Sunteți pe pagina 1din 114

-IV

2016
Armand W. Loranger

INVENTARE
DE PERSONALITATE

MANUAL DE SPECIALITATE
Inventarul de personalitate OMNI
Inventarul tulburǎrilor de personalitate OMNI-IV

Adaptarea şi standardizarea OMNI-IV


pe populaţia din România
Amalia Ciuca (coordonator)
Roxana Costache
Monica Albu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
OMNI - inventare de personalitate: manual de specialitate, inventarul de personalitate OMNI, inventarul tulburărilor
de personalitate OMNI-IV / Armand W. Loranger; Adaptarea şi standardizarea OMNI-IV pe populaţia din
România / Amalia Ciuca (coord.), Roxana Costache, Monica Albu. - Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2016
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-8244-97-6

I. Loranger, Armand W.
II. Ciuca, Amalia
III. Costache, Roxana
IV. Albu, Monica

616.89

Ediţia în limba engleză


Armand W. Loranger
OMNI Personality Inventories. Professional Manual. OMNI Personality Inventory. OMNI-IV Personality
Disorder Inventory

Psychological Assessment Resources, Inc.16204 N. Florida Ave., Lutz, FL 33549. Toll-Free 1.800.331.TEST.
www.parinc.com
Copyright © 2001 by PAR Psychological Assessment Resources, Inc. All rights reserved. May not be
reproduced in whole or in part in any form or by any means without written permission of Psychological
Assessment Resources, Inc.

Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisă reproducerea parţială sau totală, în orice formă şi prin orice
mijloace a acestei publicaţii fără acordul scris al editurii Psychological Assessment Resources, Inc.
Publicat în Statele Unite ale Americii

Ediţia în limba română


Armand W. Loranger
OMNI. INVENTARE DE PERSONALITATE. Manual de specialitate. Inventarul de personalitate OMNI.
Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV
Adaptarea şi standardizarea inventarului tulburărilor de personalitate OMNI‑IV pe populaţia din
România
Referent ştiinţific|Prof.Univ.Dr. Mircea Miclea
Coordonatorul ediţiei în limba română|Amalia Ciuca
Traducerea|Emma Moldovan
Coperta|Carolina Banc
Paginaţie şi prepress|Kitty Bojan
Editor|Diana Breaz
Software|Liviu Crişan
Tipar|S.C. Cognitrom S.R.L., Cluj‑Napoca

Pentru comenzi:
Tel.: 0264‑581499
www.cognitrom.ro
office@cognitrom.ro

Copyright © 2016 S.C. COGNITROM S.R.L.


Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într‑o bază de date,
fără acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
Mulţumiri

Vreau să îmi exprim recunoştinţa faţă de început, şi Drs. Linus Abrams, Robert Abrams
voluntarii din toate comunităţile din Statele şi Stephen Hurt, care au adus contribuţii
Unite şi faţă de numeroşii pacienţi care au foarte valoroase la conceperea afirmaţiilor şi la
participat ca respondenţi la dezvoltarea dezvoltarea scalelor.
inventarelor OMNI. Mă simt îndatorat şi faţă
de câţiva colegi din departamentul de psihiatrie Dr. Armand W. Loranger
Cornell: Dr. Mark F. Lenzenweger, care a Septembrie, 2001
participat la toate etapele cercetării chiar de la
Cuprins

Mulţumiri 5
Capitolul 1: Introducere
Inventarul de personalitate OMNI şi Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV 9

Capitolul 2: Administrare şi cotare


Populaţii specifice 13
Calificări profesionale 13
Materiale de testare 13
OMNI 13
OMNI‑IV  14
Administrare 14
Cotare 15

Capitolul 3: Interpretare
Interpretarea Scalelor OMNI şi OMNI‑IV 18
Scalele de validitate 18
Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate 18
Scalele care evaluează tulburările de personalitate 21
Scalele care evaluează factori 23
Itemii critici 25
Procesul de interpretare 25
Exemple de cazuri 26
Exemplul de caz 1 26
Exemplul de caz 2 26

Capitolul 4: Aplicaţii
Psihologie clinică şi psihiatrie 47
Centre de corecţie 47
Neuropsihologie 48
Cercetare 48

Capitolul 5: Dezvoltare şi validare


Metode şi argumente pentru selecţia scalelor 49
Metoda principală de construcţie a scalelor 51
Formatul itemilor 51
Instrucţiuni pentru persoanele evaluate 51
Procesul de construire a itemilor 52
Eşantionul folosit la construirea inventarelor 53
Itemii păstraţi 54
Fidelitatea 54

7
Analiza factorială 55
Validitatea 57
Corelaţii cu alte teste de personalitate 58
Corelaţii cu Versiunea pentru observator a inventarului OMNI 58
Comparaţie între eşantionul format din pacienţi psihiatrici şi eşantionul folosit la
construirea inventarelor, pentru Scalele care evaluează tulburările de personalitate 60
Compararea Scalelor care evaluează tulburările de personalitate cu un interviu
psihiatric 60
Corelaţiile itemilor cu scalele 61
Influenţe demografice 63
Concluzii 65

Bibliografie 67
Anexa A - Algoritmii de cotare pentru OMNI şi OMNI‑IV 71
Anexa B - Statistici descriptive pentru eşantionul folosit la etalonarea pe sexe 81

8
1
Introducere

Acum zece ani, când am decis să elaborez un inventar de personalitate care exemplifică
un inventar de evaluare a personalităţii normale ambele domenii de personalitate, atât cel
şi a celei patologice, erau în uz cel puţin 20 de normal, cât şi cel patologic, ar putea fi o lingua
inventare de personalitate în limba engleză. În franca, un pod peste prăpastia dintre psihologia
mod evident, nevoia unui nou inventar poate fi academică a personalităţii, psihologia clinică şi
pusă sub semnul întrebării. Totuşi, decizia am psihiatrie.
luat‑o când am observat că niciunul dintre testele Există numeroase definiţii ale personalităţii,
existente nu evaluează ambele dimensiuni cele reprezentative sunt dezbătute pe larg de
ale personalităţii, nici pe cea normală, nici pe către Allport (1937) în tratatul său, deja clasic, pe
şi cea patologică. Chiar şi renumitul Inventar acest subiect. O definiţie folositoare, care reflectă
Multifazic de Personalitate Minnesota (MMPI; părerea generală a unui considerabil număr
Hathaway şi McKinley, 1940) şi ediţia revizuită de experţi, este oferită de către Organizaţia
(MMPI‑2; Butcher, Dahlstrom, Graham, Mondială a Sănătăţii (WHO, 1994), în
Tellegen şi Kaemmer, 1989), care depăşeşte ca dicţionarul de termeni psihiatrici şi de sănătate
longevitate toate inventarele de personalitate, mintală: „Pattern‑uri stabile de gândire, simţire
este mai degrabă propice pentru evaluarea şi comportament, caracterizând stilul de viaţă
simptomelor tulburărilor de pe Axa I din unic şi modul de adaptare al unei persoane,
Manualul de diagnostic şi statistică al tulburărilor care rezultă din factorii constituţionali, de
mentale al Asociaţiei Americane de Psihiatrie dezvoltare şi din experienţa socială.”
(DSM‑IV; Asociaţia Americană de Psihiatrie, Conform DSM‑IV (1994), personalitatea
1994). Chiar dacă un număr de cercetători au patologică sau tulburarea de personalitate
folosit itemii din MMPI pentru a evalua o serie apare atunci când există „un pattern durabil de
de caracteristici de personalitate (Graham, experienţe interioare şi comportamente care se
2000), testul în sine a fost conceput pentru a abat considerabil de la aşteptările din mediul
evalua o trăsătură de personalitate normală cultural al individului, este pervaziv şi rigid,
(Introversiunea) şi una patologică (Psihopatia). debutează în adolescenţă sau în perioada de
Istoria medicinei este suprasaturată adult tânăr, este stabil de‑a lungul timpului
de exemple de boli care au adus lămuriri şi duce la distres sau deteriorare” (pag. 629).
importante despre fiziologia normală şi de Cu toate că nu este scutită de anumite critici
descoperiri referitoare la fiziologia normală, (Millon şi Davis, 1996), aceasta este o definiţie
care ne‑au adus un plus de informaţie şi care au de lucru influentă, dintr‑o sursă cu autoritate.
facilitat înţelegerea patologiei. Ar fi surprinzător
dacă nu ar exista o îmbogăţire reciprocă în Inventarul de personalitate OMNI
cercetarea personalităţii normale şi a celei
patologice. Cu toate acestea, la vremea când am
şi Inventarul tulburărilor de
decis să construiesc OMNI, punctele de contact, personalitate OMNI‑IV
integrarea ideilor şi schimburile fructuoase de Acest manual descrie administrarea,
idei între clinicienii şi psihologii din domeniul ghidurile de interpretare, construirea şi
psihologiei personalităţii erau minime. Fără proprietăţile psihometrice ale Inventarului de
îndoială, în parte, aceasta se datora unei dispute personalitate OMNI (OMNI) şi ale Inventarului
generate de identitatea profesională, precum şi tulburărilor de personalitate OMNI‑IV (OMNI‑IV).
creării a „două culturi”, fenomen care a avut ca OMNI este un instrument de autoevaluare
efect, în ambele grupuri, lipsa de familiaritate care are 375 de itemi. Evaluează o serie de
cu activităţile celuilalt grup. M‑am gândit că 25 de trăsături normale de personalitate,

9
care sunt folositoare şi semnificative pentru OMNI‑IV este o versiune simplificată
clinicieni, consilieri, psihologi din domeniul a chestionarului OMNI, formată din 210
psihologiei personalităţii şi pentru cercetători. afirmaţii, care conţine doar Scalele tulburărilor
OMNI evaluează şi 10 trăsături patologice de de personalitate şi Scalele de validitate. Această
personalitate, bazate pe categoriile tulburărilor versiune este în mod special utilă în situaţii
de personalitate de pe Axa II a DSM‑IV. În clinice, unde nu este timp suficient pentru a
afară de aceasta, include două Scale de validitate completa întregul OMNI. Tabelul 1 enumeră
şi oferă scoruri pentru şapte factori principali numele tuturor scalelor din OMNI şi OMNI‑IV.
de personalitate, care integrează cele 25 de
trăsături normale şi cele 10 trăsături patologice
la un nivel mult mai general.

10
Tabelul 1
Scalele OMNI şi OMNI‑IV

OMNI OMNI‑IV
Scale de validitate Scale de validitate
INRV INRV
Distres actual (DA) Distres actual (DA)

Scale pentru trăsături normale de Scale pentru tulburări de personalitate


personalitate Paranoid (PAR)
Estetică (ES) Schizoid (SCH)
Ambiţie (AM) Schizotipal (SCT)
Anxietate (AN) Antisocial (ANT)
Asertivitate (AS) Borderline (BOR)
Convenţionalitate (CO) Histrionic (HIS)
Depresie (DE) Narcisist (NAR)
Responsabilitate (RE) Evitant (EVT)
Exaltare (EA) Dependent (DEP)
Exhibiţionism (EH) Obsesiv‑Compulsiv (OBC)
Energie (EN)
Flexibilitate (FL)
Ostilitate (OS)
Impulsivitate (IM)
Intelect (IN)
Iritabilitate (IR)
Modestie (MO)
Irascibilitate (IB)
Ordine (OR)
Indulgenţă faţă de sine (IS)
Sinceritate (SI)
Sociabilitate (SO)
Independenţă (ID)
Toleranţă (TO)
Încredere (ÎN)
Căldură (CĂ)

Scale pentru tulburări de personalitate


Paranoid (PAR)
Schizoid (SCH)
Schizotipal (SCT)
Antisocial (ANT)
Borderline (BOR)
Histrionic (HIS)
Narcisist (NAR)
Evitant (EVT)
Dependent (DEP)
Obsesiv‑Compulsiv (OBC)

Scale pentru factori


Agreabilitate (AGRE)
Conştiinciozitate (CONT)
Extraversiune (EXTR)
Narcisism (NARC)
Neuroticism (NEUR)
Deschidere spre experienţă (DESC)
Căutare de senzaţii (SENZ)

Notă. INRV = Scala Inconsistenţa răspunsului variabil.

11
2
Administrare şi cotare

Populaţii specifice Calificări profesionale


OMNI şi OMNI‑IV au fost concepute OMNI şi OMNI‑IV ar trebui administrate şi
pentru a fi utilizate atât pentru populaţia interpretate de către un specialist calificat, aşa
normală, cât şi pentru persoanele de tulburări cum este acesta definit în Standardele Testării
mintale. Etalonarea s‑a făcut pentru grupa de Educaţionale şi Psihologice (Asociaţia Americană
vârstă cuprinsă între 18 şi 74 de ani. Normele de Cercetare Educaţională, Asociaţia Americană
nu sunt adecvate pentru folosirea în afara de Psihologie şi Consiliul Naţional de Evaluare
acestei categorii de vârstă. OMNI şi OMNI– în Educaţie, 1999). Acest specialist ar trebui
IV sunt inventare de autoevaluare care cer ca să aibă experienţă în administrarea testelor
respondentul să citească şi să înţeleagă fiecare psihologice, să fie conştient de condiţiile şi
item. Cei care administrează testul trebuie potenţialele riscuri ale unei astfel de testări.
să se asigure că respondentul este capabil Ambele inventare de personalitate pot fi
să îndeplinească această cerinţă. Nivelul de administrate de către cineva care a fost instruit
educaţie al persoanei s‑ar putea să nu ofere în administrarea testelor psihologice. În astfel
întotdeauna o estimare corectă a capacităţii de situaţii, persoana instruită (tehnicianul) ar
sale de citire. Acolo unde abilitatea de a citi trebui să fie supervizată de un specialist calificat.
a celui care răspunde este pusă la îndoială, Pentru interpretarea rezultatelor este nevoie de
s‑ar putea să fie necesară administrarea unui un specialist familiarizat atât cu administrarea,
test de citire şi înţelegere a unui text. Au fost cât şi cu limitele inventarelor de personalitate
făcute analize asupra accesibilităţii limbajului, de autoevaluare. Examinatorul ar trebui să
atât în cazul OMNI, cât şi pentru OMNI‑IV. înţeleagă pe deplin personalitatea umană şi
Scorul testului de accesibilitate Flesch‑Kincaid tulburările de personalitate. Utilitatea OMNI/
Grade Level (Microsoft Word, 1997) pentru OMNI‑IV depinde de cunoştinţele, abilităţile
OMNI este 4,1. Inventarul are o medie de 8,9 şi experienţa specialistului care interpretează
cuvinte pe propoziţie şi 4,1 caractere pe cuvânt. rezultatele.
Scorul testului Flesch‑Kincaid Grade Level pentru
OMNI‑IV este 4,3, cu o medie de 9 cuvinte pe
propoziţie şi 4,1 caractere pe cuvânt.
Materiale de testare
Este necesar să se ţină cont şi de condiţia OMNI
fizică şi psihologică a individului, înainte de a i Materialele OMNI includ şi acest Manual
se administra OMNI sau OMNI‑IV. Ar trebui ca de specialitate, Broşura testului OMNI şi
inventarele OMNI să fie administrate doar celor un Soft OMNI cu documentaţia aferentă.
care le pot completa corect. Indivizii cu afecţiuni Broşura testului conţine toţi cei 375 de itemi
cognitive severe sau cu limitare intelectuală şi instrucţiunile aferente pentru a marca
este posibil să nu poată oferi o informaţie validă răspunsurile direct în broşură. Broşura testului
atunci când răspund la itemi. La fel se poate conţine o secţiune unde persoana evaluată
întâmpla şi în cazul indivizilor bolnavi fizic şi al poate nota informaţiile demografice de bază.
celor cărora tulburările mentale le pot împiedica După ce persoana evaluată a completat Broşura
sau afecta funcţionarea cognitivă. Acest lucru testului în versiunea creion‑hârtie, evaluatorul
este în mod particular valabil pentru pacienţii introduce răspunsurile în Soft‑ul OMNI. Acest
care suferă de psihoză sau sunt într‑o stare de soft generează un raport care conţine evaluarea
sevraj alcoolic sau narcotic. şi informaţiile esenţiale despre interpretare,
bazate pe răspunsurile persoanei. Manualul

13
soft‑ului este încorporat în program şi poate (b) După ce persoana testată a completat
fi accesat sau printat când se foloseşte soft‑ul. această secţiune, cereţi‑i să citească secţiunea
Manualul poate fi accesat din meniul de cu Instrucţiuni de marcaj, care se află direct
Asistenţă a Soft‑ului OMNI, printr‑un click sub secţiunea Informaţii demografice. Rămâneţi
pe Vizualizare Manual. Este disponibilă şi alături de această persoană până când citeşte
administrarea OMNI on‑screen, cu ajutorul unei instrucţiunile. Astfel, persoana evaluată va
cheiţe de sistem pentru Soft. Pentru mai multe avea oportunitatea, dacă este necesar, să ceară
detalii, consultaţi Manualul Soft‑ului. clarificări asupra instrucţiunilor; (c) Cereţi‑i
persoanei evaluate să se întoarcă la pagina 2 şi
OMNI‑IV să citească instrucţiunile de la începutul paginii.
Asemănător cu OMNI, materialele OMNI‑IV S‑ar putea să fie necesar să evidenţiaţi faptul
includ acest Manual de specialitate, Broşura că testul este împărţit în trei secţiuni separate,
testului OMNI‑IV şi Soft‑ul cu documentaţia fiecare având propriul set de instrucţiuni. Primul
aferentă. Broşura testului conţine toţi cei 210 set de afirmaţii solicită persoanei evaluate să îşi
itemi şi instrucţiunile aferente pentru a marca exprime acordul pentru a oferi răspunsuri care
răspunsurile direct în broşură. Broşura testului să o descrie sau opinii din cursul ultimilor 5 ani.
OMNI‑IV conţine o secţiune în care persoana Următorul set de afirmaţii solicită persoanei
evaluată poate nota informaţiile demografice evaluate să indice cât de des s‑a întâmplat ceva
de bază. După ce persoana evaluată a completat anume în ultimii 5 ani. Ultimul set de afirmaţii
Broşura testului în versiunea creion‑hârtie, chestionează persoana evaluată cu privire
evaluatorul introduce răspunsurile în Soft‑ul la experienţele sale din ultima săptămână
OMNI‑IV. Acest soft generează un raport care (ultimele 7 zile). Examinatorii ar trebui să se
conţine evaluarea şi informaţiile esenţiale familiarizeze cu conţinutul şi locaţia diferitelor
despre interpretare, bazate pe răspunsurile instrucţiuni, înainte de administrarea testului.
persoanei. Manualul soft‑ului poate fi accesat Instrucţiunile de efectuare a versiunii on‑screen
sau printat când se foloseşte soft‑ul. Manualul a OMNI şi OMNI‑IV sunt conţinute în Manualul
poate fi accesat din meniul de Asistenţă a utilizatorului, varianta soft, încorporat în
Soft‑ului OMNI‑IV printr‑un click pe Vizualizare program.
Manual. Este disponibilă şi administrarea Nu există o limită de timp pentru OMNI
OMNI‑IV on‑screen, cu ajutorul unei cheiţe de sau OMNI‑IV, dar majoritatea persoanelor
sistem pentru Soft. Pentru mai multe detalii, pot completa OMNI în circa 90 de minute şi
consultaţi Manualul Soft‑ului. OMNI‑IV în aproximativ 45 de minute. După
ce persoana evaluată a completat inventarul,
Administrare revizuiţi Broşura testului, pentru a vă asigura că
s‑a răspuns la toţi itemii. Dacă există itemi care
Administrarea (testului psihologic) OMNI au rămas fără răspuns, încurajaţi persoana să îi
şi OMNI‑IV conform normelor este esenţială. completeze. Este admisibil să fie omise câteva
Abaterea de la instrucţiunile standard poate întrebări, dar un număr excesiv de itemi lăsaţi
să anuleze validitatea rezultatelor. Ambele necompletaţi va anula rezultatele. OMNI nu ar
instrumente pot fi administrate fie individual, trebui interpretat dacă mai mult de 20 de itemi
fie într‑o şedinţă de grup. După cum am (aproximativ 5%) sunt necompletaţi. Pot exista şi
precizat anterior, este disponibilă şi o versiune cazuri în care persoana evaluată nu a completat
on‑screen a fiecărui instrument, folosindu‑se destui itemi într‑o anumită scală. O scală OMNI
programele de soft respective. Mediul de testare nu ar trebui interpretată, dacă mai mult de 20%
ar trebui să asigure: (a) iluminare potrivită; (b) din itemii scalei sunt lăsaţi necompletaţi. În
lipsa elementelor de distragere a atenţiei; (c) cazul în care acest procent de 20% dintr‑o scală
confidenţialitate. Examinatorii sunt încurajaţi să care corespunde unui factor depăşeşte 5% din
rămână disponibili pentru persoanele evaluate, numărul total de itemi, rezultatele OMNI nu
pentru a răspunde oricărei întrebări care poate sunt interpretabile. O listă completă a scalelor
apărea în timpul administrării testului. OMNI cu numărul de itemi necesari pentru o
Instrucţiunile pentru completarea OMNI interpretare validă este prezentată în tabelul
şi OMNI‑IV (versiunile creion‑hârtie) sunt 2. Soft‑ul OMNI oferă informaţii cu privire la
printate în Broşura testului: (a) Solicitaţi numărul total de itemi omişi (Evaluare itemi
persoanei evaluate să completeze secţiunea omişi) şi, de asemenea, numărul itemilor omişi
cu Informaţiile demografice de pe prima pagină; pe fiecare scală. OMNI‑IV nu ar trebui să fie

14
interpretat dacă mai mult de 10 din numărul Cotare
total de itemi (aproximativ 5%) lipsesc.
Scalele OMNI‑IV, luate individual, nu ar OMNI şi OMNI‑IV pot să fie interpretate
trebui interpretate dacă mai mult de 20% dintre folosind doar Sistemul Soft. Pentru a interpreta
itemi sunt omişi/lăsaţi necompletaţi. Tabelul 2 un inventar OMNI sau OMNI‑IV, introduceţi
conţine o listă completă a scalelor OMNI‑IV şi răspunsurile la itemi, dintr‑un protocol
numărul de itemi necesari pentru o interpretare complet, în soft‑ul corespunzător. Atât OMNI,
validă a fiecărei scale. cât şi OMNI‑IV varianta soft includ Manualul
Softul OMNI‑IV va oferi informaţii cu utilizatorului, care oferă informaţii detaliate
privire la numărul total de itemi omişi (Evaluare cu privire la utilizarea soft‑ului. Soft‑ul nu va
itemi omişi) şi, de asemenea, numărul itemilor genera un raport pentru un protocol cu prea
omişi din fiecare scală. Soft‑ul nu va oferi mulţi itemi omişi.
interpretarea pentru scalele cu prea mulţi itemi
omişi.

Tabelul 2
Itemii necesari pentru o interpretare validă a inventarelor OMNI şi OMNI-IV

Numărul itemilor Itemi necesari pentru o


din scală interpretare validă
Scala de validitate
INRV 9 (itemi perechi) 8 (itemi perechi)
Distresul actual (DA) 22 18

Scale pentru trăsături normale


de personalitate
Scala Estetică până la scala Căldurăa 8 6

Scale pentru tulburări de personalitate


Paranoic (PAR) 14 12
Schizoid (SCH) 16 13
Schizotipal (SCT) 29 24
Antisocial (ANT) 14 12
Borderline (BOR) 32 26
Histrionic (HIS) 17 14
Narcisist (NAR) 28 23
Evitant (EVT) 13 11
Dependent (DEP) 15 12
Obsesiv-compulsiv (OBC) 18 15

Scale pentru evaluarea factorilor


Agreabilitate (AGRE) 70 56
Conştiinciozitate (CONT) 40 32
Extraversiune (EXTR) 99 80
Narcisism (NARC) 73 59
Neuroticism (NEUR) 100 80
Sinceritate (SINC) 32 26
Căutarea de senzaţii (SENZ) 140 112

Notă. INRV= Scala Inconsistenţa răspunsului variabil.


a
Fiecare dintre scalele care măsoară trăsături normale conţine 8 itemi şi fiecare necesită 6 itemi pentru a
putea fi interpretată.

15
3
Interpretare

Soft‑ul OMNI/ OMNI‑IV foloseşte mediile şi Tabelul 3


abaterile standard de la eşantionul de etalonare Caracteristicile demografice ale eşantionului
OMNI şi OMNI‑IV, pentru a transforma de etalonare OMNI/ OMNI-IV
scorurile brute de la OMNI şi OMNI‑IV în cote
T liniare, care au o medie (M) de 50 şi o abatere %
standard (SD) de 10. Eşantionul normativ
OMNI/ OMNI‑IV (tabelul 3) este alcătuit din 1000 Sex
Bărbat 50,0
de subiecţi, selectaţi din cele două eşantioane Femeie 50,0
mai mari folosite în dezvoltarea acestui
instrument. Acest subeşantion a fost selectat Vârstă
18-24 18,4
pentru a aproxima mai bine caracteristicile 25-34 23,3
demografice ale populaţiei Statelor Unite, 35-44 21,4
bazate pe recensământul din 2000 (Biroul de 45-54 13,5
Recensământ, 1996 S.U.A). Etaloanele pe sexe 55-65 10,8
65-74 12,6
pentru Scalele de validitate, pentru Scalele care
măsoară factori, Trăsături normale şi Tulburări de Etnie
personalitate sunt oferite în scopuri de cercetare Alb 76,9
(Anexa B). Soft‑ul nu calculează cotele T, Afro-american 8,0
Hispanic 6,2
folosind normele pe sex. Asiatic 5,5
American nativ 1,3
Scalele care măsoară trăsături normale şi Alte etnii 2,1
factori
Educaţie (Ani de studiu)
Scorurile de la Scalele care măsoară trăsături <12 7,0
normale şi de la Scalele care evaluează factori pot 12 26,8
să fie clasificate pe cinci niveluri, pentru scopuri 13-15 35,4
interpretative. O cotă T sub 35 înseamnă Nivel 16 20,0
>16 10,8
scăzut; o cotă T între 35 şi 44 înseamnă Nivel
Notă: N=1000.
mediu scăzut; o cotă T între 45 şi 55 înseamnă
Nivel mediu; o cotă T între 56 şi 65 înseamnă
Nivel mediu ridicat şi o cotă T egală cu sau mai
mare de 66 înseamnă Nivel ridicat. Cota T egală sau mai mare de 70 indică
faptul că este foarte probabil ca persoana
Scalele tulburărilor de personalitate şi Scalele evaluată să aibă un nivel al tulburării de
de validitate personalitate semnificativ clinic. Tipul sau
Scorurile de la Scalele tulburărilor tipurile de tulburare sunt indicate de scalele
de personalitate pot să fie interpretate la cu scoruri mai ridicate. Scalele de validitate
două niveluri: clinic semnificativ şi clinic sunt interpretate într‑un mod similar. Cota
nesemnificativ. O cotă T sub 70 sugerează că este T egală sau mai mare decât 70 sugerează că
puţin probabil ca persoana evaluată să aibă un anumiţi factori (i.e. stări mentale anormale şi
nivel de tulburare a personalităţii semnificativ inconsistenţă) se poate să fi afectat validitatea
clinic. rezultatelor. Mediile şi abaterile standard
pentru OMNI, bazate pe eşantionul normativ,
sunt prezentate în tabelul 4.

17
Interpretarea Tabelul 4
Media scorurilor brute la scalele OMNI/ OMNI‑IV
Scalelor OMNI şi OMNI‑IV pentru eşantionul de etalonare
Următoarele secţiuni descriu constructele
de personalitate evaluate de scalele OMNI
M SD
şi OMNI‑IV. Aceste descrieri alcătuiesc baza
pentru interpretarea rezultatelor. Scale de validitate
INRV 0,38 0,73
Distres actual (DA) 67,63 21,96
Scalele de validitate
Inconsistenţa răspunsului variabil (INRV) Scale pentru trăsături normale
Scopul acestei scale este să identifice Estetică (ES) 36,86 7,98
inconsistenţa în răspunsurile la itemi, care Ambiţie (AM) 33,89 7,06
ar putea anula rezultatele testelor. Astfel de Anxietate (AN) 29,10 8,24
Asertivitate (AS) 34,36 6,62
inconsistenţe ar putea apărea din neatenţie, 29,10 9,79
Convenţionalitate (CO)
dificultăţi de citire, deteriorare cognitivă Depresie (DE) 25,16 8,59
sau încercări intenţionate de a sabota testul Responsabilitate (RE) 38,56 5,60
cu răspunsuri la întâmplare. Scala măsoară Exaltare (EA) 27,97 8,39
răspunsurile contradictorii la itemii cu un Exhibiţionism (EH) 28,33 8,23
conţinut similar. Scorurile mari la această scală Energie (EN) 34,00 8,39
Flexibilitate (FL) 35,65 7,40
(INRV≥70) pot indica faptul că rezultatele 25,41 7,87
Ostilitate (OS)
testelor sunt fie invalide, fie trebuie interpretate Impulsivitate (IM) 30,10 6,95
cu precauţie. Intelect (IN) 33,04 7,68
Iritabilitate (IR) 28,18 8,96
Distresul actual (DA) Modestie (MO) 33,48 5,71
Spre deosebire de celelalte scale OMNI Irascibilitate (IB) 29,65 7,71
Ordine (OR) 39,08 6,36
şi OMNI‑IV, care măsoară trăsăturile de 20,03 6,41
Indulgenţă faţă de sine (IS)
personalitate prezente în ultimii 5 ani, scala DA Sinceritate (SI) 42,98 7,11
măsoară nivelul la care persoana evaluată a fost Sociabilitate (SO) 32,63 6,74
anxioasă sau depresivă în ultimele 7 zile. Un Independenţă (ID) 36,59 6,01
scor mare la această scală (DA≥70) sugerează Toleranţă (TO) 40,95 7,59
prezenţa unei stări mentale patologice la Încredere (ÎN) 33,95 7,36
Căldură (CĂ) 37,88 6,48
momentul administrării testului, care ar fi
putut crea un artefact la unele scale. Cu cât este Scale pentru tulburări de
mai mare scorul la scala DA, cu atât este mai personalitate
probabil ca starea actuală a persoanei evaluate Paranoid (PAR) 21,14 5,07
să fi influenţat unele răspunsuri. Rezultatele Schizoid (SCH) 20,25 4,77
Schizotipal (SCT) 23,72 5,15
unui test cu scoruri DA mari trebuie interpretate
Antisocial (ANT) 15,30 4,26
ţinând cont de acest lucru. Ideal ar fi ca OMNI 21,38 6,34
Borderline (BOR)
şi OMNI‑IV să fie readministrate atunci când Histrionic (HIS) 27,85 5,71
nivelul de suferinţă al persoanei evaluate va fi Narcisist (NAR) 31,16 5,22
mai puţin pronunţat. Evitant (EVT) 20,45 6,28
Dependent (DEP) 19,10 5,95
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 25,37 5,56
Scalele care evaluează trăsăturile normale
de personalitate Scale pentru factori
Esenţa fiecăreia dintre cele 25 de trăsături Agreabilitate (AGRE) 317,79 47,44
normale de personalitate din OMNI este Conştiinciozitate (CONT) 171,13 19,90
descrisă mai jos: Extraversiune (EXTR) 488,66 51,43
Narcisism (NARC) 256,65 42,24
Neuroticism (NEUR) 287,07 59,92
Estetică (ES) Deschidere spre experienţă (DESC) 145,86 22,94
Persoanele care obţin un scor mare tind să Căutare de senzaţii (SENZ) 392,24 70,82
aprecieze pictura, sculptura, stilul şi frumuseţea
naturală. Este puţin probabil ca persoanele care Notă. N=1000. INRV = Scala Inconsistenţa răspunsului
obţin un scor scăzut să manifeste interes pentru variabil.
operele de artă şi frumuseţea naturală.

18
Ambiţie (AM) un clinician cu acces la surse suplimentare de
Persoanele care obţin un scor mare tind informaţie.
să se străduiască să realizeze mai mult decât
ceilalţi şi nu vor să fie priviţi ca fiind doar Responsabilitate (RE)
persoane de nivel mediu. Persoanele care obţin Persoanele care obţin un scor mare la această
un scor mai mic tind să aibă o lipsă de iniţiativă scală au un simţ crescut al responsabilităţii,
şi motivaţie, nu doresc să‑i impresioneze pe care se distinge mai ales prin sârguinţă şi
ceilalţi cu realizările lor. perseverenţă la locul de muncă. Sunt de obicei
persoane statornice, demne de încredere şi
Anxietate (AN) conştiincioase. Persoanele cu un scor scăzut la
Persoanele cu un scor mare au de obicei această scală sunt de obicei lipsite de seriozitate,
tendinţa de a fi mai temătoare şi îngrijorate. hotărâre, răbdare şi dăruire.
Adesea se simt agitate, tensionate, iritate şi
nervoase, uneori fără niciun motiv evident. Exaltare (EA)
Persoanele cu un scor scăzut la această scală Persoanele care obţin un scor mare la această
sunt de obicei calme, relaxate, liniştite şi nu scală se plictisesc uşor şi sunt nemulţumite de
sunt preocupate de eventualele probleme/ monotonie şi rutină. Caută varietate şi stimulare,
ghinioane. Scala nu este construită pentru senzaţii tari şi se angajează în comportamente
diagnosticarea tulburărilor de anxietate, proces riscante. Persoanele care obţin un scor scăzut
care necesită un clinician care are acces la surse sunt mulţumite cu o existenţă previzibilă şi
suplimentare de informaţie. tind să evite activităţile care sunt riscante sau
potenţial periculoase.
Asertivitate (AS)
Persoanele care obţin un scor ridicat la Exhibiţionism (EH)
această scală sunt înclinate spre a‑şi exprima Persoanele care obţin un scor mare la
părerea, dezacordul faţă de ceilalţi şi spre a‑şi această scală se folosesc adesea de aspectul fizic
proteja drepturile. De obicei, ei preferă să dea şi de comportament pentru a atrage atenţia
ordine mai degrabă decât să le primească. asupra lor. De asemenea, apreciază când ies în
Persoanele care obţin un scor scăzut rareori evidenţă în mulţime. Persoanele care obţin un
tind să nu fie de acord sau să se certe cu ceilalţi scor mic niciodată nu se chinuie să atragă atenţia
sau să îşi ceară drepturile. Nu au înclinaţii să şi sunt mulţumite dacă nu sunt observate.
dea ordine sau să le comande celorlalţi.
Energie (EN)
Convenţionalitate (CO) Un scor mare indică în general un nivel
Persoanele care obţin un scor mare aderă ridicat de activare şi o nevoie de a fi mereu
în general la valori tradiţionale, de obicei valori ocupat(ă). Persoanele cu un scor scăzut au
sociale conservatoare. Persoanele care obţin un tendinţa să fie inactive, letargice şi să obosească
scor scăzut tind să pună sub semnul întrebării uşor.
valorile tradiţionale şi să provoace status quo.
În interpretarea acestei scale, trebuie să se ţină Flexibilitate (FL)
cont de originea culturală a persoanei evaluate Persoanele care obţin un scor ridicat la
(Asociaţia Americană de Psihologie, 1993), această scală se adaptează mult mai uşor şi sunt
deoarece normele pentru această scală reflectă receptive la schimbare. Persoanele cu un scor
părerile contemporane americane. scăzut tind să fie rigide, ferme şi încăpăţânate.

Depresie (DE) Ostilitate (OS)


Persoanele care obţin un scor mare la Persoanele care obţin un scor ridicat au
această scală sunt mai predispuse la nefericire, tendinţa să‑i critice, să‑i înjosească şi să‑i
descurajare şi pesimism, deseori însoţite de jignească pe ceilalţi. Persoanele care obţin
o stimă de sine scăzută. Persoanele care obţin un scor mic sunt de obicei persoane plăcute,
un scor scăzut au o părere bună despre ele şi omenoase, fără să aibă tendinţa de a‑i duşmăni
despre viaţa pe care o trăiesc. În general, se pe ceilalţi.
bucură de viaţă şi sunt optimiste. Scala nu este
construită pentru a identifica sindroame clinice
de depresie. Pentru aceasta, este nevoie de

19
Impulsivitate (IM) comportamentului, cum ar fi: mâncatul, băutul,
Persoanele care obţin un scor mare la sexul şi cheltuitul. Persoanele care obţin un
această scală tind să acţioneze impulsiv, fără scor scăzut sunt, de obicei, foarte controlate,
anticipare sau planificare, câteodată într‑un disciplinate şi mai niciodată nu‑şi permit
mod nechibzuit. Persoanele care obţin un comportamente excesive sau inadecvate.
scor mic sunt în general grijulii şi chibzuite.
Tind să exercite control şi să se gândească la Sinceritate (SI)
consecinţele acţiunilor lor. Persoanele care obţin un scor mare vorbesc
despre ceilalţi într‑un mod sincer şi deschis, fără
Intelect (IN) să fie cu două feţe sau manipulative. Persoanele
Persoanele care obţin un scor mare la care obţin un scor mic sunt înşelătoare, nesincere
această scală etalează, în general, o curiozitate şi se folosesc de ceilalţi sau îi exploatează pe
intelectuală şi manifestă interes în căutarea ceilalţi.
cunoaşterii. Persoanele cu scor scăzut nu sunt,
de obicei, nici studioase, nici interesate de Sociabilitate (SO)
lumea ideilor. Scala nu măsoară capacitatea Persoanele care obţin un scor mare caută şi
intelectuală per se, dar cele două coexistă deseori apreciază compania oamenilor, le face plăcere
la aceeaşi persoană. să stea de vorbă cu ei, atât individual, cât şi
în grupuri. Persoanele cu un scor scăzut au
Iritabilitate (IR) tendinţa de a fi mai distante, rezervate şi retrase
Este probabil ca persoanele care obţin un din punct de vedere social.
scor mare la această scală, să fie nerăbdătoare şi
uşor iritabile. Deseori au o toleranţă scăzută la Independenţă (ID)
frustrare. Furia lor nu este neapărat direcţionată Persoanele cu un scor mare se descurcă
către alţi oameni, cum este în cazul celor cu un de obicei cu cerinţele vieţii de zi cu zi, fără să
scor ridicat la scala Ostilitate. Persoanele cu un ceară frecvent ajutor, sfaturi sau încurajări de la
scor scăzut sunt de obicei răbdătoare şi nu se ceilalţi. Persoanele care obţin un scor scăzut au
irită uşor. tendinţa de a fi neajutorate şi se bazează excesiv
pe ceilalţi pentru asistenţă şi încurajări.
Modestie (MO)
Persoanele care obţin un scor mare la această Toleranţă (TO)
scală sunt de obicei umile, nepretenţioase şi Persoanele care obţin un scor mare sunt
modeste. Un scor scăzut înseamnă că aceste deschise, respectă diversitatea culturală şi
persoane sunt lăudăroase, îngâmfate şi alte stiluri de viaţă. Persoanele care obţin un
orgolioase. scor scăzut sunt deseori intolerante faţă de
diversitate şi faţă de alte puncte de vedere. Pot
Irascibilitate (IB) să fie persoane fanatice şi pline de prejudecăţi.
Persoanele care obţin un scor mare la
această scală sunt instabile emoţional, adică Încredere (ÎN)
sunt predispuse la schimbări frecvente, Persoanele cu un scor ridicat cred de obicei
uneori scurte sau inexplicabile, de dispoziţie. în bunătatea fundamentală şi în sinceritatea
Persoanele care obţin un scor mic etalează doar oamenilor. Persoanele cu un scor scăzut pot
fluctuaţii normale şi justificabile de dispoziţie. fi foarte circumspecte şi suspicioase faţă de
intenţiile celorlalţi.
Ordine (OR)
Persoanele care obţin un scor mare la această Căldură (CĂ)
scală sunt de obicei ordonate, meticuloase Persoanele care au un scor mare sunt
şi organizate. Tind să fie conştiincioase şi afectuoase, înţelegătoare şi se ataşează
perfecţioniste. Persoanele care obţin un scor emoţional foarte uşor. Persoanele cu un scor
scăzut sunt predispuse la neatenţie, neglijenţă scăzut tind să fie detaşate din punct de vedere
şi sunt dezorganizate. emoţional, nepăsătoare şi nu foarte afectuoase.

