în registrul comerţului că aceste patru
acte au fost primite se consideră că publicitatea legală a fost
efectuată, iar ulterior cei interesaţi pot să obţină informaţii
accesând pagina de internet a acestui oficiu sau a Ministerului
Finanţelor Publice.
20 Ordonanţa de Urgenţă nr.90 din 29.09.2010 pentru modificarea şi

completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale.
170
În legătură cu efectuarea publicităţii analizate este

posibilă şi modalitatea realizării ei la nivel judeţean, în sensul
transmiterii electronice a celor patru acte amintite de către
direcţia finanţelor publice şi primirea lor de oficiul registrului
comerţului, pe bază de Protocol de colaborare încheiat între
organele centrale în subordinea cărora se află aceste entităţi.
Pe de altă parte, entităţile care întocmesc situaţiile
financiare anuale contribuie la efectuarea publicităţii aferente
acestora astfel:
a. entităţile la care cifra anuală de afaceri este de peste
10 milioane lei au obligaţia să publice în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, un anunţ prin care să confirme
depunerea la unităţile finanţelor publice a primelor trei acte
amintite anterior;
b. entităţile a căror cifră anuală de afaceri nu depăşeşte
10 milioane lei au obligaţia să publice anunţul de mai sus,
pentru acces gratuit, doar pe pagina de internet a Oficiului
Naţional al Registrului Comerţului.
171
6.5. ANEXE: SITUAŢIILE FINANCIARE

PRESCURTATE
PENTRU ANUL 2015
Anexa 6.5.a
Judetul:
Persoana juridica:
Adresa:
Numar din registrul comertului:
Forma de proprietate:
Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN):
Cod de identificare fiscala:
BILANŢ PRESCURTAT
la data de 31.12.2015
Formular 10 -lei-
Sold la:
Nr.
Denumirea elementului
rd.
01.01.2015 31.12.2015
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 5.788 5.788

(ct.201+203+205+206+2071+4094+208-280-290)
II. IMOBILIZĂRI 02 1.006.533 970.067
CORPORALE(ct.211+212+213+214+215+216+217+223+224+
227+231+235+4093-281-291-2931-2935)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 8.234 8.234

(ct.261+262+263+265+266+267* - 296* )
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 1.020.555 984.089
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+321+322+/-
05 450.642 360.736
308+323+326+327+328+331+332+341+345
+346+347+/-348+351+354+356+357+358+361+/-
368+371+/-378+381+/-388+4091- 391- 392-393-394-395-
396-397-398 - din ct.4428)
172
II.CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o

perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element) 06 123.865 90.986
(ct.267*-
296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+441
**+4424+din
ct.4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+456**+
4582+461+4662+473** - 491 - 495 - 496+5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 07
(ct.501+505+506+507+din ct.508+5113+5114-591-595-596-
598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (din ct. 508 + ct. 08 252.750 421.628
5112+512+531+532+541+542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09 827.257 873.350
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) (rd.11+12) 10 22.166 16.686
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 11 22.166 16.686

471*)
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 12
471*)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 13 419.256 624.049
(ct.161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423
+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+442
8***+444***+446***+ 447***+4481+451***+453***
+455+456***+457+4581+462+4661+473***+509+5186
+519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 14 430.167 265.987
(rd.09+11-13-20-23-26)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04 15 1.450.722 1.250.076
+12+14)
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE UN AN 16 524.407 467.286
(ct.161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423
+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+442
8***+444***+446***+ 447***+4481+451***+453***
+455+456***+4581+462+4661+473***+509+5186+519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 17
I. VENITURI IN AVANS (rd. 19 + 22 + 25 + 28) 18

1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475), (rd.20+21) 19
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 20
475*)
475*)
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) (rd.23+24) 22
173
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) 23
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 24

472*)
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer
25
de la clienţi (ct. 478)
(rd.26+27)
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 26
478*)
478*)
Fondul comercial negativ (ct.2075) 28
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 30+31+32+33+34) 29 500 500
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 30 500 500
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 31

3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 32
4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare- 33
dezvoltare (ct. 1018)
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 1031) 34
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 35

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 36 126.738 126.738
IV. REZERVE (ct.106) 37 94.270 94.270
Acţiuni proprii (ct. 109) 38
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 39

141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 40
149)
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) 41 642.488 441.971
SOLD C (ct. 117) SOLD C (ct. 117)
SOLD D (ct. 117) 42
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
SOLD C (ct. 121) 43 62.319 119.311

SOLD D (ct. 121) 44
Repartizarea profitului (ct. 129) 45
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 29+35+36+37-38+39- 46 926.315 782.790
40+41-42+43-44-45)
Patrimoniul public (ct. 1016) 47
Patrimoniul privat (ct. 1017) 48
CAPITALURI - TOTAL (rd. 46+47+48) (rd.04+09+10-13-16- 49 926.315 782.790
17-18)
174
Anexa 6.5.b
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
la data de 31.12.2015
Formular 20
- lei -
Exerciţiul
financiar
Nr.
Denumirea indicatorilor
rd. 2014 2015
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 01 2.478.025 2.518.837
Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 14.995 31.153
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 2.463.030 2.487.684
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04

Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din
05
Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing
(ct.766* )
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 06
nete (ct.7411)
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie
(ct.711+712)
Sold C 07
Sold D 08
3. Venituri din producţia de imobilizari necorporale si corporale 09
(ct.721+ 722)
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11
6. Venituri din subvenții de exploatare (ct. 7412 + 7413

12
+ 7414 + 7415 + 7416 + 7417 + 7419)
7. Alte venituri din exploatare (ct.751+758+7815) 13 30.269 5.019
-din care, venituri din fondul comercial negativ (ct.7815) 14
-din care, venituri din subvenții pentru investiții (ct.7584) 15
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 + 09 + 16 2.508.294 2.523.856

10 + 11 + 12 + 13)
175
8. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 17

(ct.601+602)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 18 123.607 65.115
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)(ct.605) 19 9.387 8.852
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 20 1.010.985 1.037.918

Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21 4.784 39
9. Cheltuieli cu personalul (rd. 23+24) 22 440.742 465.833
a) Salarii şi indemnizaţii (ct.641+642+643+644) 23 352.833 383.460
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.645) 24 87.909 82.373
10.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi 25 110.011 124.544

necorporale (rd. 26 - 27)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813+6817) 26 110.011 124.544
a.2) Venituri (ct.7813) 27
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28 129.778
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 29 129.778
b.2) Venituri (ct.754+7814) 30
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 38) 31 595.570 659.738
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe

32 547.423 629.538
(ct.611+612+613+614+615+621+622+623+624+625+626+
627+628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate 33 7.678 10.291
în baza unor acte normative speciale(ct. 635 +6586*)
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 34
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare 36

(ct. 6587)
11.6. Alte cheltuieli (ct.651+ 6581+ 6582 + 6583 + 6588) 37 40.469 19.909
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile 38

radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte
de leasing (ct.666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39
- Cheltuieli (ct.6812) 40
- Venituri (ct.7812) 41
176
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 17 la 20 - 21 +22 + 42 2.415.296 2.361.961

25 + 28 + 31 + 39)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 16 - 42) 43 92.998 161.895
- Pierdere (rd. 42 - 16) 44 0 0

12. Venituri din interese de participare (ct.7611+7612+7613) 45
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 46
13. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 47 63 421

- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 48
14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată 49
(ct. 7418)
15. Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768+7615) 50 6.879 7.666

- din care, venituri din alte imobilizări financiare ( ct. 7615) 51
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 45+47+49+50) 52 6.942 8.087
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare

53
şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante (rd.
54 - 55)- Cheltuieli (ct.686) 54
- Venituri (ct.786) 55
17. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666*) 56 15.641 20.360
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 57
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 58 6.177 9.379
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 53+56+58) 59 21.818 29.739
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):

- Profit (rd. 52 - 59) 60 0 0
- Pierdere (rd. 59 - 52) 61 14.876 21.652
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62 2.515.236 2.531.94
CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63 3
2.437.114 2.391.70
0
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 62 - 63) 64 78.122 140.243
- Pierdere (rd. 63 - 62) 65 0 0
19. Impozitul pe profit (ct.691) 66 15.803 20.932
20. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 67
21. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI

FINANCIAR:
- Profit (rd. 64 - 65 - 66 - 67) 68 62.319 119.311
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67 - 64) 69 0 0
177
Anexa 6.5.c.
NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE

FINANCIARE ANUALE PRESCURTATE
Nota 1
Active imobilizate
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| | Valoarea bruta **) | Ajustari de valoare ***) (amortizari si |
| Denumirea elementului | |ajustari pt. depreciere sau pierdere de valoare|
| |------------------------------------------------------------------------------------------------
| de imobilizare *) | Sold la | Cresteri | Cedari, | Sold la | Sold la | Ajustari | Reduceri | Sold la |
| | | ****) |transferuri| | | inreg. in | sau | |
| | 01.01 | |si reduceri| 31.12 | 01.01 | curs exec.| reluari | 31.12 |
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 = 1+2-3 | 5 | 6 | 7 | 8 = 5+6-7 |
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|Imobilizari necorporale | 20.312| | | 20.312| 14.524| | | 14.524|
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Chelt.constituire,dezvoltare| 6.137| | | 6.137| | | | |
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Alte imobilizari | 14.175| | | 14.175| 14.524| | | 14.524|
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|Imobilizari corporale | 1.320.359| 205.292| 117.214| 1.408.437| 313.826| 124.544| | 438.370|
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Terenuri | 379.633| | | 379.633| | | | |
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Constructii | 432.314| 121.506| | 553.820| 118.691| 61.318| | 180.009|
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Instalatii tehnice si masini| 404.673| | | 404.673| 162.416| 41.889| | 204.305|
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Alte inst.,utilaje,mobilier | 70.093| | | 70.093| 162.416| 41.889| | 204.305|
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Avansuri, imob.corp. in curs| 33.646| 83.786| 117.214| 218| | | | |
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|Imobilizari financiare | 8.234| | | 8.234| | | | |
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
* Cheltuielile de constituire si cheltuielile de dezvoltare vor fi detaliate, prezentandu-se motivele imbilizarii si
perioada de amortizare, cu justificarea acesteia
** Modificarile valorii brute se vor prezenta plecand de la costul de achizitie sau costul de productie pt. fiecare element
de mobilizare, in functie de tratamentele contabile aplicate
*** Se vor prezenta duratele de viata sau ratele de amortizare utilizate, metodele de amortizare si ajustarile care privesc
exercitiile anterioare
*** Se vor prezenta separat cresterile de valoare aparute din procesul de dezvoltare interna
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele (calitatea)
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
178
Societate comerciala
Adresa:
Nota 2
Provizioane
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| | Sold la | Transferuri **) | Sold la |
| Denumirea provizionului *) | |---------------------------| |
| | 01.01 | in cont | din cont | 31.12 |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 = 1+2-3 |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust. deprec. imobil. necorp. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust. deprec. chelt. de dezv. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.conc.,brev.,marci | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec. fond comercial | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec. alte imob.necor. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.imobil.corporale | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.pt.deprec.invest.imob. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.pt. deprec.res.minerale | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.imobiliz.in curs | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.imob.corp.curs ex | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.depr.imob.necorp.curs ex | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.inv.imob.curs ex. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.imobil.financ. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust deprec.act.det.ent.afil. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.interese partic. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.altor titl.imob. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.depr.sume dat.ent.afil. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.depr.crenate int.partic. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.impr.acord. t.l. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Ajust.deprec.alte creante im. | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*) Provizioanele prezentate in bilant la "Alte provizioane" trebuie descrise in notele explicative, daca
acestea sunt semnificative
**) Cu explicarea naturii, sursei sau destinatiei acestora
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,_Numele si prenumele (calitatea)

