Sunteți pe pagina 1din 252

UNIUNEA EUROPEAN| GUVERNUL ROMÂNIEI

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR


DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Proiect finan]at prin Phare Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

{coala
incluziv\

Ghidul tutorelui
© Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, 2004

Autor: Ivan Mykytyn

Traducere în limba român\ de:


Carmen {tefania Neac[u, Manuela Popescu

Design: Speed Promotion


Acest material face parte dintr-o serie de [apte module de formare profesional\ [i sunt
dezvoltate în cadrul proiectului “Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare
pe romi”. Proiectul este implementat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii cu sprijinul financiar
al Uniunii Europene [i vine în continuarea eforturilor sale de a promova educa]ia ca factor
primordial în prevenirea excluderii sociale. Angajamentul MEC de a asigura [ansele egale în
educa]ie pentru copii [i tinerii romi este demonstrat atât prin emiterea Notific\rii nr.29323 din
20.04.2004 privind desegregarea în educa]ie, precum [i printr-o serie de m\suri cum ar fi:
crearea posturilor de inspectori romi în toate jude]ele, crearea de locuri speciale pentru romi
la nivelul liceului [i al înv\]\mântului superior, introducerea studiului istoriei, culturii [i limbii
Romani in [colile cu elevi romi, sa.
Un aspect cheie al proiectului “Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu
focalizare pe romi” l-a constituit introducerea [i promovarea strategiilor de predare centrate
pe elev [i bazate pe principiile incluziunii, strategii care î[i propun crearea în [coli a unor medii
de înv\]are accesibile [i primitoare care reflect\ [i valorific\ diversitatea etnic\ [i cultural\,
astfel încât to]i elevii s\ se poat\ dezvolta la întregul lor poten]ial.
Con]inutul modulelor abordeaz\ educa]ia incluziv\ atât la nivelul clasei, cât [i la nivelul
[colilor [i al comunit\]ilor, deoarece promovarea unei politici educa]ionale coerente necesit\
implicarea tuturor p\r]ilor interesate. Conceptul de Incluziune fundamenteaz\ toate aspectele
proiectului ”Accesul la Educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi”.
Aceste module au fost create ca o resurs\ pentru personalul care, în Casele Corpului
Didactic, Colegii [i în Universit\]i, desf\[oar\ activit\]i de formare [i de dezvoltare a abilit\]ilor
necesare pentru însu[irea principiilor [i practicilor educa]iei incluzive la cadrele didactice,
mediatorii [colari, precum [i la alte categorii profesionale care activeaz\ în domeniul
educa]iei. Subiectele abordate includ elemente de proiectare [i de livrare a programelor de
formare, fundamentele teoretice pentru fiecare arie tematic\, precum [i exemple de activit\]i
practice. Modulele propun tehnici de formare adecvate, materiale de sprijin pentru formatori
[i formabili, studii de caz [i materiale pentru lectur\. Seria celor [apte module are drept scop
dezvoltarea profesional\ a personalului didactic, astfel încât s\ adopte un comportament
incluziv [i o atitudine reflexiv\ [i s\ contribuie la crearea unui mediu la clas\ care s\
promoveze experien]e de `nv\]are pozitive pentru fiecare elev.
Seria cuprinde urm\toarele module:
• Prezentarea conceptului de incluziune
• {coala incluziv\
• Bariere în înv\]are
• Munca în colaborare
• Diferen]e de limb\
• Dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
• Abilit\]i de comunicare pentru clase [i comunit\]i culturale diverse
De[i au fost destinate ini]ial s\ sprijine formarea în problematica politicilor [i practicilor
educa]iei incluzive a membrilor comunit\]ilor rome care se preg\tesc s\ devin\ cadre didactice
în cadrul proiectului „Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi”,
aceste materiale vor fi puse la dispozi]ia tuturor Caselor Corpului Didactic, cu scopul de a
promova politici [i practici incluzive centrate pe elev [i în jude]ele care nu au participat la proiect.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Cuprins 1

Cuprins
Introducere ..........................................................................................................................3
Competen]e [i obiective...............................................................................................5
Prezentarea general\ a modulului.................................................................................7
Exemple de planificare .................................................................................................8
Plan personal de ac]iune ..................................................................................................13
Unitatea 1: Introducere în modul......................................................................................33
Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii ....................................................................................39
Unitatea 3: Conducere [i management............................................................................63
Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i elevii....................................................................87
Unitatea 5: Transferul de poten]ial.................................................................................117
Lectur\ ..............................................................................................................................143
Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
{coala deschis\ tuturor elevilor
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie

În acest document se utilizeaz\ urm\toarele simboluri:

Timp alocat
De exemplu:
10 minute 10

Organizarea
grupului

Activitate Activitate cu Activitate cu


individual\ grupuri mici întregul grup

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 3

Introducere
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 4
Ghidul tutorelui

Acest modul face parte dintr-o serie care are ca scop dezvoltarea abilit\]ilor necesare cadrelor
didactice, mediatorilor [colari [i altor angaja]i din înv\]\mânt pentru a sprijini educa]ia
incluziv\. Seria cuprinde titlurile:
• Spre conceptul de incluziune
• {coala incluziv\
• Bariere în înv\]are
• Dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
• Lucrul în colaborare
• Diferen]e de limb\
• Abilit\]i de comunicare pentru clase [i comunit\]i culturale diverse
Modulul a fost divizat în serii de unit\]i. Fiecare unitate include:
• Lectur\
• Planuri de lec]ii
• Prezent\ri în PowerPoint
• Folii pentru retroproiector
• Materiale didactice
Unit\]ile sunt prezentate în dou\ moduri:
• Prima modalitate are ca punct de plecare experien]a participan]ilor, pe care o folose[te
pentru a facilita introducerea conceptelor astfel încât participan]ii s\ simt\ c\ baza
acestora provine din propria lor experien]\ de via]\. Ca urmare, prezentarea debuteaz\,
în cadrul unei sesiuni plenare, cu activit\]i practice care încurajeaz\ reflec]ia,
întrebuin]ând conexiunile deja stabilite în cadrul conceptual. Abilit\]ile se vor consolida
prin activitatea «Planul personal de ac]iune», care încurajeaz\ în continuare reflec]ia [i
întoarcerea la subiectul în cauz\, dar prin implementare practic\.
• A doua modalitate întrebuin]eaz\ acelea[i elemente în realizarea unei prezent\ri cu
caracter mai tradi]ional, con]inând o introducere urmat\ de activit\]i practice
consolidate prin dezvoltarea unui plan personal de ac]iune.
Când exist\ posibilitatea, este de preferat prima abordare pentru c\ permite un acces
mai mare la aceast\ unitate. Se recunoa[te totu[i faptul c\ unele concepte prezentate
necesit\ explica]ii prealabile. În aceste cazuri, se va utiliza a doua modalitate de
abordare. În toate cazurile, tutorele trebuie s\ ]in\ cont de nevoile participan]ilor [i, la
nevoie, s\ modifice prezentarea în func]ie de acestea.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 5
Ghidul tutorelui

Competen]e [i obiective

Obiectivul modulului
Modulul „{coala incluziv\” prezint\ studen]ilor practicile incluzive.

Competen]e formate cu ajutorul modulului


La sfâr[itul acestui modul, participan]ii vor fi capabili:
• S\ recunoasc\ faptul c\ incluziunea se refer\ la to]i, indiferent de dizabilitatea fizic\,
de sex, de orientarea sexual\, convingerile religioase, etnie, fondul cultural [i lingvistic.
• S\ recunoasc\ faptul c\ în [colile incluzive este binevenit\ diversitatea elevilor [i c\
aceste [coli dezvolt\ un etos [i un set de valori care promoveaz\ dezvoltarea
educa]ional\, social\ [i cultural\ a elevilor.
S\ recunoasc\ faptul c\, pentru o [coal\, caracterul incluziv nu vine dintr-un aspect
organizatoric sau o abordare, ci vine din obiectivele [i valorile [colii, climatul [i etosul s\u [i
nivelul la care nevoile tuturor persoanelor din comunitatea [colar\ sunt îndeplinite.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 6
Ghidul tutorelui

Modul 2: {coala incluziv\


• Dezvolt\ conceptul de incluziune prezentat în modulul 1
[i analizeaz\ cerin]ele de dezvoltare a [colii incluzive.

Unitatea 1: Introducere în modul


• Prezentarea modului în care este structurat modulul.

Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii


• Prezint\ conceptul de etos al unei [coli [i descrie
rolul etosului în dezvoltarea unei [coli incluzive.

Unitatea 3: Conducere [i management


• Examineaz\ rolul stilurilor de management [i
conducere în dezvoltarea unei [coli incluzive.

Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i elevii


• Clarific\ conceptul de curriculum pentru to]i elevii [i
examineaz\ tipurile de curriculum care sprijin\
dezvoltarea unei [coli incluzive.

Unitatea 5: Transferul de poten]ial


• Examineaz\ rolul pe care îl joac\ lucrul în echip\ [i
transferul de poten]ial c\tre familii [i comunit\]i, în
cadrul dezvolt\rii unei [coli incluzive.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 7
Ghidul tutorelui

Prezentare general\ a modulului

Urm\torul tabel ofer\ o privire de ansamblu asupra activit\]ilor [i o estimare a timpului alocat.

{coala incluziv\

Unitatea 1: Introducere în modul 0.5 ore

Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii 3.5 ore

Unitatea 3: Conducere [i management 2.75 ore

Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i 3.25 ore

Unitatea 5: Transferul de poten]ial 2.5 ore

Timp necesar 12.5 ore

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 8
Ghidul tutorelui

Exemplu de planificare

Orar pentru dou\ zile


Ziua 1

Ora Activitate Timp alocat

8:45 Sosire [i înregistrare

9:00 Unitatea 1 Introducere în modul 30 minute

9:30 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii, Sarcina 1 45 minute

10:15 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii


Sarcina 1 Frontal 30 minute

10:45 Pauz\ 15 minute

11:00 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii


Sarcina 2 45 minute

11:45 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii


Sarcina 2 Frontal 30 minute

12:15 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii


Plan personal de ac]iune 30 minute

12:45 Prânz 60 minute

1:45 Unitatea 3: Conducere [i management


Sarcina 1 45 minute

2:30 Unitatea 3: Conducere [i management


Sarcina 1 Frontal 30 minute

3:00 Pauz\ 15 minute

3:15 Unitatea 3: Conducere [i management


Sarcina 2 60 minute

4:15 Unitatea 3: Conducere [i management


Plan personal de ac]iune 30 minute

4:45 Reguli administrative [i încheiere

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 9
Ghidul tutorelui

Ziua 2

Ora Activitate Timp alocat

8:45 Sosire

9:00 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i


Sarcina 1 60 minute

10:00 Pauz\ de cafea 15 minute

10:15 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i


Sarcina 2 60 minute

11:15 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i


Sarcina 3 45 minute

12:00 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i


Plan personal de ac]iune 30 minute

12:30 Pauz\ 60 minute

1:30 Unitatea 5: Transferul de poten]ial


Sarcina 1 60 minute

2:30 Pauz\ de cafea 15 minute

2:45 Unitatea 5: Transferul de poten]ial


Sarcina 2 60 minute

3:45 Unitatea 5: Transferul de poten]ial


Plan personal de ac]iune 30 minute

4:15 Reguli administrative [i încheiere

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 10

Orar pe jum\t\]i de zile


Ghidul tutorelui

Prima jum\tate de zi

AM PM Activitate Timp alocat


8:45 12:45 Sosire [i înregistrare
9:00 1:00 Unitatea 1: Introducere în modul 30 minute
9:30 1:30 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii
Sarcina 1 45 minute
10:15 2:15 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii
Sarcina 1 Frontal 30 minute
10:45 2:45 Pauz\ 15 minute
11:00 3:00 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii
Sarcina 2 45 minute
11:45 3:45 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii
Sarcina 2 Frontal 30 minute
12:15 4:15 Unitatea 2: Etosul [i cultura [colii
Plan personal de ac]iune 30 minute
12:45 4:45 Reguli administrative [i încheiere

A doua jum\tate de zi

AM PM Activitate Timp alocat


8:45 12:45 Sosire [i înregistrare
9:00 1:00 Unitatea 3: Conducere [i management
Introducere în modul 30 minute
9:30 1:30 Unitatea 3: Conducere [i management
Sarcina 1 45 minute
10:15 2:15 Unitatea 3: Conducere [i management
Sarcina1 Frontal 30 minute
10:45 2:45 Pauz\ 15 minute
11:00 3:00 Unitatea 3: Conducere [i management
Sarcina 2 45 minute
11:45 3:45 Unitatea 3: Conducere [i management
Sarcina 2 Frontal 30 minute
12:15 4:15 Unitatea 3: Conducere [i management
Plan personal de ac]iune 30 minute
12:45 4:45 Reguli administrative [i încheiere

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere 11
Ghidul tutorelui

A treia jum\tate de zi

AM PM Activitate Timp alocat


8:45 12:45 Sosire
9:00 1:00 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i
Sarcina 1 60 minute
10:00 2:00 Pauz\ de cafea 15 minute
10:15 2:15 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i
Sarcina 2 60 minute
11:15 3:15 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i
Sarcina 3 45 minute
12:00 4:00 Unitatea 4: Un curriculum pentru to]i
Plan personal de ac]iune 30 minute
12:30 4:30 Reguli administrative [i încheiere

A patra jum\tate de zi

AM PM Activitate Timp alocat


8:45 12:45 Sosire
9:00 1:00 Unitatea 5: Transferul de poten]ial
Sarcina 1 60 minute
10:00 2:00 Pauz\ de cafea 15 minute
10:15 2:15 Unitatea 5: Un curriculum pentru to]i
Sarcina 2 60 minute
11:15 3:15 Unitatea 5: Un curriculum pentru to]i
Plan personal de ac]iune 30 minute
11:45 3:45 Reguli administrative [i încheiere

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 13

Plan personal
de ac]iune
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 14
Ghidul tutorelui

Prezentare general\
Un element important al modulului este reprezentat de elaborarea Planurilor personale de
ac]iune. Ele ofer\ participan]ilor posibilitatea de a reflecta asupra problemelor studiate în
unitate [i a chestiunilor care necesit\ practic\ suplimentar\. Îi ajut\ de asemenea s\ planifice
procesul de aplicare a elementelor înv\]ate în practica la clas\.

Modalitatea de livrare
Fiecare unitate con]ine o activitate cu privire la Planul personal de ac]iune, dublat\ de un caiet
de lucru individualizat pentru acea unitate. Pentru desf\[urarea activit\]ilor participan]ii
trebuie organiza]i în grupuri mici. Este de preferat s\ se men]in\ constant acelea[i grupuri de
lucru de-a lungul modulului, pentru c\ în acest fel se încurajeaz\ formarea unor re]ele de
sprijin reciproc, ce pot continua [i dup\ finalizarea modulului. Se pot întrebuin]a grupurile de
tutorat deja existente sau pot fi create altele noi, specific pentru aceast\ activitate.

Sprijinul acordat de tutori


Tutorii ar trebui s\ asigure sprijin fiec\rui grup de tutorat. La modul ideal, fiecare grup ar trebui
condus de un tutore sau facilitator [colar care s\ cunoasc\ materia de curs. În cazul în care
acest lucru nu este posibil, este necesar ca ei s\ asigure circularea materialului de la un grup la
altul când se r\spunde la întreb\ri.

Activitate introductiv\
Participan]ilor trebuie s\ le fie prezentat conceptul de „Planificare personal\ a ac]iunii” [i
modalitatea de completare a unui caiet de lucru pentru planul personal de ac]iune. O sesiune
introductiv\ este planificat\ ca parte a celei de a doua unit\]i pentru activitatea de planificare
personal\ a ac]iunilor; în cazul în care aceast\ unitate nu este prezentat\, activitatea
introductiv\ va trebui s\ fie programat\ în a[a fel încât s\ precead\ primul contact al
participan]ilor cu activitatea de planificare personal\.

Activit\]i de consolidare
Activitatea poate fi consolidat\ prin câteva modalit\]i:
• Paginile 1 [i 2 ale caietului de lucru al planului de ac]iune ofer\ posibilitatea de a ob]ine
feedback cu privire la eficien]a cursului [i de a identifica domeniile unde ar mai putea fi
introduse activit\]i.
• Pagina 3 a caietului de lucru al planului de ac]iune cere participan]ilor s\ planifice cum vor
aplica în propria [coal\ una dintre achizi]iile ob]inute. Aceast\ activitate se poate
extinde prin realizarea de c\tre participan]i a unui plan de proiect la scara mic\,
urmând s\ prezinte apoi dovezile care atest\ implementarea [i eficien]a acestuia.
La rândul lor, planurile de consolidare pot reprezenta studii de caz valoroase pentru
prezent\rile viitoare ale cursului, [i în timp pot fi folosite la alc\tuirea unei baze de date
con]inând exemple de bun\ practic\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 15
Ghidul tutorelui

Fezabilitatea ac]iunilor de consolidare va fi determinat\ de organizarea în ansamblu a


modulului [i de rela]ia cu alte cursuri. Este totu[i de dorit ca m\car o parte din proiectele
participan]ilor s\ fie luate în discu]ie la nivel tutorial.

Alc\tuirea caietelor de lucru pentru Planul personal de ac]iune


Materialele necesare alc\tuirii caietelor de lucru individualizate se pot reg\si în sec]iunea
Material documentar, de mai jos. Fiecare caiet de lucru are 3 pagini [i con]ine:
• Pagina 1: O pagin\ individualizat\ cuprinzând evaluarea personal\ a punctelor tari sau
slabe din con]inutul unit\]ii.
• Pagina 2: O pagin\ general\ cuprinzând planul de îmbun\t\]ire a punctelor slabe
identificate în pagina 1.
• Pagina 3: O pagina general\ cuprinzând planificarea proiectelor individuale care au ca
scop implementarea achizi]iilor de înv\]are ob]inute prin parcurgerea unit\]ii.
• Tutorii au sarcina de a furniza fiec\rui participant câte o copie, pentru fiecare unitate, a
caietului de lucru pentru Planul personal de ac]iune înainte de a se trece la activitatea de
planificare personal\ a ac]iunilor din unitatea respectiv\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 17

Plan personal
de ac]iune
Autor: Ivan Mykytyn

Resurse

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 18
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Plan personal de ac]iune

Proiect finan]at
prin Phare
Crearea propriului plan personal
de ac]iune
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Scopul planului dvs. personal de ac]iune este s\ v\ ajute:
Phare RO 0104.02 • S\ evalua]i ceea ce a]i înv\]at;

Proiect Nr.
• S\ identifica]i domeniile unde este necesar\ o
Europe Aid/113198/D/SV/RO
dezvoltare ulterioar\ prin planificare:
o Ce trebuie s\ face]i.
o Cum o ve]i face.
o Când o ve]i face.

PP/F 1

UNIUNEA EUROPEAN| Plan personal de ac]iune

Proiect finan]at
prin Phare
Crearea propriului plan personal
de ac]iune
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Scopul planului dvs. personal de ac]iune este s\ v\
ajute s\ pune]i în practic\ ceea ce a]i înv\]at, prin:
Phare RO 0104.02

• Identificarea ariilor de activitate pe care le pute]i


Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
îmbun\t\]i în [coal\.
• Identificarea materialelor de care ve]i avea
nevoie în dezvoltare.
• Planificarea în timp a procesului de dezvoltare.

PP/F 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 19
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Plan personal de ac]iune

Proiect finan]at
prin Phare
Indicii pentru un management de succes
al proiectelor la scar\ mic\
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE

• Planifica]i-v\ activitatea pe etape scurte. Nu ve]i putea


CU FOCALIZARE PE ROMI

schimba lumea, dar v\ ve]i putea schimba clasa.


Phare RO 0104.02

• Ob]ine]i sprijinul conducerii. Nimic nu are loc f\r\


Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
dorin]a lor.
• Organiza]i-v\ bine proiectul. Un plan bine gândit [i
care s\ demonstreze beneficiile poate fi conving\tor.
• Ave]i r\bdare - impactul unor proiecte se poate
demonstra doar în timp.

PP/F 3

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 20

Etosul [i cultura [colii


Resurse

Ce am `nv\]at – Fi[a 1

Completa]i urm\torul tabel:

Foarte
Etosul [i cultura [colii Nesigur Sigur
sigur

Cât de sigur v\ sim]i]i cu privire


la urm\toarele:

În]elegerea conceptului de etos al


[colii?

Explicarea rolului pe care îl joac\


etosul în procesul de dezvoltare a
[colii incluzive.

În]elegerea faptului c\ dezvoltarea


etosului este un proces continuu

Explicarea rolului pe care îl joac\


planificarea procesului de dezvoltare
în cadrul elabor\rii unui etos incluziv

În]elegerea faptului c\ etosul incluziv


promoveaz\ schimbarea în întreaga
comunitate

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 21

Etosul [i cultura [colii


Resurse

Domenii care necesit\ o dezvoltare ulterioar\ – Fi[a 2

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Nesigur” în Fi[a 1.

Domeniu Ce trebuie s\ face]i pentru a dezvolta


acest domeniu?

Cum ve]i dezvolta acest domeniu?

Când ve]i dezvolta acest domeniu?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 22

Etosul [i cultura [colii


Resurse

Punerea `n practic\ a celor `nv\]ate – Fi[a 3

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Sigur” în Fi[a 1.

Ce domeniu din primul tabel a]i putea


îmbun\t\]i în [coala dvs. (sau în clas\)?

Cum a]i pune în practic\ procesul de


îmbun\t\]ire a respectivului domeniu?
Este recomandabil s\ nu porni]i cu
ambi]ii prea mari. Nu pute]i schimba
totul peste noapte, dar pute]i schimba
unele lucruri.

De ce resurse ve]i avea nevoie pentru


activitatea de îmbun\t\]ire/ dezvoltare a
acelui domeniu?
Proiectele care necesit\ resurse pu]ine
au [anse mai mari de a fi adoptate.

Când planifica]i activitatea de


îmbun\t\]ire?

Organiza]i o planificare temporal\


realist\, cu termene fezabile.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 23

Conducere [i management
Resurse

Ce am `nv\]at – Fi[a 1

Completa]i urm\torul tabel:

Foarte
Conducere [i management Nesigur Sigur
sigur

Cât de sigur v\ sim]i]i cu privire


la urm\toarele:

Explicarea rolului pe care îl joac\


conducerea eficient\ în procesul de
dezvoltare a [colii incluzive

Explicarea rolului pe care îl joac\


managementul eficient în procesul
de dezvoltare a [colii incluzive

Cunoa[terea diferitelor stiluri de


conducere

Descrierea efectelor generate de


diferitele stiluri de conducere

Explicarea faptului c\ abilit\]ile


manageriale [i de conducere sunt
necesare la toate nivelurile atât în
[coal\, cât [i în comunitate

Explicarea rolului [colilor incluzive în


dezvoltarea abilit\]ilor manageriale [i
de conducere în cadrul propriilor
comunit\]i

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 24

Conducere [i management
Resurse

Domenii care necesit\ o dezvoltare ulterioar\ – Fi[a 2

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Nesigur” în Fi[a 1.

Domeniu Ce trebuie s\ face]i pentru a dezvolta


acest domeniu?

Cum ve]i dezvolta acest domeniu?

Când ve]i dezvolta acest domeniu?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 25

Conducere [i management
Resurse

Punerea `n practic\ a celor `nv\]ate – Fi[a 3

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Sigur” în Fi[a 1.

Ce domeniu din primul tabel a]i putea


îmbun\t\]i în [coala dvs. (sau în clas\)?

Cum a]i pune în practic\ procesul de


îmbun\t\]ire a respectivului domeniu?
Este recomandabil s\ nu porni]i cu
ambi]ii prea mari nu pute]i schimba
totul peste noapte, totu[i pute]i
schimba unele lucruri.

De ce resurse ve]i avea nevoie pentru


activitatea de îmbun\t\]ire/ dezvoltare a
acelui domeniu?
Proiectele care necesit\ resurse pu]ine
au [anse mai mari de a fi adoptate.

Când planifica]i activitatea de


îmbun\t\]ire?

Organiza]i o planificare temporal\


realist\, cu termene fezabile.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 26

Un curriculum pentru to]i elevii


Resurse

Ce am `nv\]at – Fi[a 1
Completa]i urm\torul tabel:

Foarte
Un curriculum pentru to]i elevii Nesigur Sigur
sigur

Cât de sigur v\ sim]i]i cu privire


la urm\toarele:

În]elegerea faptului c\ un curriculum


pentru to]i elevii înseamn\
curriculumul în cel mai larg sens [i
cuprinde toate oportunit\]ile pe care
[coala [i comunitatea le ofer\
împreun\.

În]elegerea faptului c\ un curriculum


pentru to]i elevii promoveaz\
dezvoltarea personal\ optim\ a
fiec\rui elev, indiferent de
dizabilitate, gen, orientare sexual\,
religie, etnie sau fondul cultural sau
lingvistic.

Explicarea rolului pe care îl joac\


curriculumul în cre[terea particip\rii
[i reducerea marginaliz\rii romilor

În]elegerea faptului c\ un curriculum


pentru to]i elevii trebuie s\ r\spund\
nevoilor tuturor culturilor diferite,
existente în comunitate.

În]elegerea faptului c\ orice cultur\


diferit\ are valori diferite [i c\
familiile din unele culturi doresc
deseori s\-[i educe copiii în moduri
diferite.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 27

Un curriculum pentru to]i elevii


Resurse

Domenii care necesit\ o dezvoltare ulterioar\ – Fi[a 2

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Nesigur” în Fi[a 1.

Domeniu Ce trebuie s\ face]i pentru a dezvolta


acest domeniu?

Cum ve]i dezvolta acest domeniu?

Când ve]i dezvolta acest domeniu?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 28

Un curriculum pentru to]i elevii


Resurse

Punerea `n practic\ a celor `nv\]ate – Fi[a 3

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Sigur” în Fi[a 1.

Ce domeniu din primul tabel a]i putea


îmbun\t\]i în [coala dvs. (sau în clas\)?