Indulgenţă faţă de sine (IS)


Este probabil ca persoanele care obţin un
scor mare să aibă un autocontrol scăzut asupra

20
Scalele care evaluează tulburările de trebuie să interacţioneze mult cu alte persoane.
personalitate Comportamentul lor este rece, detaşat şi
Scalele tulburărilor de personalitate măsoară impasibil şi de obicei nu reacţionează într‑un
trăsăturile dezadaptative de personalitate care mod observabil la critici sau laude.
deseori cauzează distres sau o deteriorare
semnificativă a funcţionării sociale şi Schizotipal (SCT)
profesionale. Aceste trăsături patologice tind Aceste persoane nu au prieteni apropiaţi şi
să fie adânc înrădăcinate, rigide şi deseori confidenţi. Sunt neliniştiţi în situaţii sociale şi
exprimate într‑o categorie largă de situaţii nu se simt în largul lor. Acelaşi lucru se întâmplă
sociale şi personale. Itemii Scalelor tulburărilor şi când devin mai familiari cu o persoană. Nu se
de personalitate au la bază categoriile de pe simt aşa din cauză ca s‑ar simţi inferiori, ci din
Axa II din DSM‑IV (Asociaţia Americană de cauza suspiciunii lor şi a temerii de a fi răniţi.
Psihiatrie, 1994), acestea fiind transformate Conştiinţa de sine îi face să creadă că oamenii
în dimensiuni ale personalităţii, pornind de sunt în mod special interesaţi de persoana lor sau
la criteriile de diagnostic. Fiecare persoană vorbesc despre ei. Reacţiile lor emoţionale sunt
se poate situa undeva pe aceste dimensiuni, restrânse sau nepotrivite, iar comportamentul
indiferent dacă depăşeşte sau nu pragul necesar lor este deseori excentric sau ciudat. Aceste
pentru punerea unui diagnostic. Aceste scale, persoane tind să fie superstiţioase şi să aibă
singure, nu pot fi folosite pentru diagnosticarea convingeri neobişnuite, care le influenţează
psihologică a unei tulburări de personalitate. comportamentul. La fel şi gândirea lor tinde să
Totuşi, o cotă T foarte mare la una dintre scale fie ciudată, discursul poate fi vag, metaforic sau
(T≥70), creşte probabilitatea ca o persoană să stereotipic. Uneori au experienţe perceptuale
aibă tulburarea evaluată de scala respectivă. neobişnuite sau iluzii fiziologice.
Un diagnostic formal, categorial, ar avea nevoie
de discernământul unui clinician cu experienţă Antisocial (ANT)
şi cu acces la alte surse de informaţie, inclusiv Persoanele cu Tulburare de personalitate
o examinare a stării mentale prezente a antisocială sunt dure şi indiferente faţă de
pacientului şi o trecere în revistă a istoriei sentimentele şi drepturile celorlalţi. Sunt
personale şi psihiatrice. Comportamentul tipic impulsive, imprudente şi iresponsabile. Sunt
asociat scorurilor mari de pe fiecare din Scalele predispuse la confruntări fizice şi pot fi violente
tulburărilor de personalitate este descris mai jos: câteodată. Deseori fac abuz de alcool şi droguri
şi sunt, în mod frecvent, angrenate în acte
Paranoid (PAR) ilegale. De obicei, nu reuşesc să fie consecvente
Persoanele cu această tulburare nu au într‑un loc de muncă, chiar şi atunci când
încredere în oameni şi trec prin viaţă aşteptând există disponibilitate, şi îşi neglijează obligaţiile
să fie abuzate sau păgubite. Sunt suspicioase financiare. Aceste persoane pot să fie dezinvolte
şi predispuse să interpreteze greşit remarci şi se folosesc de un farmec fals pentru a‑i înşela
inofensive şi evenimente benigne. Percep pe ceilalţi. Nu se simt vinovate, sunt lipsite
atacuri cu privire la caracterul şi reputaţia de remuşcări şi caută justificări sau mint în
lor care nu sunt cu uşurinţă evidente pentru privinţa comportamentului inadecvat. Nu par
ceilalţi. Aceasta ar putea să le înfurie şi să le să înveţe din experienţe, iar comportamentul
determine să riposteze. Este posibil să pună la lor antisocial, într‑o formă sau alta, este de
îndoială, fără justificare, loialitatea prietenilor şi obicei evident încă din copilărie.
cunoscuţilor şi inclusiv fidelitatea soţului/soţiei
sau a partenerului sexual/partenerei sexuale. Borderline (BOR)
Aceste persoane sunt certăreţe, sarcastice, Persoanele cu Tulburare de personalitate
dificil de înţeles şi deseori răzbunătoare. borderline prezintă un pattern de a forma
relaţii intense şi furtunoase în care alternează
Schizoid (SCH) aprecierea şi dispreţuirea aceleiaşi persoane. Au
Persoanele cu Tulburare de personalitate o imagine de sine inconsistentă, care se reflectă
schizoidă sunt singuratice şi păstrează totul în incertitudinea faţă de anumite probleme cum
pentru ele. Nu au prieteni apropiaţi şi nu par ar fi: valorile lor, alegerea profesiei, orientarea
să se bucure de intimitate sau să simtă nevoia sexuală şi alegerile în relaţiile de prietenie. Pot
de a întreţine relaţii sexuale. Preferă activităţile fi ca nişte cameleoni, asumându‑şi atributele
solitare şi de obicei îşi aleg meserii în care nu sau personalitatea celui/celei în compania

21
căruia/căreia se află la un moment dat. Evitant (EVT)
Dispoziţia acestor persoane este instabilă şi Persoanele cu acest tip de tulburare
adesea schimbătoare de la o zi la alta sau de la de personalitate se percep incompetente,
oră la oră, de obicei ca reacţie la un eveniment respingătoare şi inferioare. Din acest motiv,
din viaţa lor. În mod frecvent, manifestă o furie ele evită situaţiile interpersonale, nu din cauza
intensă sau neadecvată şi întâmpină dificultăţi lipsei de interes sau de dorinţă, ci pentru a nu fi
în a‑şi controla mânia. Trăiesc sentimente stânjenite, ridiculizate sau respinse. Din aceleaşi
cronice de deşertăciune şi se angajează în motive sunt moderate sau inhibate în relaţiile
comportamente impulsive şi autodăunătoare, intime sau apropiate. Când fac cunoştinţă cu
cum ar fi: mâncatul compulsiv, consumul de cineva, persoanele evitante sunt mai tăcute sau
alcool sau abuzul de droguri, jocurile de noroc, mai precaute decât de obicei şi sunt dispuse să
cheltuielile nechibzuite şi activitatea sexuală, interacţioneze cu acea persoană doar dacă sunt
fără a ţine cont de consecinţe. Aceste persoane convinse că o să fie apreciate. Sunt nehotărâte
sunt predispuse la tentative sau gesturi de suicid când vine vorba de asumarea unor riscuri
şi la un comportament de automutilare, cum ar personale sau implicarea în activităţi noi care
fi tăieturi sau arsuri intenţionate. Fac gesturi ar putea să se dovedească a fi stânjenitoare.
disperate pentru a evita abandonul real sau
imaginar. În perioade de stres, pot să trăiască Dependent (DEP)
episoade pasagere de depersonalizare severă Aceste persoane sunt pasive, neajutorate
sau derealizare, precum şi idei paranoide. şi depind de ceilalţi. Întâmpină dificultăţi în
luarea unor decizii zilnice, dacă nu primesc
Histrionic (HIS) o cantitate excesivă de sfaturi sau încurajări
Aceste persoane au nevoie să fie în centrul şi se bazează pe ceilalţi pentru a lua deciziile
atenţiei. Se folosesc de aspectul fizic pentru a importante în viaţă în locul lor. Întâmpină
atrage atenţia asupra lor şi tind să flirteze şi dificultăţi în a iniţia activităţi sau a face ceva de
să fie provocatoare. Deseori sunt ostentative, una singură. Aceasta se datorează mai degrabă
dramatice şi teatrale. Totuşi, etalarea lipsei de încredere în sine şi sentimentului de
entuziasmului şi a emoţiilor este frivolă şi incompetenţă, decât lipsei de motivaţie sau
superficială. Sunt sugestibile şi uşor influenţate energie. Se simt incomode sau neajutorate
de ceea ce se întâmplă în jurul lor pe moment. când sunt singure, au o teamă nefondată că vor
Deseori exagerează şi se exprimă într‑un mod rămâne singure şi vor fi nevoite să‑şi poarte
general şi vag, fără să dea detalii sau amănunte. singure de grijă. Îngrijorarea lor în privinţa
Cred că relaţiile lor sunt mai profunde şi mai abandonului le face să fie supuse şi reticente
intime decât sunt în realitate. în a‑i contrazice pe ceilalţi. Este posibil să se
ofere să facă lucruri neplăcute pentru a intra în
Narcisist (NAR) graţiile cuiva. Când se încheie o relaţie, apare
Persoanele cu Tulburare de personalitate nevoia urgentă de a o înlocui cu una nouă.
narcisistă îşi dau exagerat de multă importanţă,
lucru care uneori se reflectă într‑un Obsesiv‑Compulsiv (OBC)
comportament arogant şi dispreţuitor. Au o Este probabil ca persoanele cu această
nevoie excesivă de admiraţie şi recunoaştere, tulburare de personalitate să fie foarte
fiind convinse că sunt speciale, unice şi demne disciplinate, organizate şi cu o predispoziţie
de invidiat. Sunt invidioase pe alţii şi preferă să pentru planificare atentă. Sunt preocupate
se asocieze cu cei faimoşi şi puternici, pentru de detalii atât de mult, încât pierd din vedere
a‑şi spori propria valoare. Pot să‑i subestimeze scopul final al activităţii pe care o desfăşoară.
şi să‑i subaprecieze pe ceilalţi pentru a‑şi mări Nevoia lor de perfecţiune le reţine sau le
propria valoare. Aşteaptă un tratament special, împiedică semnificativ în definitivarea
privilegiat şi pretind ca solicitările lor să fie proiectelor şi este adesea asociată cu verificarea
respectate întocmai. Le lipseşte empatia, ignoră excesivă. Sunt încăpăţânate şi reticente în
nevoile şi sentimentele altora şi sunt predispuse a delega sarcini, cu excepţia situaţiei când
să se folosească şi să‑i exploateze pe ceilalţi. aceste sarcini sunt îndeplinite întocmai cum le
Sunt intolerante la critică şi se simt înjosite. De prescriu ele. Sunt foarte devotate muncii, chiar
obicei trăiesc o viaţă de vis concentrată pe faimă, şi fără să fie obligate la aceasta din punct de
succes, putere, strălucire şi iubire perfectă. vedere economic, astfel încât adesea au foarte
puţin timp sau chiar deloc pentru relaţiile de
prietenie sau pentru activităţile de voie. De Extraversiune (EXTR)
obicei, sunt excesiv de meticuloase, scrupuloase Acest factor măsoară preferinţa unei
şi rigide în privinţa regulilor morale şi de etică. persoane de a fi în preajma oamenilor şi de
Au înclinaţia de a fi avare şi reticente în a arunca a‑i angrena în discuţii atât individual, cât şi în
obiecte fără valoare, chiar şi când acestea nu au grup. Persoanele cu un scor mare dau dovadă
nicio valoare sentimentală. Pot să pară limitate de căldură sufletească şi sunt dispuse să se
emoţional, excesiv de controlate şi formale sau ataşeze emoţional de alţii. Cele cu scor mic sunt
false în comportament. adesea distante, rezervate, preferă singurătatea
şi nu manifestă, în mod natural, cordialitate sau
Scalele care evaluează factori afecţiune.
Analiza factorială este o metodă statistică
folosită pentru a simplifica sau condensa Narcisism (NARC)
reţeaua de relaţii dintre mai multe variabile. S‑a Persoanele cu un scor mare pe acest factor
făcut analiză factorială pentru cele 25 de Scale sunt în general încrezute şi este probabil
care măsurau trăsături normale de personalitate şi să fie arogante, lăudăroase şi îngâmfate.
pentru cele 10 Scale care evaluează tulburările de Sunt ambiţioase, au o nevoie excesivă de
personalitate, pentru a obţine un număr mai mic admiraţie, se cred unice şi consideră că merită
de variabile sau trăsături mai generale decât un tratament special. Sunt adesea lipsite de
cele măsurate de fiecare scală individuală. empatie şi indiferente faţă de ceilalţi. Tind să
Aceasta nu doar le asigură utilizatorilor OMNI fie false şi să se folosească de ceilalţi sau să‑i
un set restrâns de descrieri mai generale, dar exploateze. Persoanele cu un scor scăzut sunt
formează, de asemenea, şi o punte înspre modeste, nepretenţioase, sincere şi sensibile
literatura de specialitate a analizei mai faţă de nevoile celorlalţi. Este puţin probabil ca
extinse asupra personalităţii. În urma analizei aceste persoane să fie exigente sau excesiv de
factoriale, s‑au obţinut şapte factori, dintre ambiţioase.
care cinci sunt asemănători cu cei menţionaţi
în studiile de specialitate sub denumirea de Neuroticism (NEUR)
„modelul Big Five” (Wiggins, 1996). Chiar dacă Persoanele cu un scor mare la acest
şi compoziţia şi numele factorilor din Big Five au factor prezintă adesea simptome şi semne de
variat oarecum de la un cercetător la altul, le‑am inadaptare emoţională şi socială, în special
identificat în OMNI cu denumirile care sunt cele anxietate, depresie, labilitate emoţională, lipsă
mai cunoscute în prezent. Analiza factorială de energie, dependenţă şi anxietate socială.
dezvăluie şi prezenţa a doi factori adiţionali în Persoanele cu un scor scăzut la această scală sunt
OMNI, pe care i‑am numit Narcisism şi Căutare de obicei fericite, relaxate, stabile emoţional,
de senzaţii. Tabelul 5 enumeră numele factorilor independente, active şi adaptate social.
şi scalele care îi conţin. În continuare, sunt
descrise cele şapte scale care măsoară factori. Deschidere (DESC)
Acest factor măsoară gradul în care
Agreabilitate (AGRE) o persoană este receptivă, deschisă spre
Persoanele cu scor mare la acest factor sunt experienţă. Persoanele care au un scor mare
de obicei calme şi nu îi jignesc pe ceilalţi. Sunt, de respectă perspectivele şi opiniile celorlalţi. Sunt
asemenea, flexibile, adaptabile şi încrezătoare. receptive la idei noi, tolerante faţă de diversitate
Persoanele cu un scor mic au o înclinaţie spre şi comportamente sociale neconvenţionale.
a fi ostile, certăreţe, încăpăţânate, uşor de iritat Totodată, este probabil să aibă interese
şi predispuse la anxietate, irascibilitate şi stări intelectuale şi estetice. Persoanele cu un scor
depresive. scăzut sunt adesea lipsite de receptivitate la
noutate şi inflexibile în aderenţa lor la valorile
Conştiinciozitate (CONT) sociale tradiţionale. Sunt adesea dogmatice şi
Această scală măsoară gradul în care o câteodată au înclinaţii fanatice şi prejudecăţi. De
persoană este de încredere, responsabilă, asemenea, tind să nu fie interesate de subiecte
hotărâtă, ambiţioasă, organizată, perseverentă intelectuale sau culturale.
şi muncitoare. Persoanele cu un scor mic tind
să nu inspire încredere, să fie iresponsabile, Căutare de senzaţii (SENZ)
neglijente, schimbătoare şi neserioase. Acest factor se referă la tendinţa de a căuta
exaltare, stimulare şi senzaţii tari. Persoanele

23
24
Tabelul 5
Compoziţia Scalelor care măsoară factori din OMNI

Scale care măsoară factori


Agreabilitate Conştiinciozitate Extraversiune Narcisism Neuroticism Deschidere spre Căutare de senzaţii
(AGRE) (CONT) (EXTR) (NARC) (NEUR) experienţă (SENZ)
(DESC)
Anxietate (AN)a Ambiţie (AM) Sociabilitate (SO) Ambiţie (AM) Anxietate (AN) Estetică (ES) Exaltare (EA)
Depresie (DE)a Responsabilitate (RE) Încredere (ÎN) Asertivitate (AS) Depresie (DE) Convenţionalitate (CO)a Impulsivitate (IM)
a
Flexibilitate (FL) Ordine (OR) Căldură (CĂ) Exhibiţionism (EH) Energie (EN) Intelect (IN) Indulgenţă faţă de sine (IS)
Ostilitate (OS)a Obsesiv‑Compulsiv (OBC) Evitant (EVT)a Modestie (MD)a Irascibilitate (IB) Toleranţă (TO) Antisocial (ANT)
a a a a
Iritabilitate (IR) Obsesiv‑Compulsiv (OBC) Sinceritate (SN) Independenţă (ID) Borderline (BOR)
Irascibilitate (IB)a Paranoid (PAR)a Histrionic (HIS) Evitant (EVT) Histrionic (HIS)
a
Încredere (ÎN) Schizoid (SCH) Narcisist (NAR) Borderline (BOR) Narcisist (NAR)
Paranoid (PAR)a Schizotipal (SCT)a Dependent (DEP) Schizotipal (SCT)

a
Scala are saturaţie negativă în factor.
care obţin un scor mare se plictisesc repede şi au prea mulţi itemi omişi. De notat faptul
sunt predispuse la un comportament aventuros, că scorul la Itemii omişi poate să difere de
activ, impulsiv şi riscant. Uneori sunt indulgente suma tuturor itemilor omişi din fiecare
cu propria persoană şi sunt mai predispuse să scală, din cauza suprapunerii unor itemi pe
se angajeze într‑un comportament antisocial scale.
decât o persoană obişnuită. Persoanele cu 2. Examinarea celor două Scale de validitate.
un scor scăzut au înclinaţia de a nu simţi Validitatea unui rezultat la test ar trebui
nevoia de exaltare şi preferă liniştea şi pacea. să fie pusă sub semnul întrebării, dacă
Sunt precaute şi evită activităţile riscante. De există o cotă T egală cu sau mai mare decât
asemenea, tind să fie controlate şi disciplinate. 70 la Scala INRV. Chiar dacă testele cu o
cotă T între 65‑69 la Scala INRV nu sunt
neapărat invalide, încrederea în rezultate
Itemii critici trebuie să fie mai mică. Următorul pas
Anumiţi itemi din OMNI şi OMNI‑IV au este evaluarea scalei Distres actual (DA).
fost construiţi ca itemi critici. Ei atenţionează Un scor DA maxim nu anulează neapărat
expertul care utilizează testul în legătură cu testul. Un scor foarte mare (T≥70) indică
prezenţa unor comportamente specifice, care faptul că persoana evaluată a declarat că a
nu sunt neapărat dezvăluite în interpretarea trăit un număr semnificativ de simptome
individuală a fiecărei scale. Am selectat itemii de anxietate şi/sau depresie pe parcursul
care păreau să aibă o importanţă clinică ultimei săptămâni. În anumite cazuri, acest
semnificativă şi era, de asemenea, probabil să lucru poate să introducă un artefact care ar
necesite o atenţie imediată. Chiar dacă itemii distorsiona scorurile la anumite scale. Un
luaţi individual prezintă de obicei mai puţină scor foarte mare la scala DA ar trebui să
încredere decât scalele în întregime, confirmarea pună în alertă persoana care interpretează
comportamentului descris în itemii critici ar testul, mai ales dacă rezultatele generale ale
putea să indice un motiv de îngrijorare imediată. testului par să fie în dezacord cu alte surse
Itemii sunt grupaţi în următoarele categorii: (a) de informare. Scala DA este, de asemenea,
Comportament suicidar şi autovătămare; (b) Abuz un indicator util al stării de anxietate sau
de substanţe; (c) Tulburări de dispoziţie şi anxietate; depresie în care persoana evaluată se poate
(d) Lipsă de onestitate. Itemii critici sunt incluşi afla. Indiferent de scorul obţinut, scala DA
în raportul de interpretare. nu trebuie folosită pentru a sugera prezenţa
unei tulburări de anxietate, a unui sindrom
Procesul de interpretare depresiv sau a altei tulburări mentale.
3. După trecerea în revistă a celor două
Interpretarea OMNI şi OMNI‑IV este Scale de validitate, următorul pas este
abordată cel mai bine urmărind o serie de paşi. examinarea celor 25 de Scale care evaluează
Interpretarea OMNI‑IV presupune aceiaşi paşi trăsăturile normale de personalitate, care oferă
ca şi cei pentru OMNI, cu excepţia menţiunilor informaţii despre o categorie de trăsături de
de la Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate specifice. Patternul mărimilor
personalitate şi de la Scalele care măsoară factori. acestor scale serveşte la evidenţierea
Paşii pentru interpretare sunt după cum trăsăturilor distinctive ale personalităţii
urmează: individului, incluzând experienţele emo-
1. Se verifică dacă persoana evaluată a omis ţionale ale acestuia, relaţiile interpersonale,
atât de mulţi itemi (vezi tabelul 2), încât controlul impulsurilor, valorile şi stilul
întregul test sau scalele din care aceştia fac comportamental.
parte pot să nu fie valide. Persoana evaluată 4. Următorul lucru care trebuie luat în
poate să omită câţiva itemi, fie pentru considerare ar fi rezultatele la Scalele
că îi consideră prea sensibili, fie pentru tulburărilor de personalitate. Aceste 10 scale
a ascunde un anumit comportament. pot evidenţia dovada oricărei deviaţii
Raportul de interpretare va oferi informaţii semnificative a personalităţii celui evaluat.
despre numărul total de itemi omişi (a Ele se bazează pe criteriile de diagnostic
se vedea scorul la Itemi omişi) şi despre ale tulburărilor de personalitate din
numărul de itemi omişi la fiecare scală, în DSM‑IV. Chiar dacă aceste criterii se
Tabelul cu sinteza scorurilor. Soft‑ul nu va referă de obicei la un comportament care
genera raportul pentru protocoalele care se află pe un continuum, sistemul de

25
clasificare este unul categorial şi constă şi interpretări pentru fiecare cotă T, precum şi
în tipuri de personalitate patologică. o listă cu răspunsurile la Itemii critici. Un tabel
Descrierile despre OMNI şi OMNI‑IV suplimentar, unde scalele sunt organizate
sunt bazate pe prototipuri sau cazuri în funcţie de factorul pe care îl măsoară, este
exemplare de persoane, care au majoritatea inclus în Raportul de interpretare OMNI. Raportul
caracteristicilor unei anumite tulburări. de interpretare OMNI‑IV include un tabel şi un
Din cauza complexităţii comportamentului grafic cu scorurile Scalelor de validitate şi ale
uman şi a imperfecţiunilor oricărui sistem celor care măsoară tulburări de personalitate.
de clasificare categorială a patologiei, Asemănător cu Raportul de interpretare OMNI,
cercetările au demonstrat, în mod repetat, Raportul de interpretare OMNI‑IV include, de
că nu este deloc neobişnuit ca anumiţi asemenea, interpretări ale cotei T pentru fiecare
oameni să aibă mai mult decât un tip dintre scală individuală şi o listă cu răspunsurile la
cele 10 tipuri de tulburări de personalitate Itemii critici.
din DSM‑IV (Tyrer, 1995). Aşadar, este de
aşteptat ca OMNI şi OMNI‑IV să poată Exemple de cazuri
sugera prezenţa mai multor tulburări de
personalitate la aceeaşi persoană. Uneori, Sunt prezentate două cazuri ca exemple
pot apărea inconsistenţe la nivelul unor ilustrative ale Rapoartelor de interpretare produse
detalii care descriu astfel de persoane. Când de către Sistemele Soft OMNI şi OMNI‑IV.
se întâmplă acest lucru, ar trebui să se revină
la Scalele care evaluează trăsăturile normale de Exemplul de caz 1
personalitate şi la Scalele care măsoară factori. Dl. H, în vârstă de 44 de ani, director
Aceste surse suplimentare de informaţie de publicitate, a fost recomandat pentru
despre personalitate vor folosi deseori psihoterapie ambulatorie de către medicul său
la rezolvarea inconsistenţelor cu privire de familie. Dl. H acuza probleme în căsnicie
la anumite detalii despre deviaţiile de la şi anxietate excesivă. Spune că starea de
normalitate atribuite persoanei evaluate. anxietate are legătură cu dificultăţile pe care
5. Urmează interpretarea Scalelor care le‑a întâmpinat recent la locul de muncă. Dl. H
măsoară factori. Aceste scale oferă descrieri a negat orice alte simptome şi a afirmat că este
generale despre personalitatea individului. dornic să înceapă terapia. S‑a administrat OMNI
Integrează şi rezumă informaţia de la pentru a obţine informaţii mai detaliate despre
Scalele care evaluează trăsăturile normale de aspectele personalităţii care ar putea contribui
personalitate şi de la Scalele tulburărilor de la dificultăţile actuale şi care ar putea afecta
personalitate, care ar trebui consultate pentru terapia. Raportul de interpretare a Inventarului de
informaţii mai detaliate şi mai precise. personalitate OMNI este prezentat în figura 1.
6. În final, se interpretează Itemii critici, în
vederea obţinerii oricăror informaţii de Exemplul de caz 2
importanţă clinică. D‑na O, în vârstă de 25 de ani, a fost recent
internată într‑un spital de psihiatrie din cauza
Sistemul soft OMNI şi OMNI‑IV facilitează unei depresii puternice şi a comportamentului
procesul de interpretare. Ambele sisteme suicidar. Ea a acuzat dificultăţi de relaţionare de
soft generează un raport care reprezintă baza durată şi inabilitatea de a‑şi menţine o slujbă.
evaluării personalităţii individului. Raportul Echipa de tratament a decis administrarea
de interpretare OMNI include tabele şi grafice OMNI‑IV, pentru a obţine o înţelegere mai
cu scorurile brute şi cotele T pentru Scalele de completă a dificultăţilor de personalitate care
validitate, Scalele care evaluează trăsăturile normale ar putea să contribuie la problemele ei. Raportul
de personalitate, Scalele tulburărilor de personalitate de interpretare a Inventarului tulburării de
şi Scalele care măsoară factori. Raportul include personalitate OMNI‑IV este prezentat în figura 2.

26
Inventarul de personalitate OMNI
Raport de interpretare a rezultatelor

Dr. Armand W. Loranger


şi
Echipa PAR

Datele clientului

Nume: Dl. H Etnie: Caucazian/Alb


ID#: 100 Stare civilă: Căsătorit
Data testării: 23/07/2001 Educaţie: 16 ani
Data naşterii: 14/05/1957 Ocupaţie: Director Publicitate
Vârstă: 44
Sex: Masculin

Folosirea acestui raport necesită o înţelegere completă a Inventarului de


personalitate OMNI şi a interpretării acestuia, a aplicaţiilor clinice şi a limitărilor,
după cum sunt prezentate în Manualul de specialitate OMNI. Raportul conţine
scoruri brute şi standardizate la scalele din OMNI. Mai conţine, de asemenea,
şi interpretări esenţiale bazate pe performanţa persoanei evaluate cu OMNI.
Utilizatorii ar trebui să apeleze la Manualul de specialitate OMNI pentru
procedurile şi indicaţiile referitoare la interpretarea acestui raport. Utilizatorii
ar trebui să apeleze tot la Manualul de specialitate pentru informaţii despre
caracteristicile clinice şi psihometrice ale OMNI.
Acest raport ar trebui să fie folosit doar ca o sursă de informaţie despre
persoana care este evaluată. În această privinţă, nicio decizie nu ar trebui
să se bazeze doar pe informaţia cuprinsă în acest raport. Scorurile brute
şi standardizate cuprinse în acest raport ar trebui integrate cu alte surse de
informaţie pentru a lua o decizie despre persoana evaluată.
Acest raport este confidenţial şi este destinat utilizării de către profesionişti
calificaţi, care au cunoştinţe suficiente despre testarea psihometrică şi despre
Inventarul de Personalitate OMNI. Raportul nu trebuie înmânat persoanei
evaluate sau persoanelor care nu sunt calificate să interpreteze rezultatele.

Figura 1. Inventar de personalitate OMNI. Raport de interpretare pentru Exemplul de caz 1: Dl. H.

27
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 2

Utilizarea raportului de interpretare a rezultatelor OMNI

OMNI este un inventar de autoevaluare elaborat pentru evaluarea trăsă-


turilor de personalitate, atât a celor normale, cât şi a celor patologice. Rezultatele
pot oferi atât o descriere a personalităţii normale a persoanei, cât şi o descriere
a patologiei prezente. Informaţia prezentată în acest raport este bazată pe
răspunsurile persoanei evaluate la OMNI. Cotele T pentru fiecare dintre scalele
OMNI sunt scoruri standardizate având o medie de 50 şi o abatere standard
de 10. Scalele care evaluează trăsăturile normale ale personalităţii şi Scalele care
măsoară factori oferă informaţii despre trăsăturile de personalitate normale ale
persoanei. Scalele au fost concepute să măsoare dimensiuni continue ale unor
constructe normale, şi atât scorurile mici, cât şi scorurile mari sunt importante.
Scalele tulburărilor de personalitate evaluează, în primul rând, tulburări de
personalitate. Cotele T mai mari sugerează patologia personalităţii. Cotele T
care se încadrează în categoria valorilor normale pentru Scalele tulburărilor de
personalitate sugerează doar absenţa simptomatologiei specifice unei tulburări
de personalitate, dar nu înseamnă neapărat funcţionare adaptativă.
Ar putea exista cazuri în care apar inconsistenţe la nivelul interpretărilor
despre persoana evaluată. Aceste inconsistenţe reflectă limitele actualului
sistem de diagnosticare DSM‑IV pentru tulburări de personalitate, precum
şi complexitatea personalităţii normale. Ne putem aştepta să apară anumite
inconsistenţe. Acestea trebuie rezolvate prin examinarea mai exactă a scalelor
OMNI şi luarea în calcul a altor informaţii clinice despre persoana evaluată.
Procedurile legate de interpretarea itemilor omişi, utilizarea scorurilor de
secţiune şi utilizarea etaloanelor sunt tratate în Manualul de specialitate. Cotele
T au la bază un eşantion de etalonare OMNI de 1000 de adulţi. Personalitatea
este doar unul dintre numeroasele domenii relevante de funcţionare. Aşadar,
informaţia din acest raport ar trebui coroborată cu alte informaţii (ex. evaluare
intelectuală, evaluare psihosocială şi istoric medical), pentru a obţine o evaluare
completă a persoanei evaluate.

Figura 1. (continuare)

28
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 3

Sumarul scalelor cu scoruri ridicate din OMNI

Un pas important în interpretarea scalelor OMNI este examinarea scalelor


de personalitate normală şi patologică. Stilul de personalitate poate să fie
evaluat cu ajutorul Scalelor pentru trăsăturile normale ale personalităţii şi cu
ajutorul scorurilor la Scalele care măsoară factori. Cotele T mari reflectă un nivel
mai accentuat al trăsăturii evaluate, în timp ce o cotă T mică reflectă niveluri
scăzute ale trăsăturii de personalitate evaluate. Cotele T mai mici de 35 arată
un nivel foarte scăzut al trăsăturii evaluate. Cotele T cuprinse între 35 şi 44
arată un nivel scăzut al trăsăturii. Cotele T cuprinse între 45 şi 55 arată un nivel
mediu al trăsăturii evaluate. Cotele cuprinse între 56 şi 65 arată un nivel ridicat
al trăsăturii evaluate. Cotele T egale sau mai mari de 66 arată un nivel foarte
ridicat al trăsăturii evaluate. Scorurile ridicate la Scalele tulburărilor de personalitate
arată niveluri mai accentuate ale trăsăturilor anormale ale personalităţii. Scorul
de secţiune pentru Scalele tulburărilor de personalitate este de două abateri
standard deasupra mediei din eşantionul folosit la etalonare sau un scor brut
care corespunde unei cote T de 70. Folosind eşantionul de etalonare OMNI
ca punct de referinţă, cotele T egale sau mai mari de 70 sugerează o abatere
de la normal a personalităţii, semnificativă clinic. Aceste scale nu trebuie
folosite pentru a pune un diagnostic psihiatric de tulburare de personalitate.
Ce se poate spune este că valorile extreme pe o scală cresc probabilitatea ca o
persoană să aibă exact tulburarea evaluată de scala respectivă. Acest raport
conţine interpretările pentru fiecare dintre Scalele tulburărilor de personalitate
la care scorul se încadrează în categoria semnificativă clinic. Judecata clinică
şi cunoştinţele despre proprietăţile psihometrice ale fiecărei scale din OMNI
ar trebui să ghideze aplicarea scorurilor de secţiune. În plus, faţă de valori
extreme ale scalelor OMNI, interpretarea rezultatelor trebuie să includă şi
dovezi de confirmare din informaţiile de trimitere, datele altor teste, observaţii
comportamentale şi/sau rapoarte de la persoane semnificative.

Figura 1. (continuare)

29
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 4

Tabel de sumarizare a scorurilor OMNI


Scală Scor brut Cota T Itemi lipsă/Total
Scale de validitate
Itemi lipsă 0
Răspunsuri inconsistente (INRV) 0 45
Distres actual (DA) 102 66
Scale pentru trăsături normale de personalitate
Estetică (ES) 31 43
Ambiţie (AM) 44 64
Anxietate (AN) 33 55
Asertivitate (AS) 35 51
Convenţionalitate (CO) 46 67
Depresie (DE) 31 57
Responsabilitate (RE) 49 69
Exaltare (EA) 33 56
Exhibiţionism (EH) 30 52
Energie (EN) 47 65
Flexibilitate (FL) 28 40
Ostilitate (OS) 32 58
Impulsivitate (IM) 32 53
Intelect (IN) 31 47
Iritabilitate (IR) 34 56
Modestie (MO) 32 47
Irascibilitate (IB) 34 56
Ordine (OR) 43 47
Indulgenţă faţă de sine (IS) 18 47
Sinceritate (SI) 33 36
Sociabilitate (SO) 33 51
Independenţă (ID) 33 44
Toleranţă (TO) 37 45
Încredere (ÎN) 46 66
Căldură (CĂ) 31 39
Scale pentru tulburări de personalitate
Paranoid (PAR) 26 60
Schizoid (SCH) 20 49
Schizotipal (SCT) 27 56
Antisocial (ANT) 19 59
Borderline (BOR) 28 60
Histrionic (HIS) 33 59
Narcisist (NAR) 41 69
Evitant (EVT) 23 54
Dependent (DEP) 23 57
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 27 71
Scale pentru factori
Agreabilitate (AGRE) 291 44
Conştiinciozitate (CONT) 213 41
Extraversiune (EXTR) 461 45
Narcisism (NARC) 316 64
Neuroticism (NEUR) 317 55
Deschidere spre experienţă (DESC) 117 37
Căutare de senzaţii (SENZ) 458 58

Figura 1. (continuare)

30
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 5

Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate


Scoruri T Scoruri T
> 90 > 90

80 80

70 RE 70
CO ÎN
AM EN

OS
60 60
IR OR
DE
EA
AN IB
SO
EH

50 AS
50

IM
IN
MO IS
TO
ID

40 ES 40
FL

SI

30 30

< 20 < 20
Scale ES AM AN AS CO DE RE EA EH EN FL OS IM IN IR MO IB OR IS SI SO ID TO ÎN CĂ
Cota T 43 64 55 51 67 57 69 56 52 65 40 58 48 47 56 47 53 56 47 36 51 44 45 66 39
Scor brut 31 44 33 35 46 31 49 33 30 47 28 32 29 31 34 32 32 43 18 33 33 33 37 46 31
Scoruri T

Figura 1. (continuare)

31
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 6

Scalele de validitate şi Scalele tulburărilor de personalitate


Scoruri T Scoruri T
> 100 > 100

90 90

80 80

OBC
NAR
70 70
DA

PAR ANT
60 60
BOR
SCT HIS
DEP

EVT

50 50
SCH

INRV

40 40

< 30 < 30
Scale INRV DA PAR SCH SCT ANT BOR HIS NAR EVT DEP OBC
Cota T 45 66 60 49 56 59 60 59 69 54 57 71
Scor brut 0 102 25 20 27 19 28 33 41 23 23 37
Scoruri T

Figura 1. (continuare)

32
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 7

Scalele care măsoară factori


Scoruri T Scoruri T
> 90 > 90

80 80

CONT

70 70

NARC

SENZ
60 60
NEUR

50 50

AGRE EXTR

40 40

SINC

30 30

< 20 < 20
Scale AGRE CONT EXTR NARC NEUR SINC SENZ
Cota T 45 71 45 64 55 37 58
Scor brut 294 213 461 316 317 117 458
Scoruri T

Figura 1. (continuare)

33
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 8

Interpretarea rezultatelor

Scalele de validitate
Subiectul a răspuns la itemi în mod consistent. A declarat că nu a trăit un distres
semnificativ clinic în ultima săptămână.

Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate


Experienţă emoţională
Dl. H are un nivel mediu de anxietate, tensiune şi neliniştite faţă de viitor. Are
tendinţa de a fi nefericit, descurajat şi pesimist. Are înclinaţia de a avea o stimă de sine
scăzută. Câteodată este irascibil, dar nu mai mult decât majoritatea oamenilor. Dl. H este
adesea iritabil, nerăbdător şi uşor de înfuriat. Este predispus să aibă o toleranţă scăzută la
frustrare. Uneori devine plictisit şi caută exaltare şi stimulare.