Numele si prenumele
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
179
Adresa:
Nota 3
Repartizarea profitului *)
--------------------------------------------------------------
| Destinatia profitului | Suma |
--------------------------------------------------------------
| Profit net de repartizat | 119.311 |
--------------------------------------------------------------
| - rezerva legala | |
--------------------------------------------------------------
| - alte rezerve | |
--------------------------------------------------------------
| - acoperirea pierderii contabile | |
--------------------------------------------------------------
| - dividende etc. | |
--------------------------------------------------------------
| Profit nerepartizat | 119.311 |
--------------------------------------------------------------
*) In cazul acoperiririi pierderii contabile reportate, se vor prezenta
sursele de acoperire a acesteia.
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
180
Adresa:
Nota 4
Analiza rezultatului din exploatare
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| | Exercitiul financiar | |
| Denumirea indicatorului |---------------------------| Crestere(%) |
| | Precedent | Curent | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 0 | 1 | 2 | 3 |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 1. Cifra de afaceri neta | 2.478.025 | 2.518.837 | 1,65 |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 2. Costul bunurilor vandute, serviciilor | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 3. Cheltuielile activitatii de baza | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 4. Cheltuielile activitatilor auxiliare | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 5. Cheltuielile indirecte de productie | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete(1-2) | 2.478.025 | 2.518.837 | 1,65 |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 7. Cheltuieli de desfacere | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 8. Cheltuieli generale de administratie | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 9. Alte venituri din exploatare | 30.269 | 5.019 | -83,42 |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 10. Rezultatul din exploatare(6-7-8+9) | 2.508.294 | 2.523.856 | 0,62 |
------------------------------------------------------------------------------------------------------
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
181
Adresa:
Nota 5
Situatia creantelor si datoriilor
- lei -
-----------------------------------------------------------------------|---------------------------|
| |Sold la sfarsit| Termen de lichiditate |
| Creante | exercitiu |---------------------------|
| | financiar | Sub 1 an | Peste 1 an |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|
| 0 | 1=2+3 | 2 | 3 |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|
| Total, din care: | 90.986 | 90.986 | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|
| - creante comerciale | 56.939 | 56.939 | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|
| - provizioane, deprecieri creante comerc. | | | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|
| - alte creante | 34.047 | 34.047 | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|
-----------------------------------------------------------------------|-----------------------------------------|
| |Sold la sfarsit| Termen de exigibilitate |
| Datorii *) | exercitiu |-----------------------------------------|
| | financiar | Sub 1 an | 1-5 ani | Peste 5 ani |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
| 0 | 1=2+3+4 | 2 | 3 | 4 |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
| Total, din care: | 1.091.335 | 624.049 | 467.286 | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
| - credite pe termen scurt | 331.419 | 331.419 | | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
| - credite pe termen lung | 467.286 | | 467.286 | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
| - datorii comerciale | 141.209 | 141.209 | | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
| - alte datorii | 151.421 | 151.421 | | |
|------------------------------------------------------|---------------|-------------|-------------|-------------|
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
182
Adresa:
Nota 6
PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE
a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale
Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Reglementarile Contabile romanesti
armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatiloe Economice Europene aprobate prin OMFP 1452/2005. Acesta solicita ca
situatiile financiare sa
fie intocmite in conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile si completarile
ulterioare si Cerintele de
intocmire si prezentare prevazute in el.
Societatea oragnizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii Contabilitatii
nr. 82/1991 cu modifi-
carile si completarile ulterioare si intocmeste situatii financiare conform prevederilor OMFP 3055/2009.
Prezentele situatii
financiare sunt intocmite in baza continuitatii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat
separat in situatiile
financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sua functie similar nefiind
prezentate separat.
b) Abaterile de la principiile si politicile contabile,metodele de evaluare si de la alte prevederi din
reglemtarile contabile
| * natura | nu este cazul
| * motivele | nu este cazul
| * evaluare efect pe active,datorii,pozitie financiara,profit/pierdere | nu este cazul
c) Valorile prezentate in situatiile financiare sunt comparabile | Da | | Nu | |
| * comentarii relevante | nu este cazul
d) Valoarea reziduala pentru imobiliz.stabilita in situatia in care nu se cunoaste pretul de achizitie
sau costul de prodcutie
nu este cazul
e) Suma dobanzilor incluse in costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de fabricatie
