Canicula

CE ESTE CREŞTEREA EXCESIVĂ A TEMPERATURII?

Temperaturile care depăşesc cu 10 grade sau mai mult

temperaturile medii ale regiunii respective şi durează
câteva zile sunt definite ca fiind temperaturi excesiv de
crescute (canicula).

Pentru a vă proteja sănătatea atunci când temperaturile

sunt foarte ridicate amintiţi-vă să staţi într-un loc răcoros.
Următoarele măsuri sunt importante:

1.Beţi cantităţi suficiente de lichide

În timpul unei perioade foarte calde veţi avea nevoie de a creşte aportul de lichide, indiferent de nivelul de activitate. Nu aşteptaţi să vi se facă sete
pentru a bea. În timpul unei activităţi fizice grele într-o perioadă foarte caldă beţi 2-4 pahare de lichide la fiecare oră (aproximativ 2-4 litri lichide pe
zi).

2. Înlocuiţi sarea şi mineralele

Transpiraţiile masive produc o pierdere de sare şi minerale din organism. Acestea sunt necesare pentru organismul dumneavoastră şi trebuiesc
înlocuite.

3. Purtaţi haine adecvate şi ochelari de soare

Purtaţi haine cât mai uşoare atunci când sunteţi în casă. Alegeţi haine de culoare deschisă şi care permite aerisirea. Arsurile solare afectează
capacitatea organismului de a se răci şi produce o pierdere a lichidelor din organism. De asemenea produce dureri şi afectează pielea. Dacă va trebui
să mergeţi în afară, protejaţi-vă de soare prin purtarea unei pălării împreună cu ochelarii de soare şi aplicaţi unguente care să vă apere de soare.

4. Planificaţi activităţile din afară cu grijă

Dacă trebuie să lucraţi afară, încercaţi să limitaţi activitatea dumneavoastră din exterior dimineaţă sau seara. Încercaţi să vă odihniţi des în locuri
umbrite în aşa fel încât termostatul organismului dumneavoastră să aibă o şansă să se refacă.
 5. Stabiliţi-vă propriul ritm
Dacă nu sunteţi acomodat cu munca sau exerciţiile într-un mediu supraîncălzit, începeţi încet şi lucraţi cu paşi graduali. Dacă manifestarea căldurii vă
face ca inima să bată mai repede şi vă produce o jenă la respiraţie, opriţi orice activitate. Mergeţi într-un loc răcoros şi odihniţi-vă în special dacă
sunteţi ameţit, confuz, slăbit sau obosit.

6. Rămâneţi într-un loc răcoros la interior

Dacă nu sunteţi acomodat cu munca sau exerciţiile într-un mediu supraîncălzit, începeţi încet şi lucraţi cu paşi graduali. Dacă manifestarea căldurii vă
face ca inima să bată mai repede şi vă produce o jenă la respiraţie, opriţi orice activitate. Mergeţi într-un loc răcoros şi odihniţi-vă în special dacă
sunteţi ameţit, confuz, slăbit sau obosit.
Făcând duşuri reci sau stând la aer condiţionat este mult mai bine pentru a vă menţine şi a vă mai răci puţin. Folosiţi jaluzelele pentru a menţine o
temperatură mai scăzută în locuinţa dumneavoastră.

7. Lucraţi câte doi

Atunci când lucraţi în căldură, monitorizaţi starea colaboratorilor dumneavoastră şi urmăriţi să facă cineva aceasta şi pentru dumneavoastră.
Îmbolnăvirile legate de căldură pot determina ca o persoană să devină confuză sau să-şi piardă cunoştinţa. Dacă sunteţi mai în vârstă de 65 de ani,
să aveţi un prieten sau o rudă care să vă verifice de două ori pe zi în timpul perioadei cu temperaturi ridicate. Dacă cunoaşteţi pe cineva din acest
grup de vârstă verificaţi-l de două ori pe zi.

8. Monitorizaţi pe acei supuşi unui risc ridicat

Deşi oricine poate suferi o îmbolnăvire legată de creşterea excesivă a temperaturii, unii oameni sunt supuşi unui risc mai mare decât alţii.
 Sugarii şi copii până la vârsta de patru ani sunt sensibili la efectele temperaturilor mari şi depind de alţii pentru a-şi regla mediul lor
înconjurător şi a-şi asigura cantităţi adecvate de lichide;
 Oamenii în vârstă de 65 de ani sau mai mult nu pot să-şi compenseze eficient stresul provocat de temperatură şi este mai puţin
probabil să poată reacţiona la modificările de temperatură;
 Oamenii supraponderali pot fi supuşi unor îmbolnăviri legate de creşterea temperaturii din cauza tendinţei lor de a reţine mai mult din
temperatura corpului;
 Oamenii care depun eforturi excesive pot să se deshidrateze şi să devină susceptibili la îmbolnăvirile legate de temperatura excesivă;

 Oamenii cu diverse boli fizice, în special cei cu afecţiuni cardiace sau hipertensiune arterială sau cei care primesc unele
medicaţii, cum ar fi cele pentrudepresie, insomnie, sau tulburările de circulaţie pot fi afectaţi de către temperatura excesivă;

9. Adaptaţi-vă la mediu
Fiţi conştienţi că orice schimbare bruscă de temperatură, cum ar fi creşterile masive de temperatură din timpul verii poate fi foarte stresantă pentru
organismul dumneavoastră.

E BINE DE ŞTIUT:
 Evitaţi alimentele fierbinţi şi mâncărurile grele; ele vor adăuga căldură organismului dumneavoastră;

 Beţi cantităţi suficiente de lichide şi înlocuiţi sarea şi mineralele din organismul dvs,

 Îmbrăcaţi sugarii şi copii în haine răcoroase, uşoare şi menţineţi-le capul la umbră cu pălării sau umbrele;

 Limitaţi expunerea la soare în timpul amiezii sau în locuri cu o expunere potenţial severă la soare cum ar fi pe plajă;

 Nu lăsaţi copii şi sugarii nesupravegheaţi în cărucioare sau în maşinile parcate;

 Nu lăsaţi copii şi sugarii nesupravegheaţi în cărucioare sau în maşinile parcate;

 Asiguraţi o cantitate suficientă de apă pentru animalele dumneavoastră şi lăsaţi apa într-o arie umbroasă.

sus
 Vacanța în siguranță
Venirea sezonului estival concomitent cu creşterea
temperaturilor atmosferice constituie atât un motiv de
bucurie, pentru că vremea este prielnică ieşirilor în natura,
dar şi motiv de îngrijorare din cauza creşterii riscului
izbucnirii unor incendii la unităţi turistice, zone de
agrement şi fond forestier.

Pentru a preveni eventualele situaţii de urgenţă,

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban
Cantacuzino” al judeţului Prahova aminteşte
administratorilor unităţilor turistice (cabane, campinguri,
pensiuni, hoteluri, moteluri, etc.), recepţionerilor, cadrelor
didactice însoţitoare a grupurilor de copii și elevi precum şi
turiştilor amatori de drumeţii montane, măsurile ce se
impun a fi respectate în această perioadă, astfel:
 la cazare, turiştii sunt obligaţi să se informeze despre regulile de prevenire a incendiilor şi modul de comportare şi evacuare în caz de
incendiu;
 în spaţiile de cazare, nu utilizaţi consumatori electrici improvizaţi sau care prezintă defecţiuni, nu lăsaţi sub tensiune aparatura electrică
nesupravegheată şi nu modificaţi destinaţia circuitelor existente;
 evitaţi fumatul în spaţiile de cazare;

 respectaţi interdicţiile privind accesul în zonele de agrement;

 în pădure sunt interzise accesul autovehiculelor proprietate personală;

 a intrarea în pădure şi pe traseele turistice se vor respecta recomandările panourilor şi pancartelor cu texte avertizoare privind
prevenirea şi stingerea incendiilor de pădure;
 este interzisă aprinderea focului în pădure sau la o distanță mai mică de 100 m de liziera pădurii. Focul se face doar în locuri special
amenajate în acest scop, la adăpost de vânt;
 fumatul şi focul deschis, precum şi aruncarea la întâmplare a resturilor de chibrituri şi ţigări aprinse în pădure şi în zone cu vegetaţie
uscată sunt interzise;
 corturile se amplasează doar în locuri special amenajate pentru campare;

 supravegherea permanentă a copiilor.