Relaţii interpersonale
Dl. H se bucură de compania altora, îi place să cunoască oameni şi într‑o oarecare
măsură să discute cu ei. Crede cu tărie în bunătatea autentică şi sinceritatea oamenilor. Are
tendinţa să fie viclean şi amăgitor şi să se folosească sau să îi exploateze pe ceilalţi. Tinde
să fie distant din punct de vedere emoţional, lipsit de afecţiune şi de empatie. Nevoia lui
de a fi observat şi eforturile sale de a atrage atenţia asupra sa sunt de nivel mediu. Este cam
la fel de modest şi de rezervat ca o persoană obişnuită. El dă ordine, îşi exprimă părerile,
nu este de acord sau se ceartă cu ceilalţi şi îşi apără drepturile cam în aceeaşi măsură ca o
persoană obişnuită. Tinde să fie critic cu ceilalţi, să‑i umilească şi să‑i jignească.

Controlul impulsului
Dl. H manifestă un nivel mediu de prudenţă, deliberare şi preocupare pentru
consecinţele acţiunilor sale. Are un nivel mediu de autocontrol în privinţa majorităţii
comportamentelor, cum ar fi: mâncatul, băutul, cheltuitul sau sexul.

Valori sociale
Dl. H are o dorinţă, o motivaţie şi o nevoie de a‑i întrece pe ceilalţi cu realizările sale,
deasupra mediei. Este un om de nădejde, excepţional de ferm şi responsabil. Este foarte
probabil să prefere valorile sociale tradiţionale sau conservatoare. Este cam la fel de
tolerant cu diversitatea culturală ca o persoană obişnuită.

Valori culturale
Este probabil ca Dl. H să manifeste puţin interes pentru artă sau frumuseţea peisajelor.
Curiozitatea sa intelectuală şi preocuparea pentru cunoaştere este similară cu cea a unei
persoane obişnuite.
Stil comportamental
Dl. H este mai ocupat, mai activ şi mai dinamic decât majoritatea oamenilor. Are
înclinaţia de a fi rigid, inflexibil şi încăpăţânat. Poate să fie ordonat, organizat şi meticulos.
Tinde să fie neajutorat şi, câteodată, se bazează pe ceilalţi pentru asistenţă şi sprijin.

Figura 1. (continuare)

34
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 9

Scalele care măsoară tulburările de personalitate

Dl. H pare a fi foarte ordonat, organizat şi dedicat unei planificări meticuloase.


Câteodată poate fi atât de preocupat de detalii, încât pierde din vedere scopul principal
al activităţii pe care o desfăşoară. Nevoia de perfecţiune încetineşte şi/sau împiedică, în
mod semnificativ, finalizarea sarcinii şi, deseori, se asociază cu verificarea excesivă pentru
găsirea posibilelor greşeli. Dl. H este încăpăţânat şi reticent în a delega activităţi, doar dacă
acestea sunt executate întocmai cum prescrie el. Este atât de devotat slujbei, chiar şi când
nu are o nevoie financiară, încât petrece puţin timp sau deloc în căutarea prieteniilor sau
a activităţilor libere. Dl. H este adesea exagerat de conştiincios şi de meticulos, precum şi
rigid cu privire la morală, etică, reguli şi aspecte de bine sau rău. Poate fi avar şi reticent în
a arunca lucruri fără valoare, chiar şi atunci când acestea nu au nicio valoare sentimentală.
De asemenea, poate fi într‑o oarecare măsură limitat emoţional, excesiv de controlat şi
formal sau fals în comportament.

Figura 1. (continuare)

35
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 10

Structura factorilor din OMNI


Scală Cota T
Agreabilitate (AGRE) 44
Anxietate (AN) (‑) 55
Depresie (DE) (‑) 57
Flexibilitate (FL) 40
Ostilitate (OS) (‑) 58
Iritabilitate (IR) (‑) 56
Irascibilitate (IB) (‑) 53
Încredere (ÎN) 66
Paranoid (PAR) (‑) 60
Conştiinciozitate (CONT) 71
Ambiţie (AM) 64
Anxietate (AN) 69
Ordine (OR) 56
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 71
Extraversiune (EXTR) 45
Sociabilitate (SO) 51
Încredere (ÎN) 66
Căldură (CĂ) 39
Evitant (EVT) (‑) 54
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) (‑) 71
Paranoid (PAR) (‑) 60
Schizoid (SCH) (‑) 49
Schizotipal (SCT) (‑) 56
Narcisism (NARC) 64
Ambiţie (AM) 64
Anxietate (AN) 51
Exhibiţionism (EH) 52
Modestie (MO) (‑) 47
Sinceritate (SI) (‑) 36
Histrionic (HIS) 59
Narcisist (NAR) 69
Neuroticism (NEUR) 55
Anxietate (AN) 55
Depresie (DE) 57
Energie (EN) (‑) 65
Irascibilitate (IR) 53
Independenţă (ID) (‑) 44
Evitant (EVT) 54
Borderline (BOR) 60
Dependent (DEP) 57
Deschidere spre experienţă (DESC) 37
Estetică (ES) 43
Convenţionalitate (CO) (‑) 67
Intelect (IN) 47
Toleranţă (TO) 45
Căutare de senzaţii (SENZ) 58
Exaltare (EA) 56
Impulsivitate (IM) 48
Indulgenţă faţă de sine (IS) 47
Antisocial (ANT) 59
Borderline (BOR) 60
Histrionic (HIS) 59
Narcisist (NAR) 69
Schizotipal (SCT) 56

Figura 1. (continuare)

36
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 11

Sumarul itemilor critici


Nr. Item Răspuns Item critic
Comportament suicidar şi autovătămare
73. 7 – Dezacord total M‑am tăiat sau m‑am ars intenţionat.
103. 7 – Dezacord total Am încercat să mă sinucid.
135. 7 – Dezacord total Am ameninţat că mă voi sinucide.
Abuz de substanţe
17. 5 – Dezacord parţial Sunt beat(ă) cel puţin o dată pe lună.
225. 7 – Niciodată Folosesc marijuana sau medicamente ca să mă droghez.
262. 7 – Niciodată Beau mai mult alcool decât ar trebui.
284. 7 – Niciodată Conduc maşina în timp ce sunt beat(ă) sau drogat(ă).
313. 6 – Foarte rar Beau necontrolat.
Tulburări de dispoziţie şi anxietate
82. 4 – Acord posibil Sunt o persoană agitată.
147. 5 – Dezacord parţial Când sunt singur(ă), mi‑e frică că nu voi fi în stare să‑mi port de grijă.
160. 5 – Dezacord parţial Ceilalţi spun că am o perspectivă sumbră.
194. 4 – Acord posibil Multe lucruri care pe alţii nu‑i deranjează pe mine mă sperie.
240. 4 – Ocazional Sunt gol pe dinăuntru şi nu simt nimic.
244. 4 – Ocazional Sunt iritat sau am nervii întinşi la maximum fără niciun motiv.
274. 4 – Ocazional Mă simt deprimat.
319. 5 – Rar Am o stare de spirit care oscilează de la oră la oră, fără niciun motiv.
341. 3 – Frecvent Îmi fac griji să nu rămân singur(ă), să fiu nevoit(ă) să îmi port de grijă.
Furie şi impulsivitate
36. 5 – Dezacord parţial Mă înfurii repede.
76. 5 – Dezacord parţial Foarte puţini oameni mă înfurie.
85. 5 – Dezacord parţial Pot să fiu nechibzuit.
125. 7 – Dezacord total Am comis infracţiuni grave.
201. 7 – Niciodată Când sunt furios(oasă) lovesc oamenii.
210. 4 – Ocazional Mă comport urât atunci când nu‑mi sunt îndeplinite dorinţele şi am
izbucniri de furie.
255. 7 – Niciodată Când sunt nervos(oasă) arunc, distrug sau sparg lucrurile.
278. 4 – Ocazional Am fost nevoit(ă) să fiu nemilos(oasă) ca să înaintez.
287. 6 – Foarte rar Îmi pierd cumpătul şi intru în conflicte fizice.
302. 4 – Ocazional Am grijă să nu‑mi fac rău şi să nu le fac rău altora.
306. 6 – Foarte rar Clarific lucrurile cu pumnii.
Necinste/Minciună
252. 4 – Ocazional Mint pentru a‑mi atinge scopurile.
272. 4 – Ocazional Îi induc pe ceilalţi în eroare ca să obţin ce vreau.

Itemii critici OMNI trebuie interpretaţi cu grijă. Utilizarea Itemilor critici este doar unul dintre
nivelurile de interpretare a unei scale. A se vedea Manualul de Specialitate OMNI, pentru informaţii
suplimentare cu privire la utilizarea Itemilor critici.

Figura 1. (continuare)

37
Client: Dl. H Data testării: 23/07/2001
ID#: 100 Pagina 12

Tabel cu sumarul răspunsurilor la itemi

Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp.
1. 2 55. 4 109. 2 163. 5 217. 5 271. 4 325. 4
2. 3 56. 4 110. 1 164. 3 218. 2 272. 4 326. 5
3. 6 57. 5 111. 5 165. 6 219. 3 273. 4 327. 5
4. 1 58. 6 112. 4 166. 5 220. 4 274. 4 328. 4
5. 4 59. 5 113. 6 167. 5 221. 3 275. 4 329. 4
6. 6 60. 1 114. 3 168. 4 222. 4 276. 3 330. 3
7. 5 61. 5 115. 5 169. 7 223. 7 277. 4 331. 4
8. 5 62. 5 116. 5 170. 5 224. 7 278. 4 332. 7
9. 4 63. 4 117. 7 171. 3 225. 7 279. 5 333. 4
10. 5 64. 7 118. 4 172. 5 226. 5 280. 4 334. 2
11. 7 65. 7 119. 7 173. 5 227. 4 281. 3 335. 4
12. 3 66. 5 120. 4 174. 2 228. 5 282. 5 336. 7
13. 6 67. 5 121. 6 175. 6 229. 5 283. 5 337. 3
14. 1 68. 5 122. 1 176. 5 230. 2 284. 7 338. 5
15. 5 69. 5 123. 6 177. 5 231. 4 285. 4 339. 3
16. 5 70. 6 124. 4 178. 5 232. 7 286. 4 340. 5
17. 5 71. 1 125. 7 179. 5 233. 5 287. 6 341. 3
18. 4 72. 4 126. 5 180. 7 234. 2 288. 3 342. 4
19. 6 73. 7 127. 5 181. 6 235. 4 289. 7 343. 5
20. 3 74. 1 128. 5 182. 5 236. 7 290. 7 344. 2
21. 2 75. 5 129. 6 183. 5 237. 4 291. 5 345. 2
22. 4 76. 5 130. 6 184. 4 238. 4 292. 4 346. 4
23. 6 77. 2 131. 7 185. 7 239. 6 293. 3 347. 6
24. 6 78. 1 132. 5 186. 6 240. 4 294. 4 348. 2
25. 5 79. 4 133. 6 187. 2 241. 7 295. 6 349. 3
26. 4 80. 1 134. 7 188. 3 242. 2 296. 7 350. 3
27. 3 81. 3 135. 7 189. 3 243. 6 297. 3 351. 4
28. 4 82. 4 136. 5 190. 5 244. 4 298. 3 352. 6
29. 6 83. 7 137. 3 191. 3 245. 3 299. 2 353. 2
30. 6 84. 4 138. 2 192. 5 246. 2 300. 5 354. 5
31. 6 85. 5 139. 7 193. 4 247. 3 301. 5 355. 3
32. 4 86. 5 140. 5 194. 3 248. 3 302. 4 356. 5
33. 4 87. 6 141. 6 195. 5 249. 4 303. 4 357. 5
34. 7 88. 4 142. 6 196. 5 250. 4 304. 4 358. 3
35. 5 89. 5 143. 7 197. 4 251. 6 305. 5 359. 5
36. 5 90. 4 144. 5 198. 5 252. 4 306. 6 360. 3
37. 3 91. 2 145. 4 199. 5 253. 3 307. 4 361. 3
38. 4 92. 6 146. 5 200. 4 254. 4 308. 5 362. 5
39. 5 93. 4 147. 5 201. 7 255. 7 309. 5 363. 3
40. 4 94. 4 148. 5 202. 2 256. 7 310. 2 364. 4
41. 5 95. 6 149. 4 203. 2 257. 3 311. 4 365. 4
42. 4 96. 5 150. 4 204. 6 258. 4 312. 3 366. 4
43. 3 97. 5 151. 5 205. 3 259. 4 313. 6 367. 4
44. 3 98. 4 152. 5 206. 5 260. 3 314. 4 368. 5
45. 5 99. 2 153. 4 207. 5 261. 7 315. 4 369. 3
46. 4 100. 4 154. 4 208. 4 262. 7 316. 4 370. 3
47. 3 101. 4 155. 5 209. 3 263. 4 317. 2 371. 4
48. 5 102. 5 156. 2 210. 4 264. 4 318. 4 372. 5
49. 5 103. 7 157. 5 211. 4 265. 5 319. 5 373. 2
50. 6 104. 3 158. 3 212. 3 266. 4 320. 3 374. 5
51. 6 105. 2 159. 5 213. 4 267. 5 321. 5 375. 5
52. 5 106. 2 160. 5 214. 5 268. 1 322. 6
53. 5 107. 5 161. 4 215. 5 269. 4 323. 5
54. 2 108. 4 162. 3 216. 2 270. 6 324. 7

Figura 1. (continuare)

38
Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV
Raport de interpretare a rezultatelor

Dr. Armand W. Loranger


şi
Echipa PAR

Datele clientului

Nume: Dna. O Etnie: Afro‑American


ID#: 200 Stare civilă: Necăsătorită
Data testării: 10/08/2001 Educaţie: 12 ani
Data naşterii: 25/01/1976 Ocupaţie: Șomeră
Vârstă: 25
Sex: Feminin

Utilizarea acestui raport necesită o înțelegere aprofundată a Inventarului de tulburări


de personalitate OMNI‑IV, precum și a interpretărilor aferente, a implicațiilor clinice și a
limitelor, așa cum sunt prezentate în Manualul de specialitate. Raportul conține scorurile
brute și standardizate, obținute în urma aplicării OMNI‑IV. De asemenea, conține informații
de bază cu privire la interpretare, pe baza rezultatelor respondenților la OMNI‑IV. Se
recomandă ca utilizatorii să apeleze la Manualul de specialitate pentru a consulta procedurile
și instrucțiunile referitoare la interpretarea acestui raport. De asemenea, se recomandă ca
utilizatorii să apeleze la Manual pentru informații cu privire la caracteristicile clinice și
psihometrice ale OMNI‑IV.
Acest raport trebuie considerat a fi doar una dintre potențialele surse de informație
referitoare la persoana supusă evaluării și trebuie folosit ca atare. Astfel, se recomandă ca
nicio decizie să nu se întemeieze exclusiv pe informațiile prezentate în acest raport. Este
necesar ca scorurile brute și standardizate prezentate în acest raport să fie integrate cu
surse adiționale de informație atunci când se iau decizii referitoare la persoana în cauză.
Acest raport este confidențial și este destinat utilizării de către profesioniști calificați,
care au suficient de multe informații în domeniul testării psihometrice și în ceea ce privește
Inventarul OMNI‑IV pentru tulburări de personalitate. Se recomandă ca acest raport să nu fie
înmânat respondentului sau indivizilor care nu sunt calificați să interpreteze rezultatele.

Figura 2. Inventar de Personalitate OMNI‑IV. Raport de Interpretare pentru Exemplul de Caz 2: Dna. O

39
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 2

Utilizarea raportului de interpretare a rezultatelor OMNI‑IV

OMNI‑IV este un inventar de autoevaluare, destinat să evalueze trăsăturile de


personalitate care ies din sfera normalității. Rezultatele ar putea oferi o descriere a
devierilor de la nivelul personalității unei persoane. Informațiile prezentate în acest raport
se bazează pe răspunsurile individului la OMNI‑IV. Scorurile T pentru fiecare dintre scalele
OMNI‑IV reprezintă scoruri standardizate cu o medie de 50 și o abatere standard de 10.
Scalele pentru Tulburările de personalitate evaluează în mod primar perturbările la nivelul
personalității. Scorurile T ridicate sugerează psihopatologia personalității. Scorurile T
situate între valori normative la scalele de Tulburări de personalitate sugerează doar absența
simptomatologiei aferente tulburărilor de personalitate, însă nu reflectă în mod necesar o
funcționare adaptativă.
Ar putea exista cazuri în care apar în raport afirmații aparent inconsistente cu privire
la respondent. Aceste inconsistențe reflectă limitările actualului sistem de diagnostic al
tulburărilor de personalitate bazat pe DSM‑IV, precum și complexitatea personalității
normale. Este de așteptat să existe unele afirmații inconsistente. Se recomandă ca acestea să
fie rezolvate examinând configurația scalelor OMNI‑IV și alte informații clinice referitoare
la respondent.
Procedurile legate de interpretarea itemilor lipsă, utilizarea scorurilor‑prag (puncte
de secţiune), precum și utilizarea tabelelor normative sunt prezentate în Manualul de
specialitate. Scorurile T se bazează pe eșantionul de standardizare OMNI/OMNI‑IV, compus
din 650 de persoane adulte. Personalitatea este doar unul dintre numeroasele domenii
relevante de funcționare. Prin urmare, se recomandă ca informațiile cuprinse în acest
raport să fie integrate cu alte informații (ex. evaluarea aspectelor intelectuale, evaluarea
psiho‑socială și istoricul medical) astfel încât să se obțină o evaluare comprehensivă a
respondentului.

Figura 2. (continuare)

40
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 3

Sumarul scalelor cu scoruri ridicate la OMNI‑IV

O etapă esențială în interpretarea scalelor OMNI‑IV este examinarea scalelor care se


referă la Tulburările de personalitate. Scalele de Tulburări de personalitate la care s‑au obținut
scoruri ridicate reflectă niveluri crescute ale trăsăturilor anormale de personalitate.
Aceste scale operaționalizează constructe unipolare; scorurile scăzute indică absența
constructului măsurat, însă nu reprezintă alt construct. Scorul prag principal pentru
scalele de Tulburări de personalitate este un scor T de 70, care reprezintă un scor brut
situat cu 2 abateri standard deasupra mediei. Folosind eșantionului normativ ca bază
de referință, scorurile T de 70 sau mai mari sugerează disfuncții la nivelul personalității,
semnificative din punct de vedere clinic. Nu se pretinde că aceste scale pot fi folosite de
sine stătătoare pentru a stabili un diagnostic psihiatric de tulburare de personalitate. Cu
toate acestea, scorurile extrem de înalte la o scală cresc probabilitatea ca un individ să aibă
tulburarea de personalitate evaluată prin intermediul scalei respective. Se recomandă ca
demersul de aplicare a scorurilor‑prag să fie ghidat de către judecata clinică și cunoașterea
proprietăților psihometrice ale fiecăreia dintre scalele OMNI‑IV. În plus față de scalele
OMNI‑IV la care s‑au obținut scoruri ridicate, se recomandă ca interpretarea să includă,
de asemenea, dovezi confirmatoare obținute din biletul de trimitere, interviu, observații
comportamentale și/sau raportări ale altor persoane semnificative.

Figura 2. (continuare)

41
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 4

Tabel de sumarizare a scorurilor OMNI‑IV

Scală Scor brut Cota T Date lipsă/Total


Scale de validitate
Itemi lipsă 4
Răspunsuri inconsistente (INRV) 1 58
Distres actual (DA) 121 74
Scalele tulburărilor de personalitate
Paranoic (PAR) 26 60
Schizoid (SCH) 26 62
Schizotipal (SCT) 32 66
Antisocial (ANT) 19 59
Borderline (BOR) 36 73 1/32
Histrionic (HIS) 37 66 1/17
Narcisist (NAR) 35 57 1/28
Evitant (EVT) 26 59 1/13
Dependent (DEP) 32 72
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 26 51

Figura 2. (continuare)

42
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 5

Scalele de validitate şi Scalele tulburărilor de personalitate


Scoruri T Scoruri T
> 100 > 100

90 90

80 80

DA

BOR
DEP

70 70
SCT

HIS

PAR
60 SCH ANT
60
EVT
INRV NAR

50 OBC 50

40 40

< 30 < 30
Scale INRV DA PAR SCH SCT ANT BOR HIS NAR EVT DEP OBC
Cota T 45 66 60 49 56 59 60 59 69 54 57 71
Scor brut 0 102 25 20 27 19 28 33 41 23 23 37
Scoruri T

Figura 2. (continuare)

43
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 6

Interpretarea rezultatelor

Scalele de validitate

Persoana evaluată a răspuns la itemi într‑un mod consistent. A declarat că a trăit un


distres semnificativ în ultima săptămână. Această perioadă de distres se pare că este
caracterizată de simptome de anxietate şi depresie şi este posibil să fi influenţat scorurile
la anumite scale.

Scalele ce măsoară tulburările de personalitate

Dna. O pare să aibă un obicei de a stabili relaţii intense şi furtunoase, în care alternează
admiraţia şi deprecierea pentru aceeaşi persoană. Este posibil să aibă o imagine de sine
sau o identitate inconsistentă, care se reflectă în incertitudine faţă de probleme precum
valorile, alegerea carierei, prietenii şi orientarea sexuală. Poate fi precum un cameleon
şi îşi poate însuşi atributele sau personalitatea celui/celei cu care este în acel moment.
Deseori, starea de spirit este instabilă, schimbându‑se de la o zi la alta sau de la oră la alta,
de obicei ca o reacţie la un eveniment din viaţa ei. Poate în mod frecvent să etaleze furie
intensă sau nepotrivită şi poate să întâmpine dificultăţi în controlarea acestei emoţii. Este
probabil ca Dna. O să trăiască stări de vid interior şi să se angajeze în comportamente
impulsive, autovătămătoare, cum ar fi: mâncatul necontrolat, abuzul de substanţe, jocuri
de noroc, cheltuieli necontrolate şi activitate sexuală fără a ţine cont de consecinţe. Este
predispusă la tentative sau gesturi de suicid şi la comportamente de automutilare, precum
tăierea sau arderea intenţionată. Poate să facă eforturi mari pentru e evita abandonul real
sau imaginar. În perioadele de stres, poate trăi episoade trecătoare de depersonalizare sau
derealizare severă, precum şi ideaţie paranoidă.
Dna. O este adesea pasivă şi neajutorată şi preferă să depindă de alţii. Are dificultăţi
în luarea deciziilor zilnice fără ajutor sau încurajări şi se bazează pe ceilalţi să ia pentru
ea deciziile importante în viaţă. Întâmpină dificultăţi în iniţierea unor proiecte sau atunci
când trebuie să facă lucrurile de una singură. Aceasta poate să se datoreze lipsei de
încredere în sine şi sentimentelor de incompetenţă, mai degrabă decât lipsei de motivaţie
sau energie. Este posibil să se simtă incomodă sau neajutorată când este singură, şi să aibă
o frică ireală de a nu fi lăsată să‑şi poarte singură de grijă. Această frică de abandon ar
putea să o facă supusă şi reticentă în a nu fi de acord cu ceilalţi. Ar putea să caute metode
de a se face plăcută, oferindu‑se ca voluntară pentru sarcini neplăcute. Când se încheie o
prietenie apropiată, apare nevoia imediată de a o înlocui.

Figura 2. (continuare)

44
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 7

Sumarul itemilor critici

Nr. Item Răspuns Item critic


Comportament suicidar şi autovătămare
37. 3 – Acord parţial M‑am tăiat sau m‑am ars intenţionat.
52. 2 – Acord puternic Am încercat să mă sinucid.
68. 1 – Acord total Am ameninţat că mă voi sinucide.
Abuz de substanţe
9. 8 – Lipseşte Mă îmbăt cel puţin o dată pe lună.
108. 4 – Ocazional Folosesc marijuana sau medicamente ca să mă droghez.
147. 4 – Ocazional Conduc, deşi am consumat alcool sau droguri.
Tulburări de dispoziţie şi anxietate
118. 6 – Foarte rar Sunt gol/goală pe dinăuntru şi nu simt nimic.
185. 3 – Frecvent Mă îngrijorez că o să fiu lăsat(ă) singur(ă) şi o să fiu nevoit(ă) să am grijă
de mine.
Furie şi impulsivitate
43. 6 – Dezacord puternic Pot să fiu necugetat(ă).
63. 7 – Dezacord total Am săvârşit infracţiuni grave.
98. 3 – Frecvent Am izbucniri sau accese de furie.
128. 4 – Ocazional Când sunt furios(oasă) arunc, trântesc sau sparg lucruri.
143. 5 – Rar Am fost nevoit(ă) să fiu nemilos(oasă) ca să ajung în frunte.
149. 4 – Ocazional Îmi pierd cumpătul şi ajung la bătaie.
162. 4 – Ocazional Rezolv lucrurile cu pumnii.
Necinste/Minciună
126. 7 – Niciodată Mint atunci când asta serveşte scopului meu.
139. 4 – Ocazional Îi induc în eroare pe ceilalţi ca să obţin ceea ce vreau.

Itemii critici OMNI‑IV trebuie interpretați cu atenție. Utilizarea Itemilor critici este doar unul dintre diversele
niveluri la care se poate interpreta scala. Consultați Manualul de specialitate pentru instrucțiuni adiționale
pentru utilizarea Itemilor critici.

Figura 2. (continuare)

45
Client: Dna. O Data testării: 10/08/2001
ID#: 200 Pagina 8

Tabelul rezumativ cu răspunsurile înregistrate

Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp. Item Răsp.
1. 6 43. 6 85. 5 127. 2 169. 4
2. ? 44. 6 86. 3 128. 4 170. 4
3. 2 45. 5 87. 2 129. 3 171. 3
4. 3 46. 5 88. 3 130. 4 172. 2
5. 5 47. 3 89. 5 131. 3 173. 5
6. 5 48. 5 90. 4 132. 6 174. 7
7. 6 49. 6 91. 4 133. 4 175. 2
8. 2 50. 5 92. 3 134. 6 176. 6
9. ? 51. 5 93. 4 135. 3 177. 4
10. 6 52. 2 94. 4 136. 4 178. 5
11. 4 53. 5 95. 2 137. 5 179. 5
12. 4 54. 4 96. 7 138. 5 180. 3
13. 6 55. 5 97. 5 139. 4 181. 4
14. 5 56. 3 98. 3 140. 4 182. 7
15. 5 57. 5 99. 3 141. 5 183. 2
16. ? 58. 2 100. 3 142. 2 184. 4
17. 4 59. 5 101. 5 143. 5 185. 3
18. 4 60. 3 102. 2 144. 3 186. 3
19. 6 61. 5 103. 5 145. 3 187. 5
20. 3 62. 5 104. 5 146. 4 188. 5
21. 5 63. 7 105. 4 147. 4 189. 7
22. 5 64. 5 106. 2 148. 5 190. 2
23. ? 65. 3 107. 6 149. 4 191. 2
24. 4 66. 3 108. 4 150. 4 192. 6
25. 2 67. 6 109. 3 151. 2 193. 1
26. 2 68. 1 110. 3 152. 7 194. 5
27. 5 69. 5 111. 3 153. 2 195. 4
28. 3 70. 5 112. 6 154. 6 196. 4
29. 3 71. 5 113. 3 155. 7 197. 6
30. 5 72. 6 114. 1 156. 2 198. 3
31. 4 73. 2 115. 5 157. 3 199. 4
32. 5 74. 3 116. 5 158. 3 200. 4
33. 2 75. 4 117. 3 159. 7 201. 5
34. 2 76. 4 118. 6 160. 6 202. 1
35. 5 77. 2 119. 5 161. 5 203. 6
36. 5 78. 4 120. 2 162. 4 204. 2
37. 3 79. 7 121. 2 163. 4 205. 1
38. 4 80. 7 122. 4 164. 4 206. 1
39. 5 81. 5 123. 5 165. 3 207. 5
40. 5 82. 4 124. 6 166. 6 208. 2
41. 5 83. 4 125. 6 167. 4 209. 6
42. 5 84. 2 126. 7 168. 2 210. 6

Figura 2. (continuare)

46
4
Aplicații

Inventarele de personalitate OMNI sunt Unul este introvertit, modest şi conştiincios,


construite pentru a fi folosite de către clinicieni, iar celălalt este extravertit, exhibiţionist şi
consilieri şi oameni de ştiinţă. Deoarece au fost dependent. Înţelegerea şi modul de rezolvare
concepute ţinând cont de aceşti specialişti, ele a depresiei fiecărei persoane reprezintă diferite
evaluează trăsături de personalitate care ar provocări pentru clinician, din cauza celor două
trebui să se dovedească a fi semnificative şi personalităţi diferite.
folositoare în munca pe care ei o desfăşoară. Un Bineînţeles că există persoane a căror
alt scop al inventarelor OMNI este încurajarea tulburare mentală constă, în primul rând,
schimbului fructuos de idei dintre practicieni şi în trăsături dezadaptative de personalitate,
cercetători. Comunicarea avansată într‑o limbă cum ar fi cele descrise pe Axa II din DSM‑IV
comună ar trebui să se dovedească a fi benefică (Loranger, 2000). OMNI şi OMNI‑IV sunt
pentru ambele grupuri. utile pentru a oferi informaţii despre posibila
prezenţă a unei tulburări de personalitate şi în
conturarea tipului specific de tulburare. Scalele
Psihologie clinică şi psihiatrie OMNI care evaluează trăsăturile normale ale
personalităţii extind ţinta evaluării personalităţii
Psihologii clinicieni şi psihiatrii îşi dau dincolo de trăsăturile dezadaptative, pentru a
seama de importanţa evaluării corecte a unui include informaţii despre o categorie mai largă
pacient care apelează la ei pentru ajutor, astfel de caracteristici normale.
încât să încerce să abordeze cel mai adecvat
tip de intervenţie. Pentru a realiza acest lucru,
ei se bazează în primul rând pe observaţie, pe
istoricul persoanei şi pe o examinare focalizată
Centre de corecţie
pe stările mentale anormale, din prezent sau Tulburările de personalitate sunt des
din trecut, ale persoanei. Toate acestea duc întâlnite la persoanele din închisori (Blackburn
la punerea unui diagnostic formal bazat pe şi Coid, 1999). Cunoaşterea personalităţii
o nosologie a tulburărilor mentale, cum ar fi deţinuţilor este folositoare pentru înţelegerea
DSM‑IV, elaborat de Asociaţia Americană de şi coordonarea lor. Poate să contribuie la
Psihiatrie (1994). Aceste denumiri/etichete fac predicţia cu privire la acomodarea la detenţie,
posibilă o formă stenografiată de comunicare comportament violent şi recidivă (Edens,
între clinicieni, precum şi anumite indicaţii Poythress şi Lilienfeld, 1999; Young, Justice şi
despre prognosticul probabil al persoanei şi Erdberg, 1999). Cunoştinţele despre însuşirile
reacţiile acesteia la tratamentele disponibile. pozitive ale personalităţii unei persoane,
Chiar dacă OMNI nu este construit pentru precum şi despre deficienţele acesteia, pot
a furniza informaţii despre tulburările mentale facilita procesul de reabilitare (Coid, 1998).
de pe Axa I, cunoştinţele despre personalitatea Inventarele de personalitate OMNI şi OMNI‑IV
pacienţilor cu astfel de tulburări conduc la mai pot fi folosite în mod econom într‑un centru de
buna lor înţelegere. Personalitatea poate contura corecţie, deoarece nu necesită mult timp pentru
sau colora manifestările unei tulburări, poate a aduna informaţii detaliate despre trăsăturile
să facă pe cineva mai vulnerabil la anumite normale şi deviante de personalitate ale
tulburări sau să îi influenţeze cursul, rezultatul unei persoane. De asemenea, oferă o metodă
şi răspunsul la tratament (Akiskal şi Hirschfeld, de evaluare standardizată şi uniformă, iar
1983; MacKenzie, 1994). Să ne gândim, de rezultatele pot fi interpretate ca făcând referire
exemplu, la doi pacienţi cu depresie unipolară. la o populaţie de etalonare vastă.

47
Neuropsihologie Cercetare
Evaluarea personalităţii poate să fie Cercetările care implică personalitatea
o componentă importantă a unei evaluări sunt omniprezente în psihologia academică şi
neuropsihologice. Tulburarea personalităţii este în domeniile legate de sănătate. Pentru aceste
asociată cu numeroase tulburări neurologice studii există atât o inspiraţie practică, cât şi una
(Lezak, 1995; Perry şi Zillmer, 1996). Trăsăturile teoretică. Cu toate acestea, ele adesea nu includ
de personalitate pot, de asemenea, să afecteze o evaluare completă a trăsăturilor normale şi a
reacţia unei persoane la pierderea funcţiilor celor anormale de personalitate. De asemenea,
cognitive şi a abilităţii sale de recuperare de la utilizează o mare varietate de constructe şi
astfel de deficienţe (Gass, 2000). Aceste lucruri instrumente. Acest lucru limitează oarecum
sugerează că OMNI şi OMNI‑IV pot fi folosite în compararea concluziilor şi generalizarea
avantajul evaluării şi al reabilitării neurologice rezultatelor. Unul dintre motivele principale
a unor pacienţi. pentru construirea Inventarelor de personalitate
OMNI este încercarea de a răspunde nevoii de
a avea un asemenea instrument.