Cum a]i pune în practic\ procesul de


îmbun\t\]ire a respectivului domeniu?
Este recomandabil s\ nu porni]i cu
ambi]ii prea mari nu pute]i schimba
totul peste noapte, totu[i pute]i
schimba unele lucruri.

De ce resurse ve]i avea nevoie pentru


activitatea de îmbun\t\]ire/ dezvoltare a
acelui domeniu?
Proiectele care necesit\ resurse pu]ine
au [anse mai mari de a fi adoptate.

Când planifica]i activitatea de


îmbun\t\]ire?

Organiza]i o planificare temporal\


realist\, cu termene fezabile.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 29

Transferul de poten]ial
Resurse

Ce am `nv\]at – Fi[a 1

Completa]i urm\torul tabel:

Foarte
Transferul de poten]ial Nesigur Sigur
sigur

Cât de sigur v\ sim]i]i cu privire


la urm\toarele:

În]elegerea faptului c\ o [coal\ este


eficient\ dac\ lucreaz\ eficient ca
echip\

În]elegerea faptului c\ o comunitate


este eficient\ dac\ lucreaz\ eficient
ca echip\

În]elegerea faptului c\ echipele sunt


cel mai eficiente când membrii lor au
o inteligen]\ emo]ional\ bine
dezvoltat\

Cunoa[terea conceptului de transfer


de poten]ial

Descrierea diferitelor calit\]i ale unei


echipe eficiente, capabile s\
implementeze incluziunea romilor

Explicarea rela]iei dintre conducere,


echipe eficiente [i etos [i curriculum
în cadrul procesului de dezvoltare a
[colii incluzive

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 30

Transferul de poten]ial
Resurse

Domenii care necesit\ o dezvoltare ulterioar\ – Fi[a 2

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Nesigur” în Fi[a 1.

Domeniu Ce trebuie s\ face]i pentru a dezvolta


acest domeniu?

Cum ve]i dezvolta acest domeniu?

Când ve]i dezvolta acest domeniu?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Plan personal de ac]iune 31

Transferul de poten]ial
Resurse

Punerea `n practic\ a celor `nv\]ate – Fi[a 3

Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Sigur” în Fi[a 1.

Ce domeniu din primul tabel a]i putea


îmbun\t\]i în [coala dvs. (sau în clas\)?

Cum a]i pune în practic\ procesul de


îmbun\t\]ire a respectivului domeniu?
Este recomandabil s\ nu porni]i cu
ambi]ii prea mari nu pute]i schimba
totul peste noapte, dar pute]i schimba
unele lucruri.

De ce resurse ve]i avea nevoie pentru


activitatea de îmbun\t\]ire/ dezvoltare a
acelui domeniu?
Proiectele care necesit\ resurse pu]ine
au [anse mai mari de a fi adoptate.

Când planifica]i activitatea de


îmbun\t\]ire?

Organiza]i o planificare temporal\


realist\, cu termene fezabile.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere `n modul 33

1
Unitatea

Introducere
în modul
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui
1
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere `n modul 34
Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Obiective Participan]ii vor beneficia de:


• Prezentarea tutorelui/formatorului.
• Scurt\ prezentare a modulului.
• Discutarea regulilor de desf\[urare a cursului.
• Op]ional, introducerea în tematica elabor\rii Planului personal
de ac]iune.

Timp necesar • 30 de minute în func]ie de întreb\ri [i regulile de desf\[urare


a cursului.

Resurse • Unitatea 1: PowerPoint 1 sau Foliile 1 – 3, Introducere `n


necesare modul – Resurse.
[i
• Intoducere: PowerPoint 1 sau Foliile 1– 3, Planul personal de
ac]iune – Resurse.

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Prezentarea tutorelui [i detalii de contact.
• Reguli de desf\[urare a cursului 20
• Prezentare general\ a modulului

2. Introducerea Planului personal de ac]iune


• Dac\ participan]ii nu au mai întocmit înainte un Plan personal
de ac]iune, prezenta]i activitatea de planificare personal\ a 15
ac]iunilor întrebuin]ând PowerPoint sau foliile 1 – 3 pentru
retroproiector.

3. Întreb\ri
• R\spunde]i la orice întrebare cu privire la organizarea
1

10
modulului.
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere `n modul 35

1
Unitatea

Introducere
în modul
Autor: Ivan Mykytyn

Resurse
1
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere `n modul 36
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Introducere `n modul

Proiect finan]at
prin Phare
Reguli de desf\[urare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Comportament în caz de incendiu.
Phare RO 0104.02 • Aranjamente pentru pauz\.

Proiect Nr.
• Amplasarea toaletelor.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

• Închiderea telefoanelor mobile.

PP/F 1

UNIUNEA EUROPEAN| Introducere `n modul

Proiect finan]at Obiectivele modulului


prin Phare

Scopul modulului „{coala incluziv\” este acela de a le


ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
prezenta participan]ilor practici incluzive. Participan]ii
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
vor recunoa[te c\:
• incluziunea se refer\ la to]i, indiferent de dizabilitatea
Phare RO 0104.02
fizic\, de sex, de orientare sexual\, convingeri
religioase, etnie, fond cultural [i lingvistic.
Proiect Nr. • în [colile incluzive diversitatea elevilor este
Europe Aid/113198/D/SV/RO
binevenit\ [i c\ aceste [coli dezvolt\ un etos
care promoveaz\ dezvoltarea educa]ional\,
social\ [i cultural\ a elevilor.
• pentru o [coal\, caracterul incluziv deriv\ din
1

obiectivele, valorile, climatul [i etosul acesteia [i


unitatea

din m\sura în care r\spunde nevoilor tuturor


celor care fac parte din comunitatea [colar\. PP/F 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Introducere `n modul 37
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Introducere `n modul

Proiect finan]at
prin Phare
Privire de ansamblu asupra modulului
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Con]inut/subiecte:
Phare RO 0104.02 • Etosul [i cultura [colii

Proiect Nr.
• Conducere [i management
Europe Aid/113198/D/SV/RO

• Elaborarea unui curriculum pentru to]i elevii


• Transferul de poten]ial

PP/F 3
1
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 39

2
Unitatea

Etosul [i
cultura [colii
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 40
Ghidul tutorelui

Introducere

Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor conceptele de etos [i cultur\ [colar\, ca aspecte


ale dezvolt\rii unei [coli incluzive. Cuprinde cinci activit\]i:

Activitate Obiective

Sarcina 1 Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ incluziunea se refer\ la to]i, indiferent
de dizabilit\]i, sex, orientare sexual\, convingere religioas\,
Sarcina 1 origine etnic\ [i caracteristicile culturale [i lingvistice.
Frontal • Con[tientiza faptul c\ în [colile incluzive diversitatea elevilor
este binevenit\ [i c\ aceste [coli dezvolt\ un etos [i un set
de valori care încurajeaz\ dezvoltarea educa]ional\, social\
[i cultural\ a acestora.
Sarcina 2
• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu
printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul în
Sarcina 2
care sunt satisf\cute nevoile tuturor persoanelor din
Frontal comunitatea [colar\.

Planul personal Participan]ii vor:


de ac]iune
• Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea unit\]ii.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Identifica [i planifica transpunerea `n practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 41
Ghidul tutorelui

Lectur\

"{colile obi[nuite cu orientare incluziv\ sunt mijlocul cel mai eficient de a combate atitudinile
discriminatorii, de a face s\ apar\ comunit\]i tolerante [i binevoitoare, de a construi o
societate incluziv\ [i de a împlini idealul educa]iei pentru to]i."
Declara]ia UNESCO de la Salamanca, 1994

Dup\ cum am v\zut în modulul 1, exist\ la nivel interna]ional o mi[care puternic\ în favoarea
educa]iei incluzive; aceasta beneficiaz\ de sprijin teoretic dar, la fel de important, de sprijinul
legisla]iei na]ionale [i interna]ionale. În acest modul vom examina c\ile prin care teoria
incluziunii poate fi pus\ în practic\ prin intermediul dezvolt\rii [colilor incluzive.
Unit\]ile incluse în acest modul sunt denumite dup\ McLeod (2003), în a c\rui lucrare sunt
identificate patru aspecte cheie ale unei [coli incluzive:
• Etos [i cultur\ [colar\
• Conducere, administrare [i coordonare
• Colaborarea ca [i practic\ curent\ [i împ\r]irea responsabilit\]ilor
• Elaborarea unei programe pentru to]i

Etos [i cultur\ [colar\


Etosul unei [coli este expresia culturii sale în termeni practici. Cultura unei [coli poate fi
definit\ în raport cu atitudinile [i credin]ele sale, în timp ce etosul poate fi observat prin modul
în care aceste atitudini [i credin]e afecteaz\ interac]iunea de zi cu zi a diverselor persoane,
precum [i rela]iile lor cu [coala v\zut\ ca organiza]ie. Etosul [colii poate fi observat prin
intermediul atitudinii fa]\ de elevi [i p\rin]i [i al mediului care-i întâmpin\ pe elevi [i pe p\rin]ii
lor. O [coal\ incluziv\ are un etos primitor, semn al unui mediu în care elevii sunt aprecia]i, în
care ei au o p\rere bun\ despre ei în[i[i [i în care se vor putea dezvolta.
McLeod (2003) identific\ urm\torii factori, cruciali pentru crearea unui etos incluziv:
• În]elegerea conceptului de incluziune [i aprecierea diversit\]ii
Declara]ia de la Salamanca (1994) subliniaz\ c\ practica incluziv\ se dezvolt\ cel mai
bine acolo unde exist\ o în]elegere comun\ a conceptului. Booth (2002), McLeod (2003)
[i al]ii sus]in c\, pentru o în]elegere adecvat\ a conceptului, trebuie s\ se recunoasc\
faptul c\ incluziunea înseamn\ punerea în valoare a tuturor aspectelor diversit\]ii
elevilor, a familiilor [i a comunit\]ilor lor. Nu este vorba de un sinonim al conceptului de
integrare, nici de o practic\ destinat\ exclusiv elevilor care au nevoie de ajutor
suplimentar, ci de o practic\ destinat\ în acela[i timp tuturor membrilor comunit\]ii.
• Promovarea unei schimb\ri de atitudine
2

Atitudinile, valorile [i experien]ele profesorilor, p\rin]ilor [i elevilor sunt foarte variate,


unitatea

atât în interiorul unei comunit\]i cât [i de la o comunitate la alta, iar multe credin]e [i
practici sunt cu totul opuse etosului [i culturii de tip incluziv. Una dintre cele mai
importante provoc\ri [i deci, una dintre sarcinile esen]iale pentru crearea unei [coli

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 42
Ghidul tutorelui

incluzive, este analizarea [i reevaluarea propriilor atitudini, credin]e [i experien]e, [i


ajutorul acordat celorlal]i, pentru ca ei, la rândul lor, s\ fac\ acela[i lucru.
Booth (2002) McLeod (2003) [i al]ii afirm\ c\ primul pas pentru crearea unei [coli
incluzive este elaborarea [i implementarea anticipat\ a unor procese care promoveaz\
schimbarea de atitudine pentru to]i membrii unei comunit\]i.
• În]elegerea pozi]iei [colii în raport cu comunitatea
McLeod subliniaz\ c\ “practica incluziv\ avanseaz\ cel mai bine acolo unde, printre
profesori, tineri [i în rândul comunit\]ii în sens larg, este bine dezvoltat sim]ul
apartenen]ei reciproce. În astfel de [coli, elevii sunt încuraja]i s\ pledeze atât cauzele
altora cât [i propriile lor cauze, iar riscul apari]iei unor confrunt\ri este diminuat prin
folosirea unei abord\ri bazate pe mediere la toate nivelurile. De asemenea, astfel de
[coli ac]ioneaz\ împreun\ cu comunit\]ile din care fac parte [i î[i împart resursele
pentru a facilita înv\]area [i dezvoltarea”.

SEED (2003) identific\ urm\toarele tr\s\turi care arat\ c\ o [coal\ ce dezvolt\ un etos incluziv
se afl\ pe drumul cel bun:
• Etosul [colii reflect\ în mod coerent un set de valori limpede articulate;
• Elevii, p\rin]ii, cadrele didactice [i vizitatorii se simt întotdeauna aprecia]i;
• Se observ\ cu claritate c\ elevii sunt v\zu]i [i trata]i de c\tre cadrele didactice ca
individualit\]i;
• Elevii sunt mândri de [coala lor;
• Exist\ rela]ii bune între profesori [i elevi [i între elevi;
• În orice aspect al vie]ii [colare se a[teapt\ atingerea unor standarde înalte, pe principiul
c\ nimeni nu se mul]ume[te cu pu]in;
• Exist\ o abordare activ\ [i pozitiv\ a managementului comportamentului [i al celui
disciplinar, bazat\ pe încurajarea con[tiin]ei de sine, a respectului [i a cooper\rii; scopul
acestei abord\ri este îmbun\t\]irea mediului de înv\]are;
• Exist\ un echilibru între drepturile elevilor [i responsabilit\]ile lor fa]\ de comunitatea
[colar\;
• Elevii au un grad adecvat de responsabilitate în cadrul [colii, atât în ceea ce prive[te
propria lor educa]ie cât [i în ceea ce prive[te ajutorul acordat altora, acolo unde este
cazul;
• {coala se preocup\ s\ asigure un tratament [i oportunit\]i egale [i s\ pun\ în lumin\
contribu]ia adus\ la via]a [colii de c\tre diversitatea de limbi, credin]e religioase, etnii,
culturi [i cerin]e educative speciale;
• To]i elevii au ocazia de a reu[i [i au sentimentul realiz\rilor lor, pentru a-[i dezvolta stima
de sine;
• Persoanele [i grupurile cu cerin]e speciale particip\ din plin la activit\]ile sociale [i
2

curriculare;
unitatea

• Elevilor [i p\rin]ilor li se cere în mod constant p\rerea cu privire la aspectele importante


ale vie]ii [colare [i la m\sura în care [coala î[i îndepline[te scopurile propuse.
SEED (2003)

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 43
Ghidul tutorelui

Succese pentru to]i


“Succese pentru to]i” (SEED 2002) furnizeaz\ un model destinat s\ ajute [colile în analiza
practicilor existente, din perspectiva stabilirii unor ]inte. Se concentreaz\ pe: etos; distribuirea
func]iilor de conducere, organizare [i coordonare; participare; planificare [i analiz\ în
colaborare; dezvoltarea programelor [i a personalului didactic. Exemplul urm\tor arat\
modelul de analiz\ propus pentru etos.

Aria 1: Etos

Gradul de Etapele ac]iunii


prioritate: concrete (în
Foarte leg\tur\ cu
important planul de
Punctaj
(An 1), dezvoltare a
Fapte de la 4 Argumente
Important [colii, inclusiv
la 1
(An 2), nevoile de
Mai poate dezvoltare a
a[tepta personalului
(An 3) didactic)

1 Conducerea [colii [i-a format o


imagine clar\ despre incluziune.

2 Etosul [colii contribuie la


cre[terea pl\cerii de a înv\]a.
Educa]ia se realizeaz\ în cadrul
unui sistem bine gândit de
activit\]i în sprijinul
curriculumului. Strategiile de
predare [i planific\rile duc la un
etos bazat pe ideea de reu[it\.

3 Procedurile [i practicile din


[coal\ arat\ c\ este vorba de o
cultur\ care-i include pe copii [i
tineri în planificarea [i luarea
deciziilor cu privire la toate
etapele educa]iei lor, inclusiv
trecerea de la o etap\ sau tip de
educa]ie la altul.

4 Politicile [colare demonstreaz\


importan]a acordat\ colabor\rii
dintre [coal\ [i:
• Alte centre [colare;
• Alte medii de lucru;
• Copii [i tineri;
• P\rin]i;
2

• Serviciile pe baz\ de
unitatea

voluntariat;
• Comunitatea în sens larg.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 44
Ghidul tutorelui

Gradul de Etapele ac]iunii


prioritate: concrete (în
Foarte leg\tur\ cu
important planul de
Punctaj
(An 1), dezvoltare a
Fapte de la 4 Argumente
Important [colii, inclusiv
la 1
(An 2), nevoile de
Mai poate dezvoltare a
a[tepta personalului
(An 3) didactic)

5 Cerin]ele educative speciale


sunt luate în considerare în mod
constant, în dezvoltarea [i
implementarea politicilor pentru
activit\]ile educa]ionale, sociale
[i recreative ale [colii.

6 Exist\ manuale/ ghiduri/ bro[uri


[i ocazii de dezvoltare
profesional\, pentru a fi siguri c\
to]i profesorii iau cuno[tin]\ de
experien]a cultural\ [i
educa]ional\ pe care copiii [i
tinerii o aduc de acas\ sau din
interiorul comunit\]ii

7 La planificarea curriculumului,
sunt luate în calcul pentru
fiecare elev:
• Dificult\]ile fizice;
• Sexul/ genul;
• Convingerile religioase;
• Originea etnic\;
• Fondul cultural;
• Fondul lingvistic

8 Politicile [colare recunosc:


• Rolul cheie al p\rin]ilor în
asigurarea educa]iei copilului;
• Importan]a cre\rii unor
leg\turi eficiente cu p\rin]ii,
cât mai devreme cu putin]\.

9 Aceste politici recunosc faptul


c\ [coala de]ine cea mai mare
responsabilitate pentru educa]ia
fiec\rui copil sau tân\r cu
cerin]e educative speciale.
Sunt aplicate constant proceduri
2

care asigur\ resursele necesare


pentru implementarea unui
unitatea

program educa]ional individual


(PEI) sau pentru identificarea [i
înregistrarea nevoilor educa]ionale.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 45
Ghidul tutorelui

“Indexul pentru incluziune” (Booth 2002) fixeaz\ procedeul [i furnizeaz\ o serie de


indicatori pentru dezvoltarea [colilor incluzive. Iat\ primul pas propus pentru utilizarea
indexului:
Faza 1: Ini]ierea (jum\tate de semestru)
• Organizarea unui comitet de coordonare
• Analiza planurilor pentru dezvoltarea [colii
• Familiarizarea cu indexul
• Culegerea informa]iilor existente, folosind concepte [i metode de analiz\
• Ob]inerea de informa]ii prin folosirea indicatorilor [i a întreb\rilor
• Disponibilitatea de a lucra împreun\ cu alte grupuri
Faza 2: Colectarea de informa]ii despre [coal\ (un semestru)
• Analiza informa]iilor despre [coal\ [i despre reprezentan]ii p\rin]ilor
• Analiza informa]iilor despre elevi
• Analiza informa]iilor despre p\rin]i [i carierele lor profesionale [i despre membrii
comunit\]ii locale
• Stabilirea priorit\]ilor pentru dezvoltare
Faza 3: Elaborarea unui plan pentru dezvoltarea unei [coli incluzive
• Includerea indexului în planul de dezvoltare a [colii
• Includerea priorit\]ilor în planul de dezvoltare a [colii
Faza 4: Implementarea priorit\]ilor (permanent)
• Punerea în practic\ a priorit\]ilor
• Dezvoltare sustenabil\
• Consemnarea progresului
Faza 5: Revizuirea indexului (permanent)
• Evaluarea realiz\rilor
• Revizuirea modului de lucru cu indexul
• Continuarea procesului de utilizare a indexului

Bibliografie
Booth T. [i Ainscow M. (2002) “Index for Inclusion: Developing Learning and Participation
in Schools”; Centre for Studies on Inclusive Education, Bristol.
http://inclusion.uwe.ac.uk/csie/csiehome.htm
McLeod, Friar [i Hookey (2003) “Inclusive Schooling”; Scottish Executive, Edinburgh
SEED (2002) “Success for All”; Scottish Executive, Edinburgh. Disponibil online la:
http://www.abdn.ac.uk/education/success
SEED (2003) “Count Us In: Achieving Inclusion in Scottish Schools”; Scottish Executive,
Edinburgh. Disponibil online la: http://www.hmie.gov.uk/documents/publication/cui.html
2

UNESCO (2004) “Open File Booklet”; UNESCO, Paris. Disponibil online la


unitatea

http://portal.unesco.org/education/en/ev.php-
URL_ID=32379&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 46
Ghidul tutorelui

Observa]ii referitoare la sarcini

Sarcina 1
Sarcina 1 le furnizeaz\ participan]ilor ocazia de a se familiariza cu conceptul de etos [i de a
reflecta la importan]a leg\turii dintre dezvoltarea unui etos incluziv [i dezvoltarea unei [coli
incluzive. Participan]ii sunt încuraja]i, în prima parte a sarcinii, s\-[i exprime ideile cu privire la
ceea ce creeaz\ un etos incluziv. În continuare, în cea de a doua parte, tutorele trebuie s\
discute sugestiile participan]ilor [i s\ le pun\ în leg\tur\ cu descoperirile cercet\torilor.
Sarcina este împ\r]it\ în dou\ sec]iuni pentru a u[ura planificarea ei, dar pentru a asigura
continuitatea discu]iei, Sarcina 1 ar trebui urmat\ cât mai repede de discutarea ei în plen.

Sarcina 2
Sarcina 2 le furnizeaz\ participan]ilor ocazia de a reflecta la gradul în care [coala lor atinge
indicatorii identifica]i pentru buna dezvoltare a unui etos de [coal\ incluziv\. Sarcina le mai
cere participan]ilor s\ reflecteze la modul în care pot introduce un model similar în [coala lor.
A doua parte a sarcinii este urmat\ de discu]ia în plen, acolo unde este pus\ în lumin\
strategia propus\ pentru introducerea Indexului de incluziune. În cursul discu]iei în plen,
tutorele trebuie s\ sublinieze faptul c\ dezvoltarea unui etos incluziv este un proces continuu,
[i nu o stare ce poate fi atins\ o dat\ pentru totdeauna.
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 47
Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Obiective Participan]ii vor:


• Recunoa[te faptul c\ incluziunea se refer\ la to]i, indiferent
de dizabilitatea fizic\, de sex, de orientarea sexual\,
convingerile religioase, etnie, fondul cultural [i lingvistic.
• Recunoa[te faptul c\ în [colile incluzive diversitatea elevilor
este binevenit\ [i c\ aceste [coli dezvolt\ un etos [i un set
de valori care promoveaz\ dezvoltarea educa]ional\, social\
[i cultural\ a elevilor.
• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ se define[te nu doar printr-un
decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin obiectivele [i
valorile [colii, climatul [i etosul s\u [i nivelul la care sunt înde-
plinite cerin]ele tuturor persoanelor din comunitatea [colar\.

Timp necesar • 45 minute

Resurse • Câte o copie a fi[ei de lucru con]inând sarcina 1, capitolul


necesare Etosul [i cultura [colii, pentru fiecare participant (tip\rirea FL1).
• PowerPoint sau folia 1, Etosul [i cultura [colii – Resurse.
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Organizarea sarcinii practice


• Împ\r]i]i grupul în grupuri mici de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i-le fi[a de lucru pentru Sarcina 1, folosind prezentarea 5
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
• Explica]i în ce const\ activitatea practic\.

2. Sarcina practic\
• Grupurile de participan]i îndeplinesc Sarcina 1. 20
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 48
Ghidul tutorelui

3. Discu]ie
• Aduna]i sugestiile de la grupurile de participan]i pe flipchart.
15

4. Concluzii
• Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ 5
concluzii.

Sarcina 1 – Frontal

Obiective Participan]ii (î[i) vor:


• Recapitula cunoa[terea [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Conceptualiza informa]iile [i concluziile.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • PowerPoint sau foliile 2–6, Etosul [i cultura [colii – Resurse.


necesare

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Expune]i participan]ilor un rezumat despre etosul unei [coli,
folosind prezentarea PowerPoint sau retroproiectorul ,
2

comparând [i eviden]iind p\rerile contrastante/ opuse ale 30


unitatea

participan]ilor, dac\ este necesar.


• Tutorele r\spunde la întreb\ri

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 49
Ghidul tutorelui

Sarcina 2

Obiective Participan]ii vor:


• Recunoa[te faptul c\ incluziunea se refer\ la to]i, indiferent
de dizabilitatea fizic\, de sex, de orientarea sexual\,
convingerile religioase, etnie, fondul cultural [i lingvistic.
• Recunoa[te faptul c\ în [colile incluzive diversitatea elevilor
este binevenit\ [i c\ acestea dezvolt\ un etos [i un set de
valori care promoveaz\ dezvoltarea educa]ional\, social\ [i
cultural\ a elevilor.
• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu doar
printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul `n
care sunt satisf\cute nevoile tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Timp necesar • 45 minute

Resurse • Câte o copie a fi[ei de lucru con]inând sarcina 2, Etosul [i


necesare cultura [colii, pentru fiecare participant (tip\rirea FL2).
• PowerPoint sau folia 7, Etosul [i cultura [colii – Resurse.
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Organizarea sarcinii practice


• Împ\r]i]i grupul în grupuri mici de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i-le fi[a de lucru pentru Sarcina 2, folosind prezentarea 5
PowerPoint sau retroproiectorul.
• Explica]i în ce const\ activitatea practic\.

2. Sarcina practic\
• Grupurile de participan]i îndeplinesc Sarcina 2. 20
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 50
Ghidul tutorelui

3. Discu]ie
• Nota]i sugestiile formulate de grupurile de participan]i pe
15
flipchart.

4. Concluzii
• Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ 5
concluzii.

Sarcina 2 – Frontal

Obiective Participan]ii vor:


• Recapitula cunoa[terea [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• În]elege [i î[i vor însu[i cuno[tin]ele integrându-le în proriul
cadru conceptual.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • PowerPoint sau foliile 8–12, Etosul [i cultura [colii –


necesare Resurse.

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Expune]i participan]ilor un rezumat despre etosul [i cultura
unei [coli, cu focalizare pe procesul utilizat de Booths pentru
2

introducerea Indexului pentru incluziune. 30


unitatea

• Plasa]i etichetarea în cadrul modelului teoretic corespunz\tor.