 Pentru a preveni eventualele situaţii de urgenţă,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban
Cantacuzino” al judeţului Prahova aminteşte
administratorilor unităţilor turistice (cabane, campinguri,
pensiuni, hoteluri, moteluri, etc.), recepţionerilor, cadrelor
didactice însoţitoare a grupurilor de copii și elevi precum şi
turiştilor amatori de drumeţii montane, măsurile ce se
impun a fi respectate în această perioadă, astfel:
 verificarea mijloacelor de primă intervenţie din dotare (stingătoare, hidranţi, etc.) sub aspectul cantităţii, integrităţii și funcţionalităţii
acestora în parametri optimi;
 organizarea și efectuarea de instruiri și exerciţii în scopul verificării modului de acţiune în caz de incendiu a salariaţilor;

 verificarea instalaţiilor utilitare (îndeosebi a celor electrice, de preparare a hranei, încălzire, paratrăsnet etc.) pentru înlăturarea
eventualelor defecţiuni și improvizaţii;
 deblocarea căilor de evacuare și asigurarea funcţionalităţii instalaţiilor electrice de iluminat și siguranță;

 marcarea clară și vizibilă a căilor de evacuare, verificarea existenţei în fiecare cameră de hotel a planurilor de evacuare a persoanelor și a
instrucţiunilor de comportare în caz de incendiu;
 atenţionarea turiştilor cu privire la respectarea măsurilor de protecţie împotriva incendiilor.

Cantoanele si ocoalele silvice trebuie să fie dotate cu

materiale de primă intervenţie în caz de incendiu, iar pe
cursurile de apă din apropierea pădurilor vor fi amenajate
rampe de alimentare cu apă a autospecialelor de
intervenţie.

Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte în

orice împrejurare normele de prevenire şi stingere a
incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele
lor, viaţa şi mediul. Asigurarea apărării comunităţilor
împotriva incendiilor depinde, în mare măsură, de
respectul reciproc şi buna credinţă.

sus
 Vegetație uscată
Respectând măsurile de prevenire a
incendiilor, vă protejaţi viaţa şi bunurile
materiale!
Arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale
se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu
focul, conform prevederilor Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului
administraţiei şi internelor nr. 163/2007.

Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se

execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:
 condiţii meteorologice fără vânt;

 colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi încât arderea să poată fi controlată;

 executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de
comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
 curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;

 desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;

 asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;

 supravegherea permanentă a arderii;

 stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

 interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.

Emiterea permisului se face prin grija primarului de către

şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU)
sau persoana desemnată în acest sens.
 Distrugerea prin ardere a deşeurilor, resturilor menajere şi
vegetaţiei uscate se efectuează cu respectarea prevederilor
art.52, alin.3, lit.b şi art.94, alin1, lit.n din Legea
nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind
protecţia mediului, care se referă la obligativitatea
obţinerii acceptului Agenţiei de Protecţia Mediului şi
informarea în prealabil a SVSU în cazul arderii miriştilor,
stufului sau vegetaţiei ierboase, respectiv interzicerea
folosirii focului deschis pe teritoriul ariilor naturale
protejate.

Pe timpul arderii resturilor vegetale cetăţenii sunt obligaţi:

 să menţină focul în perimetrul aprobat şi asigurat;

 să supravegheze permanent zona în care efectuează arderea resturilor vegetale;

 să asigure dotarea minimă cu mijloace de primă intervenţie;

 să anunţe imediat SVSU al localităţii, primăria şi pompierii militari, în situaţia în care există pericolul extinderii focului în afara
perimetrului aprobat.

În zona de siguranţă a căii ferate, vegetaţia uscată şi

resturile vegetale se curăţă obligatoriu de către proprietarii
de drept ai terenurilor.

Zona de siguranţă a drumurilor naţionale şi judeţene se

curăţă obligatoriu de vegetaţia uscată şi resturile vegetale
de către administratorii acestora şi, după caz, de
proprietarii de drept ai terenurilor.

Primarii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa cetăţenilor

prevederile generale şi specifice care trebuie sa fie
respectate când execută arderi de mirişti, vegetaţie uscată
şi resturi vegetale şi, totodată, să urmărească aplicarea
acestora;

Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a

altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de
lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea
propagării focului la vecinătăţi, se sancţionează
contravenţional cu amenzi cuprinse între 1000-2500 de lei!

sus
 Incendii de pădure
Protejând PĂDUREA, protejăm VIAŢA!
Pentru prevenirea producerii unor evenimente care duc la
distrugerea vegetaţiei, fondului forestier sau altor bunuri
din zonele împădurite, deţinătorii şi administratorii de
păduri au obligaţia de a lua măsuri de protecţie
antiincendiu precum:
 instruirea persoanelor care desfăşoară activităţi în zonele împădurite privind respectarea normelor specifice de apărare împotriva
incendiilor;
 asigurarea cantoanelor şi ocoalelor silvice cu mijloace de primă intervenţie şi menţinerea acestora în stare permanentă de funcţionare;

 amplasarea de panouri şi pancarte de avertizare privind regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure;

 planificarea, organizarea şi efectuarea (de către silvicultori) de patrulări, în mod susţinut în perioadele de secetă/caniculă şi zilele
nelucratoare, pe traseele turistice intens frecventate; înfiinţarea unor puncte de observaţie, supraveghere şi alarmare în zonele cu risc mare de
producere a incendiilor;
 refacerea liniilor izolatoare (şanţuri) pentru a se împiedica extinderea unor eventuale incendii în fondul forestier;

 stabilirea locurilor pentru popas, fumat şi parcat autoturisme, pe drumurile interzise montându-se bariere.

Persoanele care la sfârşit de săptămână merg să se

recreeze la pădure şi care de cele mai multe ori fac focul
pentru a pregăti grătare şi gustări, trebuie să respecte
următoarele reguli de apărare împotriva incendiilor:
 este interzis accesul autovehiculelor particulare pe drumurile forestiere, precum şi instalarea corturilor şi grătarelor în alte locuri decât
cele special amenajate în acest sens;
 nu faceţi focul decât în locuri permise, curăţând terenul din jur de orice se poate aprinde;

 nu faceţi focul pe timp de vânt şi în perioadele caniculare şi secetoase;

 prepararea hranei se face numai în locurile de popas amenajate având la îndemană mijloace pentru stingerea focului;

 nu fumaţi lângă mirişti şi păduri;

 nu lăsaţi în aer liber borcanele şi sticlele goale pentru că, la interacţiunea cu soarele, acestea pot aprinde vegetaţia uscată şi pot provoca
incendii;
 supravegheaţi permanent copiii;
 înainte de plecare se stropeşte cenuşa cu apă, până ce jarul este stins complet;

 dacă întâlniţi focuri lăsate de alţii, stingeţi-le;

 anunţaţi imediat orice incendiu pe care il observati la 112 !

sus

Campania agricolă de recoltare a

cerealelor păioase
Având în vedere condiţiile de caniculă, dar şi experienţa
evenimentelor produse în anii precedenţi, când incendiile
de pe terenurile agricole au ameninţat gospodăriile
cetăţeneşti şi au periclitat traficul rutier, Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţa „Şerban Cantacuzino” al
judeţului Prahova vă aduce la cunoştinţă urmatoarele:

Măsuri de prevenire pentru recoltarea cerealelor păioase în

condiţii de siguranţă:
 Lanurile se vor izola prin fâşii arate cu lăţimea de minim 20 m, pentru a opri propagarea incendiilor;

 Suprafeţele de teren cultivate cu cereale păioase se vor marca cu indicatoare de interzicere şi avertizare;

 Direcţia de recoltare a combinelor va fi inversă direcţiei vântului predominant;

 Paiele rezultate în urma recoltării cerealelor se vor strânge în maxim 2 zile;

 Maşinile se vor parca pe câmp la o distanţă de cel putin 100 m faţă de lanurile nerecoltate şi 50 m faţă de construcţii sau cale ferată;

 Fumatul pe utilajele şi maşinile agricole este interzis;

 Arderea miriştilor şi buruienilor este interzisă în perioada de recoltare a cerealelor;

 Lucrările de reparaţii şi alimentare cu carburanţi si lubrifianţi se vor face în locuri special amenajate, la o distanţă de cel puţin 100 m faţă
de suprafeţele de pe care nu s-au recoltat cerealele.