nu este cazul
f) In cazul reevaluarii imobilizarilor corporale, detalii:
* elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile rezultate in
urma reevaluarii
nu este cazul
* valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate | nu este cazul
* tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare
nu este cazul
* modificarile rezervei din reeevaluare
nu este cazul
| * valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar | nu este cazul
| * diferentele din reevaluare transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in | nu
este cazul
| cursul exercitiului financiar |
| * sumele capitalizate sau transferate inttr-un alt mod din rezerva de reevaluare in| nu este
cazul
| cursul exercitiului financiar, cu prezentarea naturii oricarui astfel de transfer |
| * valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar | nu este cazul
g) Activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare in scop fiscal | Da |
| Nu | |
* suma ajustarilor si modivele pentru care au fost efectuate | nu
este cazul
h) Valoarea prezentata in bilant rezulatat dupa aplicarea metodeleor FIFO,CMP sau LIFO, difera | Da |
| Nu | |
in mod semnificativ la data bilantului de valoarea determinata pe baza ultimei valori de |
piata cunoscute inainte de data bilantului |
* valoarea acestei diferente ca totala pe categorii de active fungibile | nu
este cazul
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
183
Adresa:
Nota 7
PARTICIPATII SI SURSE DE FINANTARE
a) existenta oricaror certificate de participare, valori mobiliare, obligatiuni convertibile
| Da | | Nu | |
b) capital social subscris/patrimoniul entitatii
-
c) numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiuni emise Numar Val. actiuni
Val. actiuni
* au fost integral varsate | nu este cazul
* numarul actiunilor pentru care s-a cerut fara rezulatat efectuarea varsamintelor | nu este cazul
d) actiuni rascumparabile
* data cea mai apropiata si data limita de rascumparare | nu este cazul
* caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii | nu este cazul
* valoarea eventualei prime de rascumparare | nu este cazul
e) actiuni emise in timpul exercitiului financiar
* tipul de actiuni | nu este cazul
* numar de actiuni emise | nu este cazul
* valoarea nominala totala si valoarea incasata la distribuire | nu este cazul
* drepturi legate de distributie | nu este cazul
* numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare | nu este cazul
* perioada de exercitare a drepturilor | nu este cazul
* pretul platit pentru actiunile distribuite | nu este cazul
f) obligatiuni emise
* tipul obligatiunii emise | nu este cazul
* valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiune | nu este cazul
* obligatiuni emise de entitate, detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita | nu este
cazul
* valoarea nominala | nu este cazul
* valaorea inregistrata in momentul platii | nu este cazul
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
184
Adresa:
Nota 8
Informatii privind salariatii, administratorii, directorii
Nr. directori:
Nr. mediu de salariati: 31
- cheltuieli cu salariile personalului 465.833
- contributia unitatii la asigurari sociale 58.099
- contributia unitatii la fond somaj 1.785
- contributia unitatii la asigurari sociale sanatate 18.562
- alte cheltuieli cu protectia sociala a asiguratilor 3.927
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
185
Adresa:
Nota 9
Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-
financiari
|------------------------------------------------------|----------------
| Indicator economico-financiar | 2015
|------------------------------------------------------|----------------
| I. Indicatori de lichiditate: |
| Indicatorul lichiditatii curente |
| Active circulante (A) | 873.350,00
| Datorii pe termen scurt B) | 624.049,00
| A/B - in numar de ori | 1,40
| Indicatorul lichiditatii imediate (test acid) |
| Active circulante (A) | 873.350,00
| Stocuri (B) | 360.736,00
| Datorii pe termen scurt (C) | 624.049,00
| (A-B)/C - in numar de ori | 0,82
| II. Indicatori de risc |
| Indicatorul gradului de indatorare |
| Capital imprumutat (A) | 485.619,11
| Capital propriu (B) | 782.790,00
| A/B (daca este < 0, nu se calculeaza) | 62,04
| Indicatorul privind acoperirea dobanzilor |
| Profit inaintea platii dobanzii, imp.profit(A) | 160.603,00
| Cheltuieli privind dobanzile (B) | 20.360,00
| A/B-in nr.de ori(daca este<0, nu se | 7,89
| III. Indicatori de activitate |
| Viteza de rotatie a stocurilor(rulajul |
| Costul vanzarilor (A) | 1.046.770,00
| Stoc mediu (B) | 360.736,00
| A/B | 2,90
| Numar de zile de stocare |
| Stocuri (A) | 360.736,00
| Costul vanzarilor (B) | 1.046.770,00
| (A/B)*365 - in numar de zile | 125,79
| Viteza de rotatie a debitelor-clienti |
| Creante comerciale (A) | 56.938,71
| Cifra de afaceri neta (B) | 2.518.837,00
| Viteza de rotatie a creditelor - furnizori |
| Datorii comerciale (A) | 140.854,78
| Viteza de rotatie a activelor imobilizate |
| Cifra de afaceri neta (A) | 2.518.837,00
| Active imobilizate (B) | 984.089,00
| Viteza de rotatie a activelor totale |
| Cifra de afaceri neta (A) | 2.518.837,00
| Total active (B) | 1.874.125,00
| IV. Indicatori de profitabilitate |
| Rentabilitatea capitalului angajat |
| Profit inaintea platii dob. si imp.pe | 160.603,00
| Total active minus datorii curente (B) | 1.250.076,00
| A/B (daca este < 0 , nu se calculeaza) | 0,13
| Marja bruta din vanzari |
| Profit brut din vanzari (A) |
| A/B(%) |
| V. Indicatori privind rezultatul pe actiune |
| Rezultatul pe actiune |
| Profit net atribuibil actiunilor comune (A) |
| Numar de actiuni comune (B) |
| A/B |
|------------------------------------------------------|----------------
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
186
Adresa:
Nota 10
Alte informatii
Activitatea principala a societatii este corespunzatoare codului CAEN: 4778

