Aplicarea măsurilor de asepsie, antisepsie și de protecție și securitate în muncă

Infecția intraspitalicească (nosocomială) este infecția contactată în spital sau în alte unități sanitare și
se referă la orice boală datorată micro-organismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau
microbiologic, care afectează bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor primite, fie ca
pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activității sale,
indiferent dacă simptomele apar, sau nu, în timp ce persoana respectivă se află în spital.
▪ Definiția infecției nosocomiale se bazează pe date clinice, date de laborator și alte teste de
diagnostic. Dovada clinică derivă din observarea bolnavului sau din analiza informațiilor din foaia
de observație a pacientului, și alte evidențe din salon sau unitate.
▪ Pentru ca o infecție să fie dovedită nosocomială, trebuie să nu existe dovada că infecția era
prezentă sau în incubație, în momentul internării în spital. Trebuie considerate ca nosocomiale și
infecțiile dobândite în spital, dar dignosticate după externare.
Prevenirea infecțiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a întregii activități a spitalului, și se
realizează în principal prin:

1. Măsuri de igienă spitalicească

- conditii de cazare
- microclimat
- alimentatie
- aprovizionare cu apa
- îndepartarea reziduurilor
- sterilizare
- curațenie și dezinfecție

2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infecție

3. Aplicarea tehnicilor aseptice, a măsurilor antiseptice și utilizarea judicioasă a antibioticelor

Asepsia este o metodă profilactică de prevenire, prin care organismul este ferit de
infecția microbiană și este realizată prin curățenie și sterilizare
Antisepsia este o metoda curativă care luptă împotriva infecțiilor, prin utilizare de antiseptice.

4. Aplicarea exactă și promptă a potențialului infecțios și receptivității bolnavilor, prin aplicarea

măsurilor de izolare a surselor și de protecție a receptivilor.

5. Supravegherea clinică a bolnavilor pentru depistarea infecțiilor nosocomiale și a celorlalte boli

infecțioase, supravegherea stării de sănătate a personalului, aplicarea măsurilor de control,
asigurarea informarii epidemiologice, a înregistrării analizei și a raportării cazurilor.

6. Asigurarea pregătirii profesionale corespunzatoare a întregului personal a spitalului.

Scopul principal al activității de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale este diminuarea

transmiterii parenterale, pe cale sanguină a HIV și HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor și reducerea
mortalității prin aceste infecții.
Un loc important în activitatea asistentului medical trebuie să-l ocupe prevenirea și controlul
infecțiilor nosocomiale, mai ales în secțiile de copii, care au rezistență minimă.
Prevenirea infecțiilor intraspitalicești

Infecțiile intraspitalicești sunt de natura infectioasă și se impart în 2 mari categorii:

A. Boli transmisibile contactate în spital și determinate de germeni patogeni

1
B. Infecția cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazută la infectii (nou
nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)

Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa,
gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea
acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.

Masuri ce determina intreruperea lantului infectios

1. Respectarea regulamentului privind circuitele functionale al spitalului.

Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor,

materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.

a. Circitul septic – Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor patogeni,
generatori de infectii in interiorul unitatilor sanitare.

b. Circuitul aseptic – este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie

impotriva infectiilor in interiorul unitatilor sanitare

Circitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului se impune respectaea
urmatoarelor circuite functionale:

- circuitul de intrare si iesire a personalului

- circuitul de primire a bolnavului in spital
- circuitul lenjeriei
- circuitul alimentelor si veselei
- circuitul instrumentelor si materialelor
- circuitul vizitatorilor

2. Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine de pe suprafete, obiecte

sau tegumente, o data cu indepartarea produsilor si a substantelor organice care sunt suport nutritiv
pentru microbi.
Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare, in intretinerea generala a
incaperilor.
Curatenia se face zilnic si consta din:
cuaratarea patului, saltelei, pernei, mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Materialele folosite sunt carpe, detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe intotdeauna cu spatiile
curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun, spalarea parului si
schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea echipamentului de protectie si
respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.
Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra microorganismelor.

2
 Metode de curatenie

1. SPALAREA – Antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si substantelor organice, puterea

de spalare depinzand de capacitatea de udare.
Se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda la 35-40° are o putere
de spalare superioara, iar inmuierea cu apa fierbinte la peste 55°C ingreuneaza spalarea deoarece
precipita proteinele si le fixeaza pe suportul de tratat. In functie de obiectul tratarii la apa calda se
adauga in concentratie de 1-2% carbonat de sodiu sau sapun si detergenti.
Conditii de eficacitate:
– Utilizarea de apa calda cu calitati chimice corespunzatoare si putere de udare cat mai mare,
prin adaosul in cantitati optime de agenti tensioactivi.
– Asocierea spalarii cu metode mecanice (agitare, periere, frecare)
– Respectarea timpilor de inmuiere si spalare, urmata de clatire abundenta.