Mijloace de intervenţie necesare:

 a) pentru parcele de peste 50 ha sunt necesare:
 1-2 pluguri sau discuri şi mijloace de tractare a acestora;

 o remorcă echipată cu 5 stingătoare cu spumă, 5 stingătoare cu apă pulverizată, 5 stingătoare cu pulberi, unelte şi alte mijloace tehnice
de primă intervenţie (coase, mături de nuiele cu coadă de minimum 3 m, 10 găleţi cu apă, un rezervor de apă de minimum 500 litri şi o cisternă
remorcabilă cu pompă).

b) pentru parcele de 10 ha - 50 ha comasate sunt

necesare:
 un plug sau o grapă cu discuri şi un mijloc de tractare a acestora;

 semiremorcă echipată cu 2 stingătoare cu spumă, 2 stingătoare cu 2 pulberi, utilaje, unelte şi alte mijloace tehnice de primă intervenţie
(2-3 coase, 2 lopeţi, 2 furci, 5 mături de nuiele cu coadă de minimum 3 m, 4-5 găleţi cu apa şi un rezervor de apă de minimum 200 litri);
 stingătoare, bidoane cu apă de 50 litri, pentru fiecare maşină şi utilaj agricol (combine, tractoare, autocamioane etc).

Cauze de incendii izbucnite în timpul campaniei de

recoltare a cerealelor păioase:
 Fumatul în locuri nepermise;

 Focul deschis;

 Iluminatul cu flacară deschisă;

 Acţiunea intenţionată;

 Neinstruirea personalului care participă la lucrările de recoltare;

 Scânteile care ies din ţevile de eşapament ale utilajelor datorită neprotejarii acestora cu parascântei;

 Căldura degajată de motoarele utilajelor agricole când acestea vin în contact direct cu paiele sau pleava;

 Căldura degajată de supraîncălzirea lagărelor;

 Căldura de frecare dintre diferitele piese ale maşinilor care nu sunt asamblate şi reglate corect;

 Căldura degajată la patinarea curelelor de transmisie;

 Executarea unor lucrări de reparaţii şi întreţinere a utilajelor agricole în lan, lucrări care presupun utilizarea focului deschis, suduri, etc.;

 Utilizarea instalaţiilor electrice improvizate pe maşinile agricole;

 Scurgerile de lichide combustibile datorate neetanşeităţilor (carburanţi, lubrefianţi);

 Supraîncălzirea motoarelor maşinilor agricole datorită nefuncţionării corespunzătoare a sistemelor de răcire;

 Alimentarea în lan cu carburanţi a utilajelor agricole;

 Lipsa sistemelor de legare la pământ a combinelor pentru scurgerea energiei electrostatice.

Cauze de incendii izbucnite în timpul campaniei de

recoltare a cerealelor păioase:
 Utilajul incendiat va fi evacuat imediat din lan şi adus cât mai aproape de mijloacele de stingere;

 Decuplarea şi îndepărtarea utilajului faţă de tractor;

 Se va acţiona simultan la stingerea maşinii şi a lanului;

 Asupra motoarelor cu combustie internă şi a agregatelor se va acţiona cu stingătoare cu pulberi şi dioxid de carbon, în lipsa acestora
suprafeţele incendiate se vor acoperi cu saci sau cu prelate umezite;
 Apa se va intrebuinţa în cantităţile strict necesare, urmârindu-se localizarea incendiului prin stropirea zonelor expuse pericolului de
aprindere;
 Personalul care acţionează la lichidarea incendiului trebuie plasat cât mai aproape de focar, într-un loc situat în faţa vântului, lateral pe
cât posibil, în acelaşi plan cu focarul sau înaintea acestuia.

sus
 Inundaţii
Cauzele producerii inundaţiilor:
 Poluarea generată de activităţile umane, care a condus la substanţiale modificări climatice, efectul de seră şi încălzirea globală;

 Diminuarea severă a suprafeţelor împădurite ca urmare a tăierilor iraţionale;

 Amplasarea localităţilor şi a unor obiective economico – sociale în zonele inundabile ale cursurilor de apă;

 Insuficienţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc.);

Formele de manifestare:
 Inundaţiile produse de revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori,
aluviuni;
 Inundaţiile produse de scurgerile de pe versanţi, datorate căderii unor mari cantităţi de precipitaţii în timp scurt;

 Inundaţiile produse de accidentele la construcţiile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrări de genul barajelor sau digurilor);

Modalităţi de combatere a inundaţiilor:

 reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante, refacerea suprafeţelor împădurite, etc.;

 amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc) şi întreţinerea celor existente;

 dezvoltarea sistemului informaţional meteorologic şi hidrologic, care constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor
meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi şi la populaţia
expusă;
 interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico – sociale în zonele inundabile şi dezafectarea celor existente;

 întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii existente la nivelul localităţilor (sisteme de canalizare, rigole,
şanţuri);
 întreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub
nici o formă a curgerii cursului de apă);

Reguli de comportare şi de acţiune pe

timpul producerii inundaţiilor
a) Înainte de producerea unei inundaţii:
 Informaţi-vă despre semnalele de alarmare şi despre procedurile de evacuare;
 În cazul riscului iminent de inundaţie opriţi dispozitivele de încălzire, de alimentare cu gaz şi electricitate;

 Mutaţi mobila, echipamentele electrice şi alte obiecte personale la etajele superioare;

 Puneţi substanţele toxice intr-un loc sigur, astfel încât să se evite poluarea;

b) Pe timpul producerii inundaţiilor:

 Fiţi calm!;

 Avertizaţi-vă vecinii şi ajutaţi în special persoanele cu dizabilităţi, copiii şi bătrânii;

 Informaţi-vă despre pericol şi evoluţia sa;

 Nu folosiţi telefonul decât în situaţii urgente, pentru a nu încărca reţeaua;

 Părăsiţi cât mai repede locuinţa atunci când vi se cere de către cei însărcinaţi cu operaţiunile de evacuare;

 Folosiţi itinerariul indicat de către cei responsabili;

 Nu o luaţi pe scurtături, riscaţi să intraţi într-un loc periculos;

 Faceţi aranjamentele necesare pentru animalele domestice;

 Luaţi cu dumneavoastră numai ce este absolut necesar (acte de identitate,medicamente, alimente);

c) După producerea inundaţiilor:

 Ajutaţi pe cei răniţi!;

 Ascultaţi radioul şi urmaţi instrucţiunile celor însărcinaţi cu operaţiunile de salvare;

 Fiţi atenţi înainte de a intra în casă. Verificaţi soliditatea structurii (crăpături ale pereţilor, tavanelor, geamuri sparte şi alte dărâmături
periculoase);
 Nu rămâneţi într-o casă unde există apă stătută;

 Fiţi atenţi să nu vă electrocutaţi, nu atingeţi firele electrice;

 Nu consumaţi decât apă îmbuteliată sau fiartă;

 Consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate şi fierte;

 Nu folosiţi instalaţiile de apă, gaze, electricitate, decât atunci când vi se permite acest lucru;

 Efectuaţi lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiei, curăţarea locuinţei şi a mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor;

Semnificaţia culorilor în cazul avertizărilor

hidrologice:
Risc de viituri sau creşteri rapide ale
nivelului apei , neconducând la pagube
semnificative, dar necesită o vigilenţă
sporită în cazurile de activităţi sezoniere
şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE
DE ATENŢIE.