48
5
Dezvoltare şi validare

Metode şi argumente pentru 1995). Nu există niciun motiv inerent pentru


care cineva trebuie să aleagă între categorii şi
selecţia scalelor
dimensiuni, în consecinţă ambele metode de
În construirea unui inventar care clasificare coexistă. De exemplu, categoriile
pretinde a măsura atât trăsăturile normale, actuale din DSM‑IV pentru retardare mentală
cât şi cele patologice de personalitate, este (slabă, moderată, profundă şi severă) se
foarte probabil să se ivească probleme de bazează pe dimensiuni (de exemplu, niveluri
redundanţă şi de coerenţă structurală. Din IQ). Acelaşi lucru este valabil şi pentru anumite
punct de vedere psihometric, este posibil să tulburări fizice (de exemplu, hipertensiune).
fie dificilă dezvoltarea scalelor separat pentru Alegând să măsor direct criteriile DSM‑IV
trăsăturile normale şi pentru cele anormale de pentru tulburări de personalitate, fără să
personalitate. Există o reacţie la tendinţa actuală presupun că toate trăsăturile adaptative se
a unor teoreticieni specializaţi în evaluarea vor ivi din extinderea celor patologice în
personalităţii, în special adepţi ai analizei zona normalului, mi‑am luat angajamentul
factoriale, mai degrabă de a uni trăsăturile de de a construi două seturi de scale, cele pentru
personalitate decât de a le trata separat. Cu toate trăsăturile normale şi cele pentru trăsăturile
acestea, datorită statutului său oficial, utilizării patologice de personalitate. Această procedură
răspândite şi faptului că reprezintă acordul era diferită de cea utilizată pentru elaborarea a
actual al unui număr mare de clinicieni experţi, două inventare de personalitate noi, Inventarul
pentru mine a fost o concluzie anticipată aceea personalităţii normale şi patologice (Schedule for
că scalele care evaluează trăsăturile patologice Normal and Abnormal Personality, SNAP; Clark,
ale personalităţii ar trebui să se bazeze pe 1993) şi Evaluarea dimensională a problemelor
nosologia tulburărilor de personalitate din de personalitate (Dimensional Assessment of
DSM‑IV. Personality Problems, DAPP; Jackson şi Livesley,
DSM‑IV este un sistem de clasificare 1995), care au apărut când OMNI trecea
categorial. În teorie, astfel de sisteme de printr‑un proces de cercetare de teren. SNAP a
diagnostic ar trebui să specifice trăsăturile fost construit, în primul rând, pentru a evalua
definitorii ale unei tulburări, iar categoria tulburările de personalitate, dar evaluează
respectivă nu ar trebui să se suprapună cu şi trăsăturile normale de personalitate. Acest
normalitatea sau cu alte tulburări. Chiar lucru se face însă prin extrapolarea de la
dacă multe tulburări mentale sau psihice nu grupurile de simptome specifice tulburărilor de
se conformează acestui ideal, clasificarea pe personalitate: „itemii luaţi în considerare pentru
categorii are o tradiţie clinică lungă şi s‑a includerea în SNAP trebuie să fie asociaţi unui
dovedit a fi o formă eficientă de comunicare. simptom al unei tulburări de personalitate”
De curând, a avut loc o considerabilă polemică (p. 49). O fuziune similară de trăsături tipice
cu privire la folosirea unui sistem de diagnostic şi atipice a fost, de asemenea, folosită şi în
categorial în evaluarea tulburărilor de construirea DAPP‑ului.
personalitate (Loranger, 1999b). Trăsăturile Strategia folosită în construirea OMNI nu a
de personalitate există pe un continuum cu exclus integrarea scalelor suplimentare derivate
normalitatea, anumite trăsături ar putea să nu dintr‑o analiză factorială a tuturor scalelor
fie specifice unei categorii anume şi unii indivizi din OMNI. Aceste scale integrează trăsăturile
se încadrează în mai multe categorii. Din aceste normale şi patologice de personalitate, la un
motive, anumite autorităţi au recomandat nivel mai înalt de abstractizare sau generalizare.
înlocuirea categoriilor cu dimensiuni (Tyrer, Astfel se păstrează punctul de contact cu

49
literatura de specialitate despre analiza Am preferat, de asemenea, să nu permit
factorială şi se menţin canalele de comunicare analizei factoriale să domine selecţia scalelor.
cu numeroşi psihologi specializaţi în psihologia Am fost preocupat în mod deosebit de
personalităţii, care au ales clasificarea includerea constructelor mai apreciate de
personalităţii prin metoda respectivă. clinicieni, care adesea găsesc mai utile anumite
Alegerea scalelor care evaluează trăsăturile trăsături care se suprapun parţial faţă de cele
normale de personalitate a fost mai problematică mai puţin familiare, derivate în urma analizelor
decât aceea a scalelor care evaluează trăsăturile matematice. În momentul de faţă, ar fi
patologice de personalitate. Compilaţia oricărei contraproductivă ignorarea acestei perspective
liste de trăsături normale de personalitate clinice, mai ales din perspectiva statutului
este oarecum un proces arbitrar, fie că se face influent al DSM‑IV; un sistem de clasificare care
printr‑o analiză lexicală, analiză factorială sau nu ţine cont de analiza factorială.
o teorie a personalităţii. Testele care evaluează Pentru selectarea Scalelor care evaluează
personalitatea normală, existente în limba trăsăturile normale ale personalităţii, prima dată
engleză, se bazează pe diferite metode de am compilat o listă de trăsături relativ distincte,
construcţie a testelor (de exemplu, analiza niciuna cu o specificitate sau generalitate
factorială). Cu toate acestea, puţine teste sunt excesivă. Trebuiau doar să ofere o descriere
derivate din teoriile de personalitate per se. adecvată a personalităţii normale, dată fiind
Câteva astfel de exemple ar fi Myer‑Briggs Type constrângerea practică de a crea un inventar
Indicator (MBTI; Myers şi McCauley, 1985) care să nu depăşească 300‑400 de itemi. Am
care are la bază teoria jungiană şi Inventarul purtat discuţii săptămânale de‑a lungul unui
de temperament şi caracter (Temperament and an, despre trăsături de personalitate, cu un
Character Inventory, TCI; Cloninger, 1987), grup de lucru format din psihologi clinicieni
care reflectă teoria lui Cloninger despre şi psihiatri. Mai mult, clinicieni şi cercetători
personalitate (Cloninger, Svrakic şi Przybeck, de la alte centre, chiar şi centre din alte ţări,
1993). OMNI aderă la tendinţa predominantă au participat la aceste discuţii, din când în
şi nu este strâns legat de nicio teorie specifică când. După ce trăsăturile au fost definite şi
a personalităţii. Acest lucru ar trebui să facă delimitate, unele dintre ele au fost modificate,
OMNI mai acceptabil pentru psihologi şi altele respinse. Apoi, am revizuit inventarele de
psihiatri, deoarece nu îi forţează să accepte o personalitate existente şi listele de adjective, în
teorie de organizare a personalităţii, pe care căutarea trăsăturilor potenţial adaptative, care
este posibil să nu o agreeze. ar fi putut fi omise. Se pare că omiterile s‑au
Cei care au construit testul au folosit una datorat, în general, diferenţelor de denumire
dintre cele două metode: bottom‑up, cu alte sau unui nivel mai general de abordare. În
cuvinte construcţia scalelor cu o deschidere mai final, am trimis o listă de trăsături mai multor
îngustă, scale mai specifice, care, ulterior, pot fi membri ai Departamentului de psihiatrie de la
integrate în scale mai generale; sau top‑down, Cornell, pentru comentarii şi sugestii. Această
adică scale cu o deschidere mai largă, scale mai procedură de selectare a dus la cele 25 de
generale, care pot fi descompuse în scale mai trăsături normale de personalitate enumerate
specifice. Este probabil ca prima abordare să în tabelul 1.
producă scale cu o utilitate mai mare, deoarece Numeroase inventare de personalitate
conţinutul specific şi scopul lor este clar încă apelează la scale de validitate pentru a detecta
de la început. Metoda bottom‑up este opusul sau corecta anumite comportamente nedorite
celei folosite de Costa şi McCrae în construirea ale celor care sunt testaţi. O ameninţare pentru
Inventarului de personalitate NEO revizuit (Revised validitate este apariţia unor pattern‑uri de
NEO Personality Inventory, NEO PI‑R; Costa şi răspuns neobişnuite, datorate neglijenţei,
McCrae, 1992). Ei au început cu modelul celor neatenţiei, incapacităţii de a citi, incapacităţii
cinci factori şi, după aceea, au atribuit trăsături cognitive sau încercării intenţionate de a sabota
sau faţete fiecărui factor. Deoarece există testul prin răspunsuri la întâmplare. Am
o controversă legată de numărul optim de ales să folosim Scala Inconsistenţa răspunsului
factori (Block, 1995), abordarea de la început a variabil (INRV), pentru a detecta această sursă
trăsăturilor de ordine inferioară face mai puţin de eroare. Acest tip de scală a fost inclus recent
probabil ca trăsăturile potenţial adaptative să în alte inventare de personalitate, inclusiv
poată fi omise sau „absorbite” de alte trăsături. MMPI‑2 (Butcher şi colab., 1989) şi SNAP. În
cazul OMNI, această scală constă în măsurarea

50
răspunsurilor inconsistente la 9 perechi de să se potrivească cel mai bine acelor definiţii
itemi cu conţinut similar. De exemplu, „Mă (Burisch, 1984a). Metoda empirică se bazează pe
enervez greu/Mă enervează lucrurile mărunte; măsurători psihometrice, de exemplu frecvenţa
Sunt o persoană precaută/Pot să fiu nesăbuit.” răspunsurilor afirmative la itemi, consistenţa
OMNI defineşte inconsistenţă scorurile de 1 sau internă şi fidelitatea test‑retest a scalelor
2 la unul dintre itemii unei perechi şi 6 sau 7 individuale şi a constructelor lor, validitatea
la celălalt item al perechii. Scorul de secţiune de criteriu, convergentă, discriminativă,
(cut‑off) este determinat practic folosind metoda trăsături multiple‑metode multiple
distribuţia scorurilor INRV în eşantionul de (multitrait‑multimethod) şi analiza factorială
etalonare. (Anastasi, 1988). Strategia de construire a
Anumite inventare de personalitate OMNI a presupus determinarea performanţei
folosesc şi Scalele de minciună, pentru a încerca psihometrice optime a scalelor prin
să detecteze sau să corecteze minciuna sau administrarea testului, folosindu‑se un set
eforturile din partea celui care răspunde de a provizoriu de itemi, unui eşantion reprezentativ
oferi răspunsuri dezirabile social. Există, totuşi, de 1000 de subiecţi din populaţia generală,
o controversă despre abilitatea reală a acestor administrare urmată de încercarea de a repeta
scale de a îmbunătăţi validitatea (Edwards, rezultatele pe un al doilea eşantion.
1990; Nicholson şi Hogan, 1990; Paulhus, 1989).
Aproape că nu există dovezi empirice care să Formatul itemilor
susţină faptul că aceste scale îmbunătăţesc
corelaţia testelor de personalitate cu criteriile Formatul adevărat/fals este popular datorită
externe folosite la validare (McCrae şi Costa, simplităţii sale. Totuşi, mulţi dintre cei care
1983). Deşi nu s‑a scris nimic decisiv despre răspund nu sunt de acord cu decizia dihotomică,
acest aspect, în momentul de faţă nu cred că deoarece ei o văd ca o suprasimplificare. Există
utilizarea unei Scale de minciună oferă vreo argumente psihometrice convingătoare pentru
garanţie. aşa‑numitele formate Likert, care oferă mai
Există o literatură considerabilă (Loranger multe opţiuni respondenţilor (Comrey, 1988).
şi colab., 1991) care sugerează că, atunci când Nunnally (1978) a revizuit dovezile existente în
un inventar de personalitate de autoevaluare favoarea sa şi a concluzionat că era un avantaj
este administrat unei persoane care se află să foloseşti mai mulţi paşi decât mai puţini:
într‑o stare de depresie sau de anxietate la Pe măsură ce numărul de paşi este mărit,
momentul efectuării testului, starea patologică/ începând de la 2 până la 20, creşterea fidelităţii
atipică poate să influenţeze evaluarea anumitor este rapidă la început. Tinde să se niveleze
trăsături de personalitate. De exemplu, în aproximativ pe la 7, iar după aproximativ 11
mijlocul unui episod depresiv, oamenii pot paşi, câştigul de fidelitate, datorită creşterii
avea o percepţie distorsionată a propriei numărului de paşi, este foarte mic. (p. 595)
persoane sau pot confunda starea actuală cu În apărarea acestor concluzii, OMNI
comportamentul normal. Din această cauză, oferă şapte variante de răspuns. Foloseşte,
am decis să includem Scala Distresul actual (DA) de asemenea, şi setul de descriptori propus
care măsoară nivelul de anxietate şi depresie de Comrey. Aceştia includ scale atât de
din ultima săptămână (ultimele 7 zile). Această concordanţă, cât şi de frecvenţă. Atribuirea unui
scală de 22 de itemi oferă un indice al nivelului item uneia sau alteia a fost uneori arbitrară, dar
de distres actual al persoanei şi este un indicator în mod frecvent s‑a bazat pe ceea ce părea că
al posibilei prezenţe a unor distorsiuni la unele se potriveşte cel mai bine comportamentului
dintre scale. descris de itemul respectiv.

Metoda principală de Instrucţiuni pentru persoanele


construcţie a scalelor evaluate
Abordarea principală a construcţiei de scale Personalitatea se reflectă în dispoziţiile
a fost una flexibilă şi care a folosit atât metode stabile şi în comportamentele de durată.
raţionale, cât şi metode empirice. Metoda Instrucţiunile testelor de personalitate îi învaţă
raţională începe cu definiţiile precise, detaliate în mod frecvent pe cei care răspund să se descrie
ale trăsăturilor pe care un test intenţionează să le cum sunt ei în mod obişnuit. Acest lucru îi lasă
măsoare şi apoi se construiesc itemii, astfel încât celui căruia i se administrează testul o libertate

51
considerabilă pentru a decide ce înseamnă Există dovezi că scalele foarte specifice care
pentru el în mod obişnuit. Astfel de instrucţiuni evaluează trăsăturile normale de personalitate
vagi nu reflectă într‑un mod adecvat faptul pot fi construite din doar opt itemi (Burisch,
că anumite trăsături pot să se schimbe pe 1984b; Comrey, 1988; Costa şi McCrae, 1992).
durata vieţii unei persoane. Persoanele pot Am scris un grup de itemi cu intenţia de a
să atribuie diferite perioade termenului sau eşantiona domeniul pentru fiecare dintre cele
pot să confunde comportamentele recente cu 25 de trăsături normale de personalitate. Iniţial,
personalitatea. Aşadar, este preferabil să fie am selectat 12‑15 itemi pentru fiecare dintre
menţionată o perioadă uniformă pentru toţi cei scalele care evaluează trăsăturile normale de
care răspund, decât să li se permită să o aleagă personalitate, anticipând că unii nu vor trece de
singuri. verificarea de către grupul de lucru şi alţii vor
În cadrul programului comun de clasificare fi eliminaţi prin analiza psihometrică. Acelaşi
şi diagnosticare al Organizaţiei Mondiale a item nu a apărut în mai mult de o scală care
Sănătăţii (OMS) şi al Institutului Naţional de evaluează trăsături normale de personalitate.
Sănătate (INS), autorul, în colaborare cu membri Membrii din grupul de lucru au dezbătut toţi
ai comunităţii internaţionale de psihiatrie, a itemii, pe larg. Au revizuit anumiţi itemi şi i‑au
dezvoltat un interviu clinic semi‑structurat, respins pe alţii, din cauza ambiguităţii şi, de
Chestionarul internaţional al tulburărilor de asemenea, pentru a asigura atât relevanţa, cât şi
personalitate (International Personality Disorder diversitatea conţinutului, în relaţie cu definiţia
Examination, IPDE; Loranger, 1999a; Loranger, trăsăturii acceptate anterior.
Sartorius şi Janca, 1997). Am făcut experimente Experienţa mea în dezvoltarea IPDE a
pe perioade diferite de timp pentru a distinge facilitat scrierea itemilor pentru cele 10 scale
personalitatea de alte comportamente. Am care măsoară tulburări de personalitate.
ajuns la concluzia că intervalul de cinci ani este Construirea şi studiile de teren ale IPDE au
un compromis rezonabil. Este suficient de mult, presupus colaborarea a 58 de psihiatri şi
dar totuşi nu prea mult, pentru adaptarea la psihologi clinicieni din 14 centre din Africa, Asia,
anumite schimbări care au loc. Europa şi America de Nord. Chiar dacă există o
diferenţă clară între un inventar şi un interviu
Procesul de construire a itemilor clinic semistructurat, în colaborare, experienţa
multiculturală s‑a dovedit inestimabilă în
Atunci când se scria un item pentru o dezvoltarea inventarelor OMNI. De asemenea,
scală, grupul de lucru era preocupat de nevoia am tras concluzii şi din experienţa anterioară
pentru diversitate a conţinutului, precum şi de cu un chestionar de screening pentru Axa
relevanţa itemilor faţă de trăsătură sau faţă de II, care a fost utilizat într‑un studiu cu IPDE
criteriul DSM‑IV. Itemii au fost reduşi la mai (Lenzenweger, Loranger, Korfine şi Neff, 1997).
puţin de 15 cuvinte, am păstrat vocabularul la Există 79 de criterii de diagnosticare pentru
un nivel de clasa a patra şi am făcut eforturi Axa II în DSM‑IV şi fiecare dintre ele a fost ţinta
pentru a evita ambiguitatea şi a menţine scrierii itemilor. Pe lângă adaptarea anumitor
claritatea în exprimare. De asemenea, am fost itemi din IPDE şi din chestionarul de screening,
atenţi la probleme legate de sex, educaţie şi de am scris un număr mare de itemi noi. Grupul
clasă socială (Asociaţia Americană de Psihiatrie, de lucru a utilizat şi datele de interpretare a
1993). Am evitat, de asemenea, să recurgem itemilor din studiile de teren IPDE şi din studiul
excesiv la subtilităţi ca metodă de a deghiza anterior pentru chestionarul de screening. În
scopul unui item. Chiar dacă există dovezi cele din urmă, am reţinut, am modificat sau am
că aşa‑numitul acord are doar un efect banal eliminat itemi, urmărind procedura utilizată
asupra inventarelor de personalitate (Rorer, cu scalele ce evaluează trăsăturile normale
1965), am încercat, de asemenea, să menţinem de personalitate. Dacă un item din una dintre
un echilibru direcţional în scrierea itemilor scalele ce evaluează trăsăturile normale de
pentru o scală. Câteodată acest lucru nu a fost personalitate a fost relevant pentru un anumit
posibil, în mod special în cazul itemilor care criteriu, noi l‑am inclus. Din cei 200 de itemi care
descriu comportamentul patologic. Când formează versiunea finală a Scalelor ce evaluează
direcţionalitatea nu a putut fi obţinută doar trăsăturile normale de personalitate, 35 (17,5%)
prin conţinutul itemului, am ales să evităm apar şi în Scalele tulburărilor de personalitate.
confuzia care este adesea asociată calificativelor Aceşti itemi care se suprapun contribuie la
negative. notarea a 15 dintre cele 79 de criterii de pe

52
Axa II. Pentru cinci dintre cele zece tipuri geografică a recensământului Statelor Unite, ele
de tulburări, Paranoic, Schizotipal, Borderline, includ voluntari din toate cele 50 de state.
Evitant şi Dependent, nu sunt itemi care să le Apelurile de recrutare explicau că, în
reprezinte pe Scalele ce evaluează trăsăturile cadrul Spitalului Cornell din New York, se
normale de personalitate. lucrează la construirea unui chestionar pentru
Deoarece criteriile DSM‑IV variază folosirea lui în studii ale personalităţii omului
considerabil în complexitate şi eterogenitate, şi în sănătate. Voluntarii au fost înscrişi prin
nu ar putea fi evaluate cu un număr identic de telefon sau prin înregistrare la persoanele care
itemi. Ocazional, un singur item a fost suficient, recrutau la faţa locului. Au fost plătiţi cu 50
dar de obicei a fost nevoie de doi până la patru de dolari pentru completarea (inventarului)
şi câteodată chiar de opt itemi. Itemii au fost OMNI, în două întâlniri la distanţă de câteva
ponderaţi prin împărţirea scorului total pentru săptămâni. Au înapoiat inventarul OMNI
un criteriu la numărul de itemi care îl măsoară. într‑un plic preplătit, alături de un formular de
Astfel s‑a păstrat natura politetică a clasificării consimţământ al drepturilor omului semnat. Al
tulburărilor de personalitate conform DSM‑IV, doilea inventar le‑a fost expediat la o lună după
care acordă o importanţă egală fiecărui criteriu. cel iniţial. A doua expediere avea suplimentar
o invitaţie pentru voluntarii căsătoriţi care
Eşantionul folosit la construirea doreau implicarea partenerului/partenerei
pentru completarea OMNI cu privire la
inventarelor comportamentul lor. Dacă partenerul de cuplu
Iniţial, participanţilor selectaţi li s‑a făcut un îşi exprima interesul, atunci el sau ea primea
screening pentru istoricul tulburărilor mentale. o versiune pentru observator, modificată la
Pentru a face acest lucru, singura metodă persoana a treia, după ce participantul înapoia
fezabilă din punct de vedere economic ar fi fost inventarul retest. Partenerii erau plătiţi cu 25
utilizarea unor chestionare cu o sensibilitate
şi o specificitate îndoielnice. Un astfel de
screening ar fi dus la un eşantion mai degrabă Tabelul 6
distorsionat decât reprezentativ. Sondajul Caracteristicile demografice ale eşantioanelor
naţional de comorbiditate al tulburărilor mentale din folosite la construirea OMNI/OMNI‑IV
Statele Unite (The National Comorbidity Survey
of mental disorders in the United States) (NCS; Eşantion 1a Eşantion 2b
Kessler şi colab., 1994), cel mai scump studiu % %
epidemiologic de acest gen făcut vreodată, a Gen
arătat că aproximativ 50% dintre participanţi au Feminin 50,0 42,7
Masculin 50,0 57,3
îndeplinit criteriile pentru cel puţin o tulburare
mentală de‑a lungul vieţii şi aproape 30% în Vârstă (ani)
ultimele 12 luni. Am considerat că excluderea 18‑29 26,3 27,8
unor astfel de persoane ar face ca eşantionul 30‑39 24,4 23,4
40‑49 20,7 19,0
pentru construirea inventarelor să fie mai puţin 50‑59 10,2 12,0
reprezentativ pentru populaţia generală. 60‑69 11,6 10,7
Am utilizat numeroase metode de 70‑74 6,9 6,9
recrutare. Au fost publicate anunţuri în ziarele
Etnie
locale şi într‑o broşură publicitară săptămânală, Alb/Caucazian 87,5 87,9
distribuită la toate gospodăriile din ţinutul Negru/Afro‑american 4,4 4,1
Westchester, New York (cu o populaţie de Hispanic 3,3 3,3
850.000 de oameni). Mai mult de 100 de voluntari Asiatic 2,9 3,0
American nativ 0,8 0,6
au informat familiile, prietenii şi vecinii despre Alte etnii 1,1 1,1
proiect. Câteva unităţi industriale locale au
afişat anunţuri pe avizierele lor şi au fost Educaţie (ani)
făcute anunţuri în campusurile facultăţilor. Un <12 4,0 3,6
12 22,3 23,2
acord de participare naţională a făcut cunoscut 13‑15 32,6 30,2
proiectul, la fel ca principalul centru militar din ≥16 41,0 42,8
California. De asemenea, numeroşi participanţi
Notă. Numerele au fost rotunjite până la prima zecimală
au informat şi alte persoane. Cu toate că şi procentele pentru fiecare variabilă ar trebui să
cele două eşantioane nu reflectă distribuţia aproximeze 100%. aN=1000, bN=872.

53
de dolari pentru participarea lor la studiu. Tabelul 7
Tabelul 6 prezintă caracteristicile demografice Consistenţa internă (α) a Scalelor care
ale eşantionului original şi de replicare. evaluează trăsăturile normale de personalitate
şi a Scalelor care evaluează tulburările de
personalitate
Itemii păstraţi
Studiul de teren a utilizat varianta Eşantion 1a Eşantion 2b
provizorie OMNI de 581 de itemi. La început
Scale de validitate
am analizat individual itemii din cele 25 de Scale Distres actual (DA) 0,95 0,95
care evaluează trăsăturile normale de personalitate,
pentru a‑i elimina pe cei cu frecvenţe extreme Scale pentru trăsături
(<15% sau >85%) ale răspunsurilor situate normale
Estetică (ES) 0,71 0,71
de o parte sau de alta a punctului de mijloc Ambiţie (AM) 0,68 0,66
din scala de răspuns Likert de 7 puncte. Nu a Anxietate (AN) 0,74 0,76
putut fi aplicat acelaşi standard la mulţi dintre Asertivitate (AS) 0,70 0,67
itemii care fac parte din Scalele care măsoară Convenţionalitate (CO) 0,77 0,78
Depresie (DE) 0,85 0,84
trăsăturile anormale de personalitate, deoarece Responsabilitate (RE) 0,57 0,54
conţinutul lor patologic a produs în mod Exaltare (EA) 0,78 0,78
inevitabil o distribuţie asimetrică. Mai departe, Exhibiţionism (EH) 0,81 0,80
am păstrat în fiecare scală acei itemi care au Energie (EN) 0,72 0,74
Flexibilitate (FL) 0,70 0,72
oferit echilibrul optim al consistenţei interne Ostilitate (OS) 0,74 0,75
şi al fidelităţii test‑retest, lucrând cu prudenţă Impulsivitate (IM) 0,68 0,66
pentru a menţine diversitatea de conţinut în Intelect (IN) 0,70 0,68
relaţie cu definiţia trăsăturii create anterior. Iritabilitate (IR) 0,86 0,84
Modestie (MO) 0,54 0,53
Irascibilitate (IB) 0,85 0,76
Fidelitatea Ordine (OR) 0,72 0,72
Indulgenţă faţă de sine (IS) 0,64 0,66
Fidelitatea este în mod esenţial o măsură de Sinceritate (SI) 0,80 0,79
consistenţă şi am utilizat două metode pentru a o Sociabilitate (SO) 0,71 0,71
Independenţă (ID) 0,61 0,66
măsura. O metodă privea consistenţa inter‑itemi Toleranţă (TO) 0,69 0,67
a scalelor individuale, iar cealaltă metodă Încredere (ÎN) 0,80 0,78
privea stabilitatea sau consistenţa lor în timp. Căldură (CĂ) 0,62 0,61
Măsura convenţională a consistenţei interne
Scale pentru tulburări
este coeficientul alfa. Pentru interpretarea de personalitate
coeficientului alfa este important de ştiut că Paranoid (PAR) 0,69 0,68
acesta este sensibil atât la numărul de itemi Schizoid (SCH) 0,62 0,67
dintr‑o scală, cât şi la corelaţiile dintre itemi. Schizotipal (SCT) 0,66 0,65
Antisocial (ANT) 0,66 0,65
Tabelul 7 prezintă valorile alfa pentru scalele Borderline (BOR) 0,84 0,82
OMNI finale (375 itemi), bazate pe cele două Histrionic (HIS) 0,68 0,62
eşantioane din studiul de teren. Rezultatele Narcisist (NAR) 0,72 0,72
sunt foarte asemănătoare în ambele eşantioane, Evitant (EVT) 0,83 0,82
Dependent (DEP) 0,80 0,82
dovadă a replicabilităţii rezultatelor. Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 0,67 0,66
Coeficienţii alfa pentru Scalele care evaluează
trăsăturile normale ale personalităţii variază a
N=1000, bN=872. Scala INRV nu este aplicabilă.
între 0,53‑0,86 cu o mediană de 0,72. Ei sunt
comparabili cu cei din testele care există
deja, care măsoară trăsăturile normale de
California (CPI; Gough şi Bradley, 1996), în cazul
personalitate. De exemplu, alfa pentru scalele
căruia majoritatea scalelor cuprind mai mult de
care măsoară faţete din NEO PI‑R (Costa şi
30 de itemi, are coeficienţi alfa, în cazul unei
McCrae, 1992), care sunt compuse din 8 itemi,
populaţii cu studii superioare, care variază
variază între 0,56‑0,81 cu o mediană de 0,71.
între 0,45‑0,82 cu o mediană de 0,73.
Inventarul de personalitate Jackson (JPI; Jackson,
Interpretarea coeficientului alfa este mai
1992), care are scale mult mai lungi (20 de itemi),
problematică în cazul Scalelor care măsoară
are coeficienţi alfa care variază între 0,66‑0,87
tulburările de personalitate. Cei care au pus bazele
cu o mediană de 0,79. Inventarul de Personalitate

54
criteriilor DSM‑IV au insistat mai degrabă Tabelul 8
asupra expertizei clinice şi a tradiţiei decât
Fidelitatea test‑retest (r) pentru Scalele care
asupra măsurătorilor statistice de omogenitate. evaluează trăsăturile normale de personalitate
Deoarece Scalele care evaluează tulburări de şi Scalele care evaluează tulburările de
personalitate încearcă să măsoare aceste criterii, personalitate
interpretarea coeficienţilor alfa trebuie să aibă
în vedere şi Axa II din DSM‑IV. Cu toate acestea,
(r)
coeficienţii alfa au o omogenitate considerabilă,
Eşantion 1a Eşantion 2b
care variază între 0,62‑0,84 cu o mediană de
Scale pentru trăsăturile
0,68, lucru care este compatibil cu utilizarea normale de personalitate
categoriilor DSM‑IV ca sursă a trăsăturilor Estetică (ES) 0,85 0,85
patologice de personalitate. Ambiţie (AM) 0,75 0,75
Anxietate (AN) 0,82 0,84
Tabelul 8 prezintă coeficienţii de fidelitate Asertivitate (AS) 0,84 0,80
test‑retest a scalelor OMNI la interval de 1‑2 Convenţionalitate (CO) 0,90 0,88
luni. Fidelitatea pentru Scalele care evaluează Depresie (DE) 0,87 0,85
trăsăturile normale de personalitate variază între Responsabilitate (RE) 0,72 0,72
Exaltare (EA) 0,84 0,85
0,70‑0,90 cu o mediană de 0,81. Pentru Scalele Exhibiţionism (EH) 0,86 0,85
care măsoară tulburări de personalitate, fidelitatea Energie (EN) 0,80 0,80
variază între 0,76‑0,86 cu mediană de 0,81. Flexibilitate (FL) 0,79 0,81
Media scorurilor pe scale (Tabelul 9) nu s‑a Ostilitate (OS) 0,83 0,81
Impulsivitate (IM) 0,76 0,76
schimbat nici ea într‑un mod semnificativ de la Intelect (IN) 0,84 0,84
test la retest. Datele de fidelitate ale altor teste Iritabilitate (IR) 0,87 0,85
pentru un interval test‑retest similar nu sunt Modestie (MO) 0,70 0,73
disponibile pentru comparare. O excepţie este Irascibilitate (IB) 0,80 0,80
Ordine (OR) 0,78 0,80
SNAP (Clark, 1993), care are o mediană de 0,81 Indulgenţă faţă de sine (IS) 0,84 0,83
într‑un eşantion de 63 de studenţi, cu retest la o Sinceritate (SI) 0,79 0,78
lună şi o mediană de 0,79 într‑un eşantion de 146 Sociabilitate (SO) 0,81 0,80
de studenţi, cu retest la două luni. Rezultatele Independenţă (ID) 0,72 0,74
Toleranţă (TO) 0,82 0,81
studiului de teren pentru OMNI oferă dovezi Încredere (ÎN) 0,80 0,80
considerabile despre o stabilitate acceptabilă pe Căldură (CĂ) 0,73 0,73
termen scurt, o condiţie necesară pentru un test
care măsoară trăsăturile normale şi patologice Scale pentru tulburările
de personalitate
de personalitate. Paranoid (PAR) 0,83 0,82
Schizoid (SCH) 0,76 0,76
Schizotipal (SCT) 0,81 0,76
Analiza factorială Antisocial (ANT) 0,81 0,76
Analiza factorială este folositoare pentru Borderline (BOR) 0,86 0,84
Histrionic (HIS) 0,82 0,79
a determina structura internă sau compoziţia Narcisist (NAR) 0,84 0,84
unui inventar de personalitate. Astfel de Evitant (EVT) 0,85 0,84
informaţii fac posibilă compararea structurii Dependent (DEP) 0,84 0,80
OMNI cu structura altor inventare. Asemănările Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 0,80 0,78
care reies din astfel de comparaţii pot să fie
văzute şi ca o formă de validare. Notă. Intervalul test/retest a fost 1‑2 luni. Scalele de
Structura factorială a celor 35 de Scale care validitate nu sunt incluse.
evaluează trăsăturile normale ale personalităţii şi
tulburările de personalitate a fost determinată
prin analiza componentelor principale, folosind literatura analitică referitoare la factori, dar
rotaţia Varimax. Au existat 7 factori cu valori constructul a fost subiectul vastelor studii ale lui
proprii care depăşeau 1,0. Deoarece factorii Zuckerman (1979, 1991). Chiar dacă Narcisismul
rezultaţi au fost identici în ambele eşantioane, are o lungă istorie în psihanaliză (Kernberg,
tabelul 10 afişează factorii, saturaţiile lor şi 1987) şi forma sa patologică apare în DSM‑IV,
denumirile sugerate, bazându‑se pe combinarea acesta a captat mai puţin atenţia psihologilor din
celor două eşantioane. Cinci dintre factori sunt domeniul psihologiei personalităţii (Emmons,
aproximări ale factorilor din modelul Big Five. 1987). Fiecare scală din OMNI care măsoară un
Căutarea de senzaţii nu este adesea întâlnită în factor cuprinde toţi itemii din scalele care au

55
Tabelul 9
Medii şi abateri standard la test şi la retest pentru OMNI/OMNI‑IV în eşantionul folosit la
construirea inventarelor

Eşantion 1a Eşantion 2b
Test Retest Test Retest
M SD M SD M SD M SD
Scale de validitate
INRV 0,38 0,71 0,28 0,60 0,32 0,66 0,24 0,54
Distres Actual (DA) 67,33 22,37 65,88 22,16 65,78 21,23 65,64 21,28

Scale pentru trăsăturile


normale de personalitate
Estetică (ES) 37,6 8,1 36,8 7,8 37,5 8,1 37,0 8,1
Ambiţie (AM) 33,8 6,8 33,6 6,7 34,1 7,2 33,8 6,8
Anxietate (AN) 29,6 8,4 28,8 8,0 29,4 8,6 28,8 8,1
Asertivitate (AS) 34,4 6,7 34,2 6,4 34,3 6,6 34,0 6,2
Convenţionalitate (CO) 27,6 9,9 28,0 9,6 27,9 9,4 28,4 9,2
Depresie (DE) 24,9 8,4 24,8 8,1 24,8 8,6 24,7 8,3
Responsabilitate (RE) 38,9 5,5 38,5 5,3 38,7 5,1 38,5 5,4
Exaltare (EA) 28,3 8,4 27,8 8,2 27,8 8,2 27,8 8,0
Exhibiţionism (EH) 28,8 8,4 28,5 8,1 28,6 8,3 28,4 7,8
Energie (EN) 34,7 8,1 34,5 7,8 34,4 8,0 34,4 7,5
Flexibilitate (FL) 35,8 7,3 35,7 6,8 36,0 7,4 35,8 6,8
Ostilitate (OS) 25,4 7,7 25,5 7,4 25,1 7,9 25,4 7,4
Impulsivitate (IM) 29,9 6,8 29,3 6,4 29,6 6,7 29,2 6,2
Intelect (IN) 33,6 7,3 33,5 7,3 33,5 7,3 33,2 7,2
Iritabilitate (IR) 28,3 9,0 28,0 8,8 27,9 9,2 27,7 8,7
Modestie (MO) 33,4 5,7 33,3 5,6 33,1 5,8 33,2 5,4
Irascibilitate (IB) 29,7 7,3 29,5 7,6 29,7 7,7 29,1 7,7
Ordine (OR) 38,8 6,3 38,6 6,4 39,4 6,5 38,9 6,4
Indulgenţă faţă de sine (IS) 20,1 6,4 19,8 6,3 19,7 6,0 19,5 6,0
Sinceritate (SI) 43,1 7,0 43,1 6,9 43,1 6,9 43,0 6,9
Sociabilitate (SO) 33,0 6,7 32,8 6,6 33,1 6,7 32,9 6,4
Independenţă (ID) 36,5 5,7 36,4 5,6 36,4 6,1 36,5 5,6
Toleranţă (TO) 41,4 7,4 41,1 7,3 41,6 7,3 41,4 7,2
Încredere (ÎN) 30,5 6,5 30,4 6,3 30,4 6,4 30,3 6,2
Căldură (CĂ) 38,4 6,5 37,8 6,4 38,4 6,7 38,1 6,3

Scale pentru tulburările de


personalitate
Paranoid (PAR) 20,0 4,6 20,4 4,5 20,3 4,7 20,3 4,6
Schizoid (SCH) 21,0 4,4 21,0 4,3 20,9 4,4 21,2 4,2
Schizotipal (SCT) 23,7 5,0 23,8 5,3 23,8 4,9 23,8 5,1
Antisocial (ANT) 15,3 4,6 15,4 4,1 15,2 4,0 15,3 4,0
Borderline (BOR) 21,5 6,3 21,4 6,4 21,4 6,3 21,3 6,3
Histrionic (HIS) 27,1 5,5 27,1 5,4 26,8 5,2 26,7 5,0
Narcisist (NAR) 29,4 5,6 29,7 5,6 29,8 5,5 29,7 5,5
Evitant (EVT) 20,5 6,1 20,6 6,1 20,9 6,5 20,9 6,3
Dependent (DEP) 19,4 5,9 19,6 6,0 19,5 5,8 19,8 6,0
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 25,5 5,2 25,6 5,2 25,6 5,4 25,6 5,2

Notă. Intervalul test/retest a fost 1‑2 luni. Pentru acest tabel au fost folosite scorurile brute.
INRV = Scala Inconsistenţa răspunsului variabil.

56
Tabelul 10
Saturaţiile factorilor în Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate şi în
Scalele care evaluează tulburările de personalitate

Factori
Agreabi- Conştiin- Extraver- Narci- Neuroti- Deschidere Căutare
litatea ciozitate siunea sism cism spre de
(AGRE) (CONT) (EXTR) (NARC) (NEUR) experienţă senzaţii
(DESC) (SENZ)
Estetică (ES) 0,22 0,26 0,30 ‑0,07 0,06 0,58 0,06
Ambiţie (AM) ‑0,07 0,49 ‑0,03 0,55 ‑0,15 ‑0,01 0,10
Anxietate (AN) ‑0,40 0,12 ‑0,04 ‑0,03 0,69 ‑0,02 0,00
Asertivitate (AS) ‑0,33 0,11 0,23 0,55 ‑0,35 0,19 0,16
Convenţionalitate (CO) 0,26 0,30 ‑0,07 ‑0,16 0,07 ‑0,64 ‑0,04
Depresie (DE) ‑0,42 ‑0,08 ‑0,39 ‑0,10 0,54 0,03 0,22
Responsabilitate (RE) 0,12 0,66 0,15 ‑0,03 ‑0,25 0,11 ‑0,24
Exaltare (EA) ‑0,01 0,05 0,09 0,27 ‑0,22 0,11 0,69
Exhibiţionism (EH) ‑0,08 0,08 0,20 0,74 0,16 0,13 0,35
Energie (EN) 0,07 0,35 0,28 0,14 ‑0,42 ‑0,07 0,12
Flexibilitate (FL) 0,51 ‑0,06 0,32 ‑0,07 ‑0,34 0,29 0,02
Ostilitate (OS) ‑0,64 ‑0,02 ‑0,22 0,38 0,05 0,02 0,35
Impulsivitate (IM) ‑0,19 ‑0,15 0,06 0,11 ‑0,01 ‑0,07 0,75
Intelect (IN) 0,26 0,18 ‑0,09 0,24 ‑0,11 0,66 0,03
Iritabilitate (IR) ‑0,76 0,00 ‑0,05 0,10 0,19 ‑0,07 0,17
Modestie (MO) 0,00 0,02 ‑0,01 ‑0,84 0,07 ‑0,02 0,04
Irascibilitate (IB) ‑0,50 0,04 ‑0,04 ‑0,05 0,55 0,15 0,31
Ordine (OR) 0,19 0,65 0,08 0,06 ‑0,02 ‑0,05 ‑0,27
Indulgenţă faţă de sine (IS) ‑0,19 ‑0,16 ‑0,03 0,06 0,24 ‑0,04 0,63
Sinceritate (SI) 0,16 0,24 0,31 ‑0,49 ‑0,16 0,12 ‑0,39
Sociabilitate (SO) 0,18 0,19 0,72 0,17 ‑0,02 0,00 0,14
Independenţă (ID) 0,02 0,23 ‑0,12 ‑0,11 ‑0,74 0,11 0,01
Toleranţă (TO) 0,01 ‑0,10 0,25 0,01 ‑0,11 0,76 ‑0,06
Încredere (ÎN) 0,50 ‑0,06 0,43 ‑0,07 ‑0,03 0,12 ‑0,25
Căldură (CĂ) 0,00 0,17 0,73 ‑0,02 0,16 0,28 ‑0,03
Paranoid (PAR) ‑0,44 0,12 ‑0,45 0,19 0,24 ‑0,04 0,39
Schizoid (SCH) ‑0,10 0,02 ‑0,77 ‑0,08 0,23 ‑0,15 0,12
Schizotipal (SCT) 0,00 0,08 ‑0,42 0,15 0,31 0,09 0,59
Antisocial (ANT) ‑0,18 ‑0,25 ‑0,25 0,31 0,08 ‑0,01 0,69
Borderline (BOR) ‑0,32 ‑0,07 ‑0,31 0,17 0,48 0,03 0,62
Histrionic (HIS) 0,09 0,04 0,10 0,63 0,25 0,06 0,52
Narcisist (NAR) ‑0,10 0,05 ‑0,12 0,74 0,22 0,14 0,42
Evitant (EVT) ‑0,14 0,03 ‑0,59 0,04 0,56 ‑0,11 0,23
Dependent (DEP) 0,00 ‑0,13 ‑0,15 0,16 0,77 ‑0,21 0,25
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) ‑0,10 0,43 ‑0,44 0,34 0,28 ‑0,17 0,21

Notă. N=1872. Metoda de extragere: Analiza componentelor principale; Metoda de rotaţie = Varimax cu normalizare
Kaiser. Rotaţia a convers în 13 aproximări. Saturaţia în factori peste 0,40 apare îngroşată.
a
Semnele saturaţiilor au fost schimbate pentru a păstra numele factorilor (Amabilitate şi Extraversiune) folosiţi de obicei
în cercetarea personalităţii.

saturaţia în acelaşi factor de 0,40 sau mai mare. Validitatea


Coeficienţii alfa şi coeficienţii de fidelitate
test‑retest ai acestor scale sunt prezentaţi în
tabelul 11. Validitatea se referă la cât de bine un test
măsoară de fapt ceea ce pretinde că măsoară.
Validarea unui test de personalitate este un