• Tutorele r\spunde la întreb\ri

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 51
Ghidul tutorelui

Planul personal de ac]iune

Obiective Participan]ii vor:


• Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • Fiecare participant trebuie s\ primeasc\ un exemplar al caietului


necesare „Plan personal de ac]iune al unit\]ii Etos [i cultur\ [colar\”.

Sugestie de prezentare

1. Sarcina practic\
• Participan]ii, împ\r]i]i pe grupuri de tutoriat, completeaz\
caietul Plan personal de ac]iune al unit\]ii Etos [i cultur\ 30
[colar\.
• Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 53

2
Unitatea

Etosul [i
cultura [colii
Autor: Ivan Mykytyn

Resurse
2
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 54
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

20
Proiect finan]at
prin Phare
Sarcina 1 – Instruc]iuni
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
Etosul unei [coli este expresia culturii sale în termeni
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
practici. Cultura unei [coli poate fi definit\ în raport cu
atitudinile [i credin]ele sale, în timp ce etosul poate fi
observat prin modul în care aceste atitudini [i credin]e
Phare RO 0104.02
influen]eaz\ rela]iile de zi cu zi dintre diverse persoane,
precum [i rela]iile lor cu [coala v\zut\ ca organiza]ie.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO Etosul [colii poate fi observat prin intermediul atitudinii
fa]\ de elevi [i p\rin]i [i al mediului [colar care-i
întâmpin\ pe elevi [i pe p\rin]ii lor. O [coal\ incluziv\ are
un etos primitor, semn al unui mediu în care elevii sunt
aprecia]i, în care ei au o p\rere bun\ despre ei în[i[i [i în
care se vor putea dezvolta.
Lucrând în grup, identifica]i tr\s\turile pe care le considera]i
esen]iale pentru crearea etosului unei [coli incluzive.
PP/F 1

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Etos [colar
În]elegerea conceptului de incluziune [i importan]a
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
diversit\]ii
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
o Declara]ia de la Salamanca subliniaz\ c\ practica
incluziv\ se dezvolt\ cel mai bine acolo unde
exist\ o în]elegere comun\ a conceptului.
Phare RO 0104.02
o Pentru o în]elegere adecvat\ a conceptului,
trebuie s\ se recunoasc\ faptul c\ incluziunea
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO înseamn\ punerea în valoare a tuturor aspectelor
legate de diversitatea elevilor, a familiilor [i a
comunit\]ilor acestora.
o Nu este vorba de un sinonim al conceptului de
integrare, nici de o practic\ destinat\ exclusiv
2

elevilor care au nevoie de ajutor suplimentar, ci de


unitatea

o practic\ destinat\ tuturor membrilor comunit\]ii.


PP/F 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 55
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare Etos [colar
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Promovarea unei schimb\ri de atitudine
CU FOCALIZARE PE ROMI
Una dintre cele mai importante provoc\ri [i una dintre
sarcinile esen]iale pentru crearea unei [coli incluzive
Phare RO 0104.02 este analiza [i reevaluarea propriilor atitudini, credin]e
[i experien]e, [i ajutorul acordat celorlal]i, pentru ca ei,
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO la rândul lor, s\ fac\ acela[i lucru.

Con[tientizarea pozi]iei [colii fa]\ de comunitate


Practica incluziv\ se dezvolt\ cel mai bine acolo unde,
printre profesori, tineri [i în rândul comunit\]ii în sens
larg, este bine dezvoltat sim]ul apartenen]ei reciproce.

PP/F 3

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Etos [colar: Indicatori pentru exemplele
de bun\ practic\
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI • Etosul [colii reflect\ în mod coerent un set de valori
articulate clar;
Phare RO 0104.02 • Elevii, p\rin]ii, cadrele didactice [i vizitatorii se simt
întotdeauna aprecia]i;
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
• Se observ\ cu claritate c\ elevii sunt v\zu]i [i trata]i de
c\tre cadrele didactice ca individualit\]i;
• Elevii sunt mândri de [coala lor;
• Exist\ rela]ii bune între elevi [i între profesori [i elevi;
2
unitatea

PP/F 4

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 56
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
Etos [colar: Indicatori pentru exemplele
prin Phare
de bun\ practic\
ACCESUL LA EDUCA}IE • În orice aspect al vie]ii [colare se a[teapt\ atingerea
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE unor standarde înalte, pe principiul c\ nimeni nu se
CU FOCALIZARE PE ROMI
mul]ume[te cu pu]in;
• Exist\ o abordare activ\ [i pozitiv\ a managementului
Phare RO 0104.02
comportamentului [i al celui disciplinar, bazat\ pe
încurajarea con[tiin]ei de sine, a respectului [i a
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO cooper\rii; scopul acestei abord\ri este îmbun\t\]irea
mediului de înv\]are;
• Exist\ un echilibru între drepturile elevilor [i
responsabilit\]ile lor fa]\ de comunitatea [colar\;
• Elevii au un grad adecvat de responsabilitate în cadrul
[colii, atât în ceea ce prive[te propria lor educa]ie cât [i
în ceea ce prive[te ajutorul acordat altora, acolo unde
este cazul;
PP/F 5

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Etos [colar: Indicatori pentru exemplele
de bun\ practic\
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
• {coala se preocup\ s\ asigure tratament [i oportunit\]i
CU FOCALIZARE PE ROMI egale [i s\ eviden]ieze contribu]ia adus\ la via]a [colii de
c\tre diversitatea de limbi, credin]e religioase, etnii,
Phare RO 0104.02 culturi [i cerin]e educative speciale;
• To]i elevii au ocazia de a reu[i [i au sentimentul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
realiz\rilor lor, pentru a-[i dezvolta pre]uirea de sine;
• Persoanele [i grupurile cu cerin]e speciale particip\ din
plin la activit\]ile sociale [i curriculare;
• Elevilor [i p\rin]ilor li se cere în mod constant p\rerea cu
2

privire la aspectele importante ale vie]ii [colare [i la


m\sura în care [coala î[i îndepline[te obiectivele propuse.
unitatea

PP/F 6

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 57
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

20
Proiect finan]at
prin Phare
Sarcina 2 – Instruc]iuni
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Lucrând în grup:

Phare RO 0104.02
• Completa]i modelul “Succese pentru to]i”,
discutând situa]ia [colii Dvs., în termenii practicii
Proiect Nr. incluzive.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

• Cum a]i putea introduce un model similar în


[coala Dvs.?

PP/F 7

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Abordarea propus\ pentru aplicarea Indexului
pentru incluziune Booth (2002)
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Faza 1: Ini]ierea (jum\tate de semestru)
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Organizarea unui comitet de coordonare
Phare RO 0104.02 • Analiza planurilor pentru dezvoltarea [colii
• Familiarizarea cu indexul
• Culegerea informa]iilor existente, folosind
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

concepte [i metode de analiz\


• Ob]inerea de informa]ii prin folosirea indicatorilor
[i a întreb\rilor
2

• Disponibilitatea de a lucra împreun\ cu alte


unitatea

grupuri
PP/F 8

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 58
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Abordarea propus\ pentru aplicarea Indexului
ACCESUL LA EDUCA}IE
pentru incluziune Booth (2002)
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Faza 2: Colectarea de informa]ii despre [coal\
(un semestru)
Phare RO 0104.02
• Analiza informa]iilor despre [coal\ [i despre
Proiect Nr.
reprezentan]ii p\rin]ilor
• Analiza informa]iilor despre elevi
Europe Aid/113198/D/SV/RO

• Analiza informa]iilor despre p\rin]i [i carierele lor


profesionale [i despre membrii comunit\]ii locale
• Stabilirea priorit\]ilor pentru dezvoltare

PP/F 9

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Abordarea propus\ pentru aplicarea Indexului
ACCESUL LA EDUCA}IE
pentru incluziune Booth (2002)
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI

Faza 3: Elaborarea unui plan pentru dezvoltarea


Phare RO 0104.02 unei [coli incluzive
• Includerea indexului în planul de dezvoltare a
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO [colii
• Includerea priorit\]ilor în planul de dezvoltare a
[colii
2
unitatea

PP/F 10

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 59
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Proiect finan]at
prin Phare
Abordarea propus\ pentru aplicarea Indexului
ACCESUL LA EDUCA}IE
pentru incluziune Booth (2002)
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Faza 4: Implementarea priorit\]ilor (permanent)
• Punerea în practic\ a priorit\]ilor
Phare RO 0104.02

• Dezvoltare sustenabil\
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO • Consemnarea progresului

Faza 5: Revizuirea indexului (permanent)


• Evaluarea realiz\rilor
• Revizuirea modului de lucru cu indexul
• Continuarea procesului de utilizare a indexului
PP/F 11

UNIUNEA EUROPEAN| Etosul [i cultura [colii

Abordarea propus\ pentru aplicarea Indexului


Proiect finan]at
prin Phare pentru incluziune Booth (2002)
ACCESUL LA EDUCA}IE Faza 1
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Introducere `n modul de utilizare a indexului.
CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02 Faza 2


Colectarea de informa]ii despre [coal\
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

Faza 5 Faza 3
Analiza [i revizuirea procesului Crearea unei [coli incluzive
de utilizare a indexului
2
unitatea

Faza 4
Implementarea priorit\]ilor
PP/F 12

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 60
Resurse

Etosul [i cultura [colii

Sarcina 1 – Fi[\ de lucru

Etosul unei [coli este expresia culturii sale în termeni practici. Cultura unei [coli
poate fi definit\ în raport cu atitudinile [i credin]ele sale, în timp ce etosul poate
fi observat prin modul în care aceste atitudini [i credin]e influen]eaz\ rela]iile de
zi cu zi ale diverselor persoane, precum [i rela]iile lor cu [coala v\zut\ ca
organiza]ie. Etosul [colii poate fi observat prin intermediul atitudinii fa]\ de elevi
[i p\rin]i [i al mediului care-i întâmpin\ pe elevi [i pe p\rin]ii lor. O [coal\
incluziv\ are un etos primitor, semn al unui mediu în care elevii sunt aprecia]i, în
care ei au o p\rere bun\ despre ei în[i[i [i în care se vor putea dezvolta.
Lucrând în grup, identifica]i tr\s\turile pe care le crede]i esen]iale pentru
crearea etosului unei [coli incluzive.
2
unitatea

FL 1

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Etosul [i cultura [colii 61
Resurse

Etosul [i cultura [colii

Sarcina 2 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grup:
• Completa]i modelul “Succese pentru to]i”, discutând situa]ia [colii
Dvs., în termenii practicii incluzive.
• Cum a]i putea introduce un model similar în [coala Dvs.?
Succese pentru to]i: Aria 1: Etos

Gradul de prioritate: Etapele ac]iunii concrete


Foarte important (în leg\tur\ cu planul de
Punctaj (An 1), Important dezvoltare a [colii,
Fapte de la 4 Argumente (An 2), Mai poate inclusiv nevoile de
la 1 a[tepta (An 3) dezvoltare a personalului
didactic)

1 Conducerea [colii [i-a format o imagine clar\ despre


incluziune.
2 Etosul [colii contribuie la cre[terea pl\cerii de a înv\]a.
Educa]ia se realizeaz\ în cadrul unui sistem bine gândit de
activit\]i în sprijinul curriculumului. Strategiile de predare [i
planific\rile duc la un etos bazat pe ideea de reu[it\.
3 Procedurile [i practicile din [coal\ arat\ c\ este vorba de o
cultur\ care-i include pe copii [i tineri în planificarea [i luarea
deciziilor cu privire la toate etapele educa]iei lor, inclusiv
trecerea de la o etap\ sau tip de educa]ie la altul.

4 Politicile [colare demonstreaz\ importan]a acordat\ colabor\rii


dintre [coal\ [i:
• Alte centre [colare;
• Alte medii de lucru;
• Copii [i tineri;
• P\rin]i;
• Serviciile pe baz\ de voluntariat;
• Comunitatea în sens larg.

5 Cerin]ele educative speciale sunt luate în considerare în mod


constant, în dezvoltarea [i implementarea politicilor pentru
activit\]ile educa]ionale, sociale [i recreative ale [colii.

6 Exist\ manuale/ ghiduri/ bro[uri [i ocazii de dezvoltare


profesional\, pentru a fi siguri c\ to]i profesorii iau cuno[tin]\
de experien]a cultural\ [i educa]ional\ pe care copiii [i tinerii o
aduc de-acas\ sau din interiorul comunit\]ii

7 La planificarea curriculumului, sunt luate în calcul pentru


fiecare elev:
• Dificult\]ile fizice;
• Sexul/ genul;
• Convingerile religioase;
• Originea etnic\;
• Fondul cultural;
• Fondul lingvistic

8 Politicile [colare recunosc:


• Rolul cheie al p\rin]ilor în asigurarea educa]iei copilului;
• Importan]a cre\rii unor leg\turi eficiente cu p\rin]ii, cât mai
devreme cu putin]\.

9 Aceste politici recunosc faptul c\ [coala de]ine cea mai mare


responsabilitate pentru educa]ia fiec\rui copil sau tân\r cu
cerin]e educative speciale.
Sunt aplicate constant proceduri care asigur\ resursele
necesare pentru implementarea unui program educa]ional
2

individual (PEI) sau pentru identificarea [i înregistrarea nevoilor


educa]ionale.
unitatea

FL 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 63

3
Unitatea

Conducere [i
management
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 64
Ghidul tutorelui

Introducere

Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor conceptul de conducere [i management, care reprezint\


unul dintre aspectele dezvolt\rii unei [coli incluzive. Unitatea cuprinde dou\ activit\]i:

Activitate Obiective

Sarcina 1 Participan]ii:
• Vor con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se adreseaz\
tuturor, indiferent de dizabilit\]i, gen sau orientare sexual\,
Sarcina 1 convingeri religioase, origine etnic\, mediu cultural sau
Frontal lingvistic.
• Vor con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ este
deschis\ diversit\]ii elevilor [i dezvolt\ un climat [i un
ethos care promoveaz\ dezvoltarea educa]ional\, social\
Sarcina 2
[i cultural\ a elevilor.
• Vor con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ este definit\
nu doar printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i
Sarcina 2
prin obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i
Frontal gradul în care r\spunde cerin]elor tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Planul personal Participan]ii:


de ac]iune
• Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Vor identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Vor identifica [i planifica transpunerea `n practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 65
Ghidul tutorelui

Lectur\

Conducerea dinamic\ [i managementul eficient al schimb\rii constituie condi]ii-cheie în


efortul de a atinge un grad înalt de incluziune social\ [i educa]ional\, efort depus de directori
cu o concep]ie clar\ asupra educa]iei incluzive, concep]ie transmis\ în egal\ m\sur\ [i
profesorilor. (SEED, 2003) SEED constat\ c\ “aceast\ viziune este prezent\ în activitatea
cotidian\ a directorilor [i profesorilor, precum [i în comportamentul acestora fa]\ de elevi,
p\rin]i [i cadre didactice. Ea (concep]ia) se bazeaz\ pe valorile [colii [i pe preocuparea general\
de a oferi elevilor mai mult sprijin [i mai multe posibilit\]i de realizare. În majoritatea cazurilor,
conceptul de incluziune este strâns legat de conceptul de dezvoltare a [colii, reflectând un
angajament puternic pentru îmbun\t\]irea standardelor educa]ionale pentru to]i elevii”.
McLeod (2002) subliniaz\ c\ dezvoltarea [colii incluzive impune un stil de conducere [i
management care:
• s\ ofere o conducere eficient\ ce încurajeaz\ [i implic\ to]i factorii în analiza critic\ [i
schimbarea mentalit\]ilor [i practicilor curente;
• s\ faciliteze elaborarea unor politici, sisteme [i structuri constructive, ce dezvolt\
punctele tari, sus]in o dezvoltare continu\ [i creeaz\ sisteme transparente în cadrul
c\rora rolurile [i responsabilit\]ile sunt clar definite, iar alocarea resurselor necesare se
face în mod echitabil [i corect;
• s\ includ\ conceptul de incluziune în planul de dezvoltare [colar\, ceea ce permite
folosirea practicilor incluzive la orice nivel, prin precizarea obiectivelor SMART1, precum
[i prin alocarea responsabilit\]ilor [i resurselor necesare pentru a atinge rezultatele
propuse;
• s\ promoveze reflec]ia [i dezvoltarea profesional\ sistematic\ a cadrelor
didactice, fapt ce încurajeaz\ [i sus]ine ideea c\ dezvoltarea incluziv\ este un proces
continuu de rezolvare a problemelor în care sunt implicate toate cadrele didactice, un
proces în cadrul c\ruia sunt luate m\suri concrete pentru a asigura participarea
p\rin]ilor/tutorilor legali [i elevilor;
• s\ sus]in\ procesul de evaluare [i de autoevaluare într-o cultur\ în cadrul c\reia
adul]ii, elevii [i familiile acestora sunt încuraja]i s\ vorbeasc\ deschis atât despre
succesele lor cât [i despre problemele cu care se confrunt\.

SEED (2003) constat\ c\ indicatorii vizibili ai bunelor practici în conducere [i management includ:
• O concep]ie [i o strategie clar\ de dezvoltare a incluziunii, puse în practic\ de to]i
profesorii din [coal\, sub îndrumarea ferm\ a directorului;
• Un stil managerial deschis [i accesibil care vizeaz\ cooptarea cadrelor didactice [i a
elevilor în adoptarea deciziilor la nivelul [colii;
• O bun\ cunoa[tere a elevilor de c\tre cadrele didactice cu experien]\;
3

• Utilizarea eficient\ a personalului [i a resurselor [colii pentru a sus]ine [i a extinde


unitatea

[ansele la educa]ie ale copiilor, cu accent pe rezultatele elevilor [i oferind modalit\]i


inovatoare [i flexibile de ob]inere a acestora;
1
Despre obiectivele SMART ve]i afla în Modulul 3

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 66

• Preocupare pentru monitorizarea impactului acestor inova]ii asupra elevilor, atât la nivel
Ghidul tutorelui

individual, cât [i de grup;


• Utilizarea datelor referitoare la frecven]\, eliminare/exmatriculare, participare la
activit\]i extra[colare [i la rezultatele ob]inute pentru a evalua procesul de incluziune [i
pentru a stabili priorit\]ile viitoare;
• Priorit\]i clar formulate de comun acord [i bine în]elese de întregul personal, incluse
într-un plan de dezvoltare realist;
• Încrederea în eficien]a parteneriatelor cu alte institu]ii care sprijin\ copiii [i familiile;
• Implicarea activ\ a p\rin]ilor [i a altor membrii ai comunit\]ii pentru a contribui la
cre[terea eficien]ei procesului de predare-înv\]are
• Stabilirea unor proceduri care s\ asigure faptul c\ opiniile p\rin]ilor sunt luate în
considerare [i, când este necesar, aplicate.

Ce înseamn\ conducere [i management eficiente?


Goleman, (2003), afirm\ c\ sarcina principal\ a oric\rui lider este de a canaliza emo]iile celor
din grupul s\u în direc]ia corect\. Concep]ia lui Goleman se bazeaz\ atât pe observa]iile sale,
cât [i pe ale altor cercet\tori asupra inteligen]ei emo]ionale.
Goleman (1998) define[te cinci tipuri de inteligen]\ emo]ional\ relevante în conducere [i
management:
- abilit\]ile de management personal care cuprind:
• con[tiin]a propriilor afecte, reac]ii [i resurse: cunoa[terea propriilor puncte tari [i
puncte slabe, încrederea în capacit\]ile proprii, recunoa[terea intuitiv\ a acelor ac]iuni
proprii care îi afecteaz\ pe ceilal]i.
• auto-controlul: st\pânirea propriilor emo]ii [i un mod de a ac]iona onest [i integru,
canalizarea propriilor sentimente pentru atingerea unor obiective pozitive.
• motiva]ia: tendin]ele emo]ionale care ne conduc spre realizarea personal\.
- abilit\]ile de dezvoltare a rela]iilor interpersonale includ:
• empatia: perceperea [i con[tientizarea sentimentelor celorlal]i
• sociabilitatea: stabilirea unor leg\turi cu ceilal]i, aplanarea conflictelor, comunicarea
într-un mod clar [i conving\tor/elocvent, stimularea celorlal]i s\ lucreze în cooperare.
În concep]ia lui Goleman, oricine î[i poate dezvolta aceste inteligen]e emo]ionale, dac\ si le
exerseaz\ [i prime[te feed-back de la prieteni [i colegi.
În ce prive[te activitatea de conducere, Goleman sus]ine c\ emo]iile sunt molipsitoare,
emo]iile pozitive fiind cele mai contagioase. Prin urmare, suntem deschi[i/vulnerabili la
influen]ele emo]ionale ale celorlal]i, iar Goleman sus]ine c\ liderii pot folosi acest fenomen în
dou\ moduri:
• pot influen]a în mod pozitiv mediul/climatul emo]ional al organiza]iei, prin crearea unei
situa]ii de „rezonan]\”, în care membrii organiza]iei s\ lucreze la randament maxim;
3

• pot influen]a în mod negativ climatul emo]ional al organiza]iei, prin crearea unei situa]ii
unitatea

de „disonan]\”, în care membrii organiza]iei se vor sim]i frustra]i [i nu vor reu[i s\


lucreze la randament maxim.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 67
Ghidul tutorelui

Pe baza observa]iilor sale, Goleman afirm\ c\ organiza]iile ai c\ror lideri recurg la un mod de
conducere prin rezonan]\ au rezultate mai bune pe diferite planuri (de exemplu, în planul
eficien]ei).
Goleman identific\ [ase stiluri de a conduce: patru creeaz\ rezonan]\ [i dou\ care, de[i sunt
uneori necesare, trebuie folosite cu rezerv\, întrucât pot genera u[or disonan]e.
Goleman sus]ine c\ a [ti ce stil trebuie adoptat într-o situa]ie dat\ înseamn\ mai mult decât a
bifa mecanic o list\ de verificare. Dup\ Goleman, liderii rezonan]i sunt mult mai spontani [i
flexibili: „ei observ\ atent grupul în sine sau membrii s\i, sunt aten]i la semnalele transmise
de membrii grupului cu privire la nevoia unui anumit stil de conducere [i î[i adapteaz\ în
detaliu stilul de conducere”. Un lider eficient este, în opinia lui Goleman, cel care [tie s\
aleag\ stilul adecvat unei anumite situa]ii, cel care recurge atât la cele patru stiluri ce dau
na[tere la rezonan]\, cât [i la stiluri mai riscante, cum ar fi stilul liderului ambi]ios [i stilul
autocratului, atunci când este cazul. Dar, când alege o atitudine agresiv\ [i ner\bd\toare, îi
este necesar\ [i autodisciplina, pentru a evita apari]ia disonan]ei. Prin urmare, liderii eficien]i
nu ob]in numai rezultate performante, ci îi [i determin\ pe cei pe care îi conduc s\ lucreze cu
d\ruire [i entuziasm. (Goleman, 2003)
Goleman ofer\ un exemplu concret de stiluri de conducere: democratic, respectiv autocrat,
adoptate ca reac]ie la dou\ situa]ii similare:
Timp de câ]iva ani, o [coal\ particular\, condus\ de o organiza]ie caritabil\ situat\ într-o
comunitate s\rac\ a continuat s\ piard\ bani. Nemaiputând sus]ine financiar [coala,
organiza]ia a cerut directorului s\ o închid\. În loc de a închide imediat [coala, directorul a
convocat personalul la o [edin]\ [i a expus criza financiar\, cerând s\ i se prezinte solu]ii de a
evita desfiin]area [colii sau modalit\]i eficiente de închidere a acesteia, în cazul în care ar fi
fost necesar. Dup\ care, directorul a ascultat p\rerile celor de fa]\. Directorul a procedat în
acela[i mod [i la întâlnirile cu p\rin]ii [i membrii comunit\]ii. La sfâr[itul rundelor de întâlniri
care au durat câteva luni s-a ajuns la un consens evident: [coala trebuie închis\.
În final, s-a ajuns tot la închiderea [colii, îns\ diferen]a este urm\toarea: prin crearea unei
situa]ii în care to]i factorii interesa]i s\ aib\ posibilitatea s\ se pun\ de acord asupra acestei
decizii, a evitat conflictele inerente unei astfel de schimb\ri de situa]ie. Oamenii au fost
afecta]i de închiderea [colii, dar au în]eles c\ este o situa]ie inevitabil\. Nimeni nu a obiectat.
Într-un caz diferit, unui alt director, aflat într-o situa]ie similar\, i s-a cerut s\ închid\ [coala.
Directorul a hot\rât închiderea imediat\ a [colii. Rezultatul: p\rin]ii au întocmit plângeri
oficiale, profesorii [i p\rin]ii au protestat [i au pichetat [coala, în pres\ au ap\rut editoriale
care contestau decizia. {coala nu a putut fi închis\ decât dup\ un an, din cauza disputelor.
Pe scurt: potrivit lui Goleman, calitatea de conduc\tor se dobânde[te într-un cadru social [i se
2
centreaz\ pe dezvoltarea inteligen]ele emo]ionale pe care le avem cu to]ii în stare latent\ .
Dup\ cum vom vedea în alte unit\]i, aceast\ concep]ie îl plaseaz\ pe Goleman în cadrul [colii
de gândire constructiviste, inteligen]ele emo]ionale la care se refer\ putând fi în]elese în
termenii zonei proximei dezvolt\ri a lui Vîgotsky.
3
unitatea

2
Este important de re]inut faptul c\, de[i to]i avem un poten]ial de dezvoltare a anumitor abilit\]i, capacitatea
individual\ este diferit\. În consecin]\, diferite persoane vor dezvolta, în mod diferit, acela[i poten]ial.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 68
Ghidul tutorelui

Cine este lider?