Risc de viituri generatoare de revărsări

importante susceptibile de a avea impact
semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi
siguranţei bunurilor şi persoanelor.
Depăşire COTE DE
INUNDAŢIE.
Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată
asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE
DE PERICOL.

sus

Alunecări de teren
Alunecarile de teren sunt evenimente de multe ori
previzibile, de exemplu după precipitaţii intense, in zone
predispuse la aceste fenomene si au evoluţie progresivă,
astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit
interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de
protecţie.

Atunci când începerea alunecării de teren poate fi

semnalată, autorităţile publice locale împreună cu
Comitetul local informează instituţiile şi populaţia din zona
respectivă asupra pericolului creat şi acţiunilor de alarmare
când alunecarea de pământ este iminentă, o data cu
urmarirea evoluţiei fenomenelor in zonă. Informarea si
alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către
autorităţile publice locale si de comitetul local şi judeţean
cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni.

La recepţionarea informării sau a unor semnale despre

începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi
afectată se vor lua urmatoarele măsuri:
 Pregătirea evacuării persoanelor, institutiilor si bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregatite anticipat.

 Deconectarea, de catre reprezentatii autorizati - in caz de necesitate - a cladirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrica, gaze,
apa, incalzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele efecte negative.
 Sprijinirea formatiilor de interventie ale comitetului local sau judetean in actiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecarii de
teren cu scopul de protejare a persoanelor si constructiilor, pentru micsorarea efectelor distructive ale alunecarii de teren.
 Desfasurarea actiunilor sub conducerea comitetului local sau judetean; vor fi luate in considerare numai sursele oficiale locale si
recomandarile organelor in drept, evitandu-se informatiile bazate pe zvonuri.

La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul

alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul alunecării
de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:
 evacuarea persoanelor si bunurilor materiale in locurile desemnate in planurile de evacuare, fara a lua lucruri inutile si pastrand calmul;

 respectarea regulilor de convietuire in locurile sigure in care Comitetul judetean/local, impreuna cu autoritatile locale cat si Societatea de
Cruce Rosie vor lua masurile necesare adapostirii si desfasurarii vietii;

sus

Cutremure de pământ
Cutremurul este unul din cele mai distrugătoare fenomene
naturale de pe Pământ. Seismicitatea în judeţul Iaşi este
dominată de cutremurele de adâncime intermediară care
se produc în zona Vrancea.

Un cutremur este o deplasare violentă a rocilor la adâncimi

mari, în interiorul pământului creând deplasări subterane
sau la suprafaţa pământului şi rezultând vibraţii ale
pământului ce se transmit la clădiri.

a) pentru protecţia înainte de cutremur este necesar să se

realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara
acesteia:
 recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja : grinda, tocul uşii, sub birou sau o masa rezistentă, etc.;

 identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;

 asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate,
apă şi gaze;
 cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;

 asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă organele de Protecţie Civilă locale sau alţi specialişti;

 asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate şi conserve, a
unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;
 asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;

În măsurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:

 cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie,
precum şi alte adrese utile;
 buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de
geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.;

b) Pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur

puternic se iau următoarele măsuri:
 păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei: copii, femei, bătrâni;

 prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în
nici un caz ascensorul;
 dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei
(clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solidă, birou, masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de
căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;
 dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete,
cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
 dacă suntem la şcoală (serviciu) nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe
stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis şi sigur;
 dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine
imediat;
 dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă,
dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;
 dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dumneavoastră până ce se termină mişcarea seismică.
Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
 dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât
cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii pe rând.

c) După producerea unui cutremur puternic este necesar să

luăm următoarele măsuri:
 nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi copiii;

 ajutaţi-i pe cei râniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze;

ATENŢIE !
Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a
fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui
ajutor sanitar – medical calificat. Ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi
traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice,
chimicale vărsate, alimente, etc.
 îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în
care ne aflăm;
 ascultaţi anunţurile posturilor de radio şi televiziune şi recomandările acestora;

 verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuinţă;
 părăsiţi calm locuinţa după seism, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile. Verificaţi mai întâi scara şi drumul de ieşire;

 dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, procedaţi cu calm la spargerea geamurilor şi
curăţaţi bine mâna şi zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică (lemn) etc. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur;
 fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări seismice, care de regulă este mai redus
decât cel iniţial. Nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice şi urmările lor, utilizaţi numai informaţiile şi recomandările oficiale,
recepţionate direct de dumneavoastră şi nu din auzite;
 nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dvs. care în asemenea situaţii apar ad-hoc.

sus

Accidente hidrotehnice
Populaţia care locuieşte în aval de construcţiile
hidrotehnice, prin Comitetul Local pentru Situaţii de
Urgenţă, trebuie:
 să cunoscă locul de adunare în caz de evacuare;

 să cunoască timpul avut la dispoziţie;

la părăsirea locuinţei:
 să întrerupă alimentarea cu electricitate, gaz, apă;

 să ia din locuinţă lucruri de strictă necesitate: documente de identitate, hrană, haine, pături, medicamente, lumânări, lanterne;

 să rerspecte instrucţiunile structurilor locale pentru situaţii de urgenţă.

sus
 Scăldatul în locuri neamenajate:
Aducem la cunoştinţa cetăţenilor câteva recomandări
menite să prevină eventualele tragedii prilejuite de
scăldatul în locuri neamenajate:
 supravegheaţi permanent copiii aflaţi în apă sau în apropierea acesteia;

 scăldaţi-vă doar în locuri special amenajate pentru înot şi respectaţi avertizările privind interzicerea scăldatului;

 evitaţi scăldatul solitar, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare; cel
mai indicat este nu vă aventuraţi să vă scăldaţi, dacă nu înotaţi bine;
 evitaţi scăldatul în râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii sunt foarte puternici, albiile
nămoloase sau pline de plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci;
 nu vă aventuraţi în apă când sunteţi în stare de ebrietate, seara târziu sau pe timp de noapte;

 evitaţi scăldatul în zone în care, anterior, s-au produs incidente;

 nu intraţi în apa rece înfierbântaţi, după ce aţi stat foarte mult timp la soare;

 nu săriţi de pe platforme, poduri sau alte construcţii, aceste acte de teribilism putând avea consecinţe grave.

sus
Măsuri de prevenire la incendii în
sezonul rece
În perioada sezonului rece cele mai multe
incendii sunt înregistrate la locuinţele
particulare, majoritatea având drept cauză
sistemele de încălzire imporovizate,
nesupravegheate sau defecte. Devine astfel
prioritar ca fiecare cetăţean să
conştientizeze importanţa respectării unui
minim de măsuri de prevenire şi stingere a
incendiilor, în scopul protejării vieţii
membrilor familiei sale precum şi a
bunurilor pe care le deţine.

Având în vedere scăderea bruscă a

temperaturilor pe timpul nopţii,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al
judeţului Prahova recomandă cetăţenilor
care utilizează sobe sau aparate ori mijloace
 electrice de încălzire pentru încălzirea
locuinţelor, să asigure respectarea
următoarelor măsuri de prevenire a
incendiilor:
1. Obligaţiile consumatorilor de gaze naturale
 să nu pună în funcţiune punctele de consum aprobate, înaintea efectuării recepţiei şi deschiderii oficiale a gazelor de unitatea
distribuitoare;
 să nu micşoreze sau astupe suprafeţele vitrate, golurile pentru ventilare, accesul aerului necesar arderii precum şi pentru evacuarea
gazelor de ardere, prevăzute pentru asigurarea siguranţei în exploatare;
 să întreţină instalaţiile în stare bună de funcţionare şi să utilizeze aceste instalaţii în conformitate cu instrucţiunile primite de la unitatea
distribuitoare;
 să anunţe de urgenţă biroul de reclamaţii al unităţii distribuitoare pentru orice defecţiune survenită la instalaţia de utilizare şi ori de câte
ori simt miros specific de gaze , atât în instalaţia de utilizare , cât şi în instalaţiile de distribuţie;
 să nu permită şi să nu execute modificări ale instalaţiilor existente, racordări sau desfiinţări de noi puncte de consum gaze naturale,
decât pe bază de aprobări legale şi numai prin societăţi care au agrement tehnic în acest sens;
 să efectueze remedierea eventualelor defecţiuni ce pot apare la instalaţiile şi aparatele de utilizare, numai prin societăţi agreate, cu
personal calificat pentru asemenea lucrări.
 să cureţe şi să menţină în stare de bună funcţionare, coşurile de evacuare a gazelor arse prin societăţi de specialitate;