57
proces complicat, în curs de desfăşurare. mai bine cu fiecare dintre cele 25 de Scale care
Dovezi preliminare ale validităţii OMNI se evaluează trăsăturile normale de personalitate din
bazează pe aplicarea unor metode psihometrice OMNI. Există corelaţii substanţiale între scalele
riguroase datelor adunate din studiul de OMNI şi scalele celor patru teste care măsoară
teren. Acestea includ: (a) comparaţia Scalelor aceleaşi trăsături sau trăsături similare. Există o
care evaluează trăsături normale de personalitate absenţă semnificativă a corelaţiilor între scalele
cu alte teste de personalitate; (b) comparaţia care măsoară trăsături diferite (informaţii
Scalelor care evaluează trăsături normale de neprezentate). Acest lucru este valabil
personalitate şi a Scalelor care măsoară tulburări de indiferent de metoda folosită, lista de adjective
personalitate cu o versiune OMNI la persoana a sau inventarul în sine.
treia (i.e., OMNI versiunea pentru observator)
completată de către partenerul de cuplu; (c) Corelaţii cu Versiunea pentru observator a
comparaţia eşantionului din populaţia generală inventarului OMNI
cu eşantionul format din pacienţi psihiatrici, O metodă în plus de validare a OMNI a fost
în privinţa Scalelor care măsoară tulburările aceea de a compara autoevaluarea cu evaluarea
de personalitate; (d) comparaţia Scalelor care de către o altă persoană. S‑a construit o versiune
măsoară tulburările de personalitate cu un OMNI pentru observator (OMNI Versiune
interviu semistructurat condus de clinicieni pentru observator) care a fost identică cu OMNI,
experimentaţi; (e) comparaţie între corelaţiile în afara faptului că itemii au fost transformaţi
dintre itemii luaţi individual ai unei scale şi la persoana a treia şi s‑a ţinut cont de genul
scorul total al scalei şi corelaţiile dintre aceiaşi potrivit. Există dovezi pentru faptul că acordul
itemi şi scorul total al fiecăreia dintre celelalte autoevaluare‑evaluare de către o altă persoană,
scale. obţinut prin această metodă, este dependent
de familiaritatea observatorului, de cât de
Tabelul 11 strânsă este legătura acestuia şi cât de frecvent
Estimarea fidelităţii pentru intră el în contact cu cel evaluat (Paunonen,
Scalele care măsoară factori 1989). Din acest motiv, am ales să utilizăm
partenerul de cuplu al celor care răspund, ca
Factori αa rb observator. În cele două eşantioane au fost 636
Agreabilitate (AGRE) 0,94 0,92 de parteneri de cuplu, dintre care au fost 342 de
Conştiinciozitate (CONT) 0,79 0,82 bărbaţi şi 294 de femei, care s‑au oferit în mod
Extraversiune (EXTR) 0,92 0,90 voluntar să completeze OMNI Versiunea pentru
Narcisism (NARC) 0,94 0,91 observator. Tabelul 13 prezintă coeficienţii de
Neuroticism (NEUR) 0,94 0,92 corelaţie dintre scorurile bazate pe descrierea
Sinceritate (SINC) 0,84 0,91 pe care persoana evaluată şi‑o face ea însăşi
Căutarea de senzaţii (SENZ) 0,92 0,91 şi descrierea făcută de partenerul/partenera
Notă. N=1872. Intervalul test/retest a fost de 1‑2 luni. de cuplu. În general, un acord puternic între
cele două tipuri de evaluări oferă dovada unei
a
Coeficientul alfa. bFidelitatea test/retest prin coeficientul
de corelaţie Pearson. validităţi considerabile a răspunsurilor oferite
de către cel care răspunde despre propria
personalitate. Corelaţiile pentru Scalele care
Corelaţii cu alte teste de personalitate evaluează trăsăturile normale de personalitate
În colaborare cu Mark F. Lenzenweger, variază între 0,36‑0,80 cu o mediană de 0,53.
238 de studenţi au participat la un studiu Pentru Scalele tulburărilor de personalitate,
longitudinal de personalitate (Lenzenweger variază între 0,28‑0,55 cu o mediană de 0,47.
şi colab., 1997) unde le‑a fost administrat Sunt puţine studii în literatura de specialitate
inventarul OMNI. Au fost evaluaţi şi cu NEO despre această metodă de validitate, care este
PI (Costa şi McCrae, 1989), Inventarul de potrivită pentru a face comparaţii. Cele mai
temperament Buss‑Plomin (EAS; Buss şi Plomin, relevante date sunt cele din studiul despre
1984), Scalele cu adjective Big Five revizuite trăsăturile normale de personalitate, realizat de
(IAS‑R‑B5; Wiggins, Trapnell şi Phillips, 1988) Costa şi McCrae (1992), în care 68 de parteneri
şi Inventarul rolului de gen Bem (Bem, 1981). de cuplu au completat NEO pentru a‑şi descrie
Tabelul 12 prezintă cele cinci scale din aceste partenerii. Corelaţiile pentru cele 30 de scale
patru teste de personalitate care corelează cel care măsoară faţete au variat între 0,10‑0,74

58
Tabelul 12
Validitatea convergentă (r) a Scalelor care evaluează
trăsăturile normale de personalitate

Estetică (ES) Energie (EN) Indulgenţă faţă de sine (IS)


NEO PI Estetică 0,71 NEO PI Acţiuni 0,63 NEO PI Impulsivitate 0,60
NEO PI Deschidere 0,65 EAS Activitate 0,59 IAS‑R‑B5 Conştiinciozitate ‑0,49
IAS‑R‑B5 Deschidere 0,53 NEO PI Extraversiune 0,52 NEO PI Neuroticism 0,47
NEO PI Fantezie 0,48 NEO PI Conştiinciozitate 0,46 NEO PI Ostilitate 0,42
NEO PI Emoţii pozitive 0,47 BEM Masculinitate 0,44 EAS Furie 0,35
Ambiţie (AM) Flexibilitate (FL) Sinceritate (SI)
BEM Masculinitate 0,40 NEO PI Ostilitate ‑0,49 IAS‑R‑B5 Iubire 0,60
NEO PI Asertivitate 0,39 NEO PI Agreabilitate 0,48 NEO PI Agreabilitate 0,60
IAS‑R‑B5 Dominanţă 0,38 NEO PI Acţiuni 0,44 NEO PI Neuroticism ‑0,45
NEO PI Acţiuni 0,38 EAS Iubire 0,43 EAS Furie ‑0,37
EAS Activitate 0,38 NEO PI Neuroticism ‑0,42 BEM Feminitate 0,36
Anxietate (AN) Ostilitate (OS) Sociabilitate (SO)
IAS‑R‑B5 Neuroticism 0,76 NEO PI Ostilitate 0,75 NEO PI Extraversiune 0,75
NEO PI Anxietate 0,73 IAS‑R‑B5 Iubire ‑0,66 NEO PI Căldură 0,73
NEO PI Neuroticism 0,72 EAS Furie 0,63 NEO PI Obedienţă 0,67
EAS Timiditate 0,69 NEO PI Neuroticism 0,53 EAS Sociabilitate 0,66
IAS‑R‑B5 Frică 0,67 IAS‑R‑B5 Neuroticism 0,49 NEO PI Emoţii Pozitive 0,63
Asertivitate (AS) Impulsivitate (IM) Independenţă (IN)
NEO PI Asertivitate 0,69 NEO PI Impulsivitate 0,64 NEO PI Neuroticism ‑0,52
IAS‑R‑B5 Dominanţă 0,66 IAS‑R‑B5 EAS Frică ‑0,50
BEM Masculinitate 0,64 Conştiinciozitate ‑0,54 EAS Distres ‑0,45
NEO PI Extraversiune 0,53 NEO PI Ostilitate 0,54 NEO PI Anxietate ‑0,44
EAS Furie 0,39 NEO PI Neuroticism 0,51 NEO PI Conştiinţă de sine ‑0,44
Convenţionalism (CO) EAS Furie 0,40 Toleranţă (TO)
NEO PI Valori ‑0,74 Intelect (IN) NEO PI Valori 0,74
NEO PI Deschidere ‑0,46 NEO PI Idei 0,68 NEO PI Deschidere 0,51
IAS‑R‑B5 Deschidere ‑0,37 IAS‑R‑B5 Deschidere 0,59 IAS‑R‑B5 Deschidere 0,46
NEO PI Estetică ‑0,29 NEO PI Deschidere 0,47 NEO PI Acţiuni 0,37
NEO PI Acţiuni ‑0,28 NEO PI Estetică 0,40 NEO PI Estetică 0,34
Depresie (DE) BEM Masculinitate 0,27 Încredere (ÎN)
NEO PI Depresie 0,76 Iritabilitate (IR) NEO PI Agreabilitate 0,71
NEO PI Neuroticism 0,71 NEO PI Ostilitate 0,78 IAS‑R‑B5 Iubire 0,58
IAS‑R‑B5 Neuroticism 0,63 EAS Furie 0,70 NEO PI Ostilitate ‑0,53
NEO PI Conştiinţă de sine 0,62 NEO PI Neuroticism 0,62 NEO PI Cordialitate 0,51
NEO PI Vulnerabilitate 0,62 IAS‑R‑B5 Neuroticism 0,62 NEO PI Neuroticism ‑0,50
Responsabilitate (RE) EAS Distres 0,52 Căldură (CĂ)
NEO PI Conştiinciozitate 0,65 Modestie (MO) IAS‑R‑B5 Iubire 0,64
IAS‑R‑B5 0,58 EAS Dominanţă ‑0,37 BEM Feminitate 0,62
Conştiinciozitate 0,33 NEO PI Asertivitate ‑0,34 NEO PI Căldură 0,59
BEM Masculinitate ‑0,33 NEO PI Agreabilitate 0,26 NEO PI Sentimente 0,57
NEO PI Impulsivitate 0,31 NEO PI Ostilitate ‑0,24 NEO PI Emoţii pozitive 0,53
IAS‑R‑B5 Iubire NEO PI Extraversie ‑0,24
Exaltare (EA) 0,67 Irascibilitate (IR)
NEO PI Exaltare 0,38 NEO PI Neuroticism 0,69
NEO PI Impulsivitate 0,35 IAS Neuroticism 0,67
IAS‑R‑B5 Dominanţă 0,33 EAS Distres 0,66
NEO PI Extraversiune 0,31 NEO PI Depresie 0,64
BEM Masculinitate NEO PI Anxietate 0,62
Exhibiţionism (EH) 0,45 Ordine (OR)
IAS‑R‑B5 Dominanţă 0,39 IAS‑R‑B5 0,58
NEO PI Extraversiune 0,39 Conştiinciozitate
NEO PI Ostilitate 0,37 NEO PI Conştiinciozitate 0,54
NEO PI Asertivitate 0,37 NEO PI Acţiuni 0,40
NEO PI Impulsivitate EAS Activitate 0,33
NEO PI Extraversiune 0,25
Notă. N=238. Toate corelațiile sunt semnificativ la p<0,05. NEO PI = Inventarul de Personalitate NEO (Costa și
McCrae, 1989); EAS = Sondajul Temperamentului Bass‑Plomin (Buss și Plomin, 1984); IAS‑R‑B5 = Scala cu adjective
Big Five revizuită (Wiggins, Trapnell și Phillips, 1988); BEM = Inventarului Rolului de gen Bem (Bem, 1981).

59
Tabelul 13 au o semnificaţie practică sau teoretică mică. De
Corelaţii între evaluările OMNI Varianta exemplu, doar pentru 4 din 35 de scale (Estetică,
autoevaluare şi Varianta pentru observator Flexibilitate, Independenţă şi Personalitate
(partenerul de cuplu) dependentă) s‑au obţinut diferenţe care depăşesc
o treime dintr‑o abatere standard, echivalentul
r în cote T de aproximativ 3 puncte.
Scalele care măsoară trăsăturile
normale de personalitate Comparaţie între eşantionul format din
Estetică (ES) 0,67 pacienţi psihiatrici şi eşantionul folosit
Ambiţie (AM) 0,45
Anxietate (AN) 0,61 la construirea inventarelor, pentru Scalele
Asertivitate (AS) 0,55 care evaluează tulburările de personalitate
Convenţionalitate (CO) 0,80 O măsură suplimentară pentru validarea
Depresie (DE) 0,62
Responsabilitate (RE) 0,36 Scalelor ce măsoară tulburări de personalitate
Exaltare (EA) 0,53 constă în compararea întregului eşantion folosit
Exhibiţionism (EH) 0,50 la construirea inventarelor cu un grup de 323
Energie (EN) 0,57 de pacienţi nonpsihotici cu diagnostic psihiatric
Flexibilitate (FL) 0,47
Ostilitate (OS) 0,51 şi pacienţi din ambulatoriu de la Centrul
Impulsivitate (IM) 0,45 Medical Cornell. Caracteristicile demografice
Intelect (IN) 0,54 ale eşantionului psihiatric sunt prezentate în
Iritabilitate (IR) 0,59 tabelul 15. Cele două grupuri diferă semnificativ
Modestie (MO) 0,37
Irascibilitate (IB) 0,53 (p<0,001) în direcţia anticipată, la toate cele
Ordine (OR) 0,44 10 Scale care măsoară tulburări de personalitate
Indulgenţă faţă de sine (IS) 0,53 (tabelul 16).
Sinceritate (SI) 0,52
Sociabilitate (SO) 0,56
Independenţă (ID) 0,40 Compararea Scalelor care evaluează
Toleranţă (TO) 0,54 tulburările de personalitate cu un interviu
Încredere (ÎN) 0,43
Căldură (CĂ) 0,51 psihiatric
Modulul DSM–IV din Examinarea
Scalele care măsoară tulburările internaţională a tulburărilor de personalitate (IPDE;
de personalitate Loranger, 1999a) a fost administrat unui număr
Paranoid (PAR) 0,48
Schizoid (SCH) 0,43 de 122 de pacienţi nonpsihotici internaţi şi
Schizotipal (SCT) 0,41 din ambulatoriu, de la Centrul Medical Cornell,
Antisocial (ANT) 0,41 care au făcut parte dintr‑un eşantion clinic mai
Borderline (BOR) 0,55 mare de 323 de subiecţi. Pacienţii au completat
Histrionic (HIS) 0,47
Narcisist (NAR) 0,48 OMNI, după care au fost intervievaţi cu IPDE
Evitant (EVT) 0,48 de către clinicieni cu experienţă care nu erau
Dependent (DEP) 0,28 informaţi despre rezultatele inventarului
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 0,46 OMNI. Tabelul 17 conţine corelaţiile dintre
scorurile dimensiunilor de pe Axa II din IPDE
Notă. N=636. Toate corelaţiile sunt semnificative la p<0,05. şi Scalele care măsoară tulburările de personalitate
corespunzătoare din OMNI. Coeficienţii
cu o mediană de 0,53. Într‑un studiu al lui variază între 0,58‑0,81 cu o mediană de 0,66.
Quimette şi Klein (1995), care compară scorurile Aceasta este dovada unei legături puternice
pe dimensiuni, evaluate cu Interviul clinic între aceste două metode diferite de evaluare.
structurat pentru DSM‑III‑revizuit, chestionarul Mediana corelaţiilor dintre Scalele OMNI care
care vizează Axa II (SCID‑II; Spitzer, Williams evaluează tulburări de personalitate şi IPDE este
şi Gibbon, 1987), completat de către persoanele mai mare decât corelaţiile prezentate de obicei
evaluate şi informatori, corelaţiile variau între în literatura de specialitate. De exemplu, Clark,
0,13‑0,59 cu o mediană de 0,35. Livesley şi Morey (1997) au trecut în revistă 14
Există diferenţe statistic semnificative studii care investigau validitatea convergentă
între mediile scorurilor obţinute de persoanele a măsurătorilor tulburărilor de personalitate
evaluate şi partenerii lor de cuplu, la aceeaşi realizate prin autoevaluare şi prin interviu.
scală (tabelul 14). Totuşi, din cauza volumului Medianele corelaţiilor prezentate în aceste
mare al eşantionului, majoritatea diferenţelor studii au variat între 0,19 şi 0,54. Rezultatele

60
Tabelul 14
Mediile şi abaterile standard ale scalelor OMNI
pentru Varianta autoevaluare şi Varianta observator (partenerul de cuplu)

Autoevaluare Observator
M SD M SD
Scalele care măsoară trăsăturile normale de
personalitate
Estetică (ES) 37,7 7,9 34,7 8,9 p<0,001
Ambiţie (AM) 33,5 6,8 33,4 7,4 ns
Anxietate (AN) 29,2 8,4 28,0 8,7 p<0,01
Asertivitate (AS) 34,2 6,7 35,2 7,1 p<0,01
Convenţionalitate (CO) 30,5 10,0 30,3 9,7 ns
Depresie (DE) 24,0 8,3 24,5 9,0 ns
Responsabilitate (RE) 39,5 5,2 40,9 6,4 p<0,001
Exaltare (EA) 26,2 7,9 24,8 7,8 p<0,001
Exhibiţionism (EH) 27,4 7,9 26,7 8,3 ns
Energie (EN) 35,0 8,2 35,2 8,8 ns
Flexibilitate (FL) 36,3 7,6 32,2 8,2 p<0,001
Ostilitate (OS) 24,8 8,7 25,0 8,6 ns
Impulsivitate (IM) 28,5 6,7 27,3 7,4 p<0,01
Intelect (IN) 33,5 7,3 33,3 7,3 ns
Iritabilitate (IR) 28,1 9,5 28,7 11,1 ns
Modestie (MO) 33,9 5,5 33,0 6,0 p<0,01
Irascibilitate (IB) 28,7 7,5 27,8 7,9 p<0,05
Ordine (OR) 39,9 6,4 37,8 8,1 p<0,001
Indulgenţă faţă de sine (IS) 18,3 5,5 16,9 5,8 p<0,001
Sinceritate (SI) 42,5 6,9 43,0 7,0 ns
Sociabilitate (SO) 32,9 7,0 32,9 7,2 ns
Independenţă (ID) 36,7 5,8 38,9 6,3 p<0,001
Toleranţă (TO) 40,6 7,3 38,9 7,6 p<0,001
Încredere (ÎN) 30,8 6,4 31,8 7,4 ns
Căldură (CĂ) 38,3 6,5 36,2 7,4 p<0,001

Scalele care măsoară tulburările de personalitate


Paranoid (PAR) 19,7 4,3 19,9 5,1 ns
Schizoid (SCH) 21,2 4,3 19,9 5,2 p<0,001
Schizotipal (SCT) 23,2 4,9 22,4 4,9 p<0,01
Antisocial (ANT) 14,4 3,7 14,3 4,1 ns
Borderline (BOR) 20,0 6,0 19,3 6,1 p<0,05
Histrionic (HIS) 25,8 5,0 24,6 5,4 p<0,001
Narcisist (NAR) 28,4 5,2 27,9 5,7 ns
Evitant (EVT) 20,5 6,3 20,2 6,3 ns
Dependent (DEP) 19,2 5,9 24,5 6,3 p<0,001
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 25,4 5,5 27,1 5,6 p<0,001

Notă. N=636. Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile brute.

curente arată faptul că OMNI este o metodă utilă prezintă medianele corelaţiilor itemilor din
de măsurare a dimensiunilor personalităţii, Scalele OMNI care evaluează trăsăturile normale
pornind de la sistemul de diagnostic categorial de personalitate cu scala din care fac parte şi cu
DSM‑IV al tulburărilor de personalitate. fiecare dintre celelalte scale, în eşantionul total
(combinat) folosit la construirea inventarelor
Corelaţiile itemilor cu scalele OMNI. În toate cazurile, medianele corelaţiilor
O altă variantă de validare a unei scale itemilor cu scalele din care fac parte sunt mai mari
este compararea corelaţiilor dintre fiecare item decât medianele corelaţiilor aceloraşi itemi cu
al unei scale şi scorul total al scalei respective celelalte scale. Matricea completă a corelaţiilor
cu corelaţiile aceluiaşi item cu scorul total (nu este prezentată) arată că acelaşi lucru este
al fiecăreia dintre celelalte scale. Tabelul 18 valabil şi pentru fiecare item individual. Această
metodă de validare este mai puţin importantă

61
Tabelul 15
Caracteristicile eşantionului clinic

%
Sex
Feminin 41,4
Masculin 58,6

Vârstă (ani)
18‑29 33,3
30‑39 28,8
40‑49 22,5
50‑59 10,2
60‑69 4,2
70‑74 0,9

Etnie
Caucazian 79,1
Afro‑american 8,5
Hispanic 7,9
Asiatic 0,9
American nativ 0,6
Alte (Etnii) 2,9

Educaţie (ani)
<12 7,2
12 29,7
13‑15 31,2
≥16 31,8

Notă. N=323. Numerele au fost rotunjite până la prima


zecimală şi procentele pentru fiecare variabilă demografică
ar trebui să aproximeze 100%.

Tabelul 16
Compararea între eşantionul total (combinat) folosit la construirea OMNI şi eşantionul
clinic în cazul Scalelor care măsoară tulburări de personalitate

Eşantionul folosit la Eşantionul clinic


construire
Scalele tulburărilor de personalitate M SD M SD
Paranoid (PAR) 20,4 4,6 24,6 6,6
Schizoid (SCH) 21,0 4,4 24,5 5,8
Schizotipal (SCT) 23,8 5,0 28,5 7,0
Antisocial (ANT) 15,2 4,3 18,7 5,6
Borderline (BOR) 21,4 9,8 31,2 9,3
Histrionic (HIS) 27,0 5,4 29,3 6,4
Narcisist (NAR) 29,5 5,6 30,5 7,0
Evitant (EVT) 20,6 6,3 28,2 8,6
Dependent (DEP) 19,4 5,8 25,8 8,2
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 25,3 5,3 28,3 6,5

Notă. Toate comparaţiile au fost semnificative statistic la pragul p<0,001. Pentru acest tabel au fost
folosite scoruri brute.
a
N=1872. bN=323.

62
Tabelul 17 Tabelul 18
Corelaţii (r) între Scalele din OMNI care Medianele corelaţiilor între itemi şi scorurile
măsoară tulburări de personalitate şi scorurile totale ale scalelor pentru eşantionul total
dimensiunilor din International Personality (combinat) folosit la construirea OMNI
Disorder Examination (IPDE)

Dimensiunile tulburării de r Scală Altă


personalitate proprie scală
Paranoid (PAR) 0,52 Scalele care măsoară
Schizoid (SCH) 0,67 trăsăturile normale de
Schizotipal (SCT) 0,61 personalitate
Antisocial (ANT) 0,57 Estetică (ES) 0,44 0,05
Borderline (BOR) 0,81 Ambiţie (AM) 0,29 0,05
Histrionic (HIS) 0,66 Anxietate (AN) 0,49 0,01
Narcisist (NAR) 0,52 Asertivitate (AS) 0,44 0,09
Evitant (EVT) 0,67 Convenţionalitate (CO) 0,48 0,00
Dependent (DEP) 0,71 Depresie (DE) 0,58 0,01
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 0,65 Responsabilitate (RE) 0,24 0,03
Exaltare (EA) 0,48 0,05
Notă. n=122 pacienţi cu diagnostic psihiatric. Pacienţilor Exhibiţionism (EH) 0,53 0,04
le‑a fost administrat modulul DSM‑IV din IPDE Energie (EN) 0,42 0,04
(Loranger, 1999a). Toate corelaţiile sunt semnificative la Flexibilitate (FL) 0,38 0,02
pragul p<0,01. Ostilitate (OS) 0,50 0,02
Impulsivitate (IM) 0,39 0,07
Intelect (IN) 0,56 0,02
atunci când este aplicată Scalelor care măsoară Iritabilitate (IR) 0,62 0,00
tulburările de personalitate, deoarece acestea au Modestie (MO) 0,26 0,06
fost create pentru a măsura criteriile de pe Axa Irascibilitate (IB) 0,54 0,02
Ordine (OR) 0,35 0,01
II din DSM‑IV, ale căror conţinuturi uneori se Indulgenţă faţă de sine (IS) 0,33 0,01
suprapun. Totuşi, deosebirile dintre corelaţiile Sinceritate (SI) 0,45 0,00
itemilor sunt asemănătoare celor observate în Sociabilitate (SO) 0,35 0,02
cazul Scalelor ce evaluează trăsăturile normale de Independenţă (ID) 0,45 0,00
Toleranţă (TO) 0,33 0,02
personalitate, dar cu o diferenţiere considerabil Încredere (ÎN) 0,50 0,00
mai mică, după cum se şi aştepta. Căldură (CĂ) 0,20 0,01

Scalele care măsoară


Influenţe demografice tulburările de personalitate
Paranoid (PAR) 0,63 0,30
Tabelul 19 prezintă corelaţiile între vârstă, 0,62 0,17
Schizoid (SCH)
sex şi educaţie şi Scalele din OMNI care evaluează Schizotipal (SCT) 0,65 0,34
trăsăturile normale de personalitate, tulburările Antisocial (ANT) 0,60 0,28
de personalitate şi factorii în eşantionul folosit Borderline (BOR) 0,67 0,42
Histrionic (HIS) 0,53 0,26
la etalonare. Relaţiile care există tind să fie Narcisist (NAR) 0,65 0,26
nesemnificative sau modeste. Doar 12 dintre Evitant (EVT) 0,76 0,42
cele 42 de scale au corelaţii cu vârsta care Dependent (DEP) 0,65 0,32
depăşesc 0,25. Dintre Scalele care evaluează Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 0,57 0,24
trăsăturile normale de personalitate, scorurile la Notă. N=1872.
Asertivitate, Căldură şi Ostilitate tind să scadă
cu vârsta, în timp ce Convenţionalitatea creşte cu
vârsta. Patru dintre cele 10 Scale care evaluează
tulburările de personalitate, Antisocial, Borderline, Convenţionalitatea, datorită schimbărilor
Histrionic, Narcisist, şi trei dintre cele şapte evidente în moravurile sociale care au avut
Scale care măsoară factori, Narcisism, Deschidere loc în Statele Unite, mai ales începând cu anul
şi Căutare de senzaţii, corelează invers cu vârsta. 1960. Celelalte diferenţe sunt în mod probabil
Întrucât corelaţiile se bazează mai degrabă pe datorate factorilor biologici şi maturizării. Este
studii transversale decât longitudinale, este probabil ca maturizarea să ducă la o diminuare a
posibil ca unele relaţii să reflecte mai degrabă agresivităţii, a egocentrismului, a impulsivităţii
efecte ce ţin de generaţie sau cohortă decât de şi a nevoii de stimulare şi exaltare. Sunt anumite
modificările datorate vârstei. Acest lucru este studii în literatura de cercetare care susţin acest
adevărat, în mod particular, în ceea ce priveşte lucru (McCrae şi Costa, 1990).

63
Tabelul 19
Corelaţii (r) între scalele OMNI şi variabilele demografice în eşantionul folosit la etalonare

Vârstă Gen Educaţie


Scalele care măsoară trăsăturile normale
de personalitate
Estetică (ES) ‑0,03 0,24*** 0,19***
Ambiţie (AM) ‑0,19*** ‑0,18*** 0,12***
Anxietate (AN) ‑0,05 0,18*** ‑0,08**
Asertivitate (AS) ‑0,26*** ‑0,16*** 0,22***
Convenţionalitate (CO) 0,32*** ‑0,05 ‑0,21***
Depresie (DE) ‑0,06 ‑0,03 ‑0,10**
Responsabilitate (RE) 0,04 0,07* 0,09**
Exaltare (EA) ‑0,44*** ‑0,24*** 0,02
Exhibiţionism (EH) ‑0,30*** ‑0,06 0,14***
Energie (EN) ‑0,07** ‑0,06* 0,11***
Flexibilitate (FL) ‑0,02 0,08** 0,17***
Ostilitate (OS) ‑0,31*** ‑0,20*** 0,07*
Impulsivitate (IM) ‑0,14*** ‑0,14*** ‑0,09**
Intelect (IN) ‑0,13*** ‑0,12*** 0,33***
Iritabilitate (IR) ‑0,11*** ‑0,03 0,00
Modestie (MO) 0,19*** 0,14*** ‑0,24***
Irascibilitate (IB) ‑0,22*** 0,10*** ‑0,01
Ordine (OR) 0,05 0,09** ‑0,06*
Indulgenţă faţă de sine (IS) ‑0,22*** ‑0,10*** ‑0,04
Sinceritate (SI) 0,15*** 0,22*** ‑0,01
Sociabilitate (SO) ‑0,08** 0,18*** 0,06
Independenţă (ID) 0,04 ‑0,06 ‑0,09**
Toleranţă (TO) ‑0,23*** 0,10*** 0,29***
Încredere (ÎN) 0,23*** 0,16*** 0,15***
Căldură (CĂ) ‑0,13*** 0,39*** 0,14***

Scalele care măsoară tulburările de


personalitate
Paranoid (PAR) ‑0,25*** ‑0,18*** ‑0,05
Schizoid (SCH) 0,22*** ‑0,14*** ‑0,20***
Schizotipal (SCT) ‑0,20*** ‑0,28*** ‑0,05
Antisocial (ANT) ‑0,26*** ‑0,29*** ‑0,06*
Borderline (BOR) ‑0,26*** ‑0,09** 0,22**
Histrionic (HIS) ‑0,32*** ‑0,09** 0,09**
Narcisist (NAR) ‑0,38*** ‑0,18*** 0,22***
Evitant (EVT) ‑0,10*** ‑0,12*** ‑0,10***
Dependent (DEP) ‑0,05 ‑0,06* ‑0,06
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) ‑0,09** ‑0,19*** ‑0,04

Scale pentru factori


Agreabilitate (AGRE) 0,20*** 0,06* 0,08
Conştiinciozitate (CONT) ‑0,10 ‑0,14*** 0,01
Extraversiune (EXTR) 0,13*** 0,24*** 0,14***
Narcisism (NARC) ‑0,39*** ‑0,23*** 0,19***
Neuroticism (NEUR) ‑0,17*** ‑0,04 ‑0,08
Deschidere spre experienţă (DESC) ‑0,26*** 0,10** 0,35***
Căutare de senzaţii (SENZ) ‑0,39*** ‑0,23*** 0,02

Notă. N=1000.
*p<0,05. **p<0,01. ***p<0,001.

64
Căldura este singura dintre Scalele care este surprinzător că interesele intelectuale şi
evaluează trăsăturile normale de personalitate, care curiozitatea îi caracterizează mai mult pe cei
are o corelaţie cu variabila gen ce depăşeşte cu un nivel mai crescut de educaţie. Este de
0,25, femeile fiind cele care tind să aibă un scor aşteptat ca oamenii care sunt mai educaţi să fie
mai mare decât bărbaţii (r=0,39). Acest rezultat mai toleranţi şi mai receptivi (Costa şi McCrae,
este consistent cu cercetările referitoare la 1992).
diferenţele de sex, care arată că, în mod normal,
nu există nicio diferenţă sau există doar o Concluzii
diferenţă slabă sau inconsistentă la majoritatea
trăsăturilor de personalitate (Feingold, 1994; Inventarul de personalitate OMNI este un
Maccoby şi Jacklin, 1974). Două dintre cele inventar de autoevaluare cu 375 de itemi, care
10 Scale de tulburări de personalitate, Antisocială oferă informaţii atât despre trăsăturile normale
şi Schizotipală, au corelaţii care depăşesc 0,25, de personalitate, cât şi despre trăsăturile
bărbaţii având scoruri mai mari decât femeile. patologice de personalitate. O versiune scurtă
Prevalenţa mare a Tulburării de personalitate a OMNI, denumită OMNI‑IV, de 210 itemi
antisocială este o descoperire epidemiologică este disponibilă şi pentru cei al căror interes
bine stabilită (Robins, 1993). Au existat păreri se limitează la scalele pentru Tulburările de
potrivit cărora Tulburarea de personalitate personalitate. Cele două instrumente au vaste
schizotipală ar putea fi mai des întâlnită la bărbaţi aplicaţii clinice şi de cercetare şi ar trebui să
(Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994), însă se dovedească a fi o metodă utilă şi eficientă
nu sunt suficiente date în momentul de faţă de a obţine informaţii despre personalitatea
pentru a confirma aceste păreri. Diferenţele de unei persoane. OMNI şi OMNI‑IV varianta
gen pe scalele din OMNI nu justifică utilizarea Soft sunt mai convenabile, deoarece facilitează
etaloanelor separate pentru femei şi pentru cotarea şi interpretarea rezultatelor. Rezultatele
bărbaţi. preliminarii indică faptul că OMNI şi OMNI‑IV
Doar două dintre Scalele care evaluează sunt instrumente valide şi fidele pentru
trăsăturile normale de personalitate, Intelect şi evaluarea personalităţii şi a tulburărilor de
Toleranţă, niciuna dintre Scalele care măsoară personalitate. Este probabil ca viitoare studii
tulburări de personalitate şi una dintre Scalele de cercetare să ofere informaţii suplimentare
care evaluează factori, Sinceritate, corelează despre caracteristicile şi limitele acestor
cu educaţia, coeficientul depăşind 0,25. Nu instrumente.

65
Bibliografie

Akiskal, H. G., & Hirschfeld, R. M. A. (1983). The Clark, L. A., Livesley, W. J., & Morey, L. (1997).
relationship of personality to affective disorders: Personality disorder assessment: The challenge
A Critical review. Archieves of General Psychiatry, of construct validity. Journal of Personality
40, 801‑810. Disorders, 11, 205‑231.
Allport, G. W. (1937). Personality: A Psychological Cloninger, C. R. (1987). The Tridimensional Personality
interpretation. New York: Holt. Questionnaire (TPQ), Version IV. St. Louis, MO:
American Educational Research Association, Washington University School of. Medicine.
American Psychological Association, & Cloninger C. R., Svrakic DM and Pryzybeck
National Council on Measurement in Education. T. R. (1993). A Psychobiological Model of
(1999). Standards for Educational and psychological Temperament and Character. Archives of General
testing. Washington, DC: Author. Psychiatry, 50, 975‑990.
American Psychiatric Association. (1994). Diagnostic Coid, J. W. (1988). The Management of dangerous
and statistical manual for mintal disorders (4th psychopaths in prison. In T. Millon, E. Simonseb,
ed.). Washington, DC: Author. M. Birker‑ Smith, & R. Davis (Eds.), Psycopathy:
American Psychiatric Association. (1993). Guidelines Antisocial, criminal and violent behavior (pp.
for providers of psychological services to ethnic, 431‑457). New York: Guilford.
linguistic, and cultural diverse population. Comrey, A. L. (1988). Methodological contributions
American Psychologist, 48, 45‑48. to clinical research: Factor analytic methods of
Anastasi, A. (1988). Psychological testing (6th ed.). scale development in personality and clinical
New York: MacMillan. psychology. Journal of Consulting and Clinical
Bem, S. L. (1981). Bem Sex‑Role Inventory: Professional Psychology, 56, 754‑761.
manual. Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Costa, P. T., Jr., & McCrae, R. R. (1985). The NEO
Press. personality inventory manual. Odessa, FL:
Blackburn, R., & Coid, J. W. (1999). Empirical clusters Psychological Assessment Resources.
of DSM‑III personality disorders in student Costa, P. T., Jr., & McCrae, R. R. (1989). The NEO‑PI/
offenders. Journal of Personality Disorders, 13, NEO‑FFI manual supplement. Odessa, FL:
18‑34. Psychological Assessment Resources.
Block, J. A. (1995). A contrarian view of the Costa, P. T., Jr., & McCrae, R. R. (1992). Revised NEO
five‑factor approach to personality description. Personality Inventory (NEO‑PI‑R) and NEO
Psychological Bulletin, 117, 187‑215. Five‑Factor Inventory (NEO‑FFI) Professional
Burisch, M. (1984a). Approaches to personality manual. Odessa, FL: Psychological Assessment
inventory construction: A comparison of merits. Resources.
American Psychologist, 39, 214‑227. Edens, J., Poythress, N., & Lilienfeld, S. (1999).
Burisch, M. (1984b). You don’t always get what you Identifying inmates at risk for disciplinary
pay for: Measuring depression with short and infractions: A comparison of two measures of
simple versus long and sophisticated scales. psychopathy. Behavioral Science and the Law, 17,
Journal of Research in Personality, 18,81‑98. 435‑443.
Buss, A. H., & Plomon, R. (1984). Temperament: Edwards, A. L. (1990). Construct validity and social
Early developing personality traits. Hillsdale, NJ: desirability. American Psychologist, 45, 287‑289.
Erlbaum. Emmons, R. A. (1987). Narcissism: Theory and
Butcher, J. N., Dahlstrom, W. G., Graham, J. measurement. Journal of Personality and Social
R., Tellegen, A, & Kaemmer, B. (1989). The Psychology, 52, 11‑17.
Minnesota Multiphasic Personality Inventory‑2 Feingold, A. (1994). Gender differences in
(MMPI‑2): Manual for administration and scoring. personality: A meta‑analysis. Psychological
Minneapolis: University of Minnesota Press. Bulletin, 116, 429‑456.
Clark, L. A. (1993). Manual for the Schedule for Gass, C. (2000). Assessment of emotional functioning
Nonadaptive and Adaptive Personality (SNAP). with the MMPI‑2. In G. Groth‑Marnat (Ed.),
Minneapolis: University of Minnesota Press.