Majoritatea oamenilor consider\ c\ directorul unei [coli este liderul acesteia de[i, într-o
[coal\ mai exist\:
• [efi de departament/comisii/catedre care sunt lideri de echip\;
• profesori care conduc [i gestioneaz\ grupuri de elevi;
• p\rin]i care sunt implica]i în activit\]i de conducere în cadrul comunit\]ii;
• tinerii care înva]\ s\ fie p\rin]i [i care sunt liderii familiilor lor;
• elevii îns\rcina]i s\ conduc\ activit\]i de grup [i prin urmare, lideri ai grupelor de elevi.
În timp ce directorului îi revine responsabilitatea de a conduce [coala, activitatea practic\ de
conducere [i management prive[te întreaga [coal\ [i necesit\ abilit\]i de conducere [i
manageriale din partea tuturor - profesori, p\rin]i [i elevi. Astfel, dezvoltarea continu\ a
personalului, educa]ia comunitar\ [i dezvoltarea abilit\]ilor de lider la elevi reprezint\ nucleul
form\rii în cadrul unei [coli incluzive.

Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman

1. Vizionarul

Modus operandi: mobilizeaz\ membrii grupului în vederea form\rii unei viziuni asupra viitorului.
Fraz\ reprezentativ\: „Veni]i cu mine”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: încredere în sine, empatie,
agent al schimb\rii.
Când este cel mai eficient: când schimb\rile impun o nou\ concep]ie sau o direc]ie clar\.
Efect asupra membrilor echipei: mobilizeaz\ membrii echipei pentru atingerea unor
obiective comune.
Impact asupra climatului organiza]ional: foarte pozitiv.
Când este potrivit: când schimb\rile impun o nou\ concep]ie sau o direc]ie clar\.

2. Mentorul

Modus operandi: dezvolt\ membrii echipei pentru viitor.


Fraz\ reprezentativ\: „Încerca]i asta”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: dezvolt\ empatia celorlal]i, le
dezvolt\ con[tiin]a de sine.
Când este cel mai eficient: când dorim s\ îi ajut\m pe membrii echipei s\-[i
îmbun\t\]easc\ performan]ele sau s\ î[i dezvolte punctele tari.
Efect asupra membrilor echipei: stabile[te rela]ia dintre dorin]ele membrilor [i
obiectivele organiza]iei.
3

Impact asupra climatului organiza]ional: foarte pozitiv.


unitatea

Când este potrivit: când angajatul are nevoie de ajutor pentru a-[i îmbun\t\]i
performan]ele dezvoltându-[i capacit\]ile pe termen lung.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 69
Ghidul tutorelui

3. Partenerul

Modus operandi: creeaz\ armonie [i stabile[te leg\turi emo]ionale între membrii echipei
Fraz\ reprezentativ\: „Oamenii sunt cei mai importan]i”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: empatie, dezvoltarea rela]iilor,
comunicare
Când este cel mai eficient: când se dore[te rezolvarea disfunc]ionalit\]ilor din echip\
sau, în situa]ii de stres, motivarea angaja]ilor
Efect asupra membrilor echipei: creeaz\ armonie stabilind rela]ii între membrii echipei.
Impact asupra climatului organiza]ional: pozitiv.
Când este potrivit: când se dore[te rezolvarea disfunc]ionalit\]ilor echipei, în perioade
de stres - motivarea membrilor sau consolidarea rela]iilor din interiorul echipei.

4. Democratul

Modus operandi: ajunge la consens, prin participare


Fraz\ reprezentativ\: „Ce crede]i?”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: colaborare, conducere eficient\
a echipei, comunicare
Când este cel mai eficient: când se caut\ un consens sau contribu]ii valoroase din
partea angaja]ilor.
Efect asupra membrilor echipei: pune în valoare contribu]iile angaja]ilor care,
participând activ, lucreaz\ cu mai mult\ d\ruire.
Impact asupra climatului organiza]ional: pozitiv.
Când este potrivit: când se caut\ un consens sau contribu]ii valoroase din partea angaja]ilor.

5. Ambi]iosul

Modus operandi: stabile[te standarde de performan]\ înalte.


Fraz\ reprezentativ\: „Face]i ce fac eu, acum”.
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: con[tiinciozitate, energie
orientat\ spre realiz\ri, ini]iativ\.
Când este cel mai eficient: când se dore[te ob]inerea rapid\ de rezultate de la o echip\
puternic motivat\ [i competent\.
Efect asupra membrilor echipei: atingerea obiectivelor privite ca provocare [i element
stimulativ.
Impact asupra climatului organiza]ional: deseori, acest stil nefiind bine utilizat, are
3

impact negativ.
unitatea

Când este potrivit: când se dore[te ob]inerea rapid\ de rezultate de la o echip\ puternic
motivat\ [i competent\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 70
Ghidul tutorelui

6. Autocratul

Modus operandi: cere executare imediat\


Fraz\ reprezentativ\: „Face]i ce v\ spun eu”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: orientare spre realiz\ri, ini]iativ\
[i autocontrol
Când este cel mai eficient: în situa]ii de criz\, în momente de schimbare major\, pentru
a da un puternic impuls sau în cazul angaja]ilor-problem\
Efect asupra membrilor echipei: reduce teama comunicând instruc]iuni clare, în
situa]ii de urgen]\.
Impact asupra climatului organiza]ional: deseori, fiind utilizat în mod necorespunz\tor,
are efecte negative puternice.
Când este potrivit: într-o criz\, în momente de schimbare major\, pentru a da un
puternic impuls sau în cazul angaja]ilor-problem\.

Adaptare dup\ Goleman (1998 [i 2003)

Bibliografie suplimentar\
Goleman D. Boyatzis R. and McKee A. “The New Liders: Transforming the Art of
Lidership into the Science of Results”; Time Warner Paperbacks, London, (2003).
Goleman D. “What Makes a Lider?”; Harvard Business Review, Nov-Dec 1998.
McLeod, Friar and Hookey “Inclusive Schooling”; Scottish Executive, Edinburgh, (2003).
Document disponibil pe CD.
National College for School Lidership website http://www.ncsl.org.uk/ . Con]ine o serie de
materiale scrise, pe suport video [i altele pe tema conducerii eficiente a unei [coli.
SEED “Success for All”; Scottish Executive, Edinburgh, (2002). Disponibil online la:
http://www.abdn.ac.uk/education/success
SEED “Count Us In: Achieving Inclusion in Scottish Schools”; Scottish Executive,
Edinburgh, (2003). Disponibil online la:
http://www.hmie.gov.uk/documents/publication/cui.html
UNESCO “Open File Booklet”; UNESCO, Paris, (2004). Disponibil online la
http://portal.unesco.org/education/en/ev.php-
URL_ID=32379&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 71
Ghidul tutorelui

Observa]ii referitoare la sarcini

Sarcina 1
Sarcina 1 le cere participan]ilor s\ reflecteze la ce implic\ o conducere [colar\ eficient\.
Participan]ii vor fi stimula]i s\ se pronun]e asupra criteriilor pe care le consider\ importante.
Dac\ este cazul, tutorele poate oferi grupului exemple de criterii extrase din observa]iile
referitoare la unitate. Activitatea propus\ de tem\ va fi împ\r]it\ în dou\ sesiuni, pentru a
simplifica planificarea timpului. În orice caz, pentru a men]ine cursivitatea discu]iei, Sarcina 1
trebuie urmat\, cât mai curând posibil, de Sarcina 1 frontal.

Sarcina 2
Sarcina 2 le cere participan]ilor s\ reflecteze la posibilitatea ca unul dintre stilurile de
conducere identificate de Goleman s\ fie mai avantajos, din punctul de vedere al elevilor,
decât celelalte stiluri. Tutorii trebuie s\ îi încurajeze pe participan]i s\ analizeze cadrul general
oferit de fiecare dintre stiluri. Strategia const\ în a-i determina pe participan]i s\ devin\
con[tien]i de efectul pe care stilurile diferite de conducere îl pot avea asupra mediului [colar.
Participan]ii vor reflecta la propriul mod de a conduce [i la stilul de conducere practicat în
[coala lor, evaluând avantajele [i dezavantajele pe care acestea le ofer\.
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 72
Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Obiective Participan]ii:
• Vor recunoa[te faptul c\ o [coal\ incluziv\ se adreseaz\
tuturor, indiferent de dizabilit\]i, sex sau orientare sexual\,
convingeri religioase, origine etnic\, mediu cultural sau
lingvistic.
• Vor recunoa[te faptul c\ o [coal\ incluziv\ este deschis\
diversit\]ii elevilor [i dezvolt\ un etos care promoveaz\
dezvoltarea educa]ional\, social\ [i cultural\ a elevilor.
• Vor con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ este definit\
nu doar printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i
prin obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul
în care r\spunde cerin]elor tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Timp necesar • 45 minute

Resurse • Câte o copie a foliei con]inând Sarcina 1, capitolul Conducere


necesare [i management, pentru fiecare participant (tip\rirea FL1).
• PowerPoint sau foliile 1–2, Conducere [i management –
Resurse.
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri de 3 sau 4 persoane.
• Prezenta]i fi[a de lucru cu Sarcina 1, utilizând prezentarea 5
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
• Explica]i activitatea practic\.

2. Sarcina practic\
3

• Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 1. 20


unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 73
Ghidul tutorelui

3. Discu]ie
• Nota]i pe flipchart sugestiile grupurilor.
15

4. Concluzii
• Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor de grup [i 5
formuleaz\ concluziile.

Sarcina 1 – Frontal

Obiective Participan]ii:
• Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Vor în]elege [i î[i vor însu[i cuno[tin]e plasându-le în propriul
cadru conceptual.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • PowerPoint sau foliile 3–6, Conducere [i management –


necesare Resurse.

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Participan]ilor li se ofer\ o prezentare general\ a conducerii
[colii, utilizând PowerPoint sau folii RP, comparând [i
3

eviden]iind punctele de vedere opuse formulate de c\tre 30


unitatea

participan]i, atunci când este posibil.


• Tutorele r\spunde întreb\rilor.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 74
Ghidul tutorelui

Sarcina 2

Obiective Participan]ii:
• Vor recunoa[te faptul c\ o [coal\ incluziv\ se adreseaz\
tuturor, indiferent de dizabilit\]i, gen sau orientare sexual\,
convingeri religioase, origine etnic\, mediul cultural sau
lingvistic din care provin.
• Vor recunoa[te faptul c\ o [coal\ incluziv\ este deschis\
diversit\]ii elevilor [i dezvolt\ valori care promoveaz\
dezvoltarea educa]ional\, social\ [i cultural\ a elevilor.
• Vor con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu doar
printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul în care
r\spunde cerin]elor tuturor persoanelor din comunitatea
[colar\.

Timp necesar • 60 minute

Resurse • Câte o copie a foliei con]inând Sarcina 2 pentru fiecare


necesare participant, capitolul Conducere [i management (tip\rirea FL2).
• PowerPoint sau foliile 7–10, Conducere [i management –
Resurse.
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Expune]i participan]ilor o introducere în teoria despre
conducere a lui Goleman, utilizând prezentarea PowerPoint
20
sau folii RP.

2. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri de 3 sau 4 persoane.
3

• Prezenta]i fi[a de lucru cu Sarcina 2, utilizând prezentarea 5


unitatea

PowerPoint sau folii pentru retroproiector.


• Explica]i activitatea practic\

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 75
Ghidul tutorelui

3. Sarcina practic\
• Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 2.
20

4. Discu]ie
• Nota]i pe flipchart rezultatele ob]inute de grupuri [i oferi]i
15
oportunit\]i pentru discu]ie.

5. Concluzie
• Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile 5
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 76
Ghidul tutorelui

Planul personal de ac]iune

Obiective Participan]ii :
• Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Vor identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Vor identifica [i planifica transpunerea `n practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • Fiecare participant prime[te câte o copie a caietului de lucru


necesare Conducere [i management, Planul personal de ac]iune.

Sugestie de prezentare

1. Sarcina practic\
• Participan]ii completeaz\, în grupuri de tutorat, caietul de
lucru Conducere [i management, Planul personal de ac]iune. 30
• Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 77

3
Unitatea

Conducere [i
management
Autor: Ivan Mykytyn

Resurse
3
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 78
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

20
Proiect finan]at
prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE Sarcina 1 – Instruc]iuni


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI

Lucrând în grupul dumneavoastr\, citi]i [i reflecta]i la


Phare RO 0104.02
enun]ul în cauz\, apoi discuta]i [i r\spunde]i la
întrebarea:
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
Ce calit\]i trebuie s\ demonstreze un lider de [coal\
eficient?

PP/F 1

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at
prin Phare

Cercet\rile au eviden]iat faptul c\ dezvoltarea [colilor


ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR incluzive impune un stil de conducere [i management
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI care s\:
• ofere o conducere eficient\
Phare RO 0104.02
• faciliteze elaborarea unor politici, sisteme [i
structuri constructive
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
• includ\ conceptul de incluziune în planul de
dezvoltare
• promoveze analiza [i dezvoltarea sistematic\ a
cadrelor didactice
3

• sprijine procesul de evaluare [i autoevaluare


unitatea

PP/F 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 79
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Indicatorii de bun\ practic\ în conducere [i


Proiect finan]at
prin Phare management includ:
• O concep]ie [i o strategie clar\ pentru dezvoltarea
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
incluziunii, puse în practic\ de to]i profesorii din [coal\ cu
DEZAVANTAJATE îndrumarea ferm\ directorului.
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Un stil managerial deschis [i accesibil care vizeaz\
cooptarea cadrelor didactice [i a elevilor în luarea deciziilor
Phare RO 0104.02
la nivelul [colii.
• O bun\ cunoa[tere a elevilor de c\tre cadrele didactice cu
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO experien]\.
• Utilizarea eficient\ a personalului [i materialelor [colii
pentru a sus]ine [i a extinde [ansele la educa]ie ale copiilor,
cu accent pe rezultatele elevilor [i oferind modalit\]i
inovatoare [i flexibile în care acestea pot fi ob]inute.
• Preocupare pentru monitorizarea impactului acestor
inova]ii asupra elevilor, atât la nivel individual, cât [i de grup.
PP/F 3

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at Indicatorii de bun\ practic\ în conducere [i


prin Phare
management includ:
ACCESUL LA EDUCA}IE • Utilizarea datelor referitoare la frecven]\, eliminare/ex-
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
matriculare, participare la activit\]i extra[colare [i la
CU FOCALIZARE PE ROMI rezultatele ob]inute pentru a evalua procesul de incluziune
[i a stabili etapele urm\toare.
Phare RO 0104.02 • Priorit\]i clar formulate, de comun acord [i bine în]elese de
întregul personal, incluse într-un plan de dezvoltare realist.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
• Încrederea în eficien]a parteneriatelor cu alte institu]ii
care sprijin\ copiii [i familiile.
• Implicarea activ\ a p\rin]ilor [i a altor membrii ai
comunit\]ii pentru a contribui la cre[terea eficien]ei
procesului de predare - înv\]are.
3

• Stabilirea unor proceduri prin care s\ se asigure c\ opiniile


unitatea

p\rin]ilor sunt luate în considerare [i puse în aplicare


atunci când este cazul.
PP/F 4

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 80
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at
prin Phare
Ce înseamn\ o conducere
[i un management eficiente?
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Sarcina principal\ a oric\rui lider este aceea de a canaliza
emo]iile celor din grupul s\u în direc]ia corect\.
Phare RO 0104.02 Daniel Goleman
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

Concluzia lui Goleman se întemeiaz\ pe mai multe tipuri


de cercet\ri, inclusiv propriile sale cercet\ri, efectuate
asupra inteligen]ei emo]ionale.
Goleman sus]ine c\ emo]iile sunt molipsitoare, emo]iile
pozitive fiind cele mai contagioase.
PP/F 5

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at
prin Phare
Ce înseamn\ o conducere
[i un management eficiente?
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Liderii pot folosi acest fenomen în dou\ moduri:
• pot influen]a pozitiv mediul/ climatul emo]ional al
Phare RO 0104.02
organiza]iei, prin crearea unei situa]ii de „rezonan]\”;
Proiect Nr. • pot influen]a în mod negativ climatul emo]ional al
Europe Aid/113198/D/SV/RO
organiza]iei, prin crearea unei situa]ii de „disonan]\”.
Pe baza observa]iilor sale, Goleman afirm\ c\
organiza]iile ai c\ror lideri recurg la modalitatea de
3

conducere prin rezonan]\ au rezultate mai bune pe


unitatea

diferite planuri.

PP/F 6

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 81
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at
prin Phare
Ce înseamn\ o conducere
[i un management eficiente?
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Goleman identific\ [ase stiluri de conducere:
• Vizionarul
Phare RO 0104.02

• Mentorul
• Partenerul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

• Democratul
• Ambi]iosul
• Autocratul

PP/F 7

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at
prin Phare
Ce înseamn\ o conducere
[i un management eficiente?
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Un lider eficient [tie s\ aleag\ stilul potrivit unei situa]ii
date.
Phare RO 0104.02
Acesta utilizeaz\ atât stiluri rezonante, cât [i stilurile mai
Proiect Nr. riscante, dure, disonante.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

Prin urmare, liderii eficien]i nu numai c\ ob]in rezultate


performante, ci îi [i determin\ pe cei pe care îi conduc s\
lucreze cu d\ruire [i entuziasm.
3
unitatea

PP/F 8

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 82
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at
prin Phare
Cine este liderul?
ACCESUL LA EDUCA}IE Majoritatea oamenilor consider\ c\ directorul unei [coli
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE este liderul acesteia, dar într-o [coal\ exist\ [i:
CU FOCALIZARE PE ROMI
• [efi de catedr\
Phare RO 0104.02 • profesori
• p\rin]i
• elevi
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO

Prin urmare, în timp ce directorul are responsabilitatea


de a conduce [coala, activitatea practic\ de conducere [i
management prive[te întreaga [coal\ [i necesit\
abilit\]i de conducere [i manageriale din partea tuturor-
profesori, p\rin]i [i elevi.
PP/F 9

UNIUNEA EUROPEAN| Conducere [i management

Proiect finan]at Sarcina 2 – Instruc]iuni


prin Phare

Lucrând în grupul dumneavoastr\, r\spunde]i la


ACCESUL LA EDUCA}IE urm\toarele cerin]e (cu referire la cele [ase stiluri de
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE conducere ale lui Goleman):
CU FOCALIZARE PE ROMI

• Identifica]i [i discuta]i care stil de conducere


Phare RO 0104.02
prezint\ cele mai multe avantaje pentru elevi.
• Identifica]i [i discuta]i despre propriul stil de
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
conducere.
o Ce avantaje ofer\ în activitatea de la clas\?
o Ce dezavantaje creeaz\ în activitatea de la clas\?
• Identifica]i [i discuta]i despre stilul de conducere
3

din [coala dumneavoastr\.


unitatea

o Ce avantaje ofer\ [colii?


o Ce dezavantaje creeaz\ [colii?
PP/F 10

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 83
Resurse

Conducere [i management

Sarcina 1 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grup, citi]i enun]ul de mai jos [i reflecta]i la acesta, apoi discuta]i [i
r\spunde]i la întrebare.
Conducerea dinamic\ [i managementul eficient al schimb\rii constituie
condi]ii-cheie în efortul de a atinge un grad înalt de incluziune social\ [i
educa]ional\, efort depus de directori cu o concep]ie clar\ asupra educa]iei
incluzive, concep]ie transmis\ în egal\ m\sur\ [i profesorilor. S-a constatat, de
asemenea, c\ aceast\ concep]ie este prezent\ în activitatea cotidian\ a
directorilor [i profesorilor, precum [i în comportamentul acestora fa]\ de elevi,
p\rin]i [i cadre didactice. Ea (concep]ia) este bazat\ pe valorile [colii [i pe
interesul general de a oferi elevilor mai mult sprijin [i mai multe posibilit\]i de
realizare. În majoritatea cazurilor, conceptul de incluziune este strâns legat de
conceptul de dezvoltare a [colii, reflectând un angajament puternic pentru
îmbun\t\]irea standardelor educa]ionale pentru to]i elevii.

Ce calit\]i trebuie s\ demonstreze un lider de [coal\ eficient?


3
unitatea

FL 1

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 84
Resurse

Conducere [i management

Sarcina 2 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grupul dumneavoastr\, r\spunde]i la urm\toarele cerin]e.


(cu referire la cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman):
Identifica]i [i discuta]i care stil de conducere prezint\ cele mai multe avantaje pentru elevi?

Identifica]i [i discuta]i despre propriul dvs. stil de conducere.

Ce avantaje ofer\ acesta clasei dumneavoastr\?

Ce dezavantaje creeaz\ acesta clasei?

Identifica]i [i discuta]i despre stilul de conducere din [coala dumneavoastr\.

Ce avantaje prezint\ acesta pentru [coal\?

Ce dezavantaje creeaz\ acesta pentru [coal\?

Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


1. Vizionarul
Modus operandi: mobilizeaz\ membrii grupului în vederea form\rii unei viziuni asupra viitorului.
Fraz\ reprezentativ\: „Veni]i cu mine”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: încredere în sine, empatie, agent al schimb\rii.
Când este cel mai eficient: când schimb\rile impun o nou\ concep]ie sau o direc]ie clar\.
Efect asupra membrilor echipei: mobilizeaz\ membrii echipei pentru atingerea unor obiective
comune.
Impact asupra climatului organiza]ional: foarte pozitiv.
Când este potrivit: când schimb\rile impun o nou\ concep]ie sau o direc]ie clar\.

2. Mentorul
Modus operandi: dezvolt\ membrii echipei pentru viitor.
Fraz\ reprezentativ\: „Încerca]i asta”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: dezvolt\ empatia celorlal]i, le dezvolt\
con[tiin]a de sine.
Când este cel mai eficient: când dorim s\-i ajut\m pe membrii echipei s\-[i îmbun\t\]easc\
performan]ele sau s\ î[i dezvolte punctele tari.
Efect asupra membrilor echipei: stabile[te o leg\tur\ între dorin]ele membrilor [i obiectivele
organiza]iei.
3

Impact asupra climatului organiza]ional: foarte pozitiv.


Când este potrivit: când angajatul are nevoie de ajutor pentru a-[i îmbun\t\]i performan]ele
unitatea

dezvoltându-[i capacit\]ile pe termen lung.

FL 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Conducere [i management 85
Resurse

Conducere [i management

Sarcina 2 – Fi[\ de lucru

Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman (continuare)


3. Partenerul
Modus operandi: creeaz\ armonie [i stabile[te leg\turi emo]ionale între membrii echipei
Fraz\ reprezentativ\: „Oamenii sunt cei mai importan]i”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: empatie, dezvoltarea rela]iilor, comunicare
Când este cel mai eficient: când se dore[te rezolvarea disfunc]ionalit\]ilor din echip\ sau, în situa]ii de
stres, motivarea angaja]ilor
Efect asupra membrilor echipei: creeaz\ armonie stabilind rela]ii între membrii echipei.
Impact asupra climatului organiza]ional: pozitiv.
Când este potrivit: când se dore[te rezolvarea disfunc]iona-lit\]ilor echipei, în perioade de stres -
motivarea membrilor echipei sau consolidarea rela]iilor din interiorul acesteia.
4. Democratul
Modus operandi: ajunge la un consens prin participare
Fraz\ reprezentativ\: „Ce crede]i?”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: cola-borare, conducere eficient\ a echipei,
comunicare
Când este cel mai eficient: când se caut\ un consens sau contribu]ii valoroase din partea angaja]ilor.
Efect asupra membrilor echipei: pune în valoare contribu]iile angaja]ilor care, participând activ,
lucreaz\ cu mai mult\ d\ruire.
Impact asupra climatului organiza]ional: pozitiv.
Când este potrivit: când se caut\ un consens sau contribu]ii valoroase din partea angaja]ilor.
5. Ambi]iosul
Modus operandi: stabile[te standarde de performan]\ înalte.
Fraz\ reprezentativ\: „Face]i ce fac eu, acum”.
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: con[tiinciozitate, energie orientat\ spre
realiz\ri, ini]iativ\.
Când este cel mai eficient: când se dore[te ob]inerea rapid\ a unor rezultate de la o echip\ puternic
motivat\ [i competent\.
Efect asupra membrilor echipei: atingerea obiectivelor privit\ ca o provocare [i un element stimulativ.
Impact asupra climatului organiza]ional: deseori, acest stil nefiind bine utilizat, are impact negativ.
Când este potrivit: când se dore[te ob]inerea rapid\ a unor rezultate de la o echip\ puternic motivat\
[i competent\.
6. Autocratul
Modus operandi: cere executare imediat\
Fraz\ reprezentativ\: „Face]i ce v\ spun eu”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: orientare spre realiz\ri, ini]iativ\ [i autocontrol
Când este cel mai eficient: în situa]ii criz\, pentru a da un impuls puternic în momente de schimbare
major\ sau în cazul angaja]ilor-problem\
Efect asupra membrilor echipei: în situa]ii de urgen]\, reduce teama prin comunicarea unor
instruc]iuni clare.
3

Impact asupra climatului organiza]ional: fiind utilizat în mod necorespunz\tor, are deseori efecte
negative puternice.
unitatea

Când este potrivit: într-o criz\, pentru a da un impuls puternic în momente de schimbare major\ sau în
cazul angaja]ilor-problem\.
Adaptare dup\ Goleman (1998 [i 2003)
FL 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 87

4
Unitatea

Un curriculum
pentru
to]i elevii
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 88
Ghidul tutorelui

Introducere

Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor no]iunea de curriculum pentru to]i elevii drept un
aspect al dezvolt\rii unei [coli incluzive. Aceast\ unitate cuprinde 3 activit\]i:

Activitate Obiective

Sarcina 1 Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu
Sarcina 2 printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul
Sarcina 3
în care sunt satisf\cute nevoile tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Planul personal Participan]ii vor:


de ac]iune
• Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Identifica [i planifica transpunerea `n practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 89
Ghidul tutorelui