2. Instrucţiuni pentru utilizarea gazelor naturale

Întreţinerea, exploatarea şi repararea

instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
revin beneficiarului, care răspunde pentru
buna lor funcţionare. Pentru
preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de
vieţi umane şi distrugeri de bunuri
materiale, ce s-ar putea produce din cauza
folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze
naturale, se vor respecta cu stricteţe
următoarele instrucţiuni:
Înainte de aprinderea focului se fac următoarele
operaţiuni:
 ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele de utilizare, în centralele termice şi în încăperile cu aparate de consum cu flacără
liberă se asigură o ventilare permanentă;
 controlul tirajului aparatelor racordate la coş; în cazul în care se constată lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât după efectuarea
lucrărilor care să asigure tirajul ( curăţirea coşului de fum, curăţirea sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanică a gazelor de ardere,
deschiderea clapetelor de reglare);
 controlul robinetului de manevră al aparatului de utilizare, dacă robinetul este deschis, acesta se închide şi se ventilează încăperea
respectivă, precum şi cele învecinate prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, aprinderea focului se face numai după aerisirea completă;
 asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare ( prin : deschiderea uşitelor cenuşarului la sobe, deschiderea
fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc.)
 verificarea funcţionării aparaturii de automatizare, după caz;

 ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare.

La aprinderea focului în aparatele de utilizare

neautomatizate şi arzătoare, se fac următoarele operaţiuni:
 aerisirea focarului minim 5 minute înainte de aprinderea focului;

 apropierea aprinzătorului de arzător;

 deschiderea lentă a robunetului de manevră şi aprinderea focului concomitent cu supravegherea stabilităţii flăcării;

Stingerea focului:
 Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun, se va face prin închiderea robinetului de siguranţă existent înaintea
furtunului, după stingerea flăcării se închide şi robinetul de manevră.

Indicaţii speciale
La utilizarea gazelor naturale este interzis:
 aprinderea focului dacă aparatul de utilizare nu este etanş sau nu are tiraj;

 lăsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;

 obturarea coşului de fum al aparatelor de utilizare;

 modificarea instalaţiilor de gaze fără aprobări legale şi prin persoane neautorizate;

 nu se recomandă dormitul în încăperi cu aparate de utilizare neracordate la coşurile de fum (reşou, aragaz, etc.), mai ales în locuinţele
dotate cu geam termopan;

Dacă se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se

iau imediat următoarele măsuri:
 stingerea tuturor focurilor;

 deschiderea uşilor şi ferestrelor;

 nu se aprinde nici o sursă de foc;

 nu se manevrează aparate electrice;

 nu se doarme în astfel de încăperi;

 se anunţă imediat unitatea distribuitoare.

La exploatarea centralelor termice fără automatizare sau

care le deservesc se asigură următoarele măsuri:
 se interzice amplasarea centralelor termice alimentate cu gaz petrolier lichefiat în subsolul clădirilor şi nu se admite amplasarea sub săli
aglomerate şi căi de evacuare;
 se interzice depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu explotarea efectivă a acesteia;

 se interzice folosirea focului deschis pentru fluidizarea combstibilului din rezervoare, prin încălzire;

 înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se verifică focarul şi se îndepărtează eventualele scurgeri de combustibil;

 centralele termice care folosesc combsustibil gazos se pun în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi numai dacă acestea
corespund presiunii din conductele de gaze în limitele prevăzute de norme;
 aprinderea arzătoarelor cu gaze în focarele cazanelor de la centralele termice se face respectându-se principiul gaz pe flacără;

Verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face

prin mirosire şi cu spumă de săpun cu apă;
Verificarea cu flacără a instalaţiilor de gaze naturale
prezintă pericol de explozie şi incendii;

Dormitul în încăperi cu focul aprins sau în încăperi cu

aparate de utilizare nelegate la coşul de fum, prezintă
pericol de moarte;

Conectarea aparatelor consumatoare de combustibili

gazoşi direct la conducta de distribuţie, fără regulator de
presiune este interzisă;

La utilizarea sistemelor de închidere tip termopan, trebuie

să se asigure condiţiile necesare aerisirii încăperilor;

Supravegheaţi permanent mijloacele de încălzire,

îndeosebi în situaţiile în care sunt prezenţi copii sau
persoane în vârstă. Orice eveniment va fi anunţat imediat
la numărul de apel unic de urgenţă 112.

sus
 Fenomene meteo periculoase
Viscolul poate fi o cădere de zăpadă însoţită de vânturi
puternice care împrăştie zăpada, ce poate dura de la câteva
ore la mai multe zile. Unele viscole pot afecta regiuni
întinse, pe când altele pot afecta doar o singură
comunitate. Toate viscolele sunt însoţite de temperaturi
scăzute, ceea ce duce de multe ori la reducerea vizibilităţii.

O furtună severă de iarna este una în care stratul de

zăpadă căzut timp de 12 ore este mai mare de 10 cm sau
de peste 15 cm pentru o perioadă de 24 de ore. O furtună
de gheaţă se produce pe vreme foarte rece când picăturile
de ploaie îngheaţă la impactul cu solul. Toate viscolele fac
din conducerea automobilelor şi mersul pe jos o problemă
foarte riscantă. Efectele furtunilor cum ar fi: temperaturile
extrem de scăzute, inundaţiile şi depunerile de zăpadă pot
produce condiţii de risc pentru oamenii din zona afectată.

Pregătirea pentru condiţiile de vreme rece se referă la

respectarea următoarelor reguli şi măsuri:
 Folosiţi echipament de curăţire a zăpezii;

 Asiguraţi- vă o rezervă de materiale antiderapante;

 Asiguraţi-vă că aveţi destul combustibil pentru încălzire, sursele de combustibil obişnuit ar putea fi oprite (închise);

Pregătiţi casa pentru iarnă

 Izolaţi pereţii şi mansarda;

 Etanşaţi uşile şi ferestrele;

 Instalaţi obloanele sau acoperiţi ferestrele cu plastic pe interior;

Asiguraţi-vă echipament de încălzire de rezervă pentru

situaţii de urgenţă
 Sobe cu suficientă rezervă de lemne;

 Bucăţi de lemn bine uscate, cărbune sau aragaz portabil cu butelie;

Protejati conductele împotriva îngheţului

 Înveliţi conductele în izolaţie sau cu straturi de ziare vechi;

 Acoperiţi ziarele cu plastic pentru a nu se umezi;

 Opriţi picurarea robinetelor pentru a evita îngheţarea lor;

 Asiguraţi-vă că toată familia ştie ce să facă după o furtună
puternică de iarnă
 Învăţaţi copiii cum şi când să sune la numărul pentru situaţii de urgenţă (112) şi la care post de radio să asculte informaţii privind
situaţiile de urgenţă;
 Îmbrăcaţi-vă cu haine îmblănite care să nu permită pătrunderea umezelii şi frigului. Mănuşile cu un deget sunt mai călduroase pentru că
degetele generează căldură când se ating între ele.;
 Protejaţi-vă plămânul de aerul extrem de rece prin acoperirea gurii, când sunteţi în aer liber. Încercaţi să nu vorbiţi dacă nu este absolut
necesar;

Evitaţi suprasolicitarea!
Vremea rece măreşte efortul la care este supusă inima. Eforturile neobişnuite, cum ar fi îndepărtarea zăpezii cu lopata, împingerea unei maşini, pot
declanşa un atac de cord sau pot produce alte înrăutăţiri grave ale sănătăţii.