Comert cu ananuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate
In anul 2015 s-a inregistrat un profit brut de 140.243 lei

pentru care s-a calculat un impozit de 20932,00 lei.
Cifra de afaceri neta de 2.518.837 lei, a rezultat din activitatea descrisa mai
sus.
La sfarsitul anului financiar 2015 totalul capitalurilor proprii a fost de 782.790

lei.
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
187
Anexa 6.5.d Balanța de verificare finală
Balanta sintetica de verificare la data de 31.12.2015 Pagina : 1

|------------|------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
| | | Sume luna precedenta | Rulaj luna curenta | Rulaj cumulat | Sold final |
|Cont |Denumire |---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
| | | debitoare | creditoare | debitor | creditor | debitor | creditor | debitor | creditor |
|------------|------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
1012 Capital subscris varsat 500,00 500,00 500,00
105 Rezerve din reevaluare 126.738,08 126.738,08 126.738,08
1061 Rezerve legale 100,00 100,00 100,00
1068 Alte rezerve 94.170,45 94.170,45 94.170,45
117 Rezultatul reportat 35.718,00 514.442,51 35.718,00 514.442,51 478.724,51
1171 Rez.rep.pr.nerep./pierd.neac. 227.117,93 227.117,93 227.117,93 227.117,93
1174 Rez.rep.corectare erori contab 36.753,90 36.753,90 36.753,90
121 Profit sau pierdere 2.068.647,65 2.019.191,67 343.984,42 512.751,41 2.412.632,07 2.531.943,08 119.311,01
1621 Credite bancare pe termen lung 98.767,10 589.629,00 8.295,61 3.052,82 107.062,71 592.681,82 485.619,11
167 Alte imprum.,datorii asimilate 7.720,03 7.720,03 7.720,03 7.720,03
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total clasa 1: 2.474.724,61 3.579.609,67 352.280,03 515.804,23 2.827.004,64 4.095.413,90 1.268.409,26
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
203 Cheltuieli de dezvoltare 6.016,80 6.016,80 6.016,80
205 Concesiuni, brev., alte valori 1.251,16 1.251,16 1.251,16
208 Alte imobilizari necorporale 13.044,45 13.044,45 13.044,45
2111 Terenuri 379.633,00 379.633,00 379.633,00
212 Constructii 553.133,81 686,37 553.820,18 553.820,18
2131 Echipamente tehnologice 7.612,07 7.612,07 7.612,07
2132 Aparate si instal. de masura 10.681,27 10.681,27 10.681,27
2133 Mijloace de transport 386.379,29 386.379,29 386.379,29
214 Mobilier,ap.bir.,ech.pr.,alte 70.093,63 70.093,63 70.093,63
231 Imobilizari corporale in curs 116.082,74 115.819,96 641,37 686,37 116.724,11 116.506,33 217,78
2678 Alte creante imobilizate 8.234,06 8.234,06 8.234,06
280 Amortizari imobil. necorporale 41,84 41,84 41,84
2805 Am. conces.,brevete, alte val. 10.301,02 10.301,02 10.301,02
2808 Am. altor imobil. necorporale 4.181,66 4.181,66 4.181,66
2812 Am. constructiilor 175.202,80 4.805,48 180.008,28 180.008,28
2813 Am.inst.,mij.tr.,animale,plan. 200.814,31 3.490,78 204.305,09 204.305,09
2814 Am. altor imobil. corporale 52.300,53 1.756,28 54.056,81 54.056,81
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total clasa 2: 1.552.162,28 558.662,12 1.327,74 10.738,91 1.553.490,02 569.401,03 984.088,99
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
303 Mater.de natura ob.de inventar 169.758,23 169.278,76 387,26 866,73 170.145,49 170.145,49
357 Marfuri aflate la terti 29.660,84 5.859,56 1.327,94 1.649,48 30.988,78 7.509,04 23.479,74
371 Marfuri 3.790.091,49 2.904.700,34 639.789,64 768.720,44 4.429.881,13 3.673.420,78 756.460,35
378 Diferente de pret la marfuri 1.070.024,57 1.401.525,21 290.661,38 263.036,57 1.360.685,95 1.664.561,78 303.875,83
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total clasa 3: 5.059.535,13 4.481.363,87 932.166,22 1.034.273,22 5.991.701,35 5.515.637,09 476.064,26
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
401 Furnizori 1.704.028,08 1.971.989,02 326.976,39 191.785,21 2.031.004,47 2.163.774,23 132.769,76
408 Furnizori-facturi nesosite 5.370,62 2.714,40 8.085,02 8.085,02
4091 Furnizori-debitori cump. stoc. 4.908,68 505,02 -1.342,74 220,90 3.565,94 725,92 2.840,02
4092 Furnizori-debitori prest.serv. 3.900,91 3.121,45 1.081,09 4.982,00 3.121,45 1.860,55
4111 Clienti 830.865,27 755.444,58 176.413,49 196.756,02 1.007.278,76 952.200,60 55.078,16