Lectur\

Calitatea experien]ei [colare a elevului îi indic\ acestuia cu certitudine dac\ este apreciat de
c\tre [coal\ [i dac\ apar]ine într-adev\r acelei [coli. Dup\ cum am putut observa în unitatea 1,
calitatea experien]ei [colare a elevului este determinat\ în mare m\sur\ de etosul [colii.
Relevan]a [i adecvarea curriculumului reprezint\ p\r]i ale acestui etos.
Într-o [coal\ incluziv\, curriculumul este în]eles în sens foarte larg [i cuprinde toate
oportunit\]ile pe care [coala, împreun\ cu comunitatea, le au de oferit. {coala î[i ia
angajamentul s\ asigure prin acest curriculum promovarea dezvolt\rii personale optime
pentru fiecare elev în parte, indiferent de dizabilitate, gen, orientare sexual\, etnie, mediu
cultural sau lingvistic. Toate aceste aspecte definesc termenul de curriculum pentru to]i.
Termenul de “nevoi de înv\]are” este de multe ori folosit doar referitor la nevoile elevilor cu
cerin]e educative speciale. În cadrul [colii incluzive, to]i elevii sunt percepu]i ca având nevoi
de înv\]are, iar una dintre caracteristicile de baz\ ale acestei [coli este reprezentat\ de
dorin]a acesteia de a veni în întâmpinarea nevoilor de înv\]are ale tuturor elevilor.
Curriculumul [i barierele pe care acesta le poate crea pentru elevi sunt discutate în detaliu în
modulul 3. Aceast\ unitate abordeaz\ curriculumul din perspectiva condi]iilor în care acesta
contribuie la dezvoltarea unei [coli incluzive.
McLeod (2002) a identificat urm\toarele probleme legate de curriculum ca fiind esen]iale
dezvolt\rii [colilor incluzive:

• A[tept\ri maxime pentru to]i elevii


{colile incluzive urm\resc cre[terea performan]ei [i a rezultatelor [colare [i dezvoltarea
poten]ialului tuturor elevilor. Pentru realizarea acestui deziderat, este necesar ca profesorii
s\-[i dezvolte abilit\]ile [i expertiza necesare identific\rii nevoilor de înv\]are [i a planific\rii
modului în care s\ ofere r\spunsuri corespunz\toare ce vin în întâmpinarea nevoilor
identificate. Politicile [colare, în totalitate, ar trebui s\ vin\ în sprijinul acestui lucru. Apare
necesitatea existen]ei unor politici care s\ asigure implicarea tuturor factorilor în
men]inerea [i îmbun\t\]irea mediului [colar [i valorizarea tuturor celor implica]i în actul
educa]ional.
SEED (2003) a constatat c\ exemplele de bun\ practic\ în promovarea performan]ei [i
rezultatelor [colare se caracterizeaz\ prin:
o A[tept\ri ridicate [i angajamentul de a ridica standardele de performan]\ pentru to]i elevii.
o Un etos al [colii ce recunoa[te [i s\rb\tore[te succesul în educa]ie.
o Accent pus pe îmbun\t\]irea unor abilit\]i de baz\, incluzând abilit\]ile interpersonale,
ca modalitate de cre[tere a performan]ei.
o Asigurarea faptului c\ profesorii [i elevii con[tientizeaz\ atât progresul înregistrat în
cadrul fiec\rei discipline de înv\]\mânt [i în dezvoltarea lor personal\ [i social\, cât [i
4

etapele urm\toare de ac]iune.


unitatea

o Încurajarea dezvolt\rii abilit\]ilor «pentru via]\», a creativit\]ii, a îndr\znelii [i a atitudinilor


pozitive fa]\ de înv\]are, prin participarea activ\ în numeroase experien]e incluzând
activit\]i în aer liber, activit\]i legate de mediu, experien]e comunitare [i de munc\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 90
Ghidul tutorelui

o Recunoa[terea de c\tre personalul didactic a faptului c\ nu doar [coala a determinat


stilul de via]\ al elevilor [i c\ a fost necesar\ cultivarea influen]ei p\rin]ilor [i a
comunit\]ii printr-o întreag\ serie de strategii.
o Strategii sus]inute [i eficiente de implicare cât mai mare a p\rin]ilor în procesul de
înv\]are a copiilor lor [i în ob]inerea performan]ei de c\tre ace[tia.
În decursul cercet\rilor sale, SEED (2003) a constatat c\ succesul unei [coli este apreciat, `n
mod limitat, doar `n baza reu[itei acelor copii care ob]in cele mai bune rezultate la examenele
[i testele na]ionale. (SEED 2003)
S-a descoperit c\, într-un astfel de context, [colile ar putea avea tendin]a s\ nu includ\ anumi]i
elevi de exemplu elevii romi. Recomandarea SEED cu privire la dep\[irea unor astfel de
bariere cuprinde recompensarea [colilor pentru succesele înregistrate în promovarea
incluziunii, ca [i pentru succesele ob]inute în atingerea standardelor tradi]ionale de
performan]\ [colar\.

• Implicarea în schimbarea curriculumului în sens general


Pentru dezvoltarea unui mediu incluziv, [colile trebuie s\ recunoasc\ natura holistic\ a
curriculumului, ]inând cont în dezvoltarea planific\rii, monitoriz\rii [i evalu\rii, de cele dou\
dimensiuni ale sale, cea formal\ [i cea informal\. Este recomandabil, de asemenea, ca
[colile s\ urm\reasc\ l\rgirea diversit\]ii oportunit\]ilor de înv\]are prin acceptarea faptului
c\ toate oportunit\]ile pentru dezvoltare [i înv\]are pe care [coala le ofer\ împreun\ cu
comunitatea constituie parte integrant\ a curriculumului.

• Facilitarea accesului
{colile incluzive efectueaz\ revizuiri periodice [i ]in cont de diferi]i factori semnificativi
pentru asigurarea accesului la o înv\]are eficient\ pentru to]i. Ace[tia includ:

• Programe na]ionale [i locale de consiliere pe teme legate de curriculum


De exemplu:
o Exist\ dovezi ale implement\rii acestora în cadrul [colii?
o Se organizeaz\ periodic programe de dezvoltare profesional\ cu rol de îndrumare în
chestiuni legate de curriculum pentru personalul didactic?

• Scopurile, valorile [i viziunea comunit\]ii [colare.


De exemplu:
o Cum au fost stabilite scopurile, valorile [i viziunea comunit\]ii [colare?
o Ce procese au fost utilizate pentru asigurarea particip\rii tuturor factorilor de decizie în
formalizarea acestora?
o Ce procese au loc pentru a le împ\rt\[i cu membrii comunit\]ii [colare?
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 91

• Mediul fizic.
Ghidul tutorelui

De exemplu:
o Mediul fizic este pl\cut pentru to]i elevii?
o A fost el adaptat pentru a facilita accesul elevilor cu dizabilit\]i?
o Limba matern\ [i cultura tuturor grupurilor etnice din [coal\ se reflect\ în simbolurile,
posterele, etc. [colii?

• Varietatea [i calitatea formelor de comunicare.


De exemplu:
o Comunicarea în [coal\ este realizat\ într-un limbaj clar, u[or de în]eles?
o Comunicatele [colii sunt disponibile în limbile etniilor din comunitate?
o Este TIC utilizat\ pentru a asigura comunicarea în formate alternative precum audio sau
Braille?
o Sunt membrii comunit\]ii capabili s\ comunice cu [coala în momentele [i în limbile
convenabile pentru ei?

• Calitatea [i cantitatea curriculumului diferen]iat.


De exemplu:
o Sunt obiectivele de înv\]are, activit\]ile [i evaluarea diferen]iate pentru a asigura
întâmpinarea nevoilor tuturor elevilor?
o Reflect\ materialele curriculare limba [i cultura tuturor comunit\]ilor din [coal\?
o Ofer\ materialele curriculare imagini pozitive ale tuturor comunit\]ilor din [coal\?

• Atitudinile adul]ilor [i elevilor.


De exemplu:
o Personalul didactic, elevii [i membrii comunit\]ii împ\rt\[esc o în]elegere comun\ a
etosului [colii?
o Ce procese se desf\[oar\ pentru a sprijini dezvoltarea continu\ [i în]elegerea comun\ a
etosului [colii?
o Ce procese se desf\[oar\ pentru a monitoriza atitudinile adul]ilor [i elevilor?

• Calitatea [i accesibilitatea sprijinului pentru to]i elevii [i membrii personalului didactic.


SEED (2003) a constatat c\ exemplele de bun\ practic\ în oferirea de sprijin elevilor se
caracterizeaz\ prin:
o O primire cald\ [i posibilit\]i de instalare [i acomodare pentru cadrele didactice noi [i
pentru elevi.
4

o Sisteme bine concepute pentru identificarea timpurie a nevoilor, decizii cu privire la


unitatea

întâmpinarea acestora [i monitorizarea progresului.


o O suit\ de alternative la excluziune, furnizate în cadrul [colii sau în colaborare cu alte
agen]ii.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 92
Ghidul tutorelui

o Rela]ii bune [i contacte periodice între [coal\ [i agen]iile din afara [colii, în interesul elevilor.
o Sisteme bine dezvoltate pentru orientarea, supravegherea [i bun\starea elevilor, având
ca rezultat nivele satisf\c\toare de cuno[tin]e despre nevoile [i aspira]iile fiec\rui elev.
o O serie de modalit\]i suplimentare de furnizare a sprijinului în afara orelor de curs,
incluzând cluburi de diminea]\, cluburi de studiu [i de realizare a temelor.
o Implicarea elevilor din clasele mai mari în sprijinirea colegilor mai mici, prin scheme “de
împrietenire” [i, în cazul în care acest lucru este considerat corespunz\tor, prin ajutarea
acestora în unele aspecte ale activit\]ii [colare.
o Sisteme eficiente cu privire la educa]ia pentru dezvoltarea personal\ [i social\ a elevilor,
incluzând o aten]ie sporit\ la promovarea securit\]ii personale a acestora (de exemplu
prin educa]ia pentru prevenirea [i combaterea consumului de droguri [i practici anti-
huliganice) [i luarea în considerare a problemelor comunitare, care i-au afectat pe elevi [i
familiile lor.
o Solu]ii eficiente pentru a veni în sprijinul accesului elevilor la un curriculum care ]ine cont
de limba lor, cultura lor [i de nevoile personale de înv\]are.
o Comunicare eficient\ între profesori despre progresul fiec\rui elev în parte [i al
grupurilor de elevi.

• Via]a social\ a [colii [i a comunit\]ilor sale.


De exemplu:
o Exist\ leg\turi strânse între [coal\ [i comunitate prin implicarea în evenimentele
comunit\]ii [i cu grupurile comunitare?
o Sprijin\ [coala o gam\ larg\ de activit\]i extracurriculare, planificate [i oferite pentru a
încuraja dezvoltarea personal\ [i social\ a elevilor?
o Sunt prev\zute activit\]i în vederea promov\rii stilurilor de via]\ s\n\toase ca principii de
baz\ ale curriculumului?
o Exist\ modalit\]i prin care se asigur\ faptul c\ elevii pot avea acces la activit\]i
extracurriculare [i la cele [colare, în cazurile în care p\rin]ii întâmpin\ dificult\]i
financiare sau în care exist\ bariere datorate unei/ unor dizabilit\]i?

• Cre[terea particip\rii [i diminuarea marginaliz\rii


Mcleod (2002) arat\ c\ participarea într-o [coal\ incluziv\ înseamn\ mai mult decât a fi pur [i
simplu prezent sau primit în cadrul unei [coli sau unei clase (adic\ integrare). Ea implic\
angajarea activ\ [i semnificativ\ a elevului în procesul de înv\]are.
SEED (2003) a constatat c\ exemplele de bun\ practic\ în cre[terea particip\rii se
caracterizau prin:
o Cazare [i facilit\]i sigure [i de bun\ calitate care sunt u[or accesibile tuturor.
o Stabilirea unor leg\turi familie-[coal\ care asigur\ informarea [i implicarea permanent\
4

a p\rin]ilor în procesul de înv\]are a copiilor lor.


unitatea

o Comunicarea eficient\ [coal\-p\rin]i, u[or accesibil\ tuturor p\rin]ilor [i adaptat\ în


func]ie de necesit\]i, de exemplu prin traducerea în[tiin]\rilor în limba vorbit\ de
membrii familiei elevului [i prin utilizarea unui limbaj clar.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 93
Ghidul tutorelui

o Mecanisme simple prin care elevii [i p\rin]ii pot accesa cu u[urin]\ o gam\ întreag\ de
servicii de sprijin specializate.
o Metode practice [i accesibile de a face p\rin]ii con[tien]i de ceea ce înva]\ copiii lor [i de
modalit\]ile în care ar putea s\ le fie de ajutor.
o Programe de parteneriat pentru educa]ia continu\ a p\rin]ilor [i, atunci când e cazul,
rezultate bune în activitatea de sprijin a p\rin]ilor; p\rin]ii sunt sprijini]i pentru a se
implica din nou în propria lor înv\]are.
o Accesul tuturor copiilor la un curriculum larg [i echilibrat, cu o suit\ de programe care
sunt în concordan]\ cu nevoile tuturor elevilor.
o Frecven]\ foarte bun\ [i punctualitate în cadrul [colii, în general, [i pentru grupurile
vulnerabile în special.
o Procente sc\zute de excluziune, în contextul unui climat pozitiv în [coal\.
o Nivele sc\zute ale incidentelor [i reclama]iilor cu privire la probleme precum
huliganismul, comportamentul rasist [i h\r]uirea.
o Nivele bune de participare a elevilor în luarea deciziilor referitoare la via]a [colii,
incluzând participarea activ\ a elevilor la lec]ii [i la exprimarea acordului în leg\tur\ cu
regulile [colii/clasei.
o Nivele înalte de satisfac]ie ale elevilor, p\rin]ilor [i personalului didactic cu privire la
calitatea experien]ei oferite de [coal\.

Participarea romilor
Liégeois (1999) arat\ c\ trimiterea copiilor la [coal\ reprezint\ o op]iune cultural\. “Ea este o
practic\ asociat\ cu un anumit context cultural [i o anumit\ experien]\ istoric\. Ca atare,
institu]ia [colar\ atât ca sistem cât [i ca mijloc pentru realizarea anumitor scopuri nu poate fi
perceput\ în acela[i fel de c\tre to]i. Un sistem [colar care este potrivit pentru unii elevi nu va
fi agreat de al]ii, de[i în mod obi[nuit ([i foarte etnocentric) se crede contrariul.”
Pentru familiile de romi, [coala este o institu]ie str\in\ [i o parte integrant\ a unui univers care
s-a dovedit a fi amenin]\tor de-a lungul secolelor. Ca atare, participarea în sistemul [colar
1
provoac\ familiilor rome o dilem\ centrat\ asupra distinc]iei dintre “educa]ie” [i “[colarizare”.
Dup\ cum explic\ Liégeois, “[coala ca institu]ie ocup\ un rol central în interiorul societ\]ilor
gazd\ ale ]iganilor [i nomazilor. O mare parte a educa]iei are loc în cadrul sistemului [colar [i
aceasta într-o asemenea m\sur\, încât termenii de “educa]ie” [i “[colarizare” tind s\ fie

1
Ivan Ilici (1970) a clarificat distinc]ia dintre “educa]ie” [i “[colarizare” în capitolul introductiv al lucr\rii “Societatea care
de[colarizeaz\”:
“Mul]i elevi, în special cei s\raci, cunosc intuitiv ceea ce face [coala pentru ei. Îi [colarizeaz\ pentru a confunda procesul [i
esen]a. Odat\ ce acestea devin neclare, o nou\ logic\ este asumat\: cu cât ai parte de mai mult\ îngrijire /mai mult
tratament cu atât rezultatele sunt mai bune; sau, escaladarea conduce la succes. Ca atare, elevul este “[colit” pentru a
confunda predarea cu înv\]area, trecerea de la o clas\ la alta cu educa]ia, o diplom\ cu competen]a [i fluen]a cu abilitatea
4

de a spune ceva nou. Imagina]ia sa este “[colit\” pentru a accepta serviciul în locul valorii. Tratamentul medical este
confundat cu îngrijirea pentru s\n\tate, munca social\ cu îmbun\t\]irea vie]ii comunitare, protec]ia poli]iei cu siguran]a,
unitatea

actvitatea militar\ cu securitatea na]ional\, « cursa de [oareci» cu activitatea productiv\. S\n\tatea, înv\]area, demnitatea,
independen]a [i efortul creativ sunt definite ca fiind un mic plus fa]\ de performan]a institu]iilor care pretind a servi aceste
scopuri, [i orice îmbun\t\]ire în aceste domenii este dependent\ de alocarea unor resurse suplimentare pentru
conducerea spitalelor, [colilor [i a celorlalte institu]ii/ agen]ii în discu]ie.” (Ilici 1970)

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 94
Ghidul tutorelui

percepu]i ca fiind sinonimi. Este u[or de pierdut din vedere faptul c\ exist\, de asemenea, [i o
educa]ie fundamental\ în familie, care poate s\ fie complementar\ sau antitetic\ unui anume
tip de educa]ie [colar\. Diferitele monografii na]ionale demonstreaz\ extinderea acestei
percep]ii etnografice: în chestionarul de lucru, la întrebarea “Ce proiecte pedagogice ?”,
r\spunsurile au fost aproape în exclusivitate legate de politicile de stat, politicile [colare [i
ideile profesorilor. Ideile p\rin]ilor erau men]ionate rareori. Exist\ de asemenea indicii ale
subestim\rii rolului fundamental [i negativ pe care îl poate juca [coala într-o politic\ de
eliminare a minorit\]ilor: aceasta poate participa efectiv [i cu u[urin]\ la asimilarea grupurilor
minoritare din cadrul ei, cu atât mai mult cu cât frecventarea [colii este deseori obligatorie.
Într-adev\r, [coala poate “forma un copil dar rolul s\u poate fi conformator, reformator sau
deformator.” Liégois (1999)

Pentru familiile de romi, o importan]\ deosebit\ are educa]ia fundamental\ din familie, la care
se refer\ Liégeois. Aceasta reprezint\ calea de transmitere de-a lungul genera]iilor a valorilor,
credin]elor [i culturii romilor. Este de re]inut totu[i c\ socializarea [i cultivarea anumitor valori
sociale constituie scopul major al sistemului [colar. Ca atare, pentru familiile de romi, plasarea
copilului lor într-o [coal\ care ]ine prea pu]in cont de valorile romilor (în special pe durata
perioadei cu capacitate formativ\ maxim\ a copilului) amenin]\ nu numai continuitatea valo-
rilor lor, ci [i abilitatea copilului de a-[i relua locul în sau a duce mai departe societatea rom\.
Aceasta nu înseamn\ c\ familiile romilor sunt împotriva particip\rii în sistemul [colar. Din
contr\, exist\ dovezi (de exemplu Liégeois 1999) pentru a demonstra cre[terea num\rului de
p\rin]i romi care percep valoarea [colariz\rii copiilor lor, cel pu]in la nivelul înv\]\mântului
primar, ca modalitate de a-i ajuta s\ se adapteze la societatea din jur. Acest model poate fi
v\zut ca o reflectare a afirma]iei lui Karpati/Massano: “Singurul mod de ap\rare al ]iganilor
împotriva asimil\rii de c\tre cultura dominant\ este frecventarea [colii, f\r\ a fi integra]i de
aceasta.” (Karpati/Massano cita]i de Liégeois 1999)
Relevan]a [colii reprezint\ o alt\ problem\ de interes pentru romi. Exist\ foarte multe dovezi
în sprijinul faptului c\, pân\ acum, nu a existat nici o leg\tur\ pentru romi între succesul [colar
[i succesul economic, în special din cauza faptului c\ [colile nu formeaz\ abilit\]i care s\
prezinte relevan]\ pentru modelele/ stilul de munc\ ale/al romilor. Nu s-a realizat nici o leg\tur\
nici între succesul [colar [i succesul social de vreme ce [colarizarea este un concept str\in,
succesul înregistrat aici nu a adus nici o schimbare în bine a pozi]iei copilului în ochii propriei
comunit\]i. De fapt se poate afirma cu siguran]\ c\, în ambele cazuri, [colarizarea era [i înc\
este perceput\ ca un handicap, de vreme ce timpul pe care copilul l-a pierdut la [coal\ l-a
privat de ob]inerea unor abilit\]i economice [i i-a sl\bit sentimentul de integrare în grup.
(Liégeois 1999)
Prin urmare, participarea cu succes a romilor la [coal\ trebuie s\ înceap\ prin câ[tigarea
încrederii p\rin]ilor în [coal\. Dup\ cum sus]ine Liégeois, “trebuie s\ abilit\m [coala în ochii
]iganilor [i ai nomazilor; nu putem vorbi de re-abilitare de vreme ce pân\ acum [coala nu a
meritat nici încrederea, nici interesul familiilor de ]igani”. (Liégeois 1999)
Pentru a ob]ine abilitarea, trebuie s\ realiz\m c\:
4

• Modul în care p\rin]ii ]igani [i nomazi î[i educ\ copiii nu trebuie judecat prin prisma
unitatea

modalit\]ii în care societatea în care tr\iesc ace[tia îi educ\ pe ai s\i.


• “Se poate spune c\ este foarte pu]in probabil ca, pe baza nevoilor [i valorilor unei culturi,
s\ poat\ fi oferite sfaturi despre modalitatea în care membrii unei culturi cu valori diferite

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 95
Ghidul tutorelui

ar trebui s\-[i creasc\ copiii” (Gustafson citat de Liégeois 1999). Se poate spune chiar
c\, în multe privin]e, educa]ia dat\ de p\rin]ii ]igani [i nomazi copiilor lor corespunde
valorilor pe care profesorii din societatea mai larg\ ar dori s\ le cultive elevilor lor: auto-
nomie, responsabilitate, sentimentul apartenen]ei la comunitate, etc.(Liégeois 1999)
• “{colarizarea” a fost treptat transformat\ într-un sinonim al educa]iei datorit\
urm\torilor factori: în societatea european\, perioada de [colarizare a crescut; [coala a
preluat o parte din ce în ce mai mare a rolului educativ al familiei [i, în consecin]\,
familiile au transferat o mare parte a responsabilit\]ii educa]iei c\tre sistemul [colar. Se
vorbe[te de “sistemul educa]ional” atunci când vrem s\ vorbim despre sistemul [colar;
transfer\m întreaga responsabilitate “Ministrului Educa]iei” ori “Ministerului
Educa]iei”. Îns\, de[i aceast\ regul\ se aplic\ multora, ea nu este valabil\ pentru to]i, [i,
de exemplu pentru ]igani, [colarizarea nu este decât o parte ([i câteodat\ nici m\car
atât) din educa]ia copiilor lor. (Liégeois 1999)
Dezideratul ca cele dou\ societ\]i (romi [i ne-romi) s\ se întâlneasc\ la jum\tatea drumului
este o necesitate atât pentru romi, cât [i pentru cei de alte etnii. Acest lucru se va realiza
numai prin încredere reciproc\, r\mânând totu[i un domeniu în care [coala are un rol major.

Bibliografie
Hancock I. (2002) “We are the Romani people”; Interface Collection, Gypsy Research
Centre, University of Hertfordshire Press.
Illich I (1970) “Deschooling Society”; Penguin, London. Disponibil online la:
http://www.preservenet.com/theory/Illich/Deschooling/intro.html and
http://www.ecotopia.com/webpress/deschooling.htm
Liégeois JP. (1998) “School Provision for Ethnic Minorities: The Gypsy Paradigm”;
Interface Collection, Gypsy Research Centre, University of Hertfordshire Press.
McLeod, Friar and Hookey (2003) “Inclusive Schooling”; Scottish Executive, Edinburgh.
Document pe suport CD.
SEED (2003) “Count Us In: Achieving Inclusion in Scottish Schools”; Scottish Executive,
Edinburgh. Disponibil online la: http://www.hmie.gov.uk/documents/publication/cui.html
UNESCO (2004) “Open File Booklet”; UNESCO, Paris. Disponibil online la
http://portal.unesco.org/education/en/ev.php-
URL_ID=32379&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 96
Ghidul tutorelui

Observa]ii referitoare la sarcini

Sarcina 1
Sarcina 1 debuteaz\ printr-un exerci]iu practic în care participan]ii sunt ruga]i s\ reflecteze
asupra unui enun] despre preocuparea pentru curriculum într-o [coal\ incluziv\ [i asupra
politicilor [colare necesare sprijinirii curriculumului incluziv. Apoi, participan]ilor li se prezint\
detalii suplimentare despre acestea [i despre alte domenii.
Activitatea trebuie s\ îi conduc\ pe participan]i spre con[tientizarea faptului c\ un curriculum
incluziv nu este limitat la activit\]i [colare sau la activit\]i de înv\]are din cadrul disciplinelor de
înv\]\mânt, ci el include toate oportunit\]ile de dezvoltare oferite de [coal\ [i comunitate [i
c\ este esen]ial s\ ne asigur\m c\ aceste oportunit\]i sunt disponibile pentru to]i elevii.

Sarcina 2
În cadrul sarcinii 2, participan]ii opereaz\ o analiz\ SWOT pozi]ionându-se în situa]ia p\rintelui
rom, concentrându-se asupra amenin]\rilor [i oportunit\]ilor furnizate de sistemul [colar.
Obiectivul acestei activit\]i este acela de a-i ajuta pe participan]i s\ devolte o în]elegere mai
empatic\ a provoc\rilor pe care le prezint\ incluziunea pentru familiile rome.