sus

Sărbători de iarnă fără incendii

Recomandări de prevenire a incendiilor pentru unităţile
unde se organizează Crăciunul şi Revelionul:
 numărul persoanelor participante să nu depaşească capacitatea maxim admisă;

 să se menţină libere căile de evacuare, să fie marcate şi iluminate corespunzator;

 asigurarea bunei funcţionări a tuturor mijloacelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;

 utilizarea corespunzătoare a instalaţiilor electrice de iluminat şi forţă aferente clădirilor, evitându-se suprasolicitarea acestora sau
supradimensionarea siguranţelor fuzibile din tablourile electrice;
 întocmirea şi afişarea planurilor de evacuare pentru sălile cu mai mult de 50 de locuri;

 în spaţiile de deservire se va asigura un număr suficient de scrumiere pe mese, iar pe holuri scrumierele cu picior se vor amplasa la o
distanţă de cel puţin 1,5 m faţă de perdele şi draperii şi/sau ornamentele combustibile;
 folosirea aparatelor electrice pentru pregătirea preparatelor culinare se va face cu respectarea strictă a normelor de exploatare şi vor fi
supravegheate permanent;
 maşinile de gătit, grătarele, aragazurile, cuptoarele şi celelalte utilaje care degajă temperaturi ridicate se vor amplasa la o distanţă de cel
puţin 1,5m faţă de elementele combustibile ale construcţiilor sau de materialele combustibile din încăperi;
 se vor asigura rezerve de hrană, apă, medicamente cât şi dotarea cu generatoare de curent şi carburant suficient în locaţiile izolate din
zona montană.

ATENŢIE! Organizarea jocurilor de artificii se va face cu

respectarea prevederilor legale, referitoare la obţinerea
acordurilor şi autorizaţiilor necesare, respectarea
distanţelor de siguranţă, asigurarea măsurilor de
supraveghere şi intervenţie (personal, mijloace tehnice,
etc.)

Recomandări pentru turiştii cazaţi în locaţiile unde se

organizează Crăciunul şi Revelionul:
 din primele momente ale cazării, identificaţi căile de acces şi evacuare în caz de incendiu şi solicitaţi proprietarilor ca acestea să fie
libere;
 în spaţiile de cazare nu folosiţi consumatori electrici improvizaţi şi nu modificaţi destinaţia circuitelor electrice existente;

 nu fumaţi în spaţiile de cazare, folosiţi locurile şi/sau spaţiile special amenajate;

 supravegheaţi permanent copiii şi vă recomandăm să-i instruiţi sumar cu privire la modalitatea de evacuare şi/sau locurile de adunare;

 anuntaţi incendiile pe care le observaţi prin sistemul unic de urgenţă 112.

Este mult mai uşor să previi un incendiu,

decât sã-l stingi!

sus

Părinţi, atenţie la jucării

Informări, sfaturi şi recomandări cu privire
la jucăriile copiilor noştri
Jucăriile care conţin o sursă de căldură trebuie să fie în aşa
fel concepute şi realizate, încât:
 temperatura maximă a oricărei suprafeţe accesibile să nu provoace pericolul de arsură la atingere;

 lichidele sau gazele conţinute în jucării să nu atingă temperaturi ori presiuni periculoase atunci când sunt declanşate la utilizare sau din
alte cauze, putând cauza arsuri, opăreli ori alte răniri fizice.

Jucăriile nu trebuie să constituie un material inflamabil

periculos pentru mediul înconjurător al copilului. Jucăriile
trebuie să fie realizate din materiale care să îndeplinească
cel puţin una dintre următoarele condiţii
 să nu ardă sub acţiunea directă a unei flăcări, scântei sau a altui potenţial focar de incendiu;

 să nu fie usor inflamabile (flacăra să se stingă imediat ce dispare cauza focului);

 dacă se aprind, trebuie să ardă încet si să prezinte o viteză mică de răspândire a flăcării;

 dacă se aprind, trebuie să ardă încet si să prezinte o viteză mică de răspândire a flăcării;

 indiferent de compoziţia materialelor, jucăriile să fie tratate în asa fel încât să întârzie procesul de ardere;

Materialele inflamabile din jucărie nu trebuie să producă

aprinderea altor materiale folosite la realizarea acesteia

Jucăriile nu trebuie să explodeze sau să conţină elemente

ori substanţe explozive. Această condiţie nu se aplică
capselor pentru jucării
 Jucăriile, în particular, jocurile si jucăriile tip truse chimice,
nu trebuie să conţină substanţe sau preparate:
 care pot exploda prin reacţie chimică, încălzire sau în amestec cu substanţe oxidante;

 care conţin componente volatile inflamabile în aer şi sunt capabile să formeze vapori inflamabili sau explozibili;

Jucăriile electrice, precum şi reperele acestora trebuie

alimentate de la o sursă de energie a cărei tensiune
nominală să nu depăsească 24 V.

Părţile jucăriilor care sunt în contact sau care pot să intre

în contact cu o sursă de energie capabilă să producă socuri
electrice, împreună cu cablurile sau cu alte fire
conductoare prin care trece curentul electric către aceste
piese, trebuie să fie bine izolate şi protejate mecanic, astfel
încât să prevină pericolul unor şocuri electrice.

Jucăriile electrice trebuie să fie astfel concepute şi

realizate încât temperatura maximă atinsă de toate
suprafeţele accesibile să nu producă arsuri prin atingerea
lor.

Marcajul CE înseamnă conformitate cu modelul aprobat de

Comunitatea Europeană. Examinarea CE de tip este o
procedură prin care un organism notificat constată şi
certifică faptul că un exemplar reprezentativ de jucărie -
denumit “model”- respectă cerinţele de securitate
europene.

Dacă jucăria pune în pericol viaţa, sănătatea şi/sau

securitatea utilizatorilor sau a unor terţe persoane,
autoritatea responsabilă cu supravegherea pieţei ia măsuri
pentru retragerea jucăriei de pe piaţă, interzicând sau
limitând distribuirea, sub orice formă, a acesteia pe piaţă.
Ministerul Industriei şi Resurselor este informat imediat cu
privire la măsurile luate.

Persoanele juridice cu sediul în România sau în statele

membre ale UE au obligaţia să pună la dispoziţia organelor
de supraveghere a pieţei documentele care atestă
conformitatea jucăriilor cu standardele UE.

sus
 Epidemii, epizotii, zoonoze
Epidemiile:
Epidemiile se definesc prin răspândirea în proporţii de
masă şi într-un timp scurt a unei boli transmisibile la
oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a
populaţiei şi perturbarea activităţilor economice, sociale şi
de altă natură.

Factori favorizanţi declanşării epidemiilor:

 creşterea numărului de indivizi care călătoresc pretutindeni;

 dezvoltarea urbană fără asigurarea condiţiilor sanitare corespunzătoare;

 modificări ale microorganismelor care ţin de adaptarea la medicamente şi vaccinurile care le combat;

 creşterea numărului de persoane arondate unui centru medical (care nu poate face faţă situaţiei);

 lipsa educaţiei sanitare a populaţiei;

 servicii urbane de proastă calitate (apă, canalizare, gunoi, deratizare, dezinsecţii);

 sărăcia;

 creşterea numărului de animale comunitare (câini, pisici);

 buget financiar şi fond material precar pentru sănătate;

Măsurile de evitare şi combatere a efectelor bolilor

transmisibile, se referă la:
 vaccinare;

 seroprofilaxie;

 dezinsecţie;

 deratizare;

 carantină (măsuri medico-sanitare în focar, cercetarea şi delimitarea focarului, depistarea bolnavilor şi izolarea lor, stabilirea contacţilor
şi izolarea lor.);
 asigurarea pazei, ordinii şi introducerea restricţiilor de circulaţie.

Respectaţi cu stricteţe sfaturile noastre!;

Informaţi-vă asupra primelor semne care apar;

 Nu consumaţi alimente ce nu au fost protejate;

Nu consumaţi fructe sau legume nespălate ;

Spălaţi-vă şi dezinfectaţi-vă mâinile înainte de a consuma

orice aliment;

Fierbeţi apa înainte de a o bea ;

Ascultaţi sfaturile transmise prin comunicările făcute la

posturile de radio şi televiziune, precum şi în presa locala
de către ISUJ şi Direcţia de Sănătate Publică.