419 Clienti-creditori 41,56 153,96 241,94 41,56 395,90 354,34
421 Personal-salarii datorate 342.889,00 367.952,00 32.438,00 25.753,00 375 .327,00 393.705,00 18.378,00
423 Personal-ajut. mater. datorate 5.430,00 6.072,00 642,00 742,00 6.072,00 6.814,00 742,00
4281 Alte datorii in leg. personal 22.796,00 22.796,00 2.245,00 2.245,00 25.041,00 25.041,00
188
Cont
4313 Contrib. angajatorului la CASS 18.320,00 19.530,00 1.210,00 1.339,00
19.530,00 20.869,00 1.339,00
|------------|------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
|Cont |Denumire |---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
|------------|------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
4311 Contrib. unitate la asig. soc. 57.098,00 60.940,00 3.842,00 4.252,00 60.940,00 65.192,00 4.252,00
4312 Contrib. pers. la asig.soc. 40.119,00 42.904,00 2.785,00 3.028,00 42.904,00 45.932,00 3.028,00
4313 Contrib. angajatorului la CASS 18.320,00 19.530,00 1.210,00 1.339,00 19.530,00 20.869,00 1.339,00
4314 Contrib. angajatilor la CASS 20.722,00 22.133,00 1.411,00 1.541,00 22.133,00 23.674,00 1.541,00
4315 Contrib. angajator conc.,ind. 15.016,00 9.995,00 742,00 219,00 15.758,00 10.214,00 5.544,00
4371 Contrib. unitate fond somaj 1.762,00 1.878,00 116,00 129,00 1.878,00 2.007,00 129,00
4372 Contrib. personal fond somaj 1.756,00 1.871,00 115,00 126,00 1.871,00 1.997,00 126,00
4373 Contrib.unit.fond gar.cr.sal. 882,00 940,00 58,00 64,00 940,00 1.004,00 64,00
4382 Alte creante sociale 2.116,00 2.116,00 2.116,00
4411 Impozitul pe profit 9.581,00 9.013,00 20.932,00 9.581,00 29.945,00 20.364,00
4423 TVA de plata 262.214,99 288.793,67 26.580,00 82.651,97 288.794,99 371.445,64 82.650,65
4424 TVA de recuperat 122,99 122,99 122,99 122,99
4426 TVA deductibila 322.065,55 322.065,55 42.700,45 42.700,45 364.766,00 364.766,00
4427 TVA colectata 532.193,31 532.193,31 125.352,42 125.352,42 657.545,73 657.545,73
4428 TVA neexigibila 533.676,70 647.513,96 125.270,49 122.565,31 658.947,19 770.079,27 111.132,08
444 Impozit pe venituri - salarii 41.862,00 44.945,00 3.083,00 3.298,00 44.945,00 48.243,00 3.298,00
446 Alte impozite,taxe,varsaminte 41.480,00 45.292,00 6.963,00 3.151,00 48.443,00 48.443,00
4482 Alte creante priv. buget stat 13.912,07 13.912,07 13.912,07
4551 Actionari/asociati-cont. crt. 13.471,57 17.970,81 3.000,00 390,02 16.471,57 18.360,83 1.889,26
457 Dividende de plata 264.616,54 275.990,71 264.616,54 275.990,71 11.374,17
461 Debitori diversi 5.523,07 83,56 5.523,07 83,56 5.439,51
462 Creditori diversi 22.796,55 22.796,55 2.245,39 22.796,55 25.041,94 2.245,39
471 Cheltuieli inreg. in avans 192.992,82 174.157,92 12.533,35 14.682,65 205.526,17 188.840,57 16.685,60
473 Decontari operatii in clarif. 3.869,13 3.869,13 390,02 390,02 4.259,15 4.259,15
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total clasa 4: 5.333.028,79 5.678.403,81 894.604,96 849.515,70 6.227.633,75 6.527.919,51 300.285,76
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5121 Conturi la banci in lei 6.373.839,34 6.233.919,49 4.867.884,75 4.607.440,25 11.241.724,09 10.841.359,74 400.364,35
5124 Conturi la banci in valuta 282.045,20 275.295,67 49.493,40 51.298,24 331.538,60 326.593,91 4.944,69
5125 Sume in curs de decontare 106.075,03 106.075,03 106.075,03 106.075,03
5191 Credite bancare termen scurt 294.333,00 590.004,08 295.671,08 313.086,21 590.004,08 903.090,29 313.086,21
ulterioare
5311 Casa in lei 2.490.419,29 2.462.828,93 705.476,51 717.747,93 3.195.895,80 3.180.576,86 15.318,94
5328 Alte valori 24.292,01 24.292,01 3.211,35 2.211,35 27.503,36 26.503,36 1.000,00
542 Avansuri de trezorerie 43.883,57 43.883,57 3.228,67 3.228,67 47.112,24 47.112,24
581 Viramente interne 6.386.448,99 6.386.448,99 4.917.758,12 4.917.758,12 11.304.207,11 11.304.207,11
Total clasa 5: 16.001.336,43 16.122.747,77 10.842.723,88 10.612.770,77 26.844.060,31 26.735.518,54 108.541,77
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
603 Chelt. priv.mat.ob.de inventar 6.323,51 6.323,51 866,73 866,73 7.190,24 7.190,24
604 Chelt. priv. mat. nestocate 50.365,67 50.365,67 7.558,98 7.558,98 57.924,65 57.924,65