Sarcina 3
Sarcina 3 cere participan]ilor s\ reflecteze asupra unor modalit\]i practice de dep\[ire a
anumitor aspecte ale dilemelor cu care se confrunt\ familiile de romi. Participan]ii trebuie s\
ajung\ la concluzia c\ drumul spre progres înseamn\ o cre[tere a particip\rii la toate nivelele
sistemului [colar, cu necesitatea întâlnirii romilor [i a celor de alt\ etnie, undeva, la mijlocul
drumului. Rolul jucat de [coal\ în acest proces trebuie perceput ca fiind principal în
construirea leg\turilor dintre cele dou\ comunit\]i.
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 97
Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Obiective Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu
doar printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul în
care sunt satisf\cute nevoile tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Timp necesar • 60 minute

Resurse • Câte o copie dup\ fi[a de lucru con]inând sarcina 1, capitolul


necesare Un curriculum pentru to]i, pentru fiecare participant (tip\rirea
FL1)
• PowerPoint sau foliile 1-8, Un curriculum pentru to]i –
Resurse.
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i fi[a de lucru cu Sarcina 1, utilizând prezentarea 5
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
• Explica]i activitatea practic\

2. Sarcina practic\
• Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 1. 20
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 98
Ghidul tutorelui

3. Discu]ie
• Înregistra]i pe flipchart sugestii din partea grupurilor [i oferi]i
15
oportunit\]i pentru discu]ie.

4. Concluzii
• Prezenta]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra unui 5
Curriculum pentru to]i, utilizând prezentarea PowerPoint sau
folii pentru retroproiector.Compara]i sugestiile identificate de
grup cu cele din prezentare.
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 99
Ghidul tutorelui

Sarcina 2

Obiective Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu
doar printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul în
care sunt satisf\cute nevoile tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Timp necesar • 60 minute

Resurse • Câte o copie dup\ fi[a de lucru con]inând Sarcina 2, capitolul


necesare Un curriculum pentru to]i, pentru fiecare participant (tip\rirea
FL2)
• PowerPoint sau foliile 9–14, Un curriculum pentru to]i –
Resurse
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Prezenta]i participan]ilor o introducere despre provoc\rile
includerii romilor, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii
20
pentru retroproiector.

2. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i fi[a de lucru cu Sarcina 2, utilizând prezentarea 5
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
• Explica]i activitatea practic\
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 100
Ghidul tutorelui

3. Sarcina practic\
• Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 2.
20

4. Discu]ie
• Înregistra]i pe flipchart sugestiile identificate de grupuri [i
15
oferi]i oportunit\]i pentru discu]ie.

5. Concluzie
• Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile. 5
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 101
Ghidul tutorelui

Sarcina 3

Obiective Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu
doar printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul în
care sunt satisf\cute nevoile tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.

Timp necesar • 45 minute

Resurse • Câte o copie dup\ fi[a de lucru con]inând Sarcina 3, capitolul


necesare Un curriculum pentru to]i, pentru fiecare participant (tip\rirea
FL3)
• PowerPoint sau folia 15, Un curriculum pentru to]i – Resurse
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i fi[a de lucru cu Sarcina 3, utilizând prezentarea 5
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
• Explica]i activitatea practic\

2. Sarcina practic\
• Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 3. 20
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 102
Ghidul tutorelui

3. Discu]ie
• Înregistra]i pe flipchart rezultatele ob]inute de c\tre grupuri [i
15
oferi]i oportunit\]i pentru discu]ie.

4. Concluzii
• Tutorele rezum\ discu]ia de grup [i formuleaz\ concluziile. 5
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 103
Ghidul tutorelui

Planul personal de ac]iune

Obiective Participan]ii vor:


• Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Identifica [i planifica transpunerea `n practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • Fiecare participant prime[te câte o copie a caietului de lucru


necesare Un curriculum pentru to]i - Planul personal de ac]iune.

Sugestie de prezentare

1. Sarcina practic\
• Participan]ii completeaz\, în grupuri de tutoriat, caietul de
lucru Un curriculum pentru to]i - Planul personal de ac]iune. 30
• Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 105

4
Unitatea

Un curriculum
pentru
to]i elevii
Autor: Ivan Mykytyn

Resurse
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 106
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

20
Proiect finan]at
prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE Sarcina 1 – Instruc]iuni


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Lucrând în grupul dvs.:
• Citi]i [i discuta]i enun]ul.
Phare RO 0104.02
• R\spunde]i la întreb\rile care urmeaz\.
Proiect Nr. “Într-o [coal\ incluziv\, curriculumul este în]eles în sens
Europe Aid/113198/D/SV/RO
foarte larg [i cuprinde toate oportunit\]ile pe care [coala
împreun\ cu comunitatea le au de oferit. {coala î[i ia
angajamentul s\ asigure prin acest curriculum promo-
varea dezvolt\rii personale optime pentru fiecare elev în
parte, indiferent de dizabilitate, gen, orientare sexual\,
etnie, mediu cultural sau lingvistic”.
PP/F 1

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Curriculumul cuprinde toate oportunit\]ile pe care
[coala, împreun\ cu comunitatea, le au de oferit
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR nu doar oportunit\]ile academice.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI

Curriculumul ar trebui s\ promoveze dezvoltarea


Phare RO 0104.02
personal\ optim\ pentru fiecare elev în parte,
indiferent de dizabilitate, gen, orientare sexual\,
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO etnie, mediu cultural sau lingvistic.

Toate aceste aspecte definesc termenul de


4

curriculum pentru to]i.


unitatea

PP/F 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 107
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Probleme de curriculum identificate ca având


Proiect finan]at
prin Phare o pozi]ie central\ în dezvoltarea [colilor incluzive
{colile incluzive au a[tept\ri maxime de la to]i elevii, prin:
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR • A[tept\ri ridicate [i angajamentul de a ridica standardele de
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI performan]\ pentru to]i elevii.
• Accent pus pe îmbun\t\]irea unor abilit\]i de baz\, incluzând
abilit\]ile interpersonale, ca modalitate de cre[tere a performan]ei.
Phare RO 0104.02
• Asigurarea faptului c\ profesorii [i elevii con[tientizeaz\ atât
progresul înregistrat în cadrul fiec\rei discipline de înv\]\mânt [i
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
în dezvoltarea lor personal\ [i social\, cât [i etapele urm\toare de
ac]iune.
• Recunoa[terea de c\tre personalul didactic a faptului c\ [coala
singur\ nu determin\ stilul de via]\ al elevilor [i c\ este necesar\
cultivarea influen]ei p\rin]ilor [i a comunit\]ii printr-o serie de
strategii.
• Strategii sus]inute [i eficiente de implicare, pe cât posibil, a
p\rin]ilor în procesul de înv\]are a copiilor lor [i în ob]inerea
performan]ei de c\tre ace[tia.
PP/F 3

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at Probleme de curriculum identificate ca având


prin Phare
o pozi]ie central\ în dezvoltarea [colilor incluzive
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI {colile incluzive demonstreaz\ implicarea în schimbarea
curriculumului în sens general.
Phare RO 0104.02
Pentru dezvoltarea unui mediu incluziv, [colile admit c\
Proiect Nr. toate oportunit\]ile pentru înv\]are pe care [coala le
Europe Aid/113198/D/SV/RO
ofer\ împreun\ cu comunitatea constituie parte
integrant\ a curriculumului.
4
unitatea

PP/F 4

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 108
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Probleme de curriculum identificate ca având
o pozi]ie central\ în dezvoltarea [colilor incluzive
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE {colile incluzive faciliteaz\ accesul tuturor la o
CU FOCALIZARE PE ROMI
înv\]are eficient\, prin:
• Implementarea programelor na]ionale [i locale de
Phare RO 0104.02
consiliere pe teme legate de curriculum.
• Urm\rirea scopurilor, valorilor [i viziunii
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO comunit\]ii [colare.
• Men]inerea [i dezvoltarea mediului fizic.
• Dezvoltarea gamei [i calit\]ii formelor de
comunicare.
• Dezvoltarea calitativ\ [i cantitativ\ a
curriculumului diferen]iat.
• Dezvoltarea atitudinilor adul]ilor [i elevilor.
PP/F 5

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at Probleme de curriculum identificate ca având


prin Phare
o pozi]ie central\ în dezvoltarea [colilor incluzive
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR {colile incluzive asigur\ calitatea [i accesibilitatea sprijinului
DEZAVANTAJATE pentru to]i elevii [i membrii personalului didactic:
CU FOCALIZARE PE ROMI
• O primire cald\ [i posibilit\]i de instalare [i acomodare pentru
noile cadre didactice [i elevi.
Phare RO 0104.02 • Sisteme bine concepute pentru identificarea timpurie a
nevoilor, decizii cu privire la întâmpinarea acestora [i
Proiect Nr.
monitorizarea progresului.
Europe Aid/113198/D/SV/RO • O suit\ de alternative pentru reducerea excluziunii.
• Rela]ii bune [i contacte periodice între [coal\ [i agen]iile din
afara [colii, în interesul elevilor.
• Sisteme bine dezvoltate pentru bun\starea elevilor, având ca
rezultat nivele satisf\c\toare de cuno[tin]e despre nevoile [i
4

aspira]iile fiec\rui elev.


• Solu]ii eficiente pentru a veni în sprijinul accesului elevilor la un
unitatea

curriculum care ]ine cont de limba, cultura lor [i de nevoile lor


personale de înv\]are.
PP/F 6

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 109
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Probleme de curriculum identificate ca având
o pozi]ie central\ în dezvoltarea [colilor incluzive
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR {colile incluzive ajut\ la dezvoltarea vie]ii sociale a [colii [i
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI a comunit\]ilor sale, prin:
• Dezvoltarea unor leg\turi stânse între [coal\ [i comunitate
Phare RO 0104.02
prin implicarea în evenimentele comunit\]ii [i cu grupurile
comunitare.
Proiect Nr.
• Sprijinirea unei game largi de activit\]i extracurriculare,
Europe Aid/113198/D/SV/RO
planificate [i oferite pentru a încuraja dezvoltarea
personal\ [i social\ a elevilor.
• Promovarea stilurilor de via]\ s\n\toase ca principii de
baz\ ale curriculumului.
• Existen]a unor modalit\]i prin care se asigur\ faptul c\ elevii
pot avea acces la activit\]i extracurriculare [i [colare, în
cazurile în care p\rin]ii întâmpin\ dificult\]i financiare sau în
care exist\ bariere datorate unei/ unor dizabilit\]i. PP/F 7

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at Probleme de curriculum identificate ca având


prin Phare
o pozi]ie central\ în dezvoltarea [colilor incluzive
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR {colile incluzive au ca scop cre[terea particip\rii [i diminuarea
DEZAVANTAJATE marginaliz\rii, prin:
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Cazare [i facilit\]i sigure [i de bun\ calitate care sunt u[or
accesibile tuturor.
Phare RO 0104.02 • Nivele înalte de satisfac]ie ale elevilor, p\rin]ilor [i personalului
didactic cu privire la calitatea experien]ei oferite de [coal\.
Proiect Nr.
• Stabilirea unor leg\turi familie-[coal\ care asigur\ informarea [i
Europe Aid/113198/D/SV/RO implicarea permanent\ a p\rin]ilor în procesul de înv\]are a
copiilor lor.
• Accesul tuturor copiilor la un curriculum larg [i echilibrat, cu o suit\
de programe care sunt în concordan]\ cu nevoile tuturor elevilor.
• Frecven]\ foarte bun\ [i punctualitate în cadrul [colii, în general, [i
4

pentru grupurile vulnerabile în special.


• Nivele bune de participare a elevilor în luarea deciziilor referitoare
unitatea

la via]a [colii, incluzând participarea activ\ a elevilor la lec]ii [i la


exprimarea acordului în leg\tur\ cu regulile [colii/clasei.
PP/F 8

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 110
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Incluziunea romilor – o provocare
ACCESUL LA EDUCA}IE
Pentru familiile de romi, [coala este o institu]ie str\in\ [i o parte
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
integrant\ a unui univers care s-a dovedit a fi amenin]\tor de-a
CU FOCALIZARE PE ROMI lungul secolelor.
Ca atare, participarea în sistemul [colar provoac\ familiilor rome o
Phare RO 0104.02 dilem\ centrat\ asupra distinc]iei dintre “educa]ie” [i
“[colarizare”.
Proiect Nr. • Educa]ia: a înv\]a despre lume.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
• {colarizarea: a înv\]a valorile [i credin]ele unei anumite
societ\]i.
În cadrul sistemului [colar termenii de “educa]ie” [i “[colarizare”
tind s\ fie percepu]i ca fiind sinonimi.
Plasarea unui copil într-o [coal\ atrage dup\ sine credin]a c\
acesta nu va fi doar educat, ci [i înv\]at valorile [i credin]ele unei
anumite societ\]i.
PP/F 9

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Incluziunea romilor – o provocare

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
Pentru familiile de romi, educa]ia fundamental\ din
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI familie are o importan]\ deosebit\.
Aceasta reprezint\ calea de transmitere de-a lungul
Phare RO 0104.02
genera]iilor a valorilor, credin]elor [i culturii romilor.
Proiect Nr. Ca atare, pentru familiile de romi, plasarea copilului lor
Europe Aid/113198/D/SV/RO
într-o [coal\ care ]ine prea pu]in cont de valorile romilor
(în special pe durata perioadei cu capacitate formativ\
maxim\ a copilului) amenin]\ nu numai continuitatea
valorilor lor, ci [i abilitatea copilului de a-[i relua locul în
4

comunitate sau de a duce mai departe societatea rom\.


unitatea

PP/F 10

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 111
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Incluziunea romilor – o provocare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR Familiile romilor nu sunt împotriva particip\rii în cadrul
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI sistemul [colar.
Exist\ o cre[tere a num\rului de p\rin]i romi care percep
Phare RO 0104.02
valoarea [colariz\rii copiilor lor, cel pu]in la nivelul
înv\]\mântului primar, ca modalitate de a-i ajuta s\ se
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO adapteze la societatea din jur.
“Singurul mod de ap\rare al ]iganilor împotriva absorbirii
de c\tre cultura dominant\ este frecventarea [colii, f\r\
a fi integra]i de aceasta.”
(Karpati/Massano cita]i de Liégeois 1999)

PP/F 11

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Incluziunea romilor – o provocare

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
Relevan]a [colii reprezint\ o alt\ problem\ de interes pentru romi.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Pân\ acum, nu a existat nici o leg\tur\ pentru romi între succesul
[colar [i succesul economic în special din cauza faptului c\ [colile
nu formeaz\ abilit\]i care s\ prezinte relevan]\ pentru modelele
Phare RO 0104.02
de munc\ ale romilor.
Nu s-a realizat nici o leg\tur\ nici între succesul [colar [i succesul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO social de vreme ce [colarizarea este un concept str\in, succesul
înregistrat aici nu a adus nici o îmbun\t\]ire a statutului copilului în
ochii propriei comunit\]i.
În multe privin]e [colarizarea este perceput\ ca un handicap, de
vreme ce timpul pe care copilul l-a pierdut la [coal\ l-a privat de
4

ob]inerea unor abilit\]i economice [i i-a sl\bit sentimentul de


unitatea

integrare în grup.

PP/F 12

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 112
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at
prin Phare
Incluziunea romilor – o provocare
ACCESUL LA EDUCA}IE Pentru a asigura participarea cu succes a romilor la [coal\,
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE societatea trebuie s\:
• Câ[tige încrederea p\rin]ilor romi;
CU FOCALIZARE PE ROMI

• Realizeze c\ modul în care p\rin]ii romi î[i educ\ copiii nu


Phare RO 0104.02
trebuie judecat prin prisma modalit\]ii în care societatea în
care tr\iesc îi educ\ pe ai s\i;
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO • Realizeze c\ transferarea responsabilit\]ii educa]iei copiilor
c\tre stat nu convine tuturor. Pentru unii, inclusiv pentru
romi, [colarizarea nu este decât o parte ([i câteodat\ nici
m\car atât) din educa]ia copiilor lor.
Dezideratul celor dou\ societ\]i (romi [i neromi) de a se
întâlni la jum\tatea drumului este o necesitate atât pentru
romi, cât [i pentru cei de alt\ etnie. Acest lucru se va realiza
numai prin încredere reciproc\.
PP/F 13

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at Sarcina 2 – Instruc]iuni


prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE Lucrând în grupul dvs.:


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Îndeplini]i aceast\ activitate punându-v\ în situa]ia
unei familii rome.
Phare RO 0104.02 • Dezvolta]i o analiz\ SWOT, eviden]iind punctele
tari, punctele slabe, oportunit\]ile [i amenin]\rile
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
pe care participarea la sistemul [colar le poate
oferi familiei dvs.
• V-a]i convinge familia s\ participe în cadrul
sistemului [colar?
4
unitatea

PP/F 14

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 113
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Un curriculum pentru to]i elevii

Proiect finan]at Sarcina 3 – Instruc]iuni


prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE Lucrând în grupul dvs., proiecta]i strategii de dep\[ire


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE a provoc\rilor eviden]iate mai jos, legate de includerea
CU FOCALIZARE PE ROMI
romilor în sistemul [colar:

Phare RO 0104.02
• {colile nu reprezint\ credin]ele, valorile [i cultura
romilor.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
• În [coli nu se deprind abilit\]i semnificative pentru
via]a romilor.
• Ob]inerea rezultatelor bune la [coal\ nu schimb\
în bine pozi]ia persoanei în comunit\]ile rome.

PP/F 15
4
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 114
Resurse

Un curriculum pentru to]i elevii

Sarcina 1 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grupul dvs.:


• Citi]i [i discuta]i enun]ul de mai jos, apoi r\spunde]i la întreb\rile care urmeaz\.
Într-o [coal\ incluziv\, curriculumul este în]eles în sens foarte larg [i cuprinde
toate oportunit\]ile pe care [coala împreun\ cu comunitatea le au de oferit.
{coala î[i ia angajamentul s\ asigure prin curriculum promovarea dezvolt\rii
personale optime pentru fiecare elev în parte, indiferent de dizabilitate, gen,
orientare sexual\, etnie, mediu cultural sau lingvistic.

Da]i exemple de tipuri de activit\]i pe care le-ar putea dezvolta un


curriculum incluziv.

Ce politici [colare ar fi necesare pentru sprijinirea unui curriculum


pentru to]i?
4
unitatea

FL 1

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 115
Resurse

Un curriculum pentru to]i elevii

Sarcina 2 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grupul dvs.:


• Îndeplini]i aceast\ activitate punându-v\ în situa]ia unei familii rome.
• Dezvolta]i o analiz\ SWOT eviden]iind punctele tari, punctele slabe,
oportunit\]ile [i amenin]\rile pe care participarea la sistemul [colar le
poate oferi familiei dvs.

Puncte tari Puncte slabe

Oportunit\]i Amenin]\ri

V-a]i convinge familia s\ participe în cadrul sistemului [colar?


4
unitatea

FL 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Un curriculum pentru to]i elevii 116
Resurse

Un curriculum pentru to]i elevii

Sarcina 3 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grupul dvs., proiecta]i strategii de dep\[ire a provoc\rilor


eviden]iate mai jos, legate de includerea romilor în sistemul [colar.

{colile nu reprezint\ credin]ele, valorile [i cultura romilor.

În [coli nu se deprind abilit\]i relevante pentru via]a romilor.

Ob]inerea rezultatelor bune la [coal\ nu schimb\ în bine pozi]ia


persoanei în comunit\]ile rome.
4
unitatea

FL 3

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 117

5
Unitatea

Transferul
de poten]ial
Autor: Ivan Mykytyn

Ghidul tutorelui
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 118
Ghidul tutorelui

Introducere

Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor conceptul de transfer de poten]ial, care reprezint\


unul dintre aspectele dezvolt\rii unei [coli incluzive. Unitatea cuprinde trei activit\]i:

Activitate Obiective

Sarcina 1 Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ nu se define[te
Sarcina 2 doar printr-un decor sau o anumit\ abordare, ci [i prin
scopurile [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul în
care r\spunde cerin]elor tuturor persoanelor din
comunitatea [colar\.
Planul personal Participan]ii vor:
de ac]iune
• Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Identifica [i planifica transpunerea în practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 119
Ghidul tutorelui

Lectur\

Incluziunea se refer\ la participare [i la cre[terea poten]ialului. Se mai refer\ [i la utilizarea


resurselor [i expertizei din echipa [colii [i a furnizorilor de alte servicii. Elementul central al
acestei cerin]e este lucrul în echip\.
Rapoartele na]ionale din toate ]\rile subliniaz\ necesitatea de a lucra în colaborare în cadrul
unei echipe, fapt ce ajut\ la ameliorarea serviciilor educa]ionale. Totu[i, chiar dac\ exist\ un
acord unanim în privin]a acestei necesit\]i, s-a demonstrat în repetate rânduri c\ transpu-
nerea teoriei în practic\ este greu de realizat. Se poate afirma f\r\ mari îndoieli c\ se vorbe[te
mult despre beneficiile lucrului în echip\, dar exist\ pu]ine echipe care func]ioneaz\ eficient.
Unul dintre modulele urm\toare, din aceast\ serie, va analiza mai îndeaproape munca [i
colaborarea în echip\. În aceast\ unitate ne vom întoarce la teoria lui Goleman despre
conducere [i modalit\]ile în care poate fi aplicat\ pentru a conferi mai mult\ putere grupurilor
sau persoanelor din grup; astfel, se dezvolt\ lucrul în echip\, aspect esen]ial în dezvoltarea
[colii incluzive.

Teoria lui Goleman despre echipe


Goleman (2003) sus]ine c\, de[i exist\ dovezi clare, care atest\ superioritatea muncii în
echip\ fa]\ de cea individual\, s-a mai observat c\ munca în echip\ este mai eficient\ decât
cea individual\ doar atunci când membrii grupului demonstreaz\ calit\]ile specifice
inteligen]ei emo]ionale; c\ f\r\ inteligen]a emo]ional\, orice grup este lipsit de armonie [i de
capacitatea de a coopera eficient [i, în consecin]\, deciziile se iau mai greu [i î[i pierd din
calitate. În multe cazuri, sus]ine Goleman, echipele se blocheaz\ în rutin\ [i cad în capcana
unor norme de func]ionare pe care, de cele mai multe ori, nu le con[tientizeaz\.
Conform lui Goleman, echipele, ca [i persoanele, au propria inteligen]\ emo]ional\
reprezentat\ de suma inteligen]elor emo]ionale ale membrilor echipei [i de competen]a
colectiv\ a grupului. To]i membrii grupului contribuie la nivelul general al inteligen]ei
emo]ionale; totu[i, liderul echipei are cea mai mare influen]\ [i poate influen]a grupul prin
natura „contagioas\” a emo]iilor. Goleman este de p\rere c\ liderii cu inteligen]\ emo]ional\
pot da „tonul” echipei [i pot ajuta la construirea realit\]ii emo]ionale a grupului; adic\, pot
ajuta echipa s\ dep\[easc\ starea restrictiv\ a normelor urmate f\r\ a fi con[tientizate [i s\
descopere o stare a con[tiin]ei de sine [i auto-îndrum\rii.
Goleman crede c\ abilit\]ile necesare unei echipe inteligente emo]ional sunt identice cu cele
necesare unei persoane cu inteligen]\ emo]ional\ dezvoltat\: con[tiin]\ de sine, autocontrol,
con[tiin]\ social\ [i capacitate de gestionare a rela]iilor. Îns\, competen]ele specifice
inteligen]ei emo]ionale sunt asociate atât cu persoanele, cât [i cu grupul ca întreg. Ca [i în
cazul persoanelor, fiecare competen]\ a echipei se construie[te pe baza competen]elor
membrilor s\i prin exersare. „Astfel, când membrii echipei încep s\ devin\ con[tien]i de
st\rile [i nevoile grupului, urm\rindu-le cu aten]ie, ei tind s\ rela]ioneze prin empatie. Prin
5

comportamentul empatic dintre membri, echipa creeaz\ [i consolideaz\ norme pozitive [i


unitatea

gestioneaz\ cu mai mult\ eficien]\ rela]iile sale cu lumea din exterior. La nivelul echipei,
con[tiin]a social\ - în special empatia reprezint\ fundamentul care ajut\ echipa s\
construiasc\ [i s\ men]in\ rela]ii eficiente cu restul organiza]iei”. (Goleman 2003)

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 120
Ghidul tutorelui

Prin urmare, etosul [colii se dezvolt\ o dat\ cu dezvoltarea competen]elor fiec\rui membru al
grupului; punctul de plecare al acestei dezvolt\ri este impulsul dat grupului de c\tre liderul
echipei.
Liderul echipei nu trebuie s\ fie, în mod obligatoriu, „persoana responsabil\”/ liderul formal
(de exemplu: directorul [colii). Goleman observ\ c\ în orice moment, liderul de echip\ este
persoana care contribuie la dezvoltarea grupului. Un lider de echip\ care este [i lider formal va
recunoa[te [i încuraja aceast\ dezvoltare. O astfel de conducere nu este echivalent\ cu ideea
de „a avea obliga]ia s\/a fi responsabil de ”, ci mai degrab\ presupune capacitatea de a aduce
o schimbare semnificativ\ în cadrul organiza]iei, aceea de a realiza transferul de poten]ial.
Un bun lider de echip\, cu rol de lider formal, va recunoa[te c\ oferind celorlal]i puterea de a
„îndruma” echipa, mai degrab\ î[i consolideaz\ rolul de conducere decât s\-l sl\beasc\.

Ce înseamn\ transferul de poten]ial?


Weber (1962) define[te puterea ca „oportunitatea din cadrul unei rela]ii sociale care ne
permite s\ ne exercit\m voin]a în ciuda rezisten]ei de care am putea avea parte [i
indiferent de conjunctura care a creat aceast\ oportunitate.”
No]iunea de putere este deseori confundat\ cu cea de control sau de putere asupra
cuiva. Totu[i, puterea este în general perceput\ drept abilitatea de a nu ]ine cont de
constrângeri, mai degrab\ decât de a le impune.
No]iunea clasic\ de „transfer de putere” este u[or criticat\ cu argumentul c\, dac\
cineva î]i ofer\ putere, poate la fel de bine s\ te priveze de putere mai târziu. Conform
acestei p\reri, a fi înzestrat cu putere înseamn\ iluzia de a avea putere.
Mai recent totu[i, „transferul de putere” a dobândit în]elesul de „transfer de poten]ial”,
adic\ de capacitatea real\ sau poten]ial\ de a schimba ceva major, de obicei în vie]ile
oamenilor, prin intermediul propriilor ac]iuni sau ac]iunilor altora.

Ce determin\ eficien]a unei echipe?


