Sunteți pe pagina 1din 5

Definiție: Substantivul este o parte de vorbire flexibila, ce denumește obiecte, în sensul foarte larg al

cuvânt (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, sentimente, stări sufletești ).

Clasificarea substantivelor:

1) După formă:

a) Simple:carte, floare

b) Compuse: cal-de-mare, binefacere

2) După înțeles:

a) Comune: elev, carte

b) Proprii: Georgescu, Braila

Categorii gramaticale/flexiunea substantivului:

1. Numărul:

a) Singular: ou, caine

b) Plural: margele, barci

‼ OBSERVAȚIE: Numărul substantivului cunoaște:

 Forme doar pentru singular (defective de plural): miere, ochi, fotbal.

 Forme doar pentru plural (defective de singular):icre, ochelari, sale.

 Substantive cu sens colectiv (au la forma de singular înțeles de plural): grup, popor,oaste.

2. Genul:

a) Masculin: carnati, magar.

b) Feminin: cruce, usa.

c) Neutru: trofeu, penar.

3. Cazul: forma pe care o ia substantivul pentru a exprima funcția sintactică

1) NOMINATIV (întrebarea: CINE?)


 Subiect este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea exprimată
de predicatul verbal

 Nume predicate este partea componentă a predicatului nominal care califică (ce este,
cum este), clasifică (clasa de obiecte) și identifică subiectul (cine este).

2) ACUZATIV (întrebări: PE CINE?, CE?, DESPRE CINE/CE?, CU CINE/CE?, CARE?, CE FEL DE? CÂT? CUM?

CÂND? UNDE? Etc.)

 Complement direct arată obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea exprimată
de cuvântul determinat. 

Fișă teoretică recapitulativă MORFOLOGIE

2)

 Complement prepozițional este partea secundara de propozitie care determina predicatul


propozitiei exprimata printr-un verb tranzitiv sau intranzitiv.

 Atribut substantival prepozițional este atributul care determină un substantive,


pronume sau numeral și care poate fi exprimat printr-un substantiv (locuțiune
substantivală) la toate cazurile sau printr-un numeral (cardinal, ordinal, colectiv,
distributiv) cu valoare substantivală.

 Complement circumstanțial de loc/mod/timp

‼ PREPOZIȚII specializate: de, pe, la, cu, în, din, ce, spre, despre, înspre, dinspre, lângă, după, peste,
pentru,

între, printre, dintre, de pe, de la, de lângă etc.

3) DATIV (întrebarea: CUI?)

 Complementul indirect arată obiectul căruia i se atribuie acțiunea, însușirea sau


caracteristică exprimată prin cuvântul determinat.

‼ PREPOZIȚII specializate: aidoma, asemenea, conform, contrar, datorită, grație, mulțumită, potrivit
4) GENITIV (întrebare: A, AL, AI, ALE CUI?)

 Atribut substantival genitival este atributul care determină un substantive,


pronume sau numeral și care poate fi exprimat printr-un substantiv la toate cazurile
sau printr-un numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv) cu valoare
substantivală.

 Atribut substantival prepozițional exprimat printr-un substantiv la cazul acuzativ precedat de


diferite prepozitii sau locuțiuni prepoziționale (de, către, spre, cu, fără, fără de, pentru).

‼ PREPOZIȚII specializate: asupra, contra, împotriva, deasupra, dedesubtul, înaintea, înapoia, împrejurul,
în

fața, în spatele, la stânga, la dreapta, în susul, în josul, de-a lungul, de-a latul, cu scopul, din pricina, din
cauza, în

vederea

5) VOCATIV – nu are funcție sintactică

‼ ALGORITM DE ANALIZA A SUBSTANTIVULUI ‼

Analiza completă a substantivului se face astfel:

1. Substantiv

2. Simplu sau compus

3. Comun sau propriu

4. Genul

5. Numărul

6. Caz

7. Articulat sau nearticulat

8. Precedat de prepoziția (doar dacă este cazul !)

9. Funcția sintactică
Definiție: Substantivul este o parte de vorbire flexibila, ce denumește obiecte, în sensul foarte larg al
cuvânt (ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, sentimente, stări sufletești

Clasificarea substantivelor:

1) După formă:

a) Simple:carte, floare

b) Compuse: cal-de-mare, binefacere

2) După înțeles:

a) Comune: elev, carte

b) Proprii: Georgescu, Braila

Categorii gramaticale/flexiunea substantivului:

1. Numărul:

a) Singular: ou, caine

b) Plural: margele, barci

‼ OBSERVAȚIE: Numărul substantivului cunoaște:

 Forme doar pentru singular (defective de plural): miere, ochi, fotbal.

 Forme doar pentru plural (defective de singular):icre, ochelari, sale.

 Substantive cu sens colectiv (au la forma de singular înțeles de plural): grup, popor,oaste.

2. Genul:

a) Masculin: carnati, magar.

b) Feminin: cruce, usa.

c) Neutru: trofeu, penar.

3. Cazul: forma pe care o ia substantivul pentru a exprima funcția sintactică


DE ANALIZA A SUBSTANTIVULUI ‼

Analiza completă a substantivului se face astfel:

1. Substantiv

2. Simplu sau compus

3. Comun sau propriu

4. Genul

5. Numărul

6. Caz

7. Articulat sau nearticulat

8. Precedat de prepoziția (doar dacă este cazul !)

9. Funcția sintactică