605 Chelt. priv. energia si apa 7.507,83 7.507,83 1.344,76 1.344,76 8.852,59 8.852,59
607 Chelt. privind marfurile 834.391,21 834.391,21 203.526,40 203.526,40 1.037.917,61 1.037.917,61
609 Reduceri comerciale primite -39,35 -39,35 -39,35 -39,35
611 Chelt. cu intret. si reparatii 2.252,26 2.252,26 2.252,26 2.252,26
612 Chelt. redev., locatii, chirii 406.410,86 406.410,86 28.981,80 28.981,80 435.392,66 435.392,66
613 Chelt. cu primele de asigurare 22.137,54 22.137,54 70,11 70,11 22.207,65 22.207,65
621 Chelt. cu colaboratorii -0,54 -0,54 2.245,00 2.245,00 2.244,46 2.244,46
623 Chelt. protocol,reclama,publ. 14.467,96 14.467,96 4.873,49 4.873,49 19.341,45 19.341,45
624 Chelt. transp. bunuri si pers. 6.053,24 6.053,24 1.324,26 1.324,26 7.377,50 7.377,50
625 Chelt. deplasari, detasari 38.211,10 38.211,10 773,40 773,40 38.984,50 38.984,50
626 Chelt. postale, taxe telecom. 10.180,99 10.180,99 247,28 247,28 10.428,27 10.428,27
627 Chelt. cu servicii bancare 18.435,26 18.435,26 4.774,29 4.774,29 23.209,55 23.209,55
628 Alte ch.-serv. exec. de terti 60.124,60 60.124,60 7.974,96 7.974,96 68.099,56 68.099,56
635 Chelt.cu alte impozite si taxe 6.015,43 6.015,43 4.276,04 4.276,04 10.291,47 10.291,47
641 Chelt. cu salarii personal 331.204,00 331.204,00 25.753,00 25.753,00 356.957,00 356.957,00
Întocmirea situaţiilor financiare anuale şi lucrări contabile
189
|------------|------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
|Cont |Denumire |---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
|------------|------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|---------------------------------|
642 Ch.cu av.natura acord.sal. 19.003,59 19.003,59 2.211,35 2.211,35 21.214,94 21.214,94
6422 Ch.cu tich. de masa acord.sal. 5.288,42 5.288,42 5.288,42 5.288,42
6451 Contr. unitatii la asig. soc. 53.847,00 53.847,00 4.252,00 4.252,00 58.099,00 58.099,00
6452 Contr. unitatii la fond somaj 1.656,00 1.656,00 129,00 129,00 1.785,00 1.785,00
6453 Contr. angajatorului pt. CASS 17.223,00 17.223,00 1.339,00 1.339,00 18.562,00 18.562,00
6455 Contr. angajator conc. si ind. 2.815,00 2.815,00 219,00 219,00 3.034,00 3.034,00
6456 Contr.angajator fd.gar.cr.sal. 829,00 829,00 64,00 64,00 893,00 893,00
6581 Despagubiri,amenzi,penalitati 1.205,65 1.205,65 590,50 590,50 1.796,15 1.796,15
6582 Donatii si subventii acordate 5.000,00 5.000,00 5.000,00 5.000,00
6588 Alte cheltuieli de exploatare 12.865,43 12.865,43 247,19 247,19 13.112,62 13.112,62
665 Chelt. difer. de curs valutar 6.439,77 6.439,77 2.939,05 2.939,05 9.378,82 9.378,82
666 Chelt. privind dobanzile 18.941,42 18.941,42 1.418,29 1.418,29 20.359,71 20.359,71
6811 Chelt.de expl. pr. am. imobil. 114.491,80 114.491,80 10.052,54 10.052,54 124.544,34 124.544,34
691 Chelt. cu impozitul pe profit 20.932,00 20.932,00 20.932,00 20.932,00
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total clasa 6: 2.068.647,65 2.068.647,65 343.984,42 343.984,42 2.412.632,07 2.412.632,07
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
704 Venituri din lucr. si servicii 42,75 42,75 15,00 15,00 57,75 57,75
706 Venituri redev.,locatii,chirii 17.749,50 17.749,50 4.525,70 4.525,70 22.275,20 22.275,20
707 Venituri din vinzari marfuri 1.979.599,05 1.979.599,05 508.084,71 508.084,71 2.487.683,76 2.487.683,76
708 Venituri din activ. diverse 7.914,90 7.914,90 905,40 905,40 8.820,30 8.820,30
7581 Venit.din despag.,amenzi,pen. 1.072,69 1.072,69 1.072,69 1.072,69
7588 Alte venituri din exploatare 3.946,70 3.946,70 3.946,70 3.946,70
765 Venituri difer. curs valutar 8.452,14 8.452,14 -786,32 -786,32 7.665,82 7.665,82
766 Venituri din dobinzi 413,94 413,94 6,92 6,92 420,86 420,86
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total clasa 7: 2.019.191,67 2.019.191,67 512.751,41 512.751,41 2.531.943,08 2.531.943,08
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Total general: 34.508.626,56 34.508.626,56 13.879.838,66 13.879.838,66 48.388.465,22 48.388.465,22 2.778.781,57 2.778.781,57
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ulterioare
Director, Contabil,
Întocmirea situaţiilor financiare anuale şi lucrări contabile
190