Epizotiile:
Reprezintă răspândirea în proporţii de masă a unor boli
transmisibile la animale.

Bolile caracteristice epizootiilor sunt:

 pesta ovină;

 pesta porcină;

 pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari;

 bruceloza;

Zoonozele:
Zoonozele sunt boli transmisibile de la animale la om.
Aceste boli pot fi transmise la om prin contactul cu
animalele bolnave sau prin consumul de produse
contaminate de origine animală.

Principalele măsuri specifice de prevenire şi protecţie :

 aplicarea măsurilor igienico-sanitare;

 aplicare de inoculări preventive;

 supravegherea epidemiologică a populaţiei;

 aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat;

 introducerea de restricţii severe privind consumul alimentar şi al apei potabile;

sus
 Sărbători Pascale
Premergător sărbătorilor pascale, personalul Inspecţiei de
Prevenire din cadrul I.S.U. Prahova execută controale de
prevenire la unităţile de cult din judeţ, precum şi la cele
destinate cazării persoanelor din incinta ansamblurilor
mănăstireşti, în scopul depistării şi înlăturării stărilor de
pericol, a cauzelor potenţiale de incendiu şi a altor nereguli
specifice.

În vederea îmbunătăţirii nivelului de securitate al

lăcaşurilor de cult pe timpul sărbătorilor pascale, este
necesar a se respecta următoarele:
1. ACCESUL credincioşilor în incinta lăcaşului de cult să fie permis în limita capacităţii bisericii, în scopul evitării accidentelor, iar pentru
evitarea supraaglomerării bisericii, se recomandă ca aceste manifestări religioase să se organizeze în exterior;
2. INSTRUIREA cetăţenilor înaintea începerii manifestărilor religioase de către slujitorii bisericii, pentru cunoaşterea regulilor ce trebuie
respectate în biserică, de către credincioşi, în scopul prevenirii incendiilor, mai cu seamă privind utilizarea lumânărilor, modul de
comportare în situaţia izbucnirii unui incendiu, pentru păstrarea calmului şi evitarea panicii pe durata evacuării construcţiei în cazul unei
situaţii de urgenţă;
3. MENŢINEREA prin blocare a uşilor de acces / evacuare în poziţie deschisă;
4. PARCAREA autocarelor sau autoturismelor personale să se facă astfel încât să nu se blocheze căile de acces pentru autospecialele de
intervenţie ale pompierilor;
5. MARCAREA vizibilă a ieşirilor şi stabilirea modului de evacuare a persoanelor în caz de pericol, pentru evitarea producerii de accidente;
6. APRINDEREA şi aşezarea lumânărilor se va face numai în locurile special amenajate în acest sens (în exteriorul construcţiei şi la
distanţa de siguranţă faţă de vegetaţie sau elemente combustibile);
7. SUPRAVEGHEREA permanentă a lumânărilor căzute sau consumate, a mijloacelor de încălzire ale lăcaşurilor de cult, precum şi
interzicerea fumatului. După terminarea slujbelor religioase, se va asigura scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice şi instalaţiei
de iluminat;
8. AMPLASAREA mijloacelor de încălzire şi a lumânărilor la distanţe de siguranţă faţă de materialele combustibile, precum mobilierul din
lemn, perdele, covoare sau feţe de masă şi supravegherea acestora pe tot timpul funcţionării, atât în biserici, cât şi în locuinţe;
9. DEPLASAREA oamenilor cu lumânările aprinse, pietonal sau în autovehicule, se va face cu mare atenţie, astfel încât flacăra să nu fie în
apropierea hainelor şi părului acestora ori a obiectelor combustibile;
10. DOTAREA obligatorie a lăcaşurilor de cult cu mijloace de primă intervenţie şi menţinerea acestora în stare permanentă de funcţionare,
dublată de instruirea corespunzătoare a personalului.

Pentru a putea petrece în linişte şi siguranţă Sfintele

Sărbători Pascale, trebuie să avem în vedere anumite
aspecte ce ţin şi de apărarea împotriva incendiilor, astfel:
 pe timpul desfăşurării slujbelor religioase cu public numeros uşile de acces/evacuare se vor menţine în poziţie deschisă;

 evitaţi accesul în interiorul bisericilor peste limita capacitatii acestora, pentru a nu produce aglomerări care pot favoriza diferite
accidente;
 vor fi lăsate culoare libere, pe centru, pentru a asigura o evacuare rapidă;

 utilizaţi locurile special amenajate pentru depunerea lumânărilor aprinse, de preferinţă în tăvi metalice umplute cu nisip.

În ceea ce priveşte schiturile şi mănăstirile trebuiesc

respectate reguli şi măsuri de protecţie la foc, dat fiind
faptul ca acestea sunt prevazute şi cu spaţii de cazare,
astfel:
 instalaţiile electrice şi de alimentare cu gaze trebuiesc realizate şi exploatate conform reglementărilor tehnice în vigoare şi sunt obligatorii
verificările periodice efectuate de către persoane autorizate în acest sens;
 mijloacele şi sistemele de încălzire locală sau centrală, vor fi realizate şi exploatate în condiţiile prevăzute de reglementările tehnice în
vigoare;
 coşurile de evacuare vor fi curăţate periodic şi protejate termic faţă de materialele combustibile ale podurilor şi acoperişurilor;

 se vor asigura rezerve de apă pentru intervenţia la un eventual incendiu cât şi mijloace de primă intervenţie;

 turiştii vor fi avertizaţi în ceea ce priveşte respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor şi pentru mai multă siguranţă spaţiile în care
aceştia sunt cazaţi vor fi verificate periodic.

În eventualitatea producerii unei situaţii de urgenţă, se

acţionează imediat pentru:
 evacuarea tuturor ocupanţilor clădirii precum şi a bunurilor importante adăpostite, în ordinea valorii;

 anunţarea evenimentului la numărul 112 – apelul unic de urgenţă;

 stingerea incendiului cu mijloacele de primă intervenţie.

sus

Măsuri de prevenire a incendiilor

pentru ziua de „1 mai”
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta „Şerban
Cantacuzino” al Judeţului Prahova avertizează populaţia
asupra consecinţelor utilizării incorecte a focului de către
cei care îşi vor petrece ziua de „1 mai” la iarba verde.

Jarul aruncat la întâmplare, fumatul în locuri nepermise,

jocul copiilor cu focul au provocat numeroase incendii de
vegetaţie uscată sau de pădure.

Pentru ca obiceiul prahovenilor de a sărbători Ziua Muncii

în zonele de agrement sau lângă pădure să nu se
transforme în evenimente negative ce pot avea urmări
deosebit de grave asupra populaţiei sau mediului
înconjurător, se recomandă respectarea cu stricteţe a
măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Cetăţenii sunt sfătuiţi să nu aprindă focul în locuri cu

pericol de incendiu şi pe timp de vânt. Prepararea hranei
prin utilizarea focului deschis în zonele de agrement şi în
gospodăriile populaţiei trebuie să se facă numai în locuri
special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu
permită propagarea focului la construcţii, culturi agricole,
păduri sau vecinătăţi.

Nu se admite folosirea focului deschis la distante mai mici

de 40 metri faţă de locurile cu pericol de explozie (gaze si
lichide combustibile, vapori inflamabili etc), respectiv 10
metri faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn,
hârtie. La plecare, cetăţenii sunt sfătuiţi să stingă jarul cu
apa şi să acopere cenuşa cu pământ. Fumătorii sunt
îndemnaţi să nu arunce la întâmplare resturile de ţigară
sau chibriturile aprinse, fumatul fiind permis doar în locuri
marcate şi amenajate.

O grijă deosebită trebuie acordată copiilor, cărora nu

trebuie să li se lase la îndemână mijloace de aprindere
(chibrituri sau brichete).

Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu la fondul

forestier, se impune interzicerea accesului cu foc deschis şi
fumatul în pădure sau la o distanta mai mica de 100 m de
aceasta. Locurile de popas vor fi stabilite, amenajate şi
marcate, iar orice activitate în pădure, indiferent de natura
 acesteia, va fi desfăşurată cu respectarea strictă a
normelor de prevenire a incendiilor.