Druskat [i Wolff (2001) identific\ trei condi]ii esen]iale ale eficien]ei unui grup:
• Încrederea dintre membri
• Sentimentul identit\]ii de grup: adic\ sentimentul apartenen]ei membrilor la un grup
unic [i func]ional.
• Sentimentul eficacit\]ii grupului: adic\ convingerea comun\ c\ echipa poate
func]iona bine [i c\ membrii grupului sunt mai eficien]i când lucreaz\ împreun\, decât
atunci când lucreaz\ singuri.
Ca [i Goleman, Druskat [i Wolff sus]in c\, pentru a fi eficient\, echipa trebuie s\ creeze
norme tipice unei inteligen]e emo]ionale; atitudini [i comportamente care devin în cele din
urm\ obi[nuin]e manifestate printr-o încredere mai mare, o identitate de grup bine format\ [i
eficacitatea grupului.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 121
Ghidul tutorelui

Echipa eficient\ din perspectiva incluziunii romilor


Utilizând cadrul lui Druskat [i Wolff pentru echipele eficiente, acum putem transpune ideile
prezentate în acest modul în contextul echipei necesare pentru includerea romilor.
• Încrederea dintre membri: conform celor men]ionate în unitatea 4, incluziunea în cazul
romilor necesit\ un anumit grad de încredere reciproc\ [i de sine; atât romii, cât [i ne-
romii trebuie s\ înve]e s\ lucreze eficient într-o echip\.
• Sentimentul identit\]ii de grup: atât romii, cât [i ne-romii sunt mândri de comunitatea lor.
• Sentimentul eficacit\]ii grupului: romii [i ne-romii deopotriv\ au convingerea comun\
c\ sunt membrii unei comunit\]i eficiente [i c\ pot realiza mai multe lucrând în grup,
decât separat sau individual.
Conform teoriei lui Goleman, toate aceste obiective se vor atinge cel mai u[or dac\ se
dezvolt\ competen]ele emo]ionale, în special empatia, în ambele comunit\]i. Din punctul de
vedere al [colilor, acest lucru include dezvoltarea:
o Etosului incluziv, care reflect\ nevoile, convingerile [i dorin]ele membrilor comunit\]ii [i
le r\spunde în mod adecvat.
o Stilurilor de conducere incluzive la toate nivelurile comunit\]ii, incluzând p\rin]ii,
profesorii [i elevii, fapt care încurajeaz\ [i sprijin\ cooperarea [i colaborarea eficient\ în
interiorul comunit\]ii.
o Unui curriculum incluziv care recunoa[te rolul familiei [i comunit\]ii în educa]ia copiilor
[i care include toate oportunit\]ile oferite de [coal\ [i comunitate.
Într-un astfel de cadru, fiecare persoan\ devine mai puternic\ prin sentimentul apartenen]ei la
un grup care include persoane cu abilit\]i fizice, de gen, orientare sexual\, religie, etnie, fond
cultural [i lingvistic diferite, dar în acela[i timp împ\rt\[e[te sentimentul eficacit\]ii grupului [i
con[tiin]a de sine. Apartenen]a la un astfel de grup este o experien]\ util\ [i stimulant\, ce
contribuie la cre[terea poten]ialului fiec\rei persoane.

Bibliografie
Vanessa Urch Druskat V.U. and Steven B. Wolff S.B. (2001) “Building the Emotional
Intelligence of Groups”; Harvard Business Review, March 2001
Goleman D. Boyatzis R. and McKee A. (2003) “The New Leaders: Transforming the Art of
Leadership into the Science of Results”; Time Warner Paperbacks, London.
Goleman D. (1998) “What Makes a Leader?”; Harvard Business Review, Nov-Dec 1998.
Liégeois JP. (1998) “School Provision for Ethnic Minorities: The Gypsy Paradigm”;
Interface Collection, Gypsy Research Centre, University of Hertfordshire Press.
Weber M (1962) “Basic Concepts in Sociology”; Greenwood Publishing Group, Oxford
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 122
Ghidul tutorelui

Observa]ii referitoare la sarcini

Sarcina 1
Sarcina 1 cere participan]ilor s\ analizeze conceptul de „echip\ eficient\” sub aspectul stilului
(stilurilor) de conducere necesar(e) unei astfel de echipe; mai exact, vor analiza echipele
considerându-le entit\]i în sine care au un stil de conducere propriu; acest stil de conducere
propriu înseamn\ mai mult decât o sum\ de competen]e în interiorul echipei.
Criteriile echipei eficiente sunt preluate de la Druskat [i Wolff.
În grupuri, participan]ii completeaz\ un tabel ce con]ine criteriile lui Druskat [i Wolff, al\turi de
stilurile de conducere ale lui Goleman. Participan]ii vor nota punctele tari sau slabe ale fiec\rui
stil de conducere utilizat pentru implementarea unui criteriu diferit.
Participan]ii pot consulta materialul privind stilurile de conducere ale lui Goleman, descrise în
unitatea 3. În cazul în care este nevoie de copii sau prezent\ri suplimentare în cursul realiz\rii
sarcinii, câteva no]iuni de baz\ au fost reproduse în foliile pentru retroproiector (RP) 9-10.
În activitatea destinat\ discu]iilor, tutorele va îndrepta grupul înspre concluzia c\ nici un stil de
conducere nu este ideal, c\ o echip\ bun\ are abilitatea de a-[i adapta cu u[urin]\ stilurile
conform nevoilor momentului. Participan]ii vor realiza c\ diferitele stiluri de conducere sunt în
strâns\ leg\tur\ cu competen]ele emo]ionale individuale [i cu cele ale grupului ca întreg.

Sarcina 2
Sarcina 2 este precedat\ de o scurt\ prezentare despre transferul de poten]ial. Prezentarea
are ca scop clarificarea conceptului [i plasarea lui în cadrul de gândire al participan]ilor pentru
urm\toarea etap\ a sarcinii.
Sarcina 2 cere participan]ilor s\ analizeze modalit\]ile prin care [coala incluziv\ ar putea
construi echipe eficiente capabile s\ fac\ fa]\ provoc\rii de includere a romilor.
Participan]ii primesc un tabel adaptat dup\ cadrul lui Druskat [i Wolff pentru echipa eficient\.
Cadrul a fost adaptat pentru incluziunea romilor.
Participan]ii vor fi informa]i c\ vor utiliza cuno[tin]ele tuturor temelor din acest modul (etos,
conducere [i curriculum pentru to]i copiii) pentru a formula sugestiile.
Dup\ finalizarea sarcinii, tutorele va aduna sugestiile grupurilor [i va oferi ocazia unei discu]ii
înainte de prezentarea concluziilor. În timpul discu]iei, tutorele va îndruma participan]ii c\tre
concluzia corect\, în cazul în care ei nu au formulat-o.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 123
Ghidul tutorelui

Sarcina 1

Obiective Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu doar
printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul `n
care r\spunde nevoilor tuturor persoanelor din comunitatea
[colar\.

Timp necesar • 60 minute

Resurse • O copie dup\ fi[a de lucru con]inând Sarcina 1, capitolul


necesare Transferul de poten]ial, pentru fiecare participant (tip\rirea
FL1).
• PowerPoint sau foliile 1–7, Transferul de poten]ial – Resurse.
• Flipchart
• Este posibil ca participan]ii s\ doreasc\ s\ citeasc\ descrierea
stilurilor de înv\]are ale lui Goleman din unitatea 3. Acestea
au fost reproduse în foliile RP 8-13, în cazul în care dori]i s\
le afi[a]i sau s\ furniza]i copii suplimentare pe parcursul
îndeplinirii sarcinii.

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Expune]i participan]ilor o prezentare general\ despre echipe
[i stiluri de conducere utilizând prezentarea PowerPoint sau 20
retroproiectorul.

2. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri mici de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i fi[a de lucru cu Sarcina 1, utilizând prezentarea 5
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
5

• Explica]i activitatea practic\.


unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 124
Ghidul tutorelui

3. Sarcina practic\
• Grupurile completeaz\ fi[a de lucru pentru Sarcina 1.
15

4. Discu]ie
• Nota]i rezultatele grupurilor pe flipchart [i crea]i ocazii pentru
15
discu]ie.

4. Concluzii
• Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor grupului [i
5
formuleaz\ concluzii.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 125
Ghidul tutorelui

Sarcina 2

Obiective Participan]ii vor:


• Con[tientiza faptul c\ o [coal\ incluziv\ se define[te nu doar
printr-un decor sau printr-o anumit\ abordare, ci [i prin
obiectivele [i valorile sale, climatul [i etosul s\u [i gradul `n
care r\spunde nevoilor tuturor persoanelor din comunitatea
[colar\.

Timp necesar • 60 minute

Resurse • O copie dup\ fi[a de lucru con]inând Sarcina 2, capitolul


necesare Transferul de poten]ial, pentru fiecare participant (tip\rirea
FL2).
• PowerPoint sau foliile 14–16, 17–19, Transferul de poten]ial
– Resurse.
• Flipchart

Sugestie de prezentare

1. Prezentare
• Expune]i participan]ilor o scurt\ prezentare despre transferul
de poten]ial utilizând PowerPoint 2 sau foliile pentru
20
retroproiector (RP) 11 [i 12.

2. Organizarea sarcinii practice


• Organiza]i participan]ii în grupuri mici de 3 sau 4 persoane.
• Ar\ta]i-le fi[a de lucru pentru Sarcina 2, folosind prezentarea 5
PowerPoint sau retroproiectorul.
• Explica]i în ce const\ activitatea practic\.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 126
Ghidul tutorelui

3. Sarcina practic\
• Grupurile de participan]i completeaz\ fi[a de lucru pentru
20
Sarcina 2.

4. Discu]ie
• Nota]i pe flipchart sugestiile formulate de grupurile de
participan]i. 15
• Expune]i participan]ilor o prezentare pe tema incluziunea
romilor o provocare, utilizând PowerPoint 3 sau foliile RP 15

5. Concluzie
• Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ 5
concluzii.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 127
Ghidul tutorelui

Planul personal de ac]iune

Obiective Participan]ii vor:


• Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
• Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
• Identifica [i planifica transpunerea `n practic\, la locul de
munc\, a celor `nv\]ate.

Timp necesar • 30 minute

Resurse • Fiecare participant va primi o copie dup\ caietul de lucru


necesare „Plan de ac]iune pentru Transferul de poten]ial”.

Sugestie de prezentare

1. Sarcina practic\
• Participan]ii, împ\r]i]i pe grupuri de tutoriat, completeaz\
caietul „Plan personal de ac]iune al unit\]ii Transferul de 30
poten]ial”.
• Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 129

5
Unitatea

Transferul
de poten]ial
Autor: Ivan Mykytyn

Resurse
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 130
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Incluziunea se refer\ la participare [i la cre[terea
CU FOCALIZARE PE ROMI
poten]ialului.
Phare RO 0104.02

Se mai refer\ [i la utilizarea resurselor [i expertizei


Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
din echipa [colii [i a furnizorilor de alte servicii.

Elementul central al acestei cerin]e este lucrul în


echip\.

PP/F 1

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Teoria lui Goleman despre echipe
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI • Lucrul în echip\ este mai eficient decât cel individual
doar atunci când membrii grupului demonstreaz\
Phare RO 0104.02
calit\]ile specifice inteligen]ei emo]ionale.
• F\r\ inteligen]a emo]ional\, orice grup duce lipsa
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
armoniei [i a capacit\]ii de a coopera eficient.
• În multe cazuri, echipele se blocheaz\ în rutin\ [i cad
în capcana unor norme de func]ionare, pe care, de
cele mai multe ori, nu le con[tientizeaz\.
5
unitatea

PP/F 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 131
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare Teoria lui Goleman despre echipe
ACCESUL LA EDUCA}IE • Echipele, ca [i persoanele, au propria inteligen]\
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE emo]ional\.
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Aceasta este reprezentat\ de suma inteligen]elor
Phare RO 0104.02
emo]ionale ale membrilor echipei [i de competen]a
colectiv\ a grupului.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
• Liderul echipei are cea mai mare influen]\ [i poate
influen]a grupul prin natura „contagioas\” a emo]iilor.
• Liderii inteligen]i emo]ional pot da „tonul” echipei [i
pot ajuta la construirea realit\]ii emo]ionale a grupului;
adic\, pot ajuta echipa s\ dep\[easc\ starea restrictiv\
a normelor urmate f\r\ a fi con[tientizate [i s\ desco-
pere o stare a con[tiin]ei de sine [i auto-îndrum\rii.
PP/F 3

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Teoria lui Goleman despre echipe
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Abilit\]ile necesare unei echipe inteligente emo]ional
sunt identice cu cele necesare unei persoane cu
Phare RO 0104.02
inteligen]\ emo]ional\ dezvoltat\:
• con[tiin]\ de sine
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO • autocontrol
• con[tiin]\ social\
• capacitate de gestionare a rela]iilor
Îns\, competen]ele specifice inteligen]ei emo]ionale
5

sunt asociate atât cu persoanele cât [i cu grupul ca


unitatea

întreg.
PP/F 4

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 132
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare

Teoria lui Goleman despre echipe


ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE • Competen]ele se dezvolt\ prin exersare.
CU FOCALIZARE PE ROMI
• Când membrii echipei încep s\ devin\ con[tien]i de
st\rile [i nevoile grupului, urm\rindu-le cu aten]ie, ei
Phare RO 0104.02
tind s\ devin\ empatici.
Proiect Nr. • Prin comportamentul empatic dintre membri, echipa
Europe Aid/113198/D/SV/RO
creeaz\ [i consolideaz\ norme pozitive [i gestioneaz\
cu mai mult\ eficien]\ rela]iile sale cu lumea din
exterior.
• Con[tiin]a social\ – în special empatia – reprezint\
fundamentul care ajut\ echipa s\ construiasc\ [i s\
men]in\ rela]ii eficiente cu restul organiza]iei.
PP/F 5

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Ce determin\ eficien]a unei echipe?
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Druskat [i Wolff identific\ trei condi]ii esen]iale pentru
eficien]a unui grup:
Phare RO 0104.02 • Încrederea dintre membri
• Sentimentul identit\]ii de grup: adic\ sentimentul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO apartenen]ei membrilor la un grup unic [i func]ional.
• Sentimentul eficacit\]ii grupului: adic\ con-
vingerea comun\ c\ echipa poate func]iona bine [i
c\ membrii grupului sunt mai eficien]i când lucreaz\
5

împreun\, decât separat sau individual.


unitatea

PP/F 6

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 133
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
Sarcina 1 – Instruc]iuni
prin Phare
În cadrul acestei activit\]i, ve]i potrivi stilurile de conducere ale lui
ACCESUL LA EDUCA}IE Goleman cu criteriile lui Druskat [i Wolff pentru o echip\ eficient\.
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Lucrând în grupul dvs., utiliza]i tabelul de mai jos pentru a v\ ajuta
CU FOCALIZARE PE ROMI
la identificarea celei mai eficiente echipe conform cadrului lui
Druskat [i Wolff.
Phare RO 0104.02 Nota]i punctele tari [i slabe ale fiec\rui stil de conducere în
momentul aplic\rii unuia dintre criteriile lui Druskat [i Wolff.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO Druskat Încrederea Sentimentul Sentimentul
Goleman dintre identit\]ii eficacit\]ii
membri de grup grupului

Vizionar
Mentor
Partener
Democratic
Ambi]ios
Autocrat
PP/F 7

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE 1. Vizionarul


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Modus operandi: mobilizeaz\ membrii grupului în vederea
CU FOCALIZARE PE ROMI
form\rii unei viziuni asupra viitorului.
Fraz\ reprezentativ\: „Veni]i cu mine”
Phare RO 0104.02
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante:
încredere în sine, empatie, agent al schimb\rii.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO Când este cel mai eficient: când schimb\rile impun o nou\
concep]ie sau o direc]ie clar\.
Efect asupra membrilor echipei: mobilizeaz\ membrii
echipei pentru atingerea unor obiective comune.
Impact asupra climatului organiza]ional: foarte pozitiv.
5

Când este potrivit: când schimb\rile impun o nou\ concep]ie


unitatea

sau o direc]ie clar\.


PP/F 8

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 134
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


prin Phare

2. Mentorul
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR Modus operandi: dezvolt\ membrii echipei pentru viitor.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Fraz\ reprezentativ\: „Încerca]i asta”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante:
Phare RO 0104.02 dezvolt\ empatia celorlal]i, le dezvolt\ con[tiin]a de sine.
Când este cel mai eficient: când dorim s\-i ajut\m pe membrii
Proiect Nr. echipei s\-[i îmbun\t\]easc\ performan]ele sau s\ î[i dezvolte
Europe Aid/113198/D/SV/RO
punctele tari.
Efect asupra membrilor echipei: stabile[te o leg\tur\ între
dorin]ele membrilor [i obiectivele organiza]iei.
Impact asupra climatului organiza]ional: foarte pozitiv.
Când este potrivit: când angajatul are nevoie de ajutor pentru
a-[i îmbun\t\]i performan]ele dezvoltându-[i capacit\]ile pe
termen lung.
PP/F 9

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


prin Phare
3. Partenerul
ACCESUL LA EDUCA}IE Modus operandi: creeaz\ armonie [i stabile[te leg\turi
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE emo]ionale între membrii echipei
CU FOCALIZARE PE ROMI
Fraz\ reprezentativ\: „Oamenii sunt cei mai importan]i”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante:
Phare RO 0104.02 empatie, dezvoltarea rela]iilor, comunicare
Când este cel mai eficient: când se dore[te rezolvarea
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
disfunc]ionalit\]ilor din echip\ sau, în situa]ii de stres,
motivarea angaja]ilor
Efect asupra membrilor echipei: creeaz\ armonie stabilind
rela]ii între membrii echipei.
Impact asupra climatului organiza]ional: pozitiv.
5

Când este potrivit: când se dore[te rezolvarea disfunc]iona-


unitatea

lit\]ilor echipei, în perioade de stres - motivarea membrilor


echipei sau consolidarea rela]iilor din interiorul acesteia.
PP/F 10

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 135
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE 4. Democratul


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Modus operandi: ajunge la un consens prin participare
CU FOCALIZARE PE ROMI
Fraz\ reprezentativ\: „Ce crede]i?”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante: cola-
Phare RO 0104.02
borare, conducere eficient\ a echipei, comunicare
Proiect Nr.
Când este cel mai eficient: când se caut\ un consens sau
Europe Aid/113198/D/SV/RO contribu]ii valoroase din partea angaja]ilor.
Efect asupra membrilor echipei: pune în valoare contribu]iile
angaja]ilor care, participând activ, lucreaz\ cu mai mult\ d\ruire.
Impact asupra climatului organiza]ional: pozitiv.
Când este potrivit: când se caut\ un consens sau contribu]ii
valoroase din partea angaja]ilor.

PP/F 11

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


prin Phare

ACCESUL LA EDUCA}IE 5. Ambi]iosul


AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Modus operandi: stabile[te standarde de performan]\ înalte.
CU FOCALIZARE PE ROMI
Fraz\ reprezentativ\: „Face]i ce fac eu, acum”.
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante:
Phare RO 0104.02
con[tiinciozitate, energie orientat\ spre realiz\ri, ini]iativ\.
Când este cel mai eficient: când se dore[te ob]inerea rapid\ a
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO unor rezultate de la o echip\ puternic motivat\ [i competent\.
Efect asupra membrilor echipei: atingerea obiectivelor
privit\ ca o provocare [i un element stimulativ.
Impact asupra climatului organiza]ional: deseori, acest stil
nefiind bine utilizat, are impact negativ.
5

Când este potrivit: când se dore[te ob]inerea rapid\ a unor


unitatea

rezultate de la o echip\ puternic motivat\ [i competent\.


PP/F 12

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 136
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at Cele [ase stiluri de conducere ale lui Goleman


prin Phare

6. Autocratul
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
Modus operandi: cere executare imediat\
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Fraz\ reprezentativ\: „Face]i ce v\ spun eu”
Elemente de inteligen]\ emo]ional\ predominante:
orientare spre realiz\ri, ini]iativ\ [i autocontrol
Phare RO 0104.02
Când este cel mai eficient: în situa]ii criz\, pentru a da un
impuls puternic în momente de schimbare major\ sau în cazul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
angaja]ilor-problem\
Efect asupra membrilor echipei: în situa]ii de urgen]\, reduce
teama prin comunicarea unor instruc]iuni clare.
Impact asupra climatului organiza]ional: fiind utilizat în mod
necorespunz\tor, are deseori efecte negative puternice.
Când este potrivit: într-o criz\, pentru a da un impuls puternic în
momente de schimbare major\ sau în cazul angaja]ilor-problem\.
Adaptare dup\ Goleman (1998 [i 2003)
PP/F 13

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Weber define[te puterea ca „oportunitatea din cadrul
unei rela]ii sociale care ne permite s\ ne exercit\m
ACCESUL LA EDUCA}IE
voin]a în ciuda rezisten]ei de care am putea avea parte [i
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE indiferent de conjunctura care a creat aceast\ oportunitate.”
CU FOCALIZARE PE ROMI
No]iunea de putere este deseori confundat\ cu cea de
control sau de putere asupra cuiva.
Phare RO 0104.02
No]iunea clasic\ de „transfer de putere” este u[or
Proiect Nr.
criticat\ cu argumentul c\, dac\ cineva î]i ofer\ putere,
Europe Aid/113198/D/SV/RO
poate la fel de bine s\ te priveze de putere mai târziu.
Mai recent, „transferul de putere” a dobândit în]elesul
de „transfer de poten]ial”, adic\ de capacitate sau
poten]ial real de a schimba ceva major, de obicei în
5

vie]ile oamenilor, prin intermediul propriilor ac]iuni sau al


unitatea

ac]iunilor altora.
PP/F 14

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 137
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare Etosul grupului se dezvolt\ odat\ cu dezvoltarea
competen]elor fiec\rui membru al grupului.
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Punctul de plecare al acestei dezvolt\ri este impulsul dat
CU FOCALIZARE PE ROMI grupului de c\tre liderul echipei.
Liderul de echip\ nu trebuie s\ fie în mod obligatoriu
Phare RO 0104.02
liderul formal/„persoana responsabil\”.
Proiect Nr.
În orice moment, liderul de echip\ este persoana care
Europe Aid/113198/D/SV/RO
contribuie la dezvoltarea grupului.
O astfel de conducere nu este echivalent\ cu ideea de
„a avea obliga]ia s\/ a fi responsabil de”, ci mai degrab\
presupune capacitatea de a aduce o schimbare
semnificativ\ în cadrul organiza]iei aceea de a realiza
transferul de poten]ial.
PP/F 15

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Sarcina 2 – Instruc]iuni
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Lucrând în grupul dvs., formula]i sugestii despre
CU FOCALIZARE PE ROMI
modalit\]ile prin care [coala incluziv\ ar putea construi
echipe eficiente capabile s\ fac\ fa]\ provoc\rii de
Phare RO 0104.02 includere a romilor.

Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
Folosi]i-v\ de ceea ce a]i înv\]at despre etos, un
curriculum pentru to]i elevii [i despre echipele
eficiente pentru a formula sugestiile.
5
unitatea

PP/F 16

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 138
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Echipa eficient\ din perspectiva
ACCESUL LA EDUCA}IE
incluziunii romilor
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
O echip\ eficient\ ar avea urm\toarele caracteristici:
• Încrederea dintre membri: conform celor men]io-nate în
Phare RO 0104.02
unitatea 4, incluziunea în cazul romilor necesit\ un anumit grad
de încredere reciproc\ [i în sine; atât romii, cât [i ne-romii
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
trebuie s\ înve]e s\ lucreze eficient într-o echip\.
• Sentimentul identit\]ii de grup: atât romii, cât [i ne-romii
sunt mândri de comunitatea lor.
• Sentimentul eficacit\]ii grupului: romii [i ne-romii
deopotriv\ au convingerea comun\ c\ sunt membrii unei
comunit\]i eficiente [i c\ pot realiza mai multe lucrând în grup,
decât separat sau individual.

PP/F 17

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
Echipa eficient\ din perspectiva
prin Phare
incluziunii romilor
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR Toate aceste obiective se vor atinge cel mai u[or dac\ se dezvolt\
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI competen]ele emo]ionale, în special empatia, în ambele comunit\]i.
Din punctul de vedere al [colilor, acest lucru include dezvoltarea:
Phare RO 0104.02 o Etosului incluziv, care reflect\ nevoile, convingerile [i
dorin]ele membrilor comunit\]ii [i le r\spunde în mod
Proiect Nr.
adecvat.
Europe Aid/113198/D/SV/RO
o Stilurilor de conducere incluzive la toate nivelurile
comunit\]ii, incluzând p\rin]ii, profesorii [i elevii, fapt care
încurajeaz\ [i sprijin\ cooperarea [i colaborarea eficient\ în
interiorul comunit\]ii.
5

o Un curriculum incluziv care recunoa[te rolul familiei [i


comunit\]ii în educa]ia copiilor [i care include toate oportuni-
unitatea

t\]ile oferite de [coal\ [i comunitate.


PP/F 18

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 139
Resurse

UNIUNEA EUROPEAN| Transferul de poten]ial

Proiect finan]at
prin Phare
Echipa eficient\ din perspectiva
ACCESUL LA EDUCA}IE
incluziunii romilor
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Într-un astfel de cadru, fiecare persoan\ devine mai puternic\ prin
sentimentul apartenen]ei la un grup care include persoane cu
Phare RO 0104.02 abilit\]i fizice diferite, de gen, orientare sexual\, religie, etnie, fond
cultural [i lingvistic diferite, dar în acela[i timp împ\rt\[e[te
Proiect Nr. sentimentul eficacit\]ii grupului [i con[tiin]a de sine. Apartenen]a
Europe Aid/113198/D/SV/RO
la un astfel de grup este o experien]\ util\ [i stimulant\ ce
contribuie la cre[terea poten]ialului fiec\rei persoane.

PP/F 19
5
unitatea

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 140
Resurse

Transferul de poten]ial

Sarcina 1 – Fi[\ de lucru

În cadrul acestei activit\]i, ve]i potrivi stilurile de conducere ale lui Goleman
cu criteriile lui Druskat [i Wolff pentru o echip\ eficient\.
Lucrând în grupul dvs., utiliza]i tabelul de mai jos pentru a v\ ajuta la
identificarea celei mai eficiente echipe conform cadrului lui Druskat [i Wolff.
Nota]i punctele tari [i slabe ale fiec\rui stil de conducere în momentul
aplic\rii unuia dintre criteriile lui Druskat [i Wolff.