Suport Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrări premergătoare elaborării situaţiilor financiare anuale

Potrivit terminologiei contabile actuale, delimitarea

10 Ordinul Ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014, în vigoare de la 1

literatura de specialitate11 „situaţiile financiare reprezintă

11 Mihai Ristea (coordonator) – Contabilitatea financiară a întreprinderii,

la prezentul ordin, M.Of. nr.81/04.02.2016.

Situaţiile financiare anuale sunt supuse obligaţiei legale

întocmirea situaţiilor financiare anuale de către entităţile care au optat

este diferit de anul calendaristic. Totodată, au obligaţia să

E. Avându-se în vedere sursele de date şi destinaţia

capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar şi este

FORMATUL BILANŢULUI ÎN FORMĂ PRESCURTATĂ

IV. Casa şi conturi la bănci

Totodată, se reţine că situaţiile financiare anuale, aşa

În vederea asigurării caracterului real al situaţiilor

diferenţele de curs valutar aferente creanţelor, obligaţiilor şi

4.2. OPERAŢII CONTABILE SPECIFICE

Activitatea de natură contabilă de la nivelul fiecărei

aceasta, pentru a respecta principiul evaluării la costul efectiv

(Sold iniţial debitor + Rulaj debitor -

(Sold iniţial creditor + Rulaj

Se foloseşte prima formulă sau cea de-a doua, după cum

„Cheltuieli privind piesele de schimb“, 603 „Cheltuieli privind

Diferenţele de preţ care se repartizează pentru activele

Datele privind contul de mărfuri, inclusiv valoarea

stoc la sfârşitul lunii, determinându-se rabatul sau adaosul

În situaţia în care gestiunile de mărfuri se reflectă în

6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajusările pentru

471 = „Conturi de cheltuieli“

Pentru cota de cheltuieli aferentă exerciţiului curent şi

cheltuieli existente în grupele 60, 61, 62, corespunzătoare

cursul lunii asupra contului 121 „Profit sau pierdere“, ceea ce

respective, acestea sunt obligate la plata unui impozit de 5%

proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a

cheltuielile cu impozitul pe profit până ce aceasta va atinge

4427 „TVA deductibilă“

4.3. INVENTARIEREA ACTIVELOR, DATORIILOR

Inventarierea, potrivit opiniei specialiştilor în domeniu,

integrităţii patrimoniale şi a gradului real de depreciere a

15 Emil Horomnea – Bazele contabilităţii. Concepte, aplicaţii, lexicon, Editura

aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii

Rezultatele operaţiunii de inventariere, efectuată cu această

- asigurarea participării la identificarea bunurilor

e. Numerarul existent în gestiune se verifică, se înscrie în

determinării de către entitatea proprietară a eventualelor

Investiţiile puse parţial în funcţiune şi pentru care nu s-a

care, printre altele, se consemnează: creanţele şi obligaţiile

4.3.2. EVALUAREA ŞI STABILIREA

Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi

deprecierilor. Evaluarea se efectuează inclusiv pentru

c. Creanţele şi datoriile exprimate în lei se evaluează,

cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în

vedere în acest sens următoarea ordine de efectuare a

4.3.3. SOLUŢIONAREA CONTABILĂ A COMPENSĂRII

Compensarea minusurilor cu plusurile de inventar este

aferentă situaţiilor financiare anuale.17

17Constantin Staicu şi colectiv – Contabilitate financiară, vol.2, Editura

totală în minus este mai mare decât cantitatea plusurilor

4.3.4. CONTABILITATEA PLUSURILOR DEFINITIVE

Aceste operaţiuni se realizează, atunci când este cazul,

„Amortizări privind imobilizările corporale”, aşa cum se

Nr. Conţinutul operaţiei Document Conturi Valoare

b. Plusurile constatate la valorile stocabile destinate