2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR – se utilizeaza pentru intretinerea curateniei intre

doua spalari.
Conditii de eficacitate:
- Utilizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie sau detergent
proaspat
- Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere
- Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de curatenie

3. ASPIRAREA – Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede, cu o

constructie care sa permita a fi curatate, dezinfectate si mentinute uscat dupa utilizare.

4. METODE COMBINATE PENTRU CURATENIA CABINETELOR SI MOCHETELOR –

· Pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda. In anumite cazuri se pot
recomanda maturatul sau periatul umed, dar este o metoda eficacitate redusa. Nu se recomanda
maturatul uscat sau scuturatul in locuri circulate sau aglomerate.
· Curatenia in incaperi trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea.
· Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice.

Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica in unele boli
transmisibile si este singura metoda in focare.

DEZINFECTIA

O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99–99,99% in mediul

fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii infectiei si a
bolilor transmisibile, fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie.

Dezinfectantul – Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.

Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una
dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a
infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a
preveni accidentele si intoxicatiile.

Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice

Metode fizice

1. Prin caldura uscata – flambarea si incinerarea

2. Prin caldura umeda – pasteurizarea si fierberea
3
 3. Cu raze ultraviolete
Flambarea– Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical, fiind
ineficace.
Incineararea – Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de
operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de
animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de
unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea – O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95ºC, la o
durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din
microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare – La temperaturi de 60-95ºC este un proces complex la care pe langa
actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si actiunea
mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei,
sticlariei de alborator si instrumentarului.
Fieberea – in apa la temperatura de 100ºC, sau utilizarea aburului de 100ºC realizeaza distrugerea in
interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene, precum si a unor
forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta de
intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta,
racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru
dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100ºC se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica
punctul de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat – se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este
aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este
umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de operatii
si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza
numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30ºC, iar
umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de aer
dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor cu
ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice – au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere a
bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care
conditioneaza eficienta lor:
· factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
· criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor

Criteriile de alegere sunt:

- spectrul si puterea germicida
- numarul initial de bacterii de pe suportul de tratat
- natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul, timpul,
eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea

Regulile generale de utlizare:

- dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste si
nu poate inlocui sterilizarea
- eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa
prealabila
- dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se poate
practica dezinfectia prin caldura umeda

4
 - - in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de
dezinfectante cu spectru larg bactericid si virulicid
- in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare cunoasterea
exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea de recipiente
curate si utilizarea solutiilor in ziua respectiva
- pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune
asupra agentului specific
- utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a muncii
care sa previna accidentele si intoxicatiile

Cloramina B – contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie cu
miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente,
lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina se
schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor.

Tinctura de iod si betadina – solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid

Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie cu
apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de
sub 10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.

Simptome ale intoxicatiei:

iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem sau
spasm glotic.

Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea

Pulverizarea – o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.

Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22ºC, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie
de 40-60ml/m²

Vaporizarea – se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:

Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea
aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii.
Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea ramane
inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.

Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa in
mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.

NITRAT DE ARGINT – Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia
de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrata
este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC – Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma
de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu
5
bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au
compresele imbibate cu puroi.

DEZINFECTIA TEGUMENTULUI

Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.

TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.

TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in
vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril, efectuandu-se
inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.

TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si
punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul de 2
ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care executa
dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.

CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR

consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor
mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si
dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode care
evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata si
alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la
fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si recipientelor
intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si se
dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin
prin spalare cu apa si detergent.

CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE NASTERE

La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata
inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se sterge
cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau nastere.
Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu alte
dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de
spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din blocurile
operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa
care suporta sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in interval
de 10-15 zile.

Dezinsectia – reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor care

au rol in transmiterea bolilor infectioase (muşte, gândaci, ţînţari)
6
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in masuri
individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.

Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului,
scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si
depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.

Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau permanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.

Deratizarea – Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si

distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a preveni
patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se va
lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.

GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR

Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu diferite
culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate. Reziduurile
lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se indeparteaza
dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele, containerele colectoare
se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in
containere speciale.

CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE

1. GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor
care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de
hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi,
seringi, bisturie).
2. VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti
anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica-
ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma
activitatilor de cercetare si experimentare.
3. ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete,
ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in
contact cu material infectat.
4. NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.

7
8