67
Neuropsyhological assessment in clinical practice Maccoby, E. E., & Jacklin, C.N. (1994). The Psychology
(pp.457‑532). New York: Wiley. of sex differences. Stanford, CA: Stanford
Gough, H. G. & Bradley, P. (1996). CPI Manual (3rd University Press.
ed.) Palo Alto, CA: Consulting Psychologists MacKenzie, K. R. (1994). Using personality
Press. measurements in clinical practice. In P. T. Costa,
Graham, J. R. (2000). MMPI‑2: Assessing personality Jr. & T. A. Widiger (Eds.), Personality disorders and
and psychopathology. New York: Oxford the five‑factor model of personality (pp. 237‑250).
Hathaway, S.R. and McKinley, J.C. (1940). A Washington, DC: American Psychological
Multiphasic Personality Schedule (Minnesota): Association.
I. Construction of the Schedule. Journal oJ McCrae, R. R., & Costa, P.T., Jr. (1990). Personality in
Psychology, 10, 249‑254. adulthood. New York: Guildford.
Jackson, D. N. (1994). Jackson Personality Inventory Microsoft Word 97TM for Windows@ 7.0 [Computer
manual‑revised. London, Ontario, Canada: Software]. (1997). Redmond, WA: Microsot
Research Psychologists Press. Corporation.
Jackson, D. N., & Livesley, W. J. (1995). Possible Millon, T., & Davis, R. (1996). Disorders of personality:
contributions from personality assessment to DSM‑IV and beyond. New York: Wiley.
the classification of personality disorders. In Myers, J. B., & McCauley, M. H. (1985). Development
W. J. Livesley (Ed.), The DSM‑IV personality and use of the Myers‑Briggs Type Indicator. Palo
disorders (pp. 459‑481). New York: Guilford. Alto, CA: Consulting Paychologist Press.
Kernberg, O. (1987). Narcissistic personality Nicholson, R. A., & Hogan, R. (1990). The construct
disorder. In R. Michels (Ed.), Psychiatrie. Vol. 1 validity of social desirability. American
(pp. 1‑12) Philadephia: J. B. Lippincott. Psychologist, 45, 290‑292.
Kessler, R. C., McGonagle, K. A., Zhao, S., Nelson, Nunnally, J. C. (1987). Psychometric theory (2nd ed.).
C., Huges, M., Eshelman, S., Wittchen, H., New York: McGraw Hill.
& Kendler, K. (1994). Lifetime and 12 month Quimette, P. C., & Klein, D. N. (1995). Test‑retest
prevalence of DSM‑III‑R psychiatric disorders stability, mood‑state dependence, and
in the United States. Results from the national informant‑subject concordance of the SCID‑Axis
comorbidity study. Archieves of General II questionaire in a nonclinical sample. Journal
Psychiatry, 51, 8‑19. od Personality Disorders, 9, 105‑111.
Lenzenweger, M. F., Loranger, A. W., Korfine, L., & Paulhus, D. L. (1989). Socially desirable responding:
Neff, C. (1997). Detecting personality disorders On new solutions to old problems. In D. M.
in a nonclinical population: Application of a Buss & N. Cantor (Eds.), Personality psychology:
two‑stage procedure for case identification. Recent trends and emerging directions (pp. 17‑22).
Archives of General Psychiatry, 54, 345‑351. New York: Springer‑Verlag.
Lezak, M. D. (1995). Neuropsychological assessment Paunonen, S. V. (1989). Consensus in personality
(3rd ed.) New York: Oxford. judgements: Moderating effects of target‑rater
Lorager, A. W. (1999a). International Personality acquaitancenship and behavior observability.
Disorder Examination (IPDE): DSM‑IV and Journal of Personality and Social Psychology, 56,
ICD‑10 interviews. Odessa, FL: Psychological 823‑833.
Assessment Resources. Perry, W., Zillmer, E. (1996). Overview:
Loranger, A. W. (1999b). Categorical approaches Neuropsychology and personality assessment.
to assessment and diagnosis of personality Assessment, 3, 207‑208.
disorders. In C. R. Cloninger (Ed.), Personality Robins, L. N. (1993). Epidermiology of antisocial
and psycho‑pathology (pp. 201‑217). Washington, personality. In R. Michels (Ed.), Psychiatry. Vol.
DC: American Psychiatric Press. 3 (pp. 1‑14). Phililadelphia: J. B. Lippincott.
Loranger A.W. (2000) General clinical description Rorer, L. G. (1965). The great response style myth.
of personality disorders. In H.G. Gelder, J.J. Psychological Bulletin, 63, 129‑156.
Lopez‑Ibor, & N. C. Andreasen, (eds), New Oxford Spitzer, R. L., Williams, J. B., & Gibbon, M. (1987).
textbook of Psychiatry. Vol 1. (pp. 923‑926). New Structured clinical interview for DSM‑III‑R
York: Oxford Univerdity Press. personality disorders (SCID‑II). New York: New
Loranger, A. W., Lenzenweger, M. F., Gartner, A. York State Psychiatric Institute.
F., Lehmann‑Susman, V., Herzig, J., Zammint, Tyrer, P. (1995). Are personality disorders well
G.K., Gartner, J.D., Abrams, R.C., & Young, R.C. classified in DSM‑IV? In W. J. Livesley (Ed.), The
(1991). Trait‑state artifacts and the diagnosis DSM‑IV personality disorders (pp. 29‑42). New
of personality disorders. Archives of General York: Guilford.
Psychiatry, 48, 720‑728. U.S. Bureau of the Census. (1996). Population
Loranger, A. W. Sartorius, N., & Janca, A. (1997). projections of the United States by age, sex,
Assessment and diagnosis of personality disorders. race,and Hispanic origin: 1995 to 2050 (P25‑1130).
Cambridge, UK: Cambridge University Press. Washington, DC: U.S. Government Printing
Office.

68
Wiggins, J. S. (Ed.). (1996). The five‑factor model of Young, M., Justice, J., & Erdberg, P. (1999). Risk
personality: Theoretical perspectives. New York: factors for violent behavior among incarcerated
Guilford. male psychiatric patients: A multimethod
Wiggins, J. S., Trapnell, P., & Phillips, N. (1988). approach. Assessment, 6, 243‑258.
Psychometric and geometric characteristics Zuckerman, M. (1979). Sensation seeking and arousal:
of the revised Interpersonal Adjective Scales Beyond the optimal level of arousal. Hillsdale, NJ:
(IAS‑R). Multivariate Behavioral Research, 23, Erlbaum.
517‑530. Zuckerman, M. (1991). Psychobiology of personality.
World Health Organization. (1994). Lexicon of New York: Cambridge University Press.
psychiatric and mintal health terms (2nd ed.):
Geneva, Switzerland: Author.

69
Anexa A
Algoritmii de cotare pentru OMNI şi OMNI‑IV

71
Tabelul A1
Algoritmi de cotare pentru OMNI

Scale care măsoară factori


Scorul pentru fiecare Scală care măsoară factori este obţinut prin însumarea tuturor răspunsurilor la itemi.
Itemii trecuţi mai jos, care au un R notat în dreptul lor, sunt cotaţi invers. Itemii omişi sunt cotaţi cu 4, atâta
timp cât scala nu are prea mulţi itemi omişi (a se vedea tabelul 2).

Agreabilitate (AGRE)
2 R, 4 R, 9, 10 R, 12 R, 14 R, 19 R, 32 R, 36, 37 R, 39, 40 R, 44 R, 46, 49, 64, 67 R, 68, 72, 76 R, 79 R, 82, 84 R, 86 R,
88 R, 90 R, 93, 98, 100, 101, 105, 108 R, 121 R, 124, 126 R, 128 R, 134, 141, 144 R, 154 R, 160, 168, 174 R, 176 R,
183, 184, 186, 193, 194, 196 R, 205, 213 R, 218, 223, 229 R, 244, 248, 250, 258, 271, 273, 274, 288 R, 309, 319, 325,
329, 331, 339, 349.
Interval: 70‑490

Conştiinciozitate (CONT)
9 R, 20 R, 27 R, 43 R, 50, 60 R, 78 R, 79, 81 R, 91 R, 99 R, 105 R, 106 R, 109 R, 110 R, 130, 137 R, 138 R, 142 R,
149, 152, 161, 172, 179 R, 180, 188 R, 202 R, 218 R, 220 R, 237 R, 247 R, 268 R, 289 R, 295, 332 R, 334 R, 345 R,
347, 348 R.
Interval: 40‑280

Extraversiune (EXTR)
1 R, 4 R, 7, 9, 13, 14 R, 27, 29 R, 31, 37 R, 39, 43, 51, 53, 57, 59, 64, 65, 67 R, 69, 75, 77 R, 79 R, 81, 87, 89, 91, 93,
99, 101, 105, 109, 111, 113, 117, 120 R, 123, 127, 134, 137, 139, 141, 143, 145 R, 148 R, 161, 163, 169, 174 R, 177,
179, 186, 194, 204, 209, 213 R, 215, 217, 218, 219, 224, 226, 227 R, 228, 229 R, 231 R, 236, 237, 248, 249, 253 R,
258, 261, 263, 265 R, 269, 273, 275 R, 285, 286 R, 288 R, 293 R, 294, 296, 301 R, 309, 311, 314, 315 R, 323, 324, 329,
332, 335, 336, 339, 344, 345.
Interval: 99‑693

Narcisism (NARC)
3 R, 11 R, 15 R, 19, 21 R., 22 R, 25 R, 28 R, 29, 33 R, 35 R, 41 R, 45 R, 47 R, 49 R, 60 R, 61 R, 62 R, 63 R, 71 R, 78
R, 80, 92 R, 95 R, 104 R, 107 R, 119, 121, 129, 131 R, 133 R, 136 R, 138 R, 142 R, 152, 165 R, 171 R, 172, 188 R,
190, 192 R, 200 R, 207 R, 212 R, 221 R, 222 R, 230 R, 233 R, 242 R, 246 R, 252 R, 254 R, 257 R, 266 R, 272 R, 276
R, 277 R, 278 R, 282, 292 R, 298 R, 299 R, 310 R, 317 R, 318 R, 320 R, 328, 342 R, 346, 350 R, 352, 353 R.
Interval: 73‑ 511

Neuroticism (NEUR)
1, 6 R, 7 R, 10, 17 R, 19, 23 R, 30 R, 31 R, 32, 40, 42, 44, 48, 49 R, 54, 55 R, 57 R, 73 R, 82 R, 83 R, 84, 89 R, 100 R,
102 R, 103 R, 108, 114, 115 R, 121, 124 R, 126, 135 R, 147 R, 151 R, 154, 155 R, 156, 157 R, 159 R, 160 R, 162, 163
R, 167 R, 173 R, 175 R, 177 R, 183 R, 184 R, 185 R, 196, 201 R, 203, 206 R, 210 R, 216, 223 R, 225 R, 239 R, 240 R,
243 R, 244 R, 250 R, 251 R, 255 R, 256 R, 260 R, 264 R, 267 R, 269 R, 270 R, 274 R, 279 R, 280, 281 R, 284 R, 290
R, 291 R, 294 R, 297 R, 303 R, 304 R, 305 R, 308 R, 311 R, 312 R, 315, 316, 319 R, 326 R, 327 R, 330, 333 R, 335 R,
308 R, 311 R, 312 R, 315, 316, 319 R, 323 R, 326 R, 327 R, 330, 333 R, 335 R, 337 R, 338 R, 341 R, 343 R, 349 R.
Interval: 100‑700

Deschidere spre experienţă (DESC)


8, 18 R, 26, 38 R, 52, 56 R, 58 R, 66, 70 R, 74, 96, 118 R, 122, 132, 146, 150 R, 170, 178 R, 181 R, 182, 187, 191, 195
R, 198 R, 199, 208 R, 211 R, 238 R, 283 R, 322 R, 340, 351 R.
Interval: 32‑224

Căutare de senzaţii (SENZ)


1, 3 R, 5, 11 R, 13 R, 15 R, 16 R, 17 R, 19, 21 R, 23 R, 24, 25 R, 29, 33 R, 34 R, 35 R, 37, 41 R, 45 R, 47 R, 49 R, 55
R, 61 R, 63 R, 71 R, 73 R, 75 R, 77, 83 R, 85 R, 94 R, 95 R, 97 R, 101 R, 103 R, 107 R, 111 R, 112 R, 115 R, 116 R,
117 R, 119, 121, 123 R, 125 R, 129, 131 R, 133 R, 135 R, 139 R, 140, 143 R, 151 R, 153, 157 R, 158 R, 164, 165 R,
166 R, 169 R, 171 R, 173 R, 175 R, 189 R, 197, 200 R, 201 R, 204 R, 207 R, 210 R, 212 R, 213, 214 R, 215 R, 219 R,
221 R, 222 R, 224 R, 225 R, 227, 228 R, 230 R, 232 R, 233 R, 234, 235 R, 236 R, 240 R, 241 R, 242 R, 245, 246 R,
252 R, 254, 255 R, 257 R, 258 R, 259, 260 R, 261 R, 262 R, 263 R, 264 R, 266 R, 267 R, 270 R, 272 R, 273 R, 276 R,
278 R, 279 R, 281 R, 282, 284 R, 285 R, 287 R, 290 R, 296 R, 297 R, 299 R, 300 R, 302, 303 R, 305 R, 306 R, 307 R,
308 R, 312 R, 313 R, 314 R, 317 R, 318 R, 320 R, 321 R, 324 R, 327 R, 336 R, 338 R, 342 R.
Interval: 140‑980
(continuare)

72
Tabelul A1 (continuare)
Algoritmi de cotare pentru OMNI

Scale care evaluează trăsăturile normale de personalitate


Scorul pentru fiecare scală este obţinut din însumarea tuturor răspunsurilor la itemi. Itemii de mai jos care
au un R trecut în dreptul lor sunt invers cotaţi. Itemii omişi sunt cotaţi cu 4, atâta timp cât scala nu conţine
prea mulţi itemi omişi (a se vedea tabelul 2).

Estetică (ES): 8, 38 R, 56 R, 66, 150 R, 211 R, 283 R, 322 R


Ambiţie (AM): 60 R, 78 R, 138 R, 142 R, 152, 172, 188 R, 289
Anxietate (AN): 10, 32, 44, 82 R, 100 R, 126, 184 R, 244 R
Asertivitate (AS): 22 R, 80, 104 R, 277 R, 298 R, 310 R, 346, 352
Convenţionalitate (CO): 58, 70, 74 R, 122 R, 181, 187 R, 191 R, 199 R
Depresie (DE): 40, 84, 124 R, 160 R, 183 R, 196, 250 R, 274 R
Responsabilitate (RE): 20 R, 27 R, 110 R, 180, 268 R, 295, 334 R, 347
Exaltare (EA): 112, 116 R, 140, 158 R, 189 R, 197, 214 R, 307 R
Exhibiţionism (EH): 3 R, 11 R, 28 R, 33 R, 47 R, 292 R, 299 R, 328 R
Energie (EN): 6, 54 R, 102, 114 R, 156 R, 162 R, 185, 256
Flexibilitate (FL): 9, 68, 79 R, 88 R, 98, 105, 144 R, 218
Ostilitate (OS): 12, 72 R, 76, 90, 168 R, 193 R, 271 R, 331 R
Impulsivitate (IM): 5, 85 R, 94 R, 97 R, 153, 166 R, 235 R, 259
Intelect (IN): 18 R, 26, 146, 178 R, 195 R, 208 R, 238 R, 351 R
Iritabilitate (IR): 2, 36 R, 46 R, 86, 128, 176, 205 R, 325 R
Modestie (MO): 35, 41, 92, 95, 129 R, 190 R, 320, 353
Irascibilitate (IB): 19, 49 R, 108, 121, 154, 223 R, 319 R, 349 R
Ordine (OR): 50, 106 R, 130, 149, 202 R, 220 R, 247 R, 348 R
Indulgenţă faţă de sine (IS): 16 R, 24, 34 R, 164, 232 R, 241 R, 262 R, 313 R
Sinceritate (SI): 62, 136, 192, 207, 242, 252, 272, 350
Sociabilitate (SO): 120 R, 148 R, 217, 226, 249, 253 R, 286 R, 301 R
Independenţă (ID): 30, 42 R, 48 R, 280 R, 304, 316 R, 337, 343
Toleranţă (TO): 52, 96, 118 R, 132, 170, 182, 198 R, 340
Încredere (ÎN): 4 R, 14 R, 64, 134, 174 R, 186, 194, 229 R
Căldură (CĂ): 29 R, 53, 59, 69, 145 R, 209, 265 R, 275 R
Interval: 8‑56

Scalele care evaluează tulburările de personalitate

Scorul pentru fiecare dintre Scalele tulburărilor de personalitate este obţinut calculându‑se media răspunsurilor
la itemi pentru fiecare dintre criterii, la care se adaugă scorurile criteriilor. Majoritatea criteriilor sunt
măsurate cu mai mult decât un item, dar unele sunt evaluate printr‑un singur item.

Paranoid (PAR)
1. 37 + 258 R / 2
2. 213 + 288 / 2
3. 248 R + 273 R / 2
4. 93 R + 309 R + 329 R / 3
5. 39 R + 67 / 2
6. 101 R + 339 R / 2
7. 141 R
Interval: 7‑49

(continuare)

73
Tabelul A1 (continuare)
Algoritmi de cotare pentru OMNI

Scalele care evaluează tulburările de personalitate


Schizoid (SCH)
1. 87 R +113 R / 2
2. 249 R
3. 65 R
4. 51 R +231 / 2
5. 75 R +227 /2
6. 127 R +293 / 2
7. 53 R + 59 R + 69 R +145 +209 R +275 / 6
Interval: 7‑49

Schizotipal (SCT)
1. 263 R +285 R / 2
2. 13 R + 117 R + 123 R + 143 R + 169 R / 5
3. 139 R + 224 R + 236 R + 261 R + 296 R + 324 R + 336 R / 7
4. 204 R + 314 R / 2
5. 37 + 101 R +213 + 258 R + 273 R / 5
6. 219 R
7. 111 R + 215 R + 228 R /3
8. 75 R + 227 / 2
9. 1 + 77 / 2
Interval: 9‑63

Antisocial (ANT)
1. 125 R
2. 207 R +252 R / 2
3. 5 + 97 R + 153 / 3
4. 287 R + 306 R / 2
5. 85 R + 302 / 2
6. 234 + 300 R + 321 R / 3
7. 245
Interval: 7‑49

Borderline (BOR)
1. 173 R
2. 264 R +303 R
3. 55 R +115 R +151 R + 157 R + 175 R + 270 R +279 R + 338 R / 8
4. 17 R + 83 R + 225 R + 284 R + 290 R +305 R +308 R / 7
5. 73 R + 103 R + 135 R / 3
6. 260 R + 281 R + 297 R / 3
7. 240 R
8. 23 R + 201 R + 210 R + 255 R + 267 R / 5
9. 312 R + 327 R / 2
Interval: 9‑63

Histrionic (HIS)
1. 33 R + 318 R / 2
2. 107 R + 131 R / 2
3. 19 + 49 R + 121 / 3
4. 47 R + 299 R / 2
5. 246 R
6. 3 R + 11 R + 233 R / 3
7. 61 R + 276 R / 2
8. 15 R + 171 R / 2
Interval: 8‑56

(continuare)

74
Tabelul A1 (continuare)
Algoritmi de cotare pentru OMNI

Scalele care evaluează tulburările de personalitate


Narcisist (NAR)
1. 71 R + 119 + 221 R / 3
2. 200 R + 222 R + 266 R + 317 R / 4
3. 21 R + 45 R + 133 R / 3
4. 230 R + 257 R / 2
5. 282 + 342 R / 2
6. 242 R + 272 R + 278 R / 3
7. 29 + 165 R + 254 / 3
8. 25 R + 63 R + 212 R / 3
9. 35 R + 41 R + 95 R + 129 + 320 R / 5
Interval: 9‑63

Evitant (EVT)
1. 269 R + 294 R / 2
2. 89 R
3. 315 + 323 R / 2
4. 57 R + 311 R / 2
5. 335 R
6. 1 + 7 R + 31 R / 3
7. 163 R + 177 R / 2
Interval: 7‑49

Dependent (DEP)
1. 203 + 243 R / 2
2. 216 + 251 R / 2
3. 326 R + 333 R / 2
4. 239 R + 330 R / 2
5. 291 R
6. 147 R + 206 R / 2
7. 155 R + 167 R / 2
8. 159 R + 341 R / 2
Interval: 8‑56

Obsesiv‑Compulsiv (OBC)
1. 109 R + 332 R / 2
2. 149 R + 345 R / 2
3. 81 R + 344 R / 2
4. 27 R + 91 R / 2
5. 179 R
6. 99 R + 161 R + 237 R / 3
7. 43 R + 137 R / 2
8. 9 R + 79 + 105 R + 218 R / 4
Interval: 8‑56
(continuare)

75
Tabelul A1 (continuare)
Algoritmi de cotare pentru OMNI

Scalele de validitate
Scorul pentru Distres actual (DA) este obţinut însumând răspunsurile de la toţi itemii scalei. Itemii de mai jos,
care au trecut în dreptul lor un R, sunt cotaţi invers. Itemii omişi sunt cotaţi cu 4, atât timp cât scala nu are
prea mulţi itemi omişi (a se vedea tabelul 2). Pentru a obţine scorul INRV, se cotează cu 1, dacă un item din
pereche = 1 sau 2 şi celălalt item = 6 sau 7. Itemul se punctează cu 0, dacă această condiţie nu este îndeplinită.

Distresul actual (DA)

354
355 R
356 R
357
358 R
359
360 R
361 R
362
363 R
364 R
365 R
366
367 R
368 R
369 R
370 R
371 R
372
373 R
374
375
Interval: 22‑154

Inconsistenţa răspunsului variabil (INRV)

5 85 R
85 R 302
69 R 145
37 258 R
39 R 67
51 R 231
75 R 227
209 233 R
216 251 R
Interval: 0‑9

76
Tabelul A2
Algoritmi de cotare pentru OMNI‑IV

Scorul pentru fiecare dintre Scalele care evaluează tulburările de personalitate este obţinut calculând media
răspunsurilor itemilor pentru fiecare criteriu, la care se adaugă scorurile criteriilor. Majoritatea criteriilor sunt
măsurate cu mai mult decât un item, dar unele sunt evaluate doar printr‑un singur item.

Paranoid (PAR)
1. 19 + 130 R / 2
2. 100 + 150 / 2
3. 123 R + 140 R / 2
4. 47 R + 164 R + 177 R / 3
5. 20 R + 34 / 2
6. 51 R + 184 R / 2
7. 71 R
Interval: 7‑49

Schizoid (SCH)
1. 44 R + 57 R / 2
2. 124 R
3. 33 R
4. 26 R + 112 / 2
5. 38 R + 109 / 2
6. 64 R + 153 / 2
7. 27 R + 30 R + 35 R + 73 +97 R + 141 / 6
Interval: 7‑49

Schizotipal (SCT)
1. 133 R + 148 R / 2
2. 7 R + 59 R + 62 R + 72 R + 85 R / 5
3. 70 R + 107 R + 115 R + 132 R + 155 R + 174 R + 182 R / 7
4. 94 R + 167 R / 2
5. 19 + 51 R + 100 + 130 R + 140 R / 5
6. 104 R
7. 56 R + 101 R + 110 R / 3
8. 38 R + 109 / 2
9. 1 + 39 / 2
Interval: 9‑63

Antisocial (ANT)
1. 63 R
2. 96 R + 126 R / 2
3. 3 + 49 R + 77 / 3
4. 149 R + 162 R / 2
5. 43 R + 159 / 2
6. 114 + 158 R + 172 R / 3
7. 121
Interval: 7‑49

Borderline (BOR)
1. 87 R
2. 134 R + 160 R / 2
3. 28 R + 58 R + 76 R + 79 R + 88 R + 138 R + 144 R + 183 R / 8
4. 9 R + 42 R + 108 R + 147 R + 151 R + 161 R + 163 R / 7
5. 37 R + 52 R + 68 R / 3
6. 131 R + 145 R + 156 R / 3
7. 118 R
8. 12 R + 92 R + 98 R + 128 R + 136 R / 5
9. 166 R + 176 R / 2
Interval: 9‑63
(continuare)

77
Tabelul A2
Algoritmi de cotare pentru OMNI‑IV

Histrionic (HIS)
1. 17 R + 170 R / 2
2. 54 R + 66 R / 2
3. 10 + 25 R + 61 / 3
4. 24 R + 157 R / 2
5. 122 R
6. 2 R + 6 R + 113 R / 3
7. 31 R + 142 R / 2
8. 8 R + 86 R / 2
Interval: 8‑54

Narcisist (NAR)
1. 36 R + 60 + 105 R / 3
2. 91 R + 106 R + 135 R + 169 R / 4
3. 11 R + 23 R + 67 R / 3
4. 111 R + 129 R / 2
5. 146 + 186 R / 2
6. 119 R + 139 R + 143 R / 3
7. 15 + 83 R + 127 / 3
8. 13 R + 32 R + 99 R / 3
9. 18 R + 21 R + 48 R + 65 + 171 R / 5
Interval: 9‑63

Evitant (EVT)
1. 137 R + 154 R / 2
2. 45 R
3. 168 + 173 R / 2
4. 29 R + 165 R / 2
5. 181 R
6. 1 + 4 R + 16 R /3
7. 82 R + 89 R / 2
Interval: 7‑49

Dependent (DEP)
1. 93 + 120 R / 2
2. 102 + 125 R / 2
3. 175 R + 180 R / 2
4. 117 R + 178 / 2
5. 152 R
6. 74 R + 95 R / 2
7. 78 R + 84 R / 2
8. 80 R + 185 R / 2
Interval: 8‑56

Obsesiv‑Compulsiv (OBC)
1. 55 R + 179 R / 2
2. 75 + 188 R / 2
3. 41 R + 187 R / 2
4. 14 R + 46 R / 2
5. 90 R
6. 50 R + 81 R + 116 R / 3
7. 22 R + 69 R / 2
8. 5 R + 40 + 53 R + 103 R / 4
Interval: 8‑56
(continuare)

78
Tabelul A2
Algoritmi de cotare pentru OMNI‑IV

Scorul pentru Distresul actual (DA) este obţinut însumând răspunsurile la toţi itemii scalei. Numerele itemilor
de mai jos, urmate de un R, sunt cotate invers. Itemii omişi sunt notaţi cu 4, atâta timp cât scala nu are prea
mulţi itemi omişi (a se vedea tabelul 2). Pentru scorul INRV se acordă 1 punct, dacă un item din pereche = 1
sau 2 şi celălalt item = 6 sau 7. Itemul se punctează cu 0, dacă această condiţie nu este îndeplinită.

Distresul actual (DA)


189
190 R
191 R
192
193 R
194
195 R
196 R
197
198 R
199 R
200 R
201
202 R
203 R
204 R
205 R
206 R
207
208 R
209
210
Interval: 22‑154

Inconsistenţa răspunsului variabil (INRV)


3 43 R
43 R 159
35 R 73
19 130 R
20 R 34
26 R 112
38 R 109
97 113 R
102 125 R
Interval: 0‑9

79
Anexa B
Statistici descriptive pentru eşantionul folosit la
etalonarea pe sexe

81
Tabelul B1 Tabelul B2
Statistici descriptive pentru Scalele de validitate Statistici descriptive pentru Scalele de validitate
şi Scalele pentru trăsăturile normale pentru şi Scalele pentru trăsăturile normale pentru
bărbaţi în eşantionul de etalonare femei în eşantionul de etalonare

M SD M SD
Scalele de validitate Scalele de validitate
INRV 0,42 0,74 INRV 0,34 0,71
Distresul actual (DA) 67,96 21,71 Distres actual (DA) 67,31 22,23

Scalele pentru trăsăturile Scalele pentru trăsăturile


normale de personalitate normale de personalitate
Estetică (ES) 34,90 8,38 Estetică (ES) 38,81 7,05
Ambiţie (AM) 35,15 6,90 Ambiţie (AM) 32,62 7,00
Anxietate (AN) 27,65 7,93 Anxietate (AN) 30,55 8,29
Asertivitate (AS) 35,39 6,16 Asertivitate (AS) 33,32 6,91
Convenţionalitate (CO) 29,56 9,46 Convenţionalitate (CO) 28,65 10,10
Depresie (DE) 25,45 8,70 Depresie (DE) 24,88 8,47
Responsabilitate (RE) 38,20 5,90 Responsabilitate (RE) 38,93 5,24
Exaltare (EA) 30,01 8,61 Exaltare (EA) 25,93 7,64
Exhibiţionism (EH) 28,80 8,34 Exhibiţionism (EH) 27,87 8,09
Energie (EN) 34,52 7,65 Energie (EN) 34,48 8,37
Flexibilitate (FL) 35,06 7,46 Flexibilitate (FL) 36,23 7,29
Ostilitate (OS) 26,99 7,68 Ostilitate (OS) 23,83 7,75
Impulsivitate (IM) 31,07 6,83 Impulsivitate (IM) 29,13 6,94
Intelect (IN) 33,94 7,71 Intelect (IN) 32,15 7,55
Iritabilitate (IR) 28,44 8,97 Iritabilitate (IR) 27,92 8,96
Modestie (MO) 32,70 5,54 Modestie (MO) 34,25 5,77
Irascibilitate (IB) 28,84 7,46 Irascibilitate (IB) 30,46 7,87
Ordine (OR) 38,48 6,59 Ordine (OR) 39,67 6,07
Indulgenţă faţă de sine (IS) 20,70 6,55 Indulgenţă faţă de sine (IS) 19,37 6,20
Sinceritate (SI) 41,42 7,40 Sinceritate (SI) 44,54 6,45
Sociabilitate (SO) 31,38 6,90 Sociabilitate (SO) 33,88 6,34
Independenţă (ID) 36,95 6,04 Independenţă (ID) 36,23 5,95
Toleranţă (TO) 40,17 8,06 Toleranţă (TO) 41,72 7,02
Încredere (ÎN) 32,75 7,26 Încredere (ÎN) 35,15 7,26
Căldură (CĂ) 35,37 6,33 Căldură (CĂ) 40,40 5,61

Notă. N=500. INRV=Scala Inconsistenţa răspunsului variabil. Notă. N=500. INRV=Scala Inconsistenţa răspunsului variabil.
Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile brute. Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile brute.

82
Tabelul B3 Tabelul B4
Statistici descriptive ale Scalelor pentru Statistici descriptive ale Scalelor pentru
tulburările de personalitate pentru bărbaţi în tulburările de personalitate pentru femei în
eşantionul de etalonare eşantionul de etalonare

M SD M SD
Scalele pentru tulburările de Scalele pentru tulburările de
personalitate personalitate
Paranoid (PAR) 22,02 4,89 Paranoid (PAR) 20,26 5,09
Schizoid (SCH) 20,93 4,55 Schizoid (SCH) 19,57 4,89
Schizotipal (SCT) 25,15 5,02 Schizotipal (SCT) 22,29 4,89
Antisocial (ANT) 21,95 6,40 Antisocial (ANT) 20,80 6,23
Borderline (BOR) 16,52 4,58 Borderline (BOR) 14,07 3,51
Histrionic (HIS) 27,80 5,80 Histrionic (HIS) 26,56 5,45
Narcisist (NAR) 31,15 5,46 Narcisist (NAR) 28,66 4,95
Evitant (EVT) 21,24 6,43 Evitant (EVT) 19,67 6,04
Dependent (DEP) 19,44 5,94 Dependent (DEP) 18,77 5,94
Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 26,41 5,48 Obsesiv‑Compulsiv (OBC) 24,33 5,45
Notă. N=500. Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile Notă. N=500. Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile
brute. brute.

Tabelul B5 Tabelul B6

Statistici descriptive ale Scalelor care măsoară Statistici descriptive ale Scalelor care măsoară
factori pentru bărbaţi în eşantionul de etalonare factori pentru femei în eşantionul de etalonare

M SD M SD
Scale care măsoară factori Scale care măsoară factori
Agreabilitate (AGRE) 314,75 47,39 Agreabilitate (AGRE) 320,82 47,35
Conştiinciozitate (CONT) 173,93 19,96 Conştiinciozitate (CONT) 168,37 19,46
Extraversiune (EXTR) 476,03 49,62 Extraversiune (EXTR) 501,16 50,18
Narcisism (NARC) 266,33 41,28 Narcisism (NARC) 247,03 41,00
Neuroticism (NEUR) 289,73 60,19 Neuroticism (NEUR) 284,42 59,58
Deschidere (DESC) 143,60 23,54 Deschidere (DESC) 148,10 22,13
Căutare de senzaţii (SENZ) 408,79 70,77 Căutare de senzaţii (SENZ) 375,86 67,03

Notă. N=500. Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile Notă. N=500. Pentru acest tabel au fost utilizate scorurile
brute. brute.

83
-IV
Adaptarea şi standardizarea
Inventarului de personalitate OMNI-IV
pe populaţia din România

Amalia Ciuca (coordonator)


Roxana Costache
Monica Albu
Cuprins

ADAPTAREA ŞI STANDARDIZAREA OMNI–IV


PE POPULAŢIA DIN ROMÂNIA

1. Prezentarea inventarului tulburărilor de personalitate OMNI–IV 89


2. Obiectivul cercetării 90
3. Participanţi 90
4. Procedura de adaptare şi etalonare a inventarului OMNI–IV 92
5. Analiza itemilor inventarului OMNI–IV 92
6. Fidelitatea inventarului OMNI‑IV 100
6.1. Stabilitatea în timp a scorurilor scalelor 100
6.2. Consistenţa internă a scalelor 101
7. Validitatea inventarului OMNI‑IV 102
7.1. Corelaţii între scalele din OMNI–IV şi scalele altor chestionare 102
7.1.1. Corelaţii între OMNI‑IV şi PDSQ 102
7.1.2. Corelaţii între OMNI‑IV şi CP5F 103
7.1.3. Corelaţii între OMNI‑IV şi ZKPQ 104
7.2. Compararea scorurilor scalelor din OMNI–IV cu cele ale scalelor din
versiunea pentru observator a inventarului OMNI–IV 105
7.3. Compararea mediilor scorurilor scalelor din OMNI–IV între o populaţie
non‑clinică şi o populaţie clinică  107
8. Etalonarea inventarului OMNI‑IV 108
8.1. Cote T 108
8.2. Pregătirea etalonării: analiza legăturilor scorurilor brute ale scalelor cu
genul şi vârsta 108
8.3. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor utilizaţi la calculul cotelor T 109
8.4. Eroarea standard de măsură (σE) şi intervalele de încredere ale scorurilor
reale 109
8.5. Utilizarea intervalelor de încredere ale scorurilor reale 111
8.6. Interpretarea scorurilor scalei INRV 111
Bibliografie 113
Adaptarea şi standardizarea OMNI–IV
pe populaţia din România

1. Prezentarea inventarului itemii care au numărul de ordine cuprins între


91 şi 188, respondentul trebuie să noteze cât
tulburărilor de personalitate
de des s‑a petrecut, în ultimii cinci ani, ceea
OMNI–IV ce descrie itemul. Variantele de răspuns sunt:
OMNI‑IV este o versiune mai scurtă a 1=întotdeauna; 2=foarte frecvent; 3=frecvent;
inventarului de personalitate OMNI, utilă în 4=ocazional; 5=rar; 6=foarte rar; 7=niciodată.
situaţii clinice sau de cercetare, atunci când Cota neponderată a unui item este egală
nu este timp suficient pentru a răspunde la cu diferenţa dintre 8 şi cifra corespunzătoare
OMNI şi când se doreşte în special evaluarea răspunsului ales, în cazul itemilor cu cotare
tulburărilor de personalitate. Conţine 210 inversă, respectiv cu cifra corespunzătoare
itemi. Are 10 scale care evaluează tulburările răspunsului ales, în cazul itemilor cu cotare
de personalitate pe care le măsoară şi OMNI şi directă.
două scale de validitate (tabelul 1). Cota ponderată a unui item este egală cu
Itemii numerotaţi de la 1 la 188 fac parte produsul dintre cota neponderată a itemului
din scalele care evaluează cele zece tulburări şi ponderea itemului. Ponderile sunt numere
de personalitate din cadrul inventarului subunitare, stabilite astfel încât suma ponderilor
OMNI‑IV. La fiecare dintre itemii cu numărul itemilor care descriu manifestări ale aceluiaşi
de ordine cuprins între 1 şi 90, respondentul criteriu de diagnostic să fie egală cu 1.
trebuie să indice cât de mult se potriveşte Scorul fiecărei scale este egal cu suma
descrierea cuprinsă de acesta cu modul în cotelor ponderate ale itemilor care o compun.
care a gândit ori s‑a comportat în ultimii cinci Atunci când scorul unei scale este mare,
ani, alegând una dintre următoarele variante: cota T corespunzătoare fiind cel puţin egală cu
1=acord total; 2=acord puternic; 3=acord 70 (≥70), există o probabilitate destul de mare ca
parţial; 4=acord posibil; 5=dezacord parţial; persoana în cauză să aibă tulburarea măsurată
6=dezacord puternic; 7=dezacord total. La de scala respectivă.
Dacă scorurile scalelor sunt medii sau
Tabelul 1. Scalele inventarului OMNI‑IV mici (cota T<70), este probabil să fie absente
tulburările de personalitate evaluate de scale,
dar aceasta nu înseamnă şi o funcţionare
Scala din OMNI‑IV Nr. itemi adaptativă.
Scale pentru Paranoid 14
tulburări de Schizoid 16
personalitate Scala Distres actual determină nivelul la
Schizotipal 29
care persoana evaluată a fost anxioasă sau
Antisocial 14
depresivă în ultimele şapte zile. Se compune
Borderline 32
din 22 de itemi, numerotaţi de la 189 la 210,
Histrionic 17
la care se răspunde cu una dintre variantele:
Narcisist 28
Evitant 13
1=întotdeauna; 2=foarte frecvent; 3=frecvent;
Dependent 15 4=ocazional; 5=rar; 6=foarte rar; 7=niciodată.
Obsesiv‑Compulsiv 18 Toţi itemii acestei scale au ponderea egală
Scale de Distres actual 22 cu 1, prin urmare cota ponderată este egală
validitate Inconsistenţa răspunsului 9 perechi cu cea neponderată. Cota unui item este egală
variabil (INRV) de itemi cu diferenţa dintre 8 şi cifra corespunzătoare

89
răspunsului ales, în cazul itemilor cu cotare 2. Obiectivul cercetării
inversă, respectiv cu cifra corespunzătoare
răspunsului ales, în cazul itemilor cu cotare Cercetarea de faţă a urmărit adaptarea
directă. şi etalonarea inventarului tulburărilor de
Scorul scalei este egal cu suma cotelor personalitate OMNI–IV pentru populaţia din
itemilor componenţi. România având vârsta cuprinsă între 18 şi 73 de
Dacă scorul scalei este mare (cota T≥70), ani.
există posibilitatea ca în momentul administrării
inventarului OMNI–IV respondentul să fi avut 3. Participanţi
un distres psihologic de intensitate ridicată, iar Majoritatea prelucrărilor statistice au fost
acesta ar fi putut influenţa unele răspunsuri. efectuate asupra eşantionului de persoane
evaluate care a servit la etalonarea inventarului
Scala Inconsistenţa răspunsului variabil OMNI–IV. Acesta a fost un eşantion non‑clinic,
identifică răspunsurile contradictorii la itemi format din 479 de persoane (179 de bărbaţi şi
cu conţinut similar. Se compune din nouă 300 de femei), cu vârsta cuprinsă între 18 şi 73
perechi de itemi, unii cu cotare directă, iar de ani. Pentru câteva prelucrări (de exemplu,
alţii cu cotare inversă. Pentru fiecare pereche, pentru analiza fidelităţii test‑retest sau a
după recotarea itemilor cu cotare inversă, se validităţii relative la construct) au fost utilizate
compară cotele neponderate ale celor doi itemi. eşantioane de persoane de volum mic, care au
Se acordă perechii un punct, dacă unul dintre fost incluse în eşantionul folosit la etalonarea
itemi are cota neponderată 1 sau 2, iar celălalt inventarului OMNI–IV. Ele vor fi descrise cu
are cota neponderată 6 sau 7, considerându‑se ocazia prezentării prelucrărilor respective.
că răspunsurile la cei doi itemi au fost Pentru compararea mediilor scorurilor
contradictorii; în caz contrar, perechea primeşte scalelor între o populaţie non‑clinică şi una
zero puncte. Scorul scalei este egal cu suma clinică, s‑a utilizat un eşantion clinic compus
punctelor acordate celor nouă perechi de itemi. din 208 persoane (102 bărbaţi şi 106 femei), cu
Atunci când scorul acestei scale este mare vârsta cuprinsă între 22 şi 71 de ani.
(cota T≥70), este posibil ca scorurile celorlalte Structura celor două eşantioane în funcţie
scale din OMNI‑IV să fie invalide, ceea ce de gen şi vârstă este prezentată în tabelul 2.
înseamnă că ar trebui manifestată prudenţă în În ceea ce priveşte nivelul de educaţie,
interpretarea lor. unele persoane au completat „numărul anilor

Tabelul 2. Structura eşantionului non‑clinic


şi a eşantionului clinic, în funcţie de gen şi vârstă

Grupa de Eşantion non‑clinic Eşantion clinic


vârstă Gen Total Gen Total
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
18‑29 50 191 241 8 15 23
30‑39 25 32 57 30 29 59
40‑49 44 29 73 32 29 61
50‑59 40 28 68 20 26 46
60‑69 18 16 34 12 6 18
70‑73 2 4 6 0 1 1
Total 179 300 479 102 106 208
Vârsta
minim 18 18 18 22 24 22
maxim 72 73 73 66 71 71
m 41,08 31,53 35,10 44,29 42,93 43,60
σ 14,37 14,23 15,00 10,72 11,26 10,99

90
de şcoală”, iar altele au notat „ultima şcoală perioada 2013‑2014. Pentru participanţii din
absolvită” (tabelul 3). eşantionul clinic, datele au fost colectate în
Pentru fiecare dintre tulburările evaluate de cadrul unor spitale de psihiatrie, centre de
scalele din OMNI–IV au fost incluse în eşantio- îngrijire sau al unor cabinete particulare de
nul clinic cel puţin 15 persoane diagnosticate cu psihiatrie/neurologie/psihologie.
tulburarea respectivă (tabelul 4). Administrarea chestionarului s‑a făcut
Participanţii au provenit din mai multe individual. Toţi respondenţii şi‑au dat
judeţe ale ţării: Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, consimţământul verbal de a participa la
Constanţa, Hunedoara, Maramureş, Mureş, cercetare.
Oradea, Satu‑Mare. Datele au fost culese în

Tabelul 3. Structura eşantionului non‑clinic


şi a eşantionului clinic, în funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor

Eşantion non‑clinic Eşantion clinic


(N=479) (N=208)
Frecvenţa % din totalul Frecvenţa % din totalul
eşantionului eşantionului
Ani de şcoală
4 1 0,5
8 8 3,8
9 1 0,2 1 0,5
10 11 2,3 13 6,3
11 8 1,7
12 25 5,2 27 13,0
13 5 1,0 2 1,0
14 3 0,6
15 15 3,1 13 6,3
16 7 1,5
17 7 1,5 1 0,5
18 3 0,6
19 6 1,3
22 1 0,5
Total 91 19,0 67 32,2
Ultima şcoală absolvită
4 clase 2 1,0
6 clase 1 0,5
7 clase 5 1,0
8 clase 2 0,4
10 clase 6 1,2 9 4,3
11 clase 1 0,2 10 4,8
12 clase (liceul) 156 32,6 34 16,3
13 clase 1 0,2
şcoală 11 2,3 5 2,4
profesională
şcoală postliceală 2 0,4 1 0,5
facultate (licenţă) 156 32,6 47 22,6
master 27 5,6 12 5,8
doctorat 2 0,4
studii 1 0,2 3 1,4
postuniversitare
Total 370 77,2 124 59,6
Răspuns absent 18 3,8 17 8,2

91
Tabelul 4. Diagnosticele în eşantionul clinic (în ordinea descrescătoare a frecvenţelor)

Diagnostic Frecvenţa %
TP paranoidă 27 13,0
TP borderline 26 12,5
TP antisocială 25 12,0
TP schizotipală 19 9,1
TP evitantă 18 8,7
TP histrionică 18 8,7
TP obsesiv‑compulsivă 18 8,7
TP dependentă 16 7,7
TP schizoidă 16 7,7
TP narcisistă 15 7,2
Tulburare de anxietate, depresie, TP mixtă 2 1,0
TP dependentă, TP evitantă 1 0,5
TP borderline, tulburare organică, uşor retard mental 1 0,5
TP histrionică, tulburare depresivă severă 1 0,5
tulburare mixtă instabil emoţională tip impulsiv 1 0,5
TP organică pe fond toxic 1 0,5
depresie majoră severă 1 0,5
depresie, tentativă de suicid 1 0,5
depresie, consum de alcool, tentativă de suicid 1 0,5
Total 208 100,0
Legendă. TP = tulburare de personalitate.