Druskat Încrederea Sentimentul Sentimentul


Goleman dintre identit\]ii eficacit\]ii
membri de grup grupului

Vizionar

Mentor

Partener

Democratic

Ambi]ios

Autocrat
5
unitatea

FL 1

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Transferul de poten]ial 141
Resurse

Transferul de poten]ial

Sarcina 2 – Fi[\ de lucru

Lucrând în grupul dvs., formula]i sugestii despre modalit\]ile prin care [coala
incluziv\ ar putea construi echipe eficiente capabile s\ fac\ fa]\ provoc\rii de
includere a romilor.
Folosi]i-v\ de ceea ce a]i înv\]at despre etos, un curriculum pentru to]i elevii
[i despre echipele eficiente pentru a formula sugestiile.

Încrederea dintre membrii romi [i ne-romi ai comunit\]ii.

Dezvoltarea sentimentului identit\]ii de grup atât la membrii romi,


cât [i la cei ne-romi ai comunit\]ii.

Dezvoltarea sentimentului comun c\ întreaga comunitate func]io-


neaz\ în mod eficient atât pentru romi, cât [i pentru ne-romi [i c\
ob]in realiz\ri mai mari dac\ lucreaz\ ca grup unitar decât dac\ ar
lucra individual.
5
unitatea

FL 2

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ 143

Lectur\

Autor: Ivan Mykytyn

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
1

Educa]ia incluziv\ –
o tem\ deschis\

Material destinat managerilor


[i administratorilor din educa]ie

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
2

Aceast\ bro[ur\ este extras\ din documentul UNESCO


„Educa]ia incluziv\ o tem\ deschis\,
Un ghid exhaustiv în vederea dezvolt\rii în acest domeniu”.

UNESCO dore[te s\ mul]umeasc\


Dr. Phyllis Magrab pentru textul acestei bro[uri
[i dnei Karen Dust pentru munca editorial\.

UNESCO
Educa]ia incluziv\
Sec]iunea pentru combaterea excluziunii prin educa]ie
Departamentul pentru înv\]\mânt obligatoriu

Place de Fontenoy nr. 7, 75352 PARIS 07 SP


Fran]a

Tel. 33-(0)1 45 68 10 00
Fax 33-(0)1 45 68 56 27
E-mail: ie@unesco.org

http://www.unesco.org/education/inclusive

© UNESCO 2003

Design realizat de Créagraphie, Paris


Editat în Fran]a de atelierul UNESCO
ED-2003/WS/1

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
3

Ce citesc?
Aceast\ bro[ur\ reprezint\ o introducere în educa]ia incluziv\ [i este destinat\ factorilor care
elaboreaz\ politici [i managerilor care au un rol important în efectuarea schimb\rilor necesare
pentru ca educa]ia incluziv\ s\ devin\ realitate.
În prezent, dezvoltarea [colii pune din ce în ce mai mult accentul pe dreptul tuturor la
educa]ie. Viziunea asupra Educa]iei pentru to]i prezentat\ la Forumul Interna]ional de
Educa]ie de la Dakar (aprilie 2000) eviden]iaz\ faptul c\ educa]ia incluziv\ este vital\ pentru
garantarea acestui drept. Tot mai multe ]\ri depun eforturi pentru a introduce în [colile lor o
educa]ie incluziv\.
În aceast\ bro[ur\ sunt expuse câteva dintre obstacolele întâlnite în calea unei astfel de
dezvolt\ri, iar la sfâr[itul fiec\rei sec]iuni se afl\ o serie de întreb\ri-cheie pentru discu]ie.
Bro[ura este o adaptare a lucr\rii „Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\” realizat\ de UNESCO1,
un ghid exhaustiv în vederea dezvolt\rii acestui domeniu.

Ce este educa]ia incluziv\?


Ideea educa]iei incluzive a luat na[tere din convingerea c\ educa]ia reprezint\ un drept uman
fundamental al tuturor [i c\ st\ la baza unei societ\]i oneste.
Orice persoan\ are dreptul la educa]ie, indiferent de particularit\]ile sau dificult\]ile sale.
Ini]iativele educa]iei incluzive se focalizeaz\ asupra grupurilor c\rora, în trecut, li se nega
dreptul la educa]ie. Aceste grupuri cuprind copiii care tr\iesc în condi]ii de s\r\cie care apar]in
minorit\]ilor etnice [i lingvistice, persoanele de sex feminin (în cadrul unor societ\]i), copiii din
zonele izolate [i cei cu dizabilit\]i sau cu alte nevoi educa]ionale speciale.
Ace[tia din urm\ sunt în mare m\sur\ marginaliza]i, atât în mediul educa]ional, cât [i în
societate, în general. De-a lungul timpului, copiii cu dizabilit\]i [i cei cu cerin]e educative
speciale au tr\it experien]a excluderii, a discrimin\rii [i segreg\rii din partea celor din
înv\]\mântul de mas\ [i din partea altor copii. Unii dintre ei sunt trimi[i la [coli în clase
separate, iar multora li se refuz\ accesul la orice tip de înv\]\mânt.
Sistemul de înv\]\mânt segregat îi separ\ pe ace[ti copii de ceilal]i [i de familiile lor [i poate
impune investi]ii mari. Instituirea sau extinderea sistemului de înv\]\mânt separat nu
contribuie la identificarea [i îndep\rtarea barierelor care îi împiedic\ pe ace[ti copii s\ înve]e în
cadrul înv\]\mântului obi[nuit. Educa]ia incluziv\ are rolul de a ajuta înv\]\mântul obi[nuit s\
dep\[easc\ barierele, astfel încât s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor tuturor copiilor.
Educa]ia incluziv\ nu se adreseaz\ numai copiilor cu dizabilit\]i [i nu este preocupat\ doar de
g\sirea unei alternative la sistemul de înv\]\mânt special.Separat, ea încurajeaz\ managerii [i
factorii implica]i în elaborarea politicilor s\ arunce o privire asupra barierelor existente în
sistemului educa]ional, asupra modului în care apar acestea [i a modului în care pot fi
îndep\rtate. De obicei, aceste bariere constau în:
• curriculum inadecvat
• profesori nepreg\]iti pentru a lucra cu copii cu nevoi multiple
• instrumente de predare inadecvate
• cl\diri în care accesul e dificil

1
Disponibil prin intermediul UNESCO

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
4

Cum poate ajuta educa]ia incluziv\ la aplicarea educa]iei


pentru to]i?
Mi[carea „Educa]ia pentru to]i” (EPI) a luat na[tere în cadrul Conferin]ei interna]ionale privind
educa]ia pentru to]i, desf\[urat\ în Jomtien, Tailanda, în1990. Scopul s\u este s\ ofere
tuturor copiilor, tinerilor [i adul]ilor dreptul la educa]ie.
Declara]ia pentru Educa]ia Mondial\ de la Jomtien (articolul 2.2) stabile[te principalele
componente ale unei „viziuni extinse” asupra educa]iei de baz\:
Ø oferirea accesului universal la educa]ie al tuturor copiilor, tinerilor [i adul]ilor [i
promovarea egalit\]ii, de pild\, prin asigurarea accesului la educa]ia de baz\ a
fetelor, a femeilor [i a altor categorii defavorizate;
Ø focalizarea, cu prec\dere, pe achizi]ii [i rezultate de înv\]are în locul simplei
cuprinderi în sistemul de înv\]\mânt;
Ø extinderea mijloacelor [i scopului educa]iei de baz\ prin asigurarea accesului
universal la înv\]\mântul primar, dar [i apelând la familie, comunitate, servicii de
îngrijire a copiilor mici, programe de alfabetizare, programe de educa]ie non-
formal\, biblioteci, mass-media [i la alte servicii;
Ø accent pe crearea unui mediu favorabil înv\]\rii asigurând elevilor hran\,
îngrijire medical\ [i sprijinul fizic [i afectiv de care au nevoie pentru a beneficia de
educa]ie;
Ø consolidarea parteneriatelor între toate subsectoarele [i formele de înv\]\mânt,
departamentele guvernamentale, organiza]iile non-guvernamentale, sectorul
privat, grup\ri religioase, comunit\]i locale [i, mai ales, familii [i profesori.

La zece ani dup\ Declara]ia de la Jomtien, viziunea acesteia a fost reafirmat\ la Forumul
Interna]ional de Educa]ie din Dakar, desf\[urat cu scopul de a trece în revist\ pa[ii f\cu]i c\tre
realizarea Educa]iei pentru to]i (Forumul Interna]ional de Educa]ie 2000). Forumul a eviden]iat
barierele constante în calea educa]iei, pe care grupurile dezavantajate le întâmpin\ [i a
chemat la organizarea unor ac]iuni pozitive, pentru a le dep\[i2.

2
Detalii despre rezolu]iile conferin]ei pot fi citite în raportul conferin]ei:
Forumul Interna]ional de Educa]ie 2000

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
5

Educa]ia incluziv\: de cine este sus]inut\?


Conferin]a Interna]ional\ privind Cerin]ele Educative Speciale de la Salamanca, din 1994, a
sus]inut în modul cel mai puternic educa]ia incluziv\. Recomand\rile conferin]ei s-au bazat pe
principiul incluziunii:
“…[colile trebuie s\-i primeasc\ pe to]i copiii, indiferent de condi]ia lor fizic\,
intelectual\, social\, afectiv\, lingvistic\ sau de orice alt\ natur\. Trebuie, deci, s\ fie
inclu[i copii cu dizabilit\]i [i copii talenta]i, copii ai str\zii [i copii care muncesc, copii
proveni]i din zone izolate, din popula]ii nomade sau care apar]in minorit\]ilor
lingvistice, etnice sau culturale [i altor grupuri sau celor care provin din zone
dezavantajate sau marginalizate”.
(UNESCO, 1994, Cadrul de ac]iune privind educa]ia pentru nevoi speciale)

Cum se justific\ educa]ia incluziv\?


• Exist\ o justificare educa]ional\: faptul c\ în [colile incluzive înva]\ împreun\ to]i copiii
implic\ dezvoltarea unor modalit\]i de predare care s\ corespund\ diferen]elor individuale,
pentru ca to]i copiii s\ aib\ de câ[tigat.
• Exist\ [i o justificare social\: [colile incluzive pot schimba atitudinea fa]\ de diversitate,
prin faptul c\ permit tuturor elevilor s\ înve]e împreun\, punând astfel bazele unei societ\]i
corecte [i non-discriminatorii, care îi încurajeaz\ pe oameni s\ tr\iasc\ împreun\ în pace.
• Exist\ [i o justificare de ordin economic: înfiin]area [i men]inerea unor [coli în care înva]\
împreun\ to]i copiii va costa, probabil, mai pu]in decât înfiin]area unui sistem complex de
diverse tipuri de [coli, specializate în educarea unor grupuri specifice de elevi.

{colile incluzive ofer\ tuturor elevilor o educa]ie eficient\ [i reprezint\ un mod mai pu]in
costisitor de a realiza Educa]ia pentru to]i. Tranzi]ia la o educa]ie incluziv\ nu se produce peste
noapte. Schimbarea, chiar gradat\, trebuie s\ se bazeze pe principii clar formulate, care s\
contribuie la dezvoltarea întregului sistem. Pentru a reduce barierele din calea educa]iei
incluzive, managerii [i factorii implica]i în elaborarea politicilor trebuie:
• s\ adune diverse opinii
• s\ creeze un consens
• s\ efectueze o analiz\ a situa]iei
• s\ introduc\ o reform\ în legisla]ie
• s\ sprijine proiectele locale.
Sistemele de administra]ie din înv\]\mânt trebuie s\ se schimbe pentru a permite
dezvoltarea educa]iei incluzive. De exemplu, unificarea managementului înv\]\mântului
special cu acela al înv\]\mântului de mas\ contribuie la promovarea educa]iei incluzive.
Procesul de schimbare necesit\ resurse financiare, umane [i intelectuale. Un prim pas
adecvat îl reprezint\ identificarea resurselor necesare aplic\rii schimb\rilor legislative sau
proiectelor experimentale. De asemenea, este esen]ial\ formarea unor parteneriate cu
factorii interesa]i, organiza]ii interna]ionale [i organiza]ii non-guvernamentale (ONG-uri).

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
6

Teme de reflec]ie
Ø Exist\ un set de principii formulate în mod clar, pe care s\ se bazeze procesul de
schimbare?
Ø Este posibil ca dezvoltarea educa]iei incluzive s\ fie corelat\ cu schimb\ri mai
mari? Dac\ da, cum?
Ø Cum se pot aduna opinii care sus]in educa]ia incluziv\?
Ø În ce mod s-ar putea realiza o analiz\ a situa]iei existente [i cine trebuie s\ ia parte
la acest proces?
Ø Ce obstacole de ordin legislativ exist\ în calea dezvolt\rii educa]iei incluzive?
Cum [i când trebuie schimbat\ legisla]ia?
Ø Ce ini]iative locale sunt aplicate [i/sau pot fi sus]inute? Prin ce modalit\]i pot
acestea s\ asigure bazele pentru o dezvoltare ulterioar\?
Ø În ce m\sur\ împiedic\ actualele structuri administrative un tip de educa]ie mai
incluziv? Ce restructur\ri sunt necesare?
Ø Ce resurse sunt disponibile pentru sprijinirea procesului de tranzi]ie? Care sunt
principalii factori interesa]i [i ce parteneriate se pot forma pentru a veni în
sprijinul schimb\rii?

Dezvoltarea personalului didactic cu experien]\ în practicile incluzive este de importan]\ vital\


pentru campania în favoarea educa]iei incluzive.
Nevoia cea mai acut\ de formare a profesorilor este în [coala obi[nuit\.
Atunci când nu exist\ suficiente resurse [i nu to]i profesorii pot participa la sesiuni de
3
formare, se poate utiliza modelul „cascad\” , prin care formarea este diseminat\ în tot
sistemul. Înv\]\mântul la distan]\ este o modalitate eficient\ de a oferi acces la formare
cadrelor didactice din zonele îndep\rtate.
Dac\ se dore[te ca educa]ia incluziv\ s\ aib\ un caracter durabil, formarea va fi planificat\,
sistematic\ [i pe termen lung.

Teme de reflec]ie
Ø Ce oportunit\]i li se ofer\ profesorilor din înv\]\mântul de mas\ pentru a lua
parte la cursuri de dezvoltare profesional\? Includ aceste cursuri [i formare pe
tema educa]iei incluzive? Cum pot fi create mai multe oportunit\]i de formare în
acest domeniu?
Ø În ce mod se sprijin\ reciproc [i conlucreaz\ profesorii din înv\]\mântul de mas\
pentru rezolvarea problemelor din [colile lor?
Ø Ce fel de rela]ii se pot stabili între [coli? Dar re]elele care unesc [coli [i alte institu]ii?
Ø Ce oportunit\]i au cadrele specializate s\ lucreze direct cu cele din înv\]\mântul
de mas\ în vederea rezolv\rii problemelor legate de practica incluziv\? Pot fi
multiplicate aceste oportunit\]i?

3
Un num\r restrâns de profesori instrui]i formeaz\ abilit\]ile [i transmit cuno[tin]ele
“în cascad\” unor grupuri mai mari

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
7

Ø Exist\ un tipar coerent de dezvoltare profesional\, care s\ cuprind\ atât


formarea ini]ial\, cât [i pe cea la locul de munc\ [i s\ ofere profesorilor formare,
dezvoltare [i sprijin permanent?
Ø În ce m\sur\ sistemul de înv\]\mânt superior [i cel de formare a cadrelor didac-
tice ofer\ servicii distincte pentru educa]ia de mas\ [i cea special\? Pot fuziona?
Cum poate fi incluziunea integrat\ în formarea tuturor cadrelor didactice?
Ø Ce oportunit\]i li se ofer\ profesorilor [i metodi[tilor pentru a forma cadrele
didactice la locul de munc\, în [coli incluzive?

Într-un sistem educa]ional eficient, progresul la înv\]\tur\ al tuturor elevilor este evaluat în
mod continuu, în raport cu curriculumul. În cadrul educa]iei incluzive, profesorii trebuie s\
r\spund\ unei mari diversit\]i de elevi, folosind diferite tehnici. Procesul de evaluare trebuie
s\ pun\ accentul atât pe caracteristicile [i realiz\rile elevilor, cât [i pe modul în care fiecare
elev poate dobândi cuno[tin]ele cerute de curriculum. Tehnicile de evaluare trebuie s\ le
permit\ elevilor s\-[i eviden]ieze cuno[tin]ele sau poten]ialul, nu s\ genereze discrimin\ri
între elevi sau grupuri de elevi.
P\rin]ii [i elevii pot avea o importan]\ deosebit\ în procesul de evaluare. P\rin]ii pot oferi
informa]ii legate de comportamentul elevului în afara [colii, pot relata modul de dezvoltare al
elevului în prima parte a copil\riei [i îi pot confirma sau infirma profesorului eficien]a metodei
sale de lucru cu elevul respectiv.
Dac\ un elev prezint\ dificult\]i mari, profesorul trebuie s\ conlucreze cu cadre specializate.
Cele mai bune rezultate se ob]in când profesorii au posibilitatea s\ discute cu cadre
specializate din [coal\ [i cu echipe locale multidisciplinare. Evaluarea timpurie a dificult\]ilor
unui copil este o component\ important\ a procesului de evaluare.
Evaluarea [i interven]ia la timp reduc foarte mult impactul dificult\]ii, necesitatea unor
costisitoare programe de ameliorare [i ajut\ [colile din înv\]\mântul de mas\ s\ r\spund\
nevoilor elevului.

Teme de reflec]ie
Ø Ce forme de evaluare educa]ional\ exist\?
Ce instrumente [i tehnici sunt disponibile în prezent?
Cum pot fi dezvoltate?
Ø Cât de utile le sunt profesorilor din înv\]\mântul de mas\ informa]iile ob]inute
din evalu\ri, a[a cum se desf\[oar\ acestea în prezent?
Ø În ce mod pot ajuta evalu\rile la dobândirea unei în]elegeri aprofundate a
elevului? Cum pot ele identifica punctele tari [i poten]ialul fiec\rui elev ?
Ø Cum pot fi profesorii ajuta]i s\ elaboreze o gam\ mai larg\ de strategii de
evaluare? Care sunt implica]iile form\rii ini]iale [i continue?
Ø Ce fel de sprijin [colar [i extra[colar necesit\ profesorii? (De exemplu, echipele de
evaluare multidisciplinare).
Ø Ce strategii au fost stabilite pentru evaluare [i interven]ii de timpuriu? Cât de
eficiente sunt acestea în diferite stadii de [colarizare? Cum poate fi încurajat\
participarea elevilor [i p\rin]ilor?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
8

Atunci când [colile vor s\ acorde fiec\rui elev [ansa de a reu[i, un sistem eficient de acordare
a sprijinului devine esen]ial. “Sprijinul” include tot ceea ce-l poate ajuta pe un elev s\ înve]e.
Cele mai importante forme de sprijin sunt accesibile oric\rei [coli: copii care ajut\ al]i copii,
profesori care ajut\ al]i profesori, p\rin]i care devin parteneri în educa]ia copiilor lor [i comuni-
t\]i care sprijin\ [colile locale. Exist\ [i alte tipuri de acordare a sprijinului: din partea profe-
sorilor cu cuno[tin]e de specialitate, centre de resurse [i cadre specializate din alte sectoare.
Este esen]ial ca institu]iile [i furnizorii de diverse servicii s\ colaboreze pentru a coordona
sprijinul formal. O astfel de abordare poate impune schimbarea structurilor de conducere
locale, pentru a facilita un demers comun de acordare a sprijinului.

Teme de reflec]ie
Ø Ce tipuri de sprijin exist\ deja în [coli [i comunit\]i? Cum pot fi organizate echipe
de sprijin [colar?
Ø Ce sprijin exist\ în afara [colii? Este necesar s\ fie create anumite tipuri de sprijin
sau poate fi redirec]ionat sau extins rolul serviciilor de sprijin deja existente?
Ø Cum pot fi sprijinite comunit\]ile în [colile obi[nuite sau în apropierea lor? De
exemplu, servicii itinerante, centre de resurse, [coli speciale cu program de teren.
Ø Reu[esc serviciile oferite la nivel local s\ satisfac\ nevoile locale într-un mod mai
eficient?
Ø Cum trebuie s\ lucreze serviciile locale [i/sau na]ionale de sprijin cu [colile [i familiile?

Implicarea familiilor [i comunit\]ilor locale este esen]ial\ pentru realizarea unei educa]ii de
calitate pentru to]i. Familiile [i grupurile comunitare pot lua parte în mod activ la promovarea
educa]iei incluzive, propunând schimb\ri în politic\ [i legisla]ie.
Se pot dezvolta parteneriate de succes cu familiile, dac\, atât cadrele specializate, cât [i
familiile în]eleg [i î[i respect\ reciproc pozi]ia în aceste parteneriate. Încrederea între
parteneri este vital\, chiar dac\ poate dura un timp pân\ când aceasta va fi câ[tigat\.
Este posibil ca grupurile marginalizate s\ se dovedeasc\ dificil de încurajat. Familiile vor
con[tientiza [i mai mult importan]a educa]iei dac\ vor fi implicate în activit\]ile educative [i în
conducerea [colii [i dac\ acest lucru va fi reflectat într-o legisla]ie adecvat\.
Parteneriatul cu comunitatea larg\ poate reprezenta o [ans\ important\ pentru [coli [i
reciproc favorabil\: ambele dispun de resurse pe care le pot împ\rt\[i.

Teme de reflec]ie
Ø Cum pot familiile [i comunit\]ile s\ sprijine educa]ia copiilor?
Ø Cum pot familiile comunica [colii ceea ce [tiu despre copiii lor?
Ø Ce rol ar putea juca familia în luarea unor decizii legate de educa]ia copiilor lor?
Trebuie transpus rolul familiei în legisla]ie? Dac\ da, sub ce form\?
Ø Cum î[i pot exprima punctul de vedere familiile [i grupurile comunitare în
procesele de elaborare a politicii locale [i na]ionale? Opinia trebuie exprimat\
într-un cadru formal, prin crearea unor drepturi [i responsabilit\]i legale, sau sunt
mai indicate strategiile mai pu]in formale?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
9

Ø Cum poate fi încurajat\ [i sus]inut\ implicarea familiilor [i a comunit\]ilor apar]inând


grupurilor marginalizate?
Ø Cum pot fi mobilizate resursele educa]ionale ale comunit\]ii?
Cum poate conducerea local\ [i na]ional\ s\ sprijine ini]iativele comunit\]ii?
Ø Cum pot [colile func]iona ca resurse pentru comunitate?

Elaborarea unui curriculum incluziv pentru to]i elevii poate determina modificarea/l\rgirea
defini]iilor aplicate în prezent înv\]\rii. În elaborarea curriculumului incluziv, înv\]area este
v\zut\ ca un proces la care elevii particip\ în mod activ [i î[i în]eleg experien]ele. Se pune
accent mai curând pe rolul de mediator al profesorului, decât pe acela de formator.
Curriculumul trebuie s\ fie suficient de flexibil pentru a r\spunde nevoilor tuturor elevilor. De
aceea, nu trebuie elaborat, în mod rigid, la nivel central sau na]ional. Curriculumul incluziv este
elaborat într-o manier\ flexibil\ pentru a permite atât adapt\ri la nivel de [coal\, cât [i adapt\ri
[i modific\ri menite s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor fiec\rui elev în parte [i s\ fie adecvat
stilului de lucru al fiec\rui profesor în parte. O problem\-cheie pentru factorii implica]i în
elaborarea politicilor o reprezint\ modul în care permit [colilor s\ modifice un curriculum pentru a
veni în întâmpinarea nevoilor fiec\rui elev în parte [i modul în care pot încuraja acest demers.
Un curriculum incluziv cere foarte mult de la profesori. Ace[tia trebuie s\ se implice în
elaborarea curriculumului la nivel local [i s\ îl poat\ adapta la clas\.
Este necesar ca ei s\ fac\ fa]\ unei game complexe de activit\]i la clas\, s\ [tie cum s\
planifice pentru a facilita participarea tuturor elevilor [i cum s\ sprijine activitatea de înv\]are a
elevilor, f\r\ s\ le ofere anticipat r\spunsuri. Profesorii trebuie s\ [tie s\ lucreze într-un mod
diferit de cel tradi]ional [i s\ se adapteze unor culturi diferite.
Un curriculum cu con]inut inflexibil [i greoi este, de obicei, cauza major\ a segreg\rii [i a
excluderii. F\r\ îndoial\, dezvoltarea unui curriculum incluziv este factorul cel mai important în
realizarea unei educa]ii incluzive.

Teme de reflec]ie
Ø Care dintre aspectele curriculumului actual pot conduce spre excludere? Este
curriculumul suficient de flexibil pentru a putea permite o adaptare, dac\ aceasta
se impune? Modul `n care este elaborat curriculumul actual alieneaz\ anumite
grupuri sociale [i culturale? Permite progresul [i acreditarea tuturor elevilor?
Ø Ce modele de înv\]are stau la baza curriculumului? Contribuie la educa]ia incluziv\?
Ø Care este echilibrul dintre standardizarea curriculumului la nivel na]ional [i
libertatea de a adapta curriculumul la nivel local?
Ø Cum trebuie s\ fie organizat curriculumul? Trebuie, de exemplu, s\ fie organizat
pe orizontal\, focalizându-se pe rezultatele cross-curriculare sau pe vertical\, în
func]ie de aria disciplinar\/de con]inut? Care trebuie s\ fie echilibrul dintre
specificarea con]inutului [i specificarea obiectivelor [i rezultatelor?
Ø Ce fel de proceduri de evaluare [i acreditare sunt posibile? În ce m\sur\ pot
r\mâne acestea flexibile [i la latitudinea profesorului? Ce tip de acreditare este
adecvat elevilor care au o frecven]\ redus\? Cum poate fi stabilit un cadru
obi[nuit de acreditare care s