Accesul autoturismelor particulare în pădure, precum şi

instalarea corturilor pentru cazare în alte locuri decât cele
special amenajate, este interzis.

Având în vedere aceste aspecte, recomandăm turiştilor

amatori de drumeţii montane să respecte câteva reguli de
prevenire a incendiilor specifice unităţilor de cazare în scop
turistic (cabane, campinguri, pensiuni) aflate în zone cu
vegetaţie forestieră sau în apropierea pădurilor:
 la intrarea în pădure şi pe traseele turistice se vor respecta recomandările panourilor şi pancartelor cu texte avertizoare privind
prevenirea şi stingerea incendiilor de pădure;
 se interzice aprinderea focurilor în pădure sau la o distanță mai mică de 100 m de liziera pădurii;

 turiştii nu vor utiliza focul în pădure sau focul deschis în aer liber. Focul poate fi aprins doar în spaţii special amenajate şi indicate prin
panouri avertizoare. La plecare turiştii trebuie să stingă focul;
 este interzis fumatul în afara locurilor special amenajate sau aruncarea la întâmplare a ţigărilor şi chibriturilor aprinse, precum şi
instalarea corturilor, a autoturismelor şi a suprafeţelor de picnic;
 focurile de tabără sau cele din campinguri pot fi aprinse doar în locuri special amenajate, la o distanţă de siguranţă faţă de marginea
pădurii;
 în spaţiile de cazare nu se vor utiliza aparate electrice defecte sau neomologate, precum şi lăsarea lor în priză nesupravegheate;

 la cazare, turiştii sunt obligaţi să se informeze privind regulile de prevenire a incendiilor şi a modului de comportare şi de evacuare în caz
de incendiu;
 coşurile de fum ale construcţiilor din pădure vor fi dotate cu grătare (site) parascântei. În condiţiile lipsei de curent electric, se vor folosi
mijloace de iluminat omologate și se interzic improvizațiile.

Cantoanele si ocoalele silvice trebuie sa fie dotate cu

materiale de primă intervenţie în caz de incendiu, iar pe
cursurile de apă din apropierea pădurilor trebuiesc
amenajate, pe cât posibil, rampe de alimentare cu apă a
autospecialelor de intervenţie

Orice început de incendiu observat trebuie

să fie anunţat la numărul unic de urgenţă
112.

sus
 Muniţie neexplodată
Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse
următoarele:
 cartuşe pentru arme militare, de tir şi de vânătoare;

 proiectile;

 bombe sau aruncătoare de rachete;

 muniţie reactivă;

 torpile;

 mine;

 petarde;

 grenade;

 bombe

La întâlnirea unei astfel de muniţii respectaţi următoarele

reguli:
 Anunţaţi de urgenţă la 112 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, organele de poliţie sau autorităţile administraţiei publice despre
descoperirea de muniţii neexplodate;
 Nu mişcaţi de pe loc muniţiile descoperite;

 Nu le introduceţi în locuinţe, încăperi sau clădiri;

 Nu demontaţi şi nu predaţi la operatorii economici specializaţi muniţii neexplodate în scopul valorificării ca deşeuri metalice; nu le folosiţi
pentru improvizarea diferitelor ustensile sau ornamente;
 Nu loviţi şi nu tăiaţi muniţiile neexplodate;

 Nu aprindeţi foc deschis în apropierea lor şi nu le introduceţi în foc;

 Nu lăsaţi copiii să se joace cu muniţii descoperite neexplodate;

 Nu folosiţi munitiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;

 Respectaţi regulile şi măsurile de acces şi protecţie în zonele unde au fost descoperite muniţii neexplodate

sus
 Accidente cu subtanţe
periculoase
ACCIDENT RUTIER CU SUBSTANTE
PERICULOASE. Ce trebuie să facem?
1. Se anunta telefonic la numarul 112 - despre accidentul
petrecut, comunicându-se
 numele si prenumele, precum si modalitatea de contact a persoanei care a oferit informaţiile de mai sus, timpul şi locul producerii
accidentului;
 tipul mijlocului de transport;

 situaţia accidentului (mijlocul de transport, fisura in rezervor, răsturnare, împrăştiere substanţe, incendiu, nor toxic, etc.);

 persoane si bunuri aflate in pericol;

2. Daca exista victime in urma accidentului, acestea vor fi

salvate din zona de pericol si li se va acorda primul ajutor.
 În cazul când raionul este contaminat cu substanţe chimice, se vor improviza mijloace de protecţie individuală şi se va interveni numai
pentru evacuarea răniţilor din zona contaminată.

3. Atentie: Se acorda primul ajutor numai daca cunoasteti

procedurile!

4. In cazul in care se observa răspândirea substanţelor din

mijlocul de transport (rezervor, cisterna, butoaie, saci,
etc.) nu se va folosi sub nici o forma flacăra deschisa
(brichete, fumat, scântei, flacăra).
5. In cazul in care se observa apariţia unei flăcări deschise
se va încerca stingerea de urgenta a acesteia cu mijlocul de
stins incendii din dotarea autovehiculelor.

6. Daca nu s-a putut opri incendiul in faza incipientă,

părăsiţi de urgenta zona pe o raza de minim 100 m si
aşteptaţi sosirea echipelor de intervenţie profesioniste.

7. Nu va apropiati de locul accidentului doar din

curiozitate! Puteti sa deveniti usor victima!

8. Respectati intocmai instructiunile primite de la

autoritati!

sus

Ziua internaţională pentru

reducerea riscurilor la dezastrele
naturale

Potrivit rezoluţiei 44/236 din 22 decembrie 1989 şi a

rezoluţiei 56/195 din 21 ianuarie 2002, adoptate de
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, s-a
stabilit ca a doua zi de miercuri din luna octombrie să fie
desemnată "Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului
Dezastrelor Naturale", ca mijloc de promovare a unei
 culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor
fenomene - inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor şi
pregătirea împotriva dezastrelor.

Conform terminologiei adoptate de Organizaţia Naţiunilor

Unite, prin dezastru se înţelege o gravă întrerupere a
funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane,
materiale, sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot
fi refăcute prin resursele acestuia.

Prin dezastre naturale se înţeleg fenomenele naturale de

origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui
număr mare de persoane sau animale, produse în mod
brusc, ca fenomene de masă.

În categoria fenomenelor naturale distructive de origine

geologică sau meteorologică sunt cuprinse:
 cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren;

 inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase;

care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen

lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube
materiale şi degradarea mediului ambiant;

Riscurile naturale la nivelul judeţului Prahova sunt

reprezentate de:
 fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, secetă, îngheţ);

 fenomene distructive de origine geologică (alunecări de teren şi cutremure de pământ);

Apărarea împotriva riscurilor implică în primul rând

cunoaşterea lor!

Este cunoscut faptul că 90% din toate calamităţile naturale

sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul
deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale,
inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere
atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta
duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de
jertfe umane.
Schimbările climaterice la scară globală şi regională
contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea
frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca
secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc.
Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a
influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile
este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene,
perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a
măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma
influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a
securităţii oamenilor.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi

evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând
pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de
bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.

Prin atribuţiile pe care le au, Inspectoratul General şi

inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă sunt în
prima linie, atât prin activitatea de prevenire a producerii
unor situaţii de urgenţă, respectiv de limitare a efectelor
acestora, cât şi prin activitatea de intervenţie în cazul
manifestării lor.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale pentru Reducerea

Riscului Dezastrelor Naturale, Inspectoratul pentru Situaţii
de Urgenţă „Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova
organizează "Ziua Porţilor Deschise". Cu această ocazie se
vor desfăşura activităţi de informare şi conştientizare a
cetăţenilor privind riscurile generatoare de dezastre
naturale, regulile de comportare în momentul producerii
acestora, precum şi prezentarea mijloacelor de intervenţie
în caz de dezastre şi modul de utilizare al acestora.