Pentru persoanele din eşantionul clinic, înţeleşi cu uşurinţă şi de persoane care au


diagnosticul a fost stabilit de medici psihiatri. absolvit doar şcoala primară.
Textul obţinut în limba română a fost
4. Procedura de adaptare şi discutat de traducător cu cinci psihologi
atestaţi. În cazul câtorva itemi pentru care s‑a
etalonare a inventarului OMNI–IV apreciat că formularea este deficitară au fost
operate modificări. A rezultat, astfel, versiunea
Adaptarea şi etalonarea inventarului în limba română a inventarului OMNI–IV.
OMNI–IV s‑au realizat în următoarele patru Această versiune a fost tradusă în limba
etape: engleză de către o persoană care nu cunoştea
• traducerea inventarului din limba inventarul OMNI–IV. Rezultatul retroversiunii
engleză şi retroversiunea lui (traducerea a fost discutat cu traducătorul care efectuase
în limba engleză a variantei obţinute în traducerea din limba engleză, iar acolo unde
limba română); au apărut deosebiri mari faţă de versiunea
• un studiu pilot, pentru a verifica itemii originală s‑au operat modificări ale itemilor din
traduşi; limba română.
• analiza itemilor inventarului şi analiza Inventarul obţinut a fost utilizat în
proprietăţilor psihometrice ale scalelor continuare, pentru analiza proprietăţilor
(fidelitate şi validitate); psihometrice şi pentru etalonare.
• etalonarea inventarului.

Traducerea inventarului din limba engleză 5. Analiza itemilor inventarului


în limba română a fost efectuată de o persoană
având ca limbă maternă limba română, dar care
OMNI–IV
vorbeşte fluent limba engleză. S‑a vizat găsirea a. Pentru fiecare item s‑au calculat
în limba română a echivalenţelor conceptuale frecvenţele relative ale celor şapte variante de
ale cuvintelor şi ale propoziţiilor, nu traducerea răspuns, în eşantionul non‑clinic utilizat la
ad litteram. S‑a urmărit ca itemii să poată fi etalonarea inventarului OMNI–IV.

92
Cu excepţia itemilor 96 (Înşel oamenii sau La majoritatea itemilor (177, adică 84,3%)
profit de ei.), 125 (Îi las pe ceilalţi să ia deciziile au ales răspunsuri corespunzătoare cotelor
importante în locul meu.) şi 174 (Când mă uit în neponderate 5, 6 sau 7 mai puţin de o treime
oglindă, îmi văd faţa cum se schimbă sub ochii mei.), la dintre persoanele eşantionului non‑clinic.
care nimeni nu a ales răspunsul „întotdeauna”, Aceşti itemi sunt foarte bine formulaţi.
la ceilalţi itemi s‑a răspuns cu ambele variante La 25 de itemi au fost alese răspunsurile
extreme (cele cu numerele 1 şi 7). Aceasta corespunzătoare cotelor neponderate 5, 6 sau 7
înseamnă că itemii sunt bine formulaţi, ei nu de cel puţin o treime şi de mai puţin de jumătate
descriu comportamente care să fie extrem dintre persoanele eşantionului non‑clinic, dar,
de rare (la care să nu se poată răspunde cu la mai mult de jumătate dintre ei (la 13 itemi),
varianta „întotdeauna” sau cu „acord total”) ori răspunsurile opuse, având cota neponderată
foarte frecvente (aşa încât să nu se poată alege 1, 2 sau 3, au fost alese mai frecvent decât cele
varianta de răspuns „niciodată” sau „dezacord aflate în sensul prezenţei patologiei. Şi aceşti 25
total”). de itemi sunt acceptabili.
Majoritatea itemilor au o distribuţie de Există, însă, opt itemi la care mai mult de
frecvenţe a răspunsurilor asimetrică (tabelul 5). jumătate dintre respondenţi au ales răspunsuri
Întrucât scalele din inventarul OMNI– cărora le corespunde cota neponderată 5, 6 sau
IV evaluează tulburări de personalitate, 7. Aceştia sunt:
iar eşantionul de persoane folosit pentru 5. Am obiceiurile mele de la care nu mă abat. –
etalonare a fost format din persoane fără cu frecvenţa 55,67% pentru răspunsurile „acord
vreun diagnostic psihiatric, era de aşteptat total” – „acord parţial”;
ca frecvenţele răspunsurilor aflate în sensul 10. Nu sunt o persoană emotivă. – cu frecvenţa
prezenţei patologiei (adică cele care primesc 62,68% pentru răspunsurile „dezacord total” −
cota neponderată 5, 6 sau 7) să apară cu „dezacord parţial”;
frecvenţe mici.

Tabelul 5. Frecvenţele răspunsurilor la itemi


în eşantionul non‑clinic utilizat la etalonarea inventarului OMNI–IV

Nr. item Total Numărul variantei de răspuns la item


persoane 1‑3 4 5‑7
Număr % Număr % Număr %
persoane persoane persoane
1 479 363 75,78 56 11,69 60 12,53
2 475 153 32,21 104 21,89 218 45,89
3 479 378 78,91 65 13,57 36 7,52
4 476 48 10,08 52 10,92 376 78,99
5 476 265 55,67 88 18,49 123 25,84
6 479 72 15,03 78 16,28 329 68,68
7 477 63 13,21 41 8,60 373 78,20
8 476 108 22,69 108 22,69 260 54,62
9 478 64 13,39 25 5,23 389 81,38
10 477 119 24,95 59 12,37 299 62,68
11 479 258 53,86 111 23,17 110 22,96
12 478 35 7,32 41 8,58 402 84,10
13 479 80 16,70 127 26,51 272 56,78
14 477 184 38,57 133 27,88 160 33,54
15 478 277 57,95 96 20,08 105 21,97
16 479 58 12,11 47 9,81 374 78,08
17 478 149 31,17 88 18,41 241 50,42
18 473 127 26,85 87 18,39 259 54,76
19 477 207 43,40 127 26,62 143 29,98

93
Nr. item Total Numărul variantei de răspuns la item
persoane 1‑3 4 5‑7
Număr % Număr % Număr %
persoane persoane persoane
20 479 83 17,33 51 10,65 345 72,03
21 478 92 19,25 91 19,04 295 61,72
22 479 105 21,92 104 21,71 270 56,37
23 479 134 27,97 84 17,54 261 54,49
24 478 164 34,31 106 22,18 208 43,51
25 479 81 16,91 50 10,44 348 72,65
26 479 64 13,36 49 10,23 366 76,41
27 478 140 29,29 77 16,11 261 54,60
28 478 86 17,99 51 10,67 341 71,34
29 479 98 20,46 58 12,11 323 67,43
30 479 106 22,13 84 17,54 289 60,33
31 479 84 17,54 138 28,81 257 53,65
32 475 123 25,89 165 34,74 187 39,37
33 474 83 17,51 42 8,86 349 73,63
34 478 206 43,10 73 15,27 199 41,63
35 479 71 14,82 55 11,48 353 73,70
36 479 90 18,79 108 22,55 281 58,66
37 478 16 3,35 11 2,30 451 94,35
38 478 50 10,46 28 5,86 400 83,68
39 479 376 78,50 73 15,24 30 6,26
40 479 298 62,21 108 22,55 73 15,24
41 479 133 27,77 79 16,49 267 55,74
42 477 83 17,40 50 10,48 344 72,12
43 478 131 27,41 102 21,34 245 51,26
44 479 37 7,72 36 7,52 406 84,76
45 476 145 30,46 92 19,33 239 50,21
46 478 173 36,19 103 21,55 202 42,26
47 477 165 34,59 104 21,80 208 43,61
48 478 185 38,70 203 42,47 90 18,83
49 478 209 43,72 89 18,62 180 37,66
50 477 354 74,21 72 15,09 51 10,69
51 479 167 34,86 80 16,70 232 48,43
52 479 10 2,09 13 2,71 456 95,20
53 479 194 40,50 98 20,46 187 39,04
54 478 88 18,41 62 12,97 328 68,62
55 478 173 36,19 103 21,55 202 42,26
56 475 67 14,11 79 16,63 329 69,26
57 478 26 5,44 12 2,51 440 92,05
58 478 58 12,13 48 10,04 372 77,82
59 479 25 5,22 28 5,85 426 88,94
60 479 155 32,36 128 26,72 196 40,92
61 477 169 35,43 60 12,58 248 51,99
62 478 44 9,21 49 10,25 385 80,54
63 475 11 2,32 12 2,53 452 95,16
64 477 192 40,25 105 22,01 180 37,74
65 479 61 12,73 88 18,37 330 68,89
66 478 49 10,25 61 12,76 368 76,99
67 478 175 36,61 152 31,80 151 31,59

94
Nr. item Total Numărul variantei de răspuns la item
persoane 1‑3 4 5‑7
Număr % Număr % Număr %
persoane persoane persoane
68 479 18 3,76 11 2,30 450 93,95
69 479 87 18,16 57 11,90 335 69,94
70 477 36 7,55 31 6,50 410 85,95
71 478 38 7,95 21 4,39 419 87,66
72 479 82 17,12 75 15,66 322 67,22
73 478 363 75,94 59 12,34 56 11,72
74 479 61 12,73 40 8,35 378 78,91
75 478 184 38,49 118 24,69 176 36,82
76 478 78 16,32 46 9,62 354 74,06
77 477 201 42,14 117 24,53 159 33,33
78 478 91 19,04 68 14,23 319 66,74
79 479 12 2,51 10 2,09 457 95,41
80 479 77 16,08 58 12,11 344 71,82
81 479 135 28,18 105 21,92 239 49,90
82 479 95 19,83 82 17,12 302 63,05
83 479 49 10,23 56 11,69 374 78,08
84 479 58 12,11 46 9,60 375 78,29
85 478 32 6,69 24 5,02 422 88,28
86 479 172 35,91 163 34,03 144 30,06
87 478 23 4,81 22 4,60 433 90,59
88 479 69 14,41 53 11,06 357 74,53
89 479 90 18,79 78 16,28 311 64,93
90 479 109 22,76 71 14,82 299 62,42
91 477 88 18,45 95 19,92 294 61,64
92 478 13 2,72 14 2,93 451 94,35
93 477 375 78,62 54 11,32 48 10,06
94 476 32 6,72 104 21,85 340 71,43
95 478 48 10,04 77 16,11 353 73,85
96 476 8 1,68 11 2,31 457 96,01
97 476 156 32,77 108 22,69 212 44,54
98 478 66 13,81 82 17,15 330 69,04
99 478 43 9,00 100 20,92 335 70,08
100 479 347 72,44 77 16,08 55 11,48
101 478 68 14,23 83 17,36 327 68,41
102 476 431 90,55 26 5,46 19 3,99
103 478 179 37,45 125 26,15 174 36,40
104 477 121 25,37 113 23,69 243 50,94
105 479 67 13,99 104 21,71 308 64,30
106 477 126 26,42 81 16,98 270 56,60
107 477 8 1,68 8 1,68 461 96,65
108 475 7 1,47 14 2,95 454 95,58
109 475 265 55,79 101 21,26 109 22,95
110 476 48 10,08 69 14,50 359 75,42
111 479 125 26,10 137 28,60 217 45,30
112 477 333 69,81 98 20,55 46 9,64
113 479 100 20,88 103 21,50 276 57,62
114 479 459 95,82 5 1,04 15 3,13
115 478 18 3,77 16 3,35 444 92,89

95
Nr. item Total Numărul variantei de răspuns la item
persoane 1‑3 4 5‑7
Număr % Număr % Număr %
persoane persoane persoane
116 478 115 24,06 129 26,99 234 48,95
117 477 59 12,37 139 29,14 279 58,49
118 477 17 3,56 37 7,76 423 88,68
119 479 17 3,55 54 11,27 408 85,18
120 478 131 27,41 127 26,57 220 46,03
121 479 417 87,06 34 7,10 28 5,85
122 478 214 44,77 159 33,26 105 21,97
123 477 303 63,52 91 19,08 83 17,40
124 477 173 36,27 146 30,61 158 33,12
125 478 26 5,44 47 9,83 405 84,73
126 479 50 10,44 70 14,61 359 74,95
127 478 356 74,48 85 17,78 37 7,74
128 477 38 7,97 35 7,34 404 84,70
129 477 56 11,74 98 20,55 323 67,71
130 477 57 11,95 116 24,32 304 63,73
131 479 129 26,93 96 20,04 254 53,03
132 479 34 7,10 45 9,39 400 83,51
133 478 45 9,41 72 15,06 361 75,52
134 479 47 9,81 74 15,45 358 74,74
135 477 147 30,82 84 17,61 246 51,57
136 478 44 9,21 52 10,88 382 79,92
137 478 82 17,15 74 15,48 322 67,36
138 478 22 4,60 32 6,69 424 88,70
139 478 15 3,14 32 6,69 431 90,17
140 479 20 4,18 46 9,60 413 86,22
141 479 347 72,44 96 20,04 36 7,52
142 478 143 29,92 101 21,13 234 48,95
143 479 20 4,18 24 5,01 435 90,81
144 478 24 5,02 40 8,37 414 86,61
145 479 184 38,41 117 24,43 178 37,16
146 478 250 52,30 113 23,64 115 24,06
147 477 7 1,47 9 1,89 461 96,65
148 478 167 34,94 113 23,64 198 41,42
149 478 10 2,09 7 1,46 461 96,44
150 479 320 66,81 108 22,55 51 10,65
151 478 19 3,97 33 6,90 426 89,12
152 477 22 4,61 42 8,81 413 86,58
153 478 162 33,89 114 23,85 202 42,26
154 478 19 3,97 29 6,07 430 89,96
155 477 12 2,52 22 4,61 443 92,87
156 478 114 23,85 93 19,46 271 56,69
157 478 63 13,18 97 20,29 318 66,53
158 476 35 7,35 38 7,98 403 84,66
159 477 407 85,32 32 6,71 38 7,97
160 477 60 12,58 103 21,59 314 65,83
161 479 11 2,30 42 8,77 426 88,94
162 479 4 0,84 4 0,84 471 98,33
163 479 15 3,13 35 7,31 429 89,56

96
Nr. item Total Numărul variantei de răspuns la item
persoane 1‑3 4 5‑7
Număr % Număr % Număr %
persoane persoane persoane
164 479 21 4,38 52 10,86 406 84,76
165 476 50 10,50 71 14,92 355 74,58
166 478 53 11,09 73 15,27 352 73,64
167 479 23 4,80 58 12,11 398 83,09
168 477 288 60,38 77 16,14 112 23,48
169 479 63 13,15 57 11,90 359 74,95
170 478 26 5,44 37 7,74 415 86,82
171 479 175 36,53 114 23,80 190 39,67
172 478 12 2,51 17 3,56 449 93,93
173 479 98 20,46 59 12,32 322 67,22
174 479 15 3,13 15 3,13 449 93,74
175 479 17 3,55 28 5,85 434 90,61
176 478 23 4,81 63 13,18 392 82,01
177 478 28 5,86 54 11,30 396 82,85
178 476 211 44,33 115 24,16 150 31,51
179 479 44 9,19 80 16,70 355 74,11
180 479 23 4,80 33 6,89 423 88,31
181 479 97 20,25 96 20,04 286 59,71
182 477 38 7,97 43 9,01 396 83,02
183 479 33 6,89 56 11,69 390 81,42
184 479 102 21,29 72 15,03 305 63,67
185 479 42 8,77 51 10,65 386 80,58
186 478 47 9,83 92 19,25 339 70,92
187 477 33 6,92 65 13,63 379 79,45
188 478 56 11,72 92 19,25 330 69,04
189 479 318 66,39 107 22,34 54 11,27
190 478 180 37,66 97 20,29 201 42,05
191 478 85 17,78 88 18,41 305 63,81
192 478 221 46,23 120 25,10 137 28,66
193 477 108 22,64 102 21,38 267 55,97
194 478 344 71,97 63 13,18 71 14,85
195 478 251 52,51 78 16,32 149 31,17
196 478 107 22,38 111 23,22 260 54,39
197 479 271 56,58 100 20,88 108 22,55
198 479 148 30,90 130 27,14 201 41,96
199 479 30 6,26 42 8,77 407 84,97
200 479 43 8,98 28 5,85 408 85,18
201 479 353 73,70 77 16,08 49 10,23
202 477 23 4,82 31 6,50 423 88,68
203 478 100 20,92 85 17,78 293 61,30
204 479 52 10,86 73 15,24 354 73,90
205 478 92 19,25 138 28,87 248 51,88
206 476 97 20,38 110 23,11 269 56,51
207 476 344 72,27 75 15,76 57 11,97
208 477 55 11,53 68 14,26 354 74,21
209 477 300 62,89 87 18,24 90 18,87
210 477 308 64,57 105 22,01 64 13,42
Observaţie. Au fost notate cu cifre îngroşate (cu bold) frecvenţele relative ale răspunsurilor care indică prezenţa
patologiei.

97
11. Prefer să mă asociez cu oameni talentaţi. – persoanele eşantionului non‑clinic folosit la
cu frecvenţa 53,86% pentru răspunsurile „acord etalonare (tabelul 7). Fac excepţie itemii:
total” – „acord parţial”; 9. Mă îmbăt cel puţin o dată pe lună. – la
50. Dacă vrei ca ceva să fie făcut bine, ar trebui care 3,6% au răspuns cu „acord total”, 2,9% cu
să‑l faci tu însuţi/însăţi. – cu frecvenţa 74,21% „acord puternic” şi 6,9% cu „acord parţial”;
pentru răspunsurile „acord total” – „acord 43. Pot să fiu necugetat(ă). – la care 3,8%
parţial”; au răspuns cu „acord total”, 7,3% cu „acord
61. Nu sunt o persoană cu toane. – cu frecvenţa puternic” şi 16,3% cu „acord parţial”;
51,99% pentru răspunsurile „dezacord total” – 98. Am izbucniri sau accese de furie. – la care
„dezacord parţial”; 0,6% au răspuns cu „acord total”, 4,2% cu
65. Nu sunt la fel de inteligent(ă) ca majoritatea „acord puternic” şi 9,0% cu „acord parţial”;
oamenilor pe care îi cunosc. – cu frecvenţa 126. Mint atunci când asta serveşte scopului
68,89% pentru răspunsurile „dezacord total” – meu. – la care 1,5% au răspuns cu „acord total”,
„dezacord parţial”; 3,5% cu „acord puternic” şi 5,4% cu „acord
123. Sunt foarte atent(ă) la ce le spun celorlalţi parţial”.
despre mine. – cu frecvenţa 63,52% pentru Dar, pentru că răspunsul căruia i se atribuie
răspunsurile „acord total” – „acord parţial”; cota neponderată 7 a fost ales de foarte puţine
195. Am avut prea multe pe cap. – cu frecvenţa persoane (sub 5% din persoanele din eşantion),
52,51% pentru răspunsurile „acord total” – se poate considera că şi aceşti patru itemi sunt
„acord parţial”. acceptabili.

Pentru aceşti opt itemi au fost analizate b. Pentru fiecare item din scalele care
frecvenţele tuturor variantelor de răspuns evaluează tulburări de personalitate s‑au
(tabelul 6) şi s‑a observat că numai pentru calculat coeficienţii de corelaţie liniară cu scala
itemii 50 şi 65 procentul persoanelor care au din care face parte şi cu celelalte nouă scale
ales răspunsurile având cota neponderată egală care măsoară tulburări de personalitate. Apoi,
cu 6 sau 7 depăşeşte 50%. Dar, nici pentru ei, pentru fiecare scală, s‑au determinat valorile
frecvenţa răspunsului cu cota neponderată extreme şi mediana coeficienţilor de corelaţie
egală cu 7 nu este exagerat de mare (26,8% ai itemilor componenţi cu scala respectivă şi
pentru itemul 50 şi 21,5% pentru itemul 65). valorile extreme şi mediana coeficienţilor de
Rezultatele obţinute în urma analizei corelaţie ai itemilor componenţi cu celelalte
distribuţiei de frecvenţe a răspunsurilor arată nouă scale (tabelul 8).
că majoritatea itemilor (84,3%) sunt bine Prelucrările au fost efectuate folosind
formulaţi, iar restul sunt acceptabili. un eşantion non‑clinic, compus din 371 de
Pentru majoritatea itemilor denumiţi în persoane (147 de bărbaţi şi 224 de femei), cu
manual „itemi critici” (13 din 17), răspunsurile vârsta cuprinsă între 18 şi 72 de ani (m=35,2;
cărora le corespund cotele neponderate 5, 6 σ=15,0). Acest eşantion a fost obţinut extrăgând
şi 7 au fost alese de mai puţin de 10% dintre din eşantionul non‑clinic folosit la etalonarea

Tabelul 6. Frecvenţele relative (în %) ale răspunsurilor la itemii


pentru care cele trei răspunsuri cu cota neponderată egală cu 5, 6 sau 7
au fost date de peste 50% dintre persoanele eşantionului non‑clinic folosit la etalonare

Numărul variantei de răspuns la item


Nr. item Nr. persoane 1 2 3 4 5 6 7
5 476 12,2 20,4 23,1 18,5 14,5 7,8 3,6
10 477 5,9 5,9 13,2 12,4 22,2 24,5 15,9
11 479 14,2 19,2 20,5 23,2 12,1 6,5 4,4
50 477 26,8 24,5 22,9 15,1 7,1 2,3 1,3
61 477 7,5 14,0 13,8 12,6 29,8 13,2 9,0
65 479 1,9 3,8 7,1 18,4 18,4 29,0 21,5
123 477 11,7 19,5 32,3 19,1 10,3 5,0 2,1
195 478 6,7 20,5 25,3 16,3 11,9 14,9 4,4
Observaţie. Au fost haşurate celulele corespunzătoare răspunsurilor care primesc cota neponderată 6 sau 7.

98
Tabelul 7. Frecvenţele relative (în %) ale răspunsurilor care primesc cotele neponderate 5, 6 şi 7,
pentru itemii critici, în eşantionul non‑clinic folosit la etalonare

Item %
Comportament suicidar şi de autovătămare
37. M‑am tăiat sau m‑am ars intenţionat. 3,35
52. Am încercat să mă sinucid. 2,09
68. Am ameninţat că mă voi sinucide. 3,76
Abuz de substanţe
9. Mă îmbăt cel puţin o dată pe lună. 13,39
108. Folosesc marijuana sau medicamente ca să mă droghez. 1,47
147. Conduc, deşi am consumat alcool sau droguri. 1,47
Tulburări de dispoziţie şi anxietate
118. Sunt gol (goală) pe dinăuntru şi nu simt nimic. 3,56
185. Mă îngrijorez că o să fiu lăsat(ă) singur(ă) şi o să fiu nevoit(ă) să am grijă de mine. 8,77
Furie şi impulsivitate
43. Pot să fiu necugetat(ă). 27,41
63. Am săvârşit infracţiuni grave. 2,32
98. Am izbucniri sau accese de furie. 13,81
128. Când sunt furios(oasă) arunc, trântesc sau sparg lucruri. 7,97
143. Am fost nevoit(ă) să fiu nemilos/nemiloasă ca să ajung în frunte. 4,18
149. Îmi pierd cumpătul şi ajung la bătaie. 2,09
162. Rezolv lucrurile cu pumnii. 0,84
Necinste/Minciună
126. Mint atunci când asta serveşte scopului meu. 10,44
139. Îi induc în eroare pe ceilalţi ca să obţin ceea ce vreau. 3,14

Tabelul 8. Indicatori statistici ai coeficienţilor de corelaţie liniară


între itemii fiecărei scale şi scalele din OMNI‑IV care evaluează tulburări de personalitate (N=371)

Scala din care fac Coeficienţii de corelaţie liniară ai Coeficienţii de corelaţie liniară ai
parte itemii itemilor cu scala din care fac parte itemilor cu celelalte 9 scale
minim maxim Md minim maxim Md
Paranoid 0,342 0,648 0,552 ‑0,091 0,567 0,126
Schizoid ‑0,040 0,620 0,463 ‑0,430 0,516 0,174
Schizotipal 0,187 0,557 0,416 ‑0,214 0,609 0,231
Antisocial 0,161 0,637 0,483 ‑0,188 0,490 0,184
Borderline 0,136 0,706 0,451 ‑0,113 0,623 0,279
Histrionic 0,176 0,607 0,448 ‑0,331 0,611 0,186
Narcisist 0,066 0,649 0,483 ‑0,372 0,594 0,197
Evitant 0,091 0,671 0,618 ‑0,113 0,524 0,269
Dependent 0,327 0,746 0,550 ‑0,113 0,592 0,251
Obsesiv‑Compulsiv 0,135 0,574 0,473 ‑0,140 0,520 0,210

inventarului OMNI–IV toate persoanele care • Pentru fiecare scală, valoarea minimă a
au răspuns la toţi itemii incluşi în scalele care coeficienţilor de corelaţie între itemii componenţi
evaluează tulburări de personalitate. ai scalei şi scală este mai mare decât valoarea
Pe baza tabelului 8 se fac următoarele minimă a coeficienţilor de corelaţie între itemii
constatări: scalei şi celelalte scale. Mai mult, exceptând
scala Schizoid, itemii fiecărei scale au cu scala

99
din care fac parte doar coeficienţi de corelaţie Acest item are cotare inversă (cota
liniară pozitivi, iar în fiecare scală există itemi neponderată 7 corespunde răspunsului
care au coeficienţi de corelaţie liniară negativi cu „întotdeauna”). El are coeficientul de corelaţie
una sau mai multe dintre celelalte scale. În scala liniară cu scala Narcisist egal cu 0,611. Nu face
Schizoid un singur item corelează liniar negativ parte din scala Narcisist, dar comportamentul
cu scala din care face parte; toate corelaţiile descris de acest item poate fi caracteristic şi
liniare ale itemului respectiv cu celelalte scale tulburării narcisiste.
sunt, de asemenea, negative. Acest item este
153. Când sunt criticat(ă) este evident pentru • Pentru fiecare scală, mediana coeficienţilor
ceilalţi că mă deranjează. El are cotare directă, de corelaţie dintre itemii componenţi ai scalei şi
cota neponderată 7 corespunzând răspunsului scală este mai mare decât mediana coeficienţilor
„niciodată”. de corelaţie între itemii scalei şi celelalte scale.

• Exceptând scalele Schizotipal şi Histrionic, Aceste rezultate arată că, pentru fiecare
pentru fiecare scală, valoarea maximă scală, itemii componenţi se referă la acelaşi
a coeficienţilor de corelaţie între itemii construct, diferit de constructele evaluate de
componenţi ai scalei şi scală este mai mare decât itemii celorlalte scale, deci itemii sunt bine
valoarea maximă a coeficienţilor de corelaţie construiţi.
între itemii scalei şi celelalte scale. Pentru fiecare scală, în eşantionul
În cazul scalei Schizotipal, există trei itemi românesc, mediana coeficienţilor de corelaţie
care au cu alte scale coeficienţi de corelaţie între itemii scalei şi scală este mai mică decât
liniară mai mari decât 0,557 (cea mai mare cea obţinută de autorul inventarului OMNI–
valoare a coeficienţilor de corelaţie între scala IV, dar şi mediana coeficienţilor de corelaţie cu
Schizotipal şi itemii componenţi). Aceştia sunt: celelalte scale este mai mică decât (sau, în cazul
38. Nu am prieteni apropiaţi în afara familiei. scalei Schizoid, este egală cu) cea din eşantionul
Acest item are cotare inversă (cota folosit de A.W. Loranger (a se vedea tabelul 18
neponderată 7 corespunde răspunsului „acord din prima parte a acestui manual).
total”). El are coeficientul de corelaţie liniară cu
scala Schizoid mare, egal cu 0,609, ceea ce era 6. Fidelitatea inventarului
de aşteptat pentru că el face parte şi din scala
Schizoid.
OMNI‑IV
130. Oamenii profită pe nedrept de mine. S‑a verificat stabilitatea în timp şi
Acest item are cotare inversă (cota consistenţa internă a scalelor.
neponderată 7 corespunde răspunsului
„întotdeauna”). El are coeficientul de corelaţie 6.1. Stabilitatea în timp a scorurilor
liniară cu scala Paranoid mare, egal cu 0,606, scalelor
ceea ce era de aşteptat pentru că el face parte şi
din scala Paranoid. S‑a utilizat un eşantion non‑clinic format
140. Oamenii folosesc în mod intenţionat, din 93 de persoane (8 bărbaţi, 84 de femei şi o
împotriva mea, lucrurile pe care le spun. persoană care nu a completat rubrica „Gen”),
Acest item are cotare inversă (cota cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani (m=23,49;
neponderată 7 corespunde răspunsului σ=4,67). Lor li s‑a administrat de două ori
„întotdeauna”). El are coeficientul de corelaţie inventarul OMNI‑IV, la un interval de 4‑6
liniară cu scala Paranoid mare, egal cu 0,577, săptămâni. Unele persoane nu au răspuns la toţi
ceea ce era de aşteptat pentru că el face parte şi itemii din OMNI‑IV, la testare sau la retestare.
din scala Paranoid. Din acest motiv, numărul de persoane luate în
calcul variază de la o scală la alta. Doar pentru
În cazul scalei Histrionic, există un singur 57 de persoane s‑au putut calcula scorurile
item care are cu alte scale coeficienţi de corelaţie tuturor scalelor, atât la testare, cât şi la retestare.
liniară mai mari decât 0,607 (cea mai mare Au fost comparate mediile scorurilor
valoare a coeficienţilor de corelaţie între scala scalelor între testare şi retestare, cu ajutorul
Histrionic şi itemii componenţi). Acesta este: testului t pentru eşantioane perechi, şi s‑a
170. Mă plictisesc sau sunt fără astâmpăr calculat coeficientul de corelaţie liniară între
atunci când nu sunt în centrul atenţiei.

100
scorurile la testare şi cele la retestare, pentru coeficienţii de corelaţie liniară au fost cuprinşi
fiecare scală (tabelul 9). între 0,76 şi 0,86, cu mediana egală cu 0,83, iar
Cu excepţia a două scale care evaluează pentru un eşantion compus din 872 de persoane
tulburări de personalitate (Paranoid şi Histrionic) coeficienţii de corelaţie liniară au fost cuprinşi
şi a scalei INRV, mediile scorurilor scalelor între 0,76 şi 0,84, mediana fiind egală cu 0,80
nu diferă semnificativ, la pragul p=0,05, între (a se vedea tabelul 8 din prima parte a acestui
testare şi retestare. manual).
Toţi coeficienţii de corelaţie liniară între Se constată, astfel, că stabilitatea în timp
test şi retest sunt pozitivi, majoritatea fiind a scorurilor scalelor inventarului OMNI–IV, la
semnificativi la un prag p<0,001 (face excepţie interval de 4‑6 săptămâni este bună.
scala INRV, pentru care coeficientul de corelaţie
liniară este semnificativ la un prag p<0,05). 6.2. Consistenţa internă a scalelor
În cazul scalelor care măsoară tulburări de
personalitate, coeficienţii de corelaţie liniară Coeficienţii de consistenţă internă α
între testare şi retestare sunt cuprinşi între 0,667 (Cronbach) au fost calculaţi în eşantionul
şi 0,895, având mediana egală cu 0,792. Aceste non‑clinic utilizat la etalonarea inventarului
rezultate sunt asemănătoare celor obţinute de OMNI–IV. Calculele au fost făcute separat
autorul inventarului OMNI–IV, utilizând un pentru bărbaţi şi pentru femei, pentru cele două
interval de 1‑2 luni între testare şi retestare: grupe de vârstă folosite la etalonare: 18‑39 de
pentru un eşantion format din 1000 de persoane ani şi 40‑73 de ani (tabelul 10).

Tabelul 9. Rezultatele analizei stabilităţii în timp a scorurilor scalelor din OMNI–IV

Scala din OMNI‑IV Tip Compararea mediilor Coeficienţi de


evaluare corelaţie liniară
N m σ t g.l. p r p
Paranoid T 90 19,09 5,04 2,640 89 0,010 0,787 <0,001
R 18,22 4,05
Schizoid T 84 20,36 4,57 1,453 83 0,150 0,850 <0,001
R 19,95 4,83
Schizotipal T 85 22,17 4,53 0,584 84 0,561 0,741 <0,001
R 21,97 4,19
Antisocial T 88 14,79 3,07 0,569 87 0,571 0,740 <0,001
R 14,66 2,77
Borderline T 81 19,18 5,83 1,327 80 0,188 0,836 <0,001
R 18,71 4,86
Histrionic T 88 28,23 4,93 2,389 87 0,019 0,845 <0,001
R 27,56 4,11
Narcisist T 88 28,84 4,71 0,136 87 0,892 0,797 <0,001
R 28,80 4,65
Evitant T 88 21,21 7,19 0,527 87 0,600 0,895 <0,001
R 21,03 6,63
Dependent T 88 19,11 5,04 1,384 87 0,170 0,667 <0,001
R 18,52 4,76
Obsesiv‑Compulsiv T 89 26,34 4,93 0,424 88 0,673 0,728 <0,001
R 26,52 5,31
Distres actual T 86 67,59 19,50 1,322 85 0,190 0,563 <0,001
R 65,10 17,69
INRV T 85 0,51 0,68 2,633 84 0,010 0,274 0,011
R 0,29 0,53
Legendă. T = test; R = retest.

101
Tabelul 10. Coeficienţii de consistenţă internă α (Cronbach) pentru scalele din OMNI–IV

Scala din OMNI‑IV Nr. itemi 18‑39 ani 40‑73 ani


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Paranoid 14 0,841 0,726 0,731 0,797
Schizoid 16 0,461 0,590 0,603 0,562
Schizotipal 29 0,864 0,839 0,823 0,829
Antisocial 14 0,760 0,618 0,480 0,575
Borderline 32 0,882 0,859 0,856 0,849
Histrionic 17 0,784 0,756 0,627 0,670
Narcisist 28 0,857 0,842 0,785 0,812
Evitant 13 0,830 0,830 0,741 0,823
Dependent 15 0,879 0,829 0,786 0,807
Obsesiv‑Compulsiv 18 0,800 0,673 0,741 0,721
Distres actual 22 0,918 0,919 0,931 0,942
Observaţie. Pentru scala INRV nu este importantă consistenţa internă.

Tabelul 11. Indicatori statistici ai coeficienţilor de consistenţă internă pentru


scalele care măsoară tulburări de personalitate

Indicator 18‑39 ani 40‑73 ani


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
minim 0,461 0,590 0,480 0,562
maxim 0,882 0,859 0,856 0,849
Md 0,836 0,793 0,741 0,802

Exceptând scalele Schizoid şi Antisocial, 7. Validitatea inventarului


scalele din OMNI–IV au coeficienţi de
OMNI‑IV
consistenţă internă mai mari decât 0,62. Autorul
inventarului OMNI–IV obţinuse pentru scalele
care evaluează tulburări de personalitate 7.1. Corelaţii între scalele din OMNI–IV şi
coeficienţi α cuprinşi între 0,62 şi 0,84 (Md=0,69) scalele altor chestionare
pentru un eşantion format din 1000 de persoane
şi cuprinşi între 0,62 şi 0,82 (Md=0,68) pentru
7.1.1. Corelaţii între OMNI‑IV şi PDSQ
un eşantion compus din 872 de persoane (a
se vedea tabelul 7 din prima parte a acestui
manual). Chestionarul de screening şi diagnostic
În eşantionul românesc, medianele psihiatric (The Psychiatric Diagnostic Screening
coeficienţilor de consistenţă internă sunt mai Questionnaire; PDSQ) este un instrument de
mari decât cele obţinute de A.W. Loranger autoevaluare construit de M. Zimmerman
(tabelul 11). (2002) pentru a detecta cele mai frecvent
întâlnite tulburări de pe axa I a DSM‑IV
Rezultă că şi consistenţa internă a scalelor (American Psychiatric Association, 1994) în
din inventarul OMNI–IV este bună. unităţile medicale şi ambulatorii destinate
problemelor de sănătate mentală.
PDSQ cuprinde 125 de itemi dihotomici (cu
răspunsuri „da”/„nu”), care descriu simptome.
Aceştia sunt grupaţi în 13 scale. Fiecare scală

102
Tabelul 12. Coeficienţii de corelaţie liniară între Five (Extraversiune, Stabilitate emoţională,
scala Distres actual din OMNI‑IV şi scalele din Conştiinciozitate, Amabilitate şi Autonomie).
PDSQ El a fost construit de Monica Albu (2008) şi
a fost etalonat în cadrul firmei Cognitrom. Face
Scala din PDSQ Scala din parte din bateria de probe psihologice CAS++
OMNI‑IV (Albu, Porumb, 2009).
Distres actual Chestionarul CP5F conţine 130 de itemi,
Tulburare depresivă majoră 0,550 ** grupaţi în şase scale:
Tulburare de stres post‑traumatic 0,363 • Extraversiune: 23 de itemi;
Bulimie 0,085 • Amabilitate: 24 de itemi;
Tulburare obsesiv‑compulsivă 0,000 • Conştiinciozitate: 25 de itemi;
Tulburare de panică 0,297
• Stabilitate emoţională: 21 de itemi;
Tulburări psihotice 0,204
• Autonomie: 22 de itemi;
• Dezirabilitate socială: 15 itemi.
Agorafobie ‑0,038
Fobie socială ‑0,021
S‑au calculat coeficienţii de corelaţie
Abuz/dependenţă de alcool ‑0,105
liniară între scalele din OMNI–IV care măsoară
Abuz/ dependenţă de medicamente 0,141
tulburări de personalitate şi scalele din CP5F
Tulburare de anxietate generalizată 0,604 ***
(tabelul 13). A fost utilizat un eşantion non‑clinic
Tulburare de somatizare 0,290 format din 67 de persoane (6 bărbaţi şi 61 femei)
Ipohondrie 0,320 cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani (m=21,79;
Total 0,572 ** σ=3,22). Unele persoane nu au răspuns la toţi
Legendă: ** = p<0,01; *** = p<0,001. itemii din cele două chestionare. Din acest
motiv, unii coeficienţi de corelaţie liniară au fost
calculaţi pe baza unui număr de persoane mai
corespunde unei tulburări. Scorul unei scale mic decât 67.
reprezintă numărul de simptome prezente. O primă dovadă a validităţii scalelor din
Chestionarul PDSQ a fost adaptat şi etalonat OMNI–IV o constituie faptul că toate corelează
pentru populaţia din România în cadrul firmei liniar semnificativ la un prag p<0,05 cu scala
Cognitrom din Cluj‑Napoca (Ciuca, Albu, 2010). Dezirabilitate socială din CP5F, coeficienţii de
S‑au calculat coeficienţii de corelaţie corelaţie fiind negativi.
liniară între scala Distres actual din OMNI–IV şi Având în vedere descrierile tulburărilor
scalele din PDSQ (tabelul 12). Au interesat în de personalitate (din prima parte a acestui
mod deosebit corelaţiile cu scalele din spectrul manual), aşa cum sunt ele evaluate de scalele
anxietăţii şi al depresiei. S‑a utilizat un eşantion din OMNI–IV, pot fi consideraţi dovezi ale
non‑clinic format din 28 de persoane (13 bărbaţi validităţii scalelor din OMNI–IV următorii
şi 15 femei), cu vârsta cuprinsă între 18 şi 72 de coeficienţi de corelaţie liniară semnificativi la
ani (m=46,07; σ=16,45). un prag p<0,001:
O dovadă a validităţii scalei Distres actual • între scala Extraversiune din CP5F şi
din OMNI–IV o constituie corelaţiile sale scala Schizoid (r=‑0,561);
liniare cu scalele din PDSQ: Tulburare depresivă • între scala Extraversiune din CP5F şi
majoră (r=0,550; p<0,01), Tulburare de anxietate scala Schizotipal (r=‑0,468);
generalizată (r=0,604; p<0,001) şi cu scorul total • între scala Extraversiune din CP5F şi
la PDSQ (r=0,572; p<0,01). Era de aşteptat ca scala Evitant (r=‑0,669);
aceste corelaţii să fie semnificative, întrucât • între scala Conştiinciozitate din CP5F şi
scala Distres actual evaluează tocmai stările de scala Antisocial (r=‑0,622);
anxietate şi depresie din ultimele zile. • între scala Amabilitate din CP5F şi scala
Se constată, astfel, o bună validitate Antisocial (r=‑0,623);
convergentă a scalei Distres actual. • între scala Amabilitate din CP5F şi scala
Paranoid (r=‑0,572)
7.1.2. Corelaţii între OMNI‑IV şi CP5F • între scala Amabilitate din CP5F şi scala
Narcisist (r=‑0,552);
Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori • între scala Autonomie din CP5F şi scala
(Chestionarul CP5F) este destinat evaluării Dependent (r=‑0,614);
celor cinci suprafactori ai modelului Big

103
Tabelul 13. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele din OMNI–IV
care măsoară tulburări de personalitate şi scalele din CP5F

Scala din Scala din CP5F


OMNI‑IV Extraversiune Conştiinciozitate Amabilitate Stabilitate Autonomie Dezirabilitate
emoţională socială
Paranoid ‑0,350 ** ‑0,361 ** ‑0,572 *** ‑0,564 *** ‑0,120 ‑0,606 ***
Schizoid ‑0,561 *** ‑0,328 ** ‑0,343 ** ‑0,469 *** ‑0,201 ‑0,311 *
Schizotipal ‑0,468 *** ‑0,400 *** ‑0,398 *** ‑0,515 *** ‑0,137 ‑0,508 ***
Antisocial ‑0,050 ‑0,622 *** ‑0,623 *** ‑0,388 *** ‑0,033 ‑0,598 ***
Borderline ‑0,394 ** ‑0,425 *** ‑0,391 ** ‑0,717 *** ‑0,328 * ‑0,597 ***
Histrionic 0,191 ‑0,271 * ‑0,380 ** ‑0,404 *** ‑0,121 ‑0,454 ***
Narcisist 0,047 ‑0,328 ** ‑0,552 *** ‑0,323 ** 0,060 ‑0,628 ***
Evitant ‑0,669 *** ‑0,308 * ‑0,314 * ‑0,765 *** ‑0,459 *** ‑0,418 ***
Dependent ‑0,330 ** ‑0,317 ** ‑0,186 ‑0,638 *** ‑0,614 *** ‑0,319 **
Obsesiv‑Compulsiv ‑0,129 0,006 ‑0,073 ‑0,422 *** ‑0,156 ‑0,349 **
Legendă: * = p<0,05; ** = p<0,01; *** = p<0,001.
Notă. Sunt îngroşaţi (scrişi cu bold) coeficienţii de corelaţie foarte relevanţi (din punct de vedere teoretic) şi
semnificativi (din punct de vedere statistic).

• între scala Autonomie din CP5F şi scala face parte din bateria de probe psihologice
Evitant (r=‑0,459). CAS++ (Albu, Porumb, 2009).
ZKPQ evaluează dimensiunile Modelului
Între scala Stabilitate emoţională din CP5F şi alternativ cu cinci factori (AFFM).
toate scalele din OMNI‑IV (Paranoid, Schizoid, Conţine 99 de itemi, grupaţi în şase scale:
Schizotipal, Antisocial, Borderline, Histrionic, • Căutare impulsivă de senzaţii;
Narcisist, Evitant, Dependent, Obsesiv‑Compulsiv) • Neuroticism‑anxietate;
putem observa în tabelul 13 coeficienţi de • Agresivitate‑ostilitate;
corelaţie liniară negativi, semnificativi la un • Activitate;
prag p<0,001 (pentru nouă scale, iar pentru • Sociabilitate;
scala Narcisist, p<0,01). Aceştia sunt o dovadă • Dezirabilitate socială (Minciună sau
în plus a validităţii scalelor din OMNI‑IV care Infrecvenţă).
măsoară tulburări de personalitate, întrucât
o caracteristică generală a tulburărilor de S‑au calculat coeficienţii de corelaţie
personalitate este instabilitatea emoţională. liniară între scalele din OMNI–IV care măsoară
tulburări de personalitate şi scalele din
Se constată, astfel, că toate scalele ZKPQ (tabelul 14). A fost utilizat un eşantion
din OMNI–IV care măsoară tulburări de non‑clinic format din 52 de persoane (2 bărbaţi,
personalitate au o bună validitate convergentă. 45 femei şi 5 persoane care nu au completat
rubrica „Gen”), cu vârsta cuprinsă între 21 şi 37
7.1.3. Corelaţii între OMNI‑IV şi ZKPQ de ani (m=24,02; σ=3,97). Unele persoane nu au
răspuns la toţi itemii din cele două chestionare.
Chestionarul de Personalitate Zuckerman- Din acest motiv, unii coeficienţi de corelaţie
Kuhlman (Zuckerman‑Kuhlman Personality liniară au fost calculaţi pe baza unui număr de
Questionnaire; ZKPQ) a fost construit de M. persoane mai mic decât 52.
Zuckerman şi colaboratorii săi (Zuckerman, Având în vedere descrierile tulburărilor
2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta şi de personalitate (din prima parte a acestui
Kraft, 1993). A fost adaptat în limba română de manual) aşa cum sunt ele evaluate de scalele
Adrian Opre (Opre, Kiss, Opre, 2004) şi a fost din OMNI–IV, pot fi consideraţi dovezi ale
validat şi etalonat în România de Adrian Opre şi validităţii scalelor din OMNI–IV următorii
Monica Albu (2010), în cadrul firmei Cognitrom. coeficienţi de corelaţie liniară semnificativi la
Chestionarul ZKPQ adaptat în limba română un prag p<0,001:

104
• între scala Căutare impulsivă de senzaţii În plus, mai există coeficienţi de corelaţie
din ZKPQ şi scala Histrionic (r=0,506); care reprezintă o asociere moderată, dar care
• între scala Neuroticism – anxietate din sunt relevanţi din punct de vedere teoretic
ZKPQ şi scala Borderline (r=0,628); şi sunt semnificativi la un prag p<0,01 sau
• între scala Neuroticism – anxietate din p<0,05, de pildă: între scala Obsesiv‑Compulsiv
ZKPQ şi scala Evitant (r=0,463); din ZKPQ şi Neuroticism – anxietate (r=0,331)
• între scala Neuroticism – anxietate din sau între scala Sociabilitate din ZKPQ şi scala
ZKPQ şi scala Dependent (r=0,520); Histrionic (r=0,377).
• între scala Agresivitate – ostilitate din
ZKPQ şi scala Paranoid (r=0,519); Aceste rezultate dovedesc, încă o dată,
• între scala Agresivitate – ostilitate din că toate scalele din OMNI–IV care măsoară
ZKPQ şi scala Antisocial (r=0,509); tulburări de personalitate au o bună validitate
• între scala Agresivitate – ostilitate din convergentă.
ZKPQ şi scala Borderline (r=0,476);
• între scala Agresivitate – ostilitate din 7.2. Compararea scorurilor scalelor
ZKPQ şi scala Histrionic (r=0,439); din OMNI–IV cu cele ale scalelor din
• între scala Agresivitate – ostilitate din versiunea pentru observator a inventarului
ZKPQ şi scala Narcisist (r=0,451); OMNI–IV
• între scala Sociabilitate din ZKPQ şi scala
Schizoid (r=‑0,536);
A fost utilizat un eşantion non‑clinic format
• între scala Sociabilitate din ZKPQ şi scala
din 39 de persoane (4 bărbaţi, 31 de femei
Evitant (r=‑0,478).
şi 4 persoane care nu au completat rubrica
„Gen”), cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani
Totodată, următorii coeficienţi de corelaţie
(m=23,22; σ=3,36). Fiecare persoană a răspuns la
sunt relevanţi şi semnificativi la un prag p<0,01:
inventarul OMNI–IV şi a fost evaluată de cineva
• între scala Căutare impulsivă de senzaţii
care o cunoştea bine (în majoritatea cazurilor,
din ZKPQ şi scala Antisocial (r=0,432);
de partenerul de cuplu), cu ajutorul versiunii
• între scala Neuroticism – anxietate din
pentru observator a inventarului OMNI–IV.
ZKPQ şi scala Paranoid (r=0,419);
Unele persoane nu au răspuns la toţi itemii
• între scala Agresivitate – ostilitate din
din inventarul administrat. Din acest motiv,
ZKPQ şi scala Schizotipal (r=0,407).
numărul de persoane luate în calcul variază de
la o scală la alta.

Tabelul 14. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele din OMNI–IV


care măsoară tulburări de personalitate şi scalele din ZKPQ

Scala din OMNI‑IV Scala din ZKPQ


Căutare Neuroticism − Agresivitate − Activitate Sociabilitate
impulsivă de anxietate ostilitate
senzaţii
Paranoid 0,344 * 0,419 ** 0,519 *** ‑0,058 ‑0,019
Schizoid ‑0,252 0,096 0,101 ‑0,170 ‑0,536 ***
Schizotipal 0,307 * 0,354 * 0,407 ** 0,002 ‑0,168
Antisocial 0,432 ** 0,186 0,509 *** ‑0,323 * ‑0,001
Borderline 0,303 * 0,628 *** 0,476 *** ‑0,305 * 0,043
Histrionic 0,506 *** 0,326 * 0,439 *** ‑0,204 0,377 **
Narcisist 0,388 ** 0,327 * 0,451 *** ‑0,100 0,113
Evitant ‑0,207 0,463 *** 0,107 ‑0,276 ‑0,478 ***
Dependent ‑0,028 0,520 *** 0,033 ‑0,086 ‑0,089
Obsesiv‑Compulsiv 0,156 0,331 * 0,238 0,081 ‑0,105
Legendă: * = p<0,05; ** = p<0,01; *** = p<0,001.
Notă. Sunt îngroşaţi (scrişi cu bold) coeficienţii de corelaţie foarte relevanţi (din punct de vedere teoretic) şi
semnificativi (din punct de vedere statistic).

105
Tabelul 15. Compararea scorurilor scalelor din versiunea pentru autoevaluare a OMNI–IV
cu cele din versiunea pentru observator a inventarului OMNI–IV

Scala din Versiunea Compararea mediilor Coeficienţi de


OMNI‑IV corelaţie liniară
N m σ t g.l. p r p
Paranoid A 36 20,81 5,37 0,847 35 0,403 0,375 0,024
O 20,03 4,30
Schizoid A 36 22,12 5,64 ‑1,871 35 0,070 0,650 <0,001
O 23,61 5,75
Schizotipal A 32 23,76 4,69 ‑0,450 31 0,656 0,403 0,022
O 24,14 3,93
Antisocial A 37 14,85 3,14 1,063 36 0,295 0,494 0,002
O 14,27 3,41
Borderline A 37 19,96 6,35 1,004 36 0,322 0,299 0,072
O 18,81 5,22
Histrionic A 38 28,89 5,73 1,838 37 0,074 0,467 0,003
O 27,23 5,00
Narcisist A 33 28,77 5,42 ‑1,091 32 0,283 0,373 0,033
O 29,82 4,35
Evitant A 35 24,16 7,30 2,417 34 0,021 0,608 <0,001
O 21,54 7,14
Dependent A 36 19,64 5,33 0,256 35 0,800 0,156 0,364
O 19,33 5,70
Obsesiv‑Compulsiv A 38 29,27 5,48 ‑0,613 37 0,544 0,272 0,099
O 29,94 5,67
Distres actual A 38 67,92 17,27 1,189 37 0,242 0,475 0,003
O 64,50 17,35
Legendă: A = versiunea pentru autoevaluare; O = versiunea pentru observator.
Observaţie. Scorurile scalei INRV nu au prezentat interes în această cercetare.

Au fost comparate mediile scorurilor care au răspuns la OMNI–IV şi au fost evaluate


scalelor între cele două versiuni ale inventarului de partenerul lor de cuplu cu ajutorul versiunii
OMNI–IV cu ajutorul testului t pentru pentru observator a OMNI–IV, coeficienţi de
eşantioane perechi şi, pentru fiecare scală, s‑a corelaţie liniară puţin mai mari decât cei din
calculat coeficientul de corelaţie liniară între eşantionul românesc: ei au fost cuprinşi între
cele două versiuni ale OMNI–IV (tabelul 15). 0,28 şi 0,55, iar mediana lor a fost egală cu 0,47
Majoritatea coeficienţilor de corelaţie (a se vedea tabelul 13 din prima parte a acestui
liniară între scorurile la autoevaluare şi manual).
scorurile versiunii pentru observator au fost Pentru o singură scală (Evitant) mediile
semnificativi la un prag p<0,05 (8 coeficienţi din scorurilor au diferit între cele două versiuni ale
11). inventarului OMNI–IV semnificativ la pragul
În cazul scalelor care evaluează tulburări p=0,05 (tabelul 15). Acest rezultat este mai bun
de personalitate, coeficienţii de corelaţie au fost decât cel obţinut de A.W. Loranger (a se vedea
cuprinşi între 0,156 şi 0,650. Mediana lor a fost tabelul 14 din prima parte a acestui manual):
egală cu 0,389. într‑un eşantion format din 636 de persoane,
Autorul inventarului OMNI–IV a obţinut, doar pentru patru scale mediile scorurilor nu
pentru un eşantion format din 636 de persoane au diferit semnificativ, la pragul p=0,05, între
cele două versiuni.

106
Tabelul 16. Compararea mediilor scorurilor scalelor din OMNI‑IV care evaluează tulburări de
personalitate, între eşantionul clinic şi eşantionul non‑clinic pereche cu el

Scala din Eşantion Compararea mediilor prin testul t pentru eşantioane perechi
OMNI‑IV N m σ t g.l. p
Paranoid Clinic 194 29,38 7,82 11,714 193 <0,001
Non‑clinic 21,19 5,81
Schizoid Clinic 191 26,89 6,01 9,085 190 <0,001
Non‑clinic 21,79 4,79
Schizotipal Clinic 180 33,69 7,46 13,831 179 <0,001
Non‑clinic 24,16 4,98
Antisocial Clinic 192 21,51 8,49 9,975 191 <0,001
Non‑clinic 14,82 3,79
Borderline Clinic 178 30,18 9,27 12,710 177 <0,001
Non‑clinic 19,16 6,58
Histrionic Clinic 188 30,56 7,12 6,934 187 <0,001
Non‑clinic 26,28 4,88
Narcisist Clinic 179 34,87 8,66 8,926 178 <0,001
Non‑clinic 28,22 6,05
Evitant Clinic 192 27,40 7,01 11,005 191 <0,001
Non‑clinic 19,38 6,23
Dependent Clinic 196 25,05 9,37 6,571 195 <0,001
Non‑clinic 19,50 6,11
Obsesiv‑Compulsiv Clinic 194 31,13 6,09 5,779 193 <0,001
Non‑clinic 27,43 6,53

7.3. Compararea mediilor scorurilor în funcţie de gen (în eşantionul clinic numărul
scalelor din OMNI–IV între o populaţie bărbaţilor este aproximativ egal cu cel al
non‑clinică şi o populaţie clinică femeilor, în timp ce în eşantionul non‑clinic
numărul femeilor este de 1,68 de ori mai mare
S‑a utilizat eşantionul clinic descris decât cel al bărbaţilor), iar mediile scorurilor
în capitolul 3 (Participanţi) şi un eşantion scalelor din OMNI–IV diferă între bărbaţi şi
non‑clinic, pereche cu acesta. Formarea femei (a se vedea paragraful 8.2. Pregătirea
eşantionului non‑clinic s‑a realizat extrăgând etalonării: analiza legăturilor scorurilor brute ale
aleator, pentru fiecare persoană din eşantionul scalelor cu genul şi vârsta).
clinic, o persoană din eşantionul non‑clinic Pentru fiecare scală care evaluează tulburări
utilizat la etalonare care să fie de acelaşi gen şi de personalitate s‑au comparat mediile
aproximativ de aceeaşi vârstă cu ea (s‑a permis scorurilor între populaţia clinică şi populaţia
o variaţie de 1‑3 ani, deoarece nu pentru fiecare non‑clinică din care au fost extrase cele
persoană din eşantionul clinic s‑a putut găsi două eşantioane, folosindu‑se testul t pentru
în eşantionul non‑clinic folosit la etalonare eşantioane perechi (tabelul 16). Pentru toate
o persoană de acelaşi gen şi aceeaşi vârstă). scalele mediile scorurilor diferă semnificativ,
Ambele eşantioane conţineau 102 bărbaţi la un prag p<0,001, între populaţia clinică
şi 106 femei. Mediile vârstelor nu difereau şi cea non‑clinică, mediile fiind mai mari în
semnificativ, la pragul p=0,05, între eşantionul eşantionul clinic decât în cel non‑clinic. Aceste
clinic şi cel non‑clinic. rezultate sunt similare celor obţinute de autorul
Nu s‑a utilizat pentru comparaţie întregul inventarului OMNI–IV (a se vedea tabelul 16
eşantion non‑clinic folosit la etalonarea din prima parte a acestui manual) şi constituie
inventarului OMNI–IV, deoarece acesta diferă o dovadă a validităţii scalelor din OMNI–IV.
de eşantionul clinic în ceea ce priveşte structura

107
8. Etalonarea inventarului OMNI‑IV factori (stări mentale anormale, neatenţie la
alegerea răspunsului etc.) să fi afectat validitatea
8.1. Cote T scorurilor la scalele din OMNI–IV, ceea ce
înseamnă că trebuie manifestată prudenţă în
În vederea interpretării scorurilor brute ale interpretarea scorurilor scalelor care evaluează
scalelor se transformă acestea în cote T, conform tulburări de personalitate.
formulei:
8.2. Pregătirea etalonării: analiza
TT==50 10 × x − m
50 ++10 legăturilor scorurilor brute ale scalelor cu
σ
genul şi vârsta
unde: T este cota T corespunzătoare scorului
brut x al scalei; m şi σ sunt media şi, respectiv, În eşantionul non‑clinic utilizat la etalo-
abaterea standard ale scorurilor scalei în eşantionul narea inventarului OMNI–IV s‑au calculat
utilizat la etalonare. coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile
scalelor care evaluează tulburări de personalitate
Atunci când mediile scorurilor scalelor şi vârstă (tabelul 17). Din cauza faptului că, atât
diferă semnificativ între bărbaţi şi femei sau/ pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, scorurile
şi între grupe de vârstă, pentru etalonare se mai multor scale corelează liniar (semnificativ
formează eşantioane în funcţie de gen sau/ la un prag p<0,05) cu vârsta, etaloanele se vor
şi de vârstă şi se calculează media şi abaterea construi pe grupe de vârstă.
standard ale scorurilor în fiecare eşantion.
Scorurile scalelor care evaluează tulburări Au fost formate două grupe de vârstă –
de personalitate sunt considerate „semnificative 18‑39 de ani şi 40‑73 de ani – aşa încât, în fiecare
clinic”, atunci când cota T corespunzătoare este grupă, să fie cel puţin 70 de femei şi 70 de
cel puţin egală cu 70 (≥70). Scalele pentru care bărbaţi.
scorurile sunt semnificative clinic indică tipul/ S‑au comparat mediile scorurilor scalelor
tipurile de tulburare de personalitate care ar care măsoară tulburări de personalitate între
putea fi prezentă/prezente. cele două grupe de vârstă, separat pentru
Cotele T mai mici decât 70 sunt considerate bărbaţi şi pentru femei (tabelul 18). Indicatorii
„nesemnificative clinic”, ceea ce înseamnă statistici ai scalelor sunt notaţi în tabelul 20.
că este puţin probabil ca persoana evaluată Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, între
să aibă un nivel de tulburare a personalităţii grupele de vârstă 18‑39 de ani şi 40‑73 de ani
semnificativ clinic. diferă semnificativ, la un prag p<0,05, mediile
În cazul celor două scale de validitate scorurilor mai multor scale din OMNI‑IV. Se
(Distres actual şi INRV), cota T cel puţin egală justifică, astfel, construirea etaloanelor pe aceste
cu 70 (≥70) sugerează că este posibil ca anumiţi grupe de vârstă.

Tabelul 17. Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile scalelor care evaluează tulburări de
personalitate şi vârstă, în eşantionul non‑clinic folosit la etalonare

Scala din Bărbaţi (N=179) Femei (N=200)


OMNI‑IV N r p N r p
Paranoid 176 0,160 0,034 293 0,271 <0,001
Schizoid 171 0,210 0,006 288 0,383 <0,001
Schizotipal 171 0,070 0,362 275 0,328 <0,001
Antisocial 175 ‑0,211 0,005 288 ‑0,056 0,346
Borderline 173 ‑0,030 0,699 279 0,098 0,103
Histrionic 175 ‑0,113 0,137 289 ‑0,238 <0,001
Narcisist 172 ‑0,047 0,542 286 ‑0,132 0,025
Evitant 178 0,037 0,621 289 0,004 0,952
Dependent 174 0,152 0,045 291 0,105 0,074
Obsesiv‑Compulsiv 177 0,183 0,015 289 0,130 0,027

108
Tabelul 18. Compararea mediilor scorurilor scalelor care evaluează tulburări de personalitate
între grupele de vârstă 18‑39 de ani şi 40‑73 de ani

Scala din Bărbaţi Femei


OMNI‑IV t g.l. p t g.l. p
Paranoid 1,434 174 0,153 4,396 112,7 <0,001
Schizoid 3,998 169,0 <0,001 6,882 286 <0,001
Schizotipal 0,451 121,9 0,653 5,836 273 <0,001
Antisocial 2,554 112,6 0,012 0,614 286 0,539
Borderline 0,685 171 0,495 1,888 277 0,060
Histrionic 2,250 173 0,026 3,270 287 0,001
Narcisist 2,075 170 0,039 1,614 284 0,108
Evitant 0,852 176 0,395 1,023 287 0,307
Dependent 1,610 172 0,109 2,016 289 0,045
Obsesiv‑Compulsiv 2,030 175 0,044 2,522 287 0,012

Tabelul 19. Compararea mediilor scorurilor scalelor care evaluează tulburări de personalitate
între bărbaţi şi femei, pe grupe de vârstă

Scala din Grupa de vârstă


OMNI‑IV 18‑39 ani 40‑73 ani
t g.l. p t g.l. p
Paranoid 0,466 105,4 0,642 2,089 144,0 0,038
Schizoid 0,001 284 0,999 1,787 171 0,076
Schizotipal 1,639 103,9 0,104 3,106 167 0,002
Antisocial 3,543 88,0 0,001 1,595 171 0,113
Borderline 0,813 277 0,417 1,665 171 0,098
Histrionic 0,430 287 0,668 1,057 173 0,292
Narcisist 1,746 282 0,082 0,876 172 0,382
Evitant 0,251 292 0,802 0,384 171 0,701
Dependent 0,079 288 0,937 0,017 173 0,987
Obsesiv‑Compulsiv 1,070 102,7 0,287 1,303 175 0,194

Pentru fiecare grupă de vârstă s‑au comparat Tabelul 20 prezintă mediile şi abaterile
mediile scorurilor scalelor care evaluează standard ale scorurilor scalelor care se utilizează
tulburări de personalitate din OMNI–IV între pentru calculul cotelor T.
bărbaţi şi femei (tabelul 19) şi s‑a constatat că Nu au fost construite tabele de
există scale ale căror medii diferă semnificativ, corespondenţă între scorurile brute ale scalelor
la un prag p<0,05, între bărbaţi şi femei. Se şi cotele T, din cauza faptului că scorurile brute
justifică, astfel, construirea etaloanelor separat au valori zecimale (ponderile folosite la calculul
pentru bărbaţi şi pentru femei. cotelor ponderate ale itemilor fiind numere
subunitare) şi sunt posibile foarte multe valori
8.3. Indicatorii statistici ai scorurilor ale scorurilor.
scalelor utilizaţi la calculul cotelor T
8.4. Eroarea standard de măsură (σE) şi
Etaloanele au fost construite pentru grupele intervalele de încredere ale scorurilor
de vârstă 18‑39 de ani şi 40‑73 de ani. reale
Eşantionul de persoane utilizat la
etalonarea inventarului OMNI–IV a fost descris Scorul real al unei persoane la o scală a unui
în capitolul 3 (Participanţi). test sau a unui chestionar este media scorurilor

109
Tabelul 20. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor din OMNI‑IV

Bărbaţi
Scala din 18‑39 ani 40‑73 ani
OMNI‑IV N m σ N m σ
Paranoid 74 20,18 6,37 102 21,41 5,06
Schizoid 72 20,17 3,83 99 22,95 5,28
Schizotipal 72 24,05 6,23 99 24,44 4,48
Antisocial 74 17,07 5,87 101 15,10 3,61
Borderline 72 19,84 7,30 101 19,13 6,30
Histrionic 74 28,00 6,25 101 26,11 4,81
Narcisist 72 29,86 6,53 100 27,95 5,55
Evitant 75 19,84 6,34 103 20,62 5,92
Dependent 74 19,18 7,18 100 20,83 6,24
Obsesiv‑Compulsiv 74 27,30 6,95 103 29,35 6,40
Distres actual 74 64,49 20,13 101 61,09 20,61
INRV 73 0,55 0,75 100 0,67 0,83
Femei
Scala din 18‑39 ani 40‑73 ani
OMNI‑IV N m σ N m σ
Paranoid 217 19,80 5,00 76 23,21 6,07
Schizoid 214 20,17 4,42 74 24,34 4,71
Schizotipal 205 22,72 4,93 70 26,71 4,99
Antisocial 216 14,54 3,17 72 14,28 3,00
Borderline 207 19,11 6,25 72 20,70 5,89
Histrionic 215 27,67 5,47 74 25,35 4,58
Narcisist 212 28,44 5,76 74 27,21 5,28
Evitant 219 20,06 6,72 70 20,98 6,17
Dependent 216 19,25 6,02 75 20,84 5,46
Obsesiv‑Compulsiv 215 26,35 5,21 74 28,15 5,49
Distres actual 213 66,16 19,80 74 75,80 21,88
INRV 213 0,49 0,72 73 0,47 0,75

pe care le‑ar obţine persoana respectivă dacă σE se calculează cu ajutorul coeficientului


i s‑ar administra scala de o infinitate de ori, de fidelitate al scalei, ρ2, şi al abaterii standard
în condiţii diferite. El este interpretat ca fiind a scorurilor scalei în eşantionul de persoane
scorul pe care l‑ar obţine persoana dacă scala ar extras din populaţie, σ, folosind formula:
fi perfectă şi ar fi administrată în condiţii ideale.
Evident, scorul real al unei persoane la o σ E = σ 1− ρ 2
scală nu poate fi cunoscut. Dar, ştiind scorul
brut pe care l‑a obţinut persoana respectivă
la o administrare a scalei, se poate determina, Intervalul de încredere al scorului real are
cu o probabilitate P aleasă (de obicei, P=0,95), o lungime mică, permiţând o localizare mai
intervalul în care există şanse de 100xP % precisă a scorului real, atunci când eroarea
să se găsească scorul real. Acest interval se standard de măsură a scalei în populaţie este
numeşte interval de încredere al scorului real mică, ceea ce se întâmplă doar dacă scala are o
corespunzător probabilităţii P. fidelitate mare (ρ2 este mare) şi scorurile sale, în
Dacă x este scorul obţinut de o persoană eşantionul extras din populaţie, variază puţin
la o scală şi se alege P=0,95, atunci intervalul (σ este mic).
de încredere al scorului real este (x‑1,96σE, Tabelul 21 indică, pentru fiecare scală
x+1,96σE), unde σE este eroarea standard de din OMNI–IV, eroarea standard de măsură,
măsură a scalei în populaţie. calculată pe baza abaterii standard a scorurilor

110
Tabelul 21. Erorile standard de măsură pentru scalele din OMNI–IV

Scala din OMNI‑IV 18‑39 ani 40‑73 ani


Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
Paranoid 2,540 2,617 2,624 2,735
Schizoid 2,812 2,830 3,327 3,117
Schizotipal 2,298 1,978 1,885 2,063
Antisocial 2,876 1,959 2,603 1,956
Borderline 2,508 2,347 2,391 2,289
Histrionic 2,905 2,702 2,938 2,631
Narcisist 2,469 2,290 2,573 2,289
Evitant 2,614 2,771 3,013 2,596
Dependent 2,498 2,489 2,887 2,399
Obsesiv‑Compulsiv 3,108 2,979 3,257 2,900
Distres actual 5,764 5,635 5,414 5,269
Observaţie. Nu au fost calculate erorile standard de măsură pentru scala INRV, pentru care nu
s‑au calculat nici coeficienţii α.

brute ale scalei în eşantionul non‑clinic utilizat Cota T corespunzătoare lui este egală cu
la etalonarea inventarului OMNI–IV şi a 50+10*(32‑23,21)/6,07=64,48. Este o valoare
coeficientului α, determinat în acelaşi eşantion. mai mică decât 70, ceea ce înseamnă că este
„nesemnificativă clinic”.
8.5. Utilizarea intervalelor de încredere Intervalul de încredere al scorului
ale scorurilor reale real corespunzător probabilităţii 0,95
pentru scorul brut 32 are limita superioară
Este util să se determine intervalul de egală cu 32+1,96*2,735=37,36. Scorului
încredere al scorului real atunci când, la o scală, brut 37,36 îi corespunde cota T egală cu
cota T corespunzătoare scorului brut obţinut de 50+10*(37,36‑23,21)/6,07=73,31. Fiind o valoare
o persoană este mai mică decât 70, dar apropiată mai mare decât 70, este „semnificativă clinic”.
de 70. Fiind mai mică decât 70, este interpretată Se deduce de aici că este posibil ca scorul
ca „nesemnificativă clinic”. Este posibil, însă, ca real al persoanei la scala Paranoid să fie
limitei superioare a intervalului de încredere al „semnificativ clinic”.
scorului real să îi corespundă o cotă T mai mare
decât 70. În acest caz, ar fi necesare investigaţii 8.6. Interpretarea scorurilor scalei INRV
suplimentare, pentru a afla dacă persoana în
cauză are tulburarea evaluată de scală. În eşantionul utilizat la etalonare, pentru
Exemplu. La scala Paranoid, o femeie scala INRV s‑au obţinut scoruri cuprinse între
în vârstă de 45 de ani a obţinut scorul 32. 0 şi 3 (tabelul 22).

Tabelul 22. Frecvenţele scorurilor scalei INRV (în %), în eşantionul folosit la etalonare

Scor Bărbaţi, Bărbaţi, Femei, Femei,


18‑39 ani 40‑72 ani 18‑39 ani 40‑73 ani
(N=73) (N=100) (N=213) (N=73)
0 58,9 51,0 63,4 67,1
1 28,8 36,0 24,4 20,5
2 11,0 8,0 11,7 11,0
3 1,4 5,0 0,5 1,4
Observaţie. Unele persoane nu au răspuns la toţi itemii care intră în compoziţia perechilor de
itemi din scala INRV. Din acest motiv, numărul persoanelor pentru care s‑a calculat scorul scalei
INRV este mai mic decât volumul eşantionului folosit la etalonarea inventarului OMNI–IV.

111
Tabelul 23. Cotele T corespunzătoare scorurilor brute ale scalei INRV în
eşantionul folosit la etalonare

Scor Bărbaţi, Bărbaţi, Femei, Femei,


18‑39 ani 40‑72 ani 18‑39 ani 40‑73 ani
(N=73) (N=100) (N=213) (N=73)
0 42,66 41,92 43,13 43,76
1 56,06 53,98 57,06 57,15
2 69,46 66,03 70,99 70,54
3 82,86 78,09 84,93 83,93

Pentru fiecare scor brut s‑a calculat cota T pentru bărbaţi şi la 2 pentru femei, în ambele
corespunzătoare (tabelul 23). grupe de vârstă. Adică, ar trebui interpretate cu
Întrucât sunt considerate „critice” cotele T prudenţă scorurile tuturor scalelor din OMNI–
mai mari decât 70 sau egale cu 70 (≥70), punctul IV, atunci când scorul scalei INRV este ≥3 pentru
de secţiune al scalei INRV ar trebui fixat la 3 bărbaţi şi ≥2 pentru femei.

112
Bibliografie

Albu, M. (2008). Un nou chestionar de personalitate: personalităţii. Diagnoză, cercetare şi aplicaţii. vol.
CP5F. În: M. Albu (coord.), Incursiuni psihologice II, Cluj‑Napoca, Editura ASCR, pag. 15‑35.
în cotidian. Cluj‑Napoca, Editura ASCR, pag. Zimmerman, M. (2002). The Psychiatric Diagnostic
7‑23. Screening Questionnaire. Los Angeles, Western
Albu, M., Porumb, M. (2009). CAS++. Cognitrom Psychological Services.
Assessment System++, vol. 3, Personalitate şi Zimmerman, M. (2010). Chestionarul de screening şi
interese (coordonatori M. Miclea, M. Porumb, diagnostic psihiatric PDSQ. Manual. Ciuca, A.
P. Cotârlea, M. Albu). Cluj‑Napoca, Editura (coord.). Albu, M., Adaptarea şi standardizarea
ASCR. PDSQ pe populaţia din România, Cluj‑Napoca,
American Psychiatric Association (1994). Diagnostic Editura ASCR.
and Statistical Manual of Mental Disorders (4th Zuckerman, M. (2002). Zuckerman‑Kuhlman
ed.). Washington, DC: Author. Personality Questionnaire (ZKPQ): An
Opre, A., Albu, M. (2010). Proprietăţi psihometrice alternative five‑factorial model. În: B. de Raad,
ale versiunii române a Chestionarului de M. Perugini (ed.), Big Five Assessment, Seattle:
personalitate Zuckerman‑Kuhlman (ZKPQ): Hogrefe & Huber Publishers, pag. 377‑396.
date preliminare, Anuarul Institutului de Istorie Zuckerman, M., Kuhlman, D. M., Joireman, J., Teta,
George Bariţiu din Cluj‑Napoca. Seria Humanistica, P., Kraft, M. (1993). A comparison of the three
Tom VIII, pag. 85‑100. structural models of personality: The big three,
Opre, D., Kiss, F., Opre, A. (2004). Scala Căutării the big five, and the alternative five. Journal
de senzaţii: aplicabilitate transculturală. În: of Personality and Social Psychology, 65, pag.
A. Opre (coord.). Noi tendinţe în psihologia 757‑768.

113

S-ar putea să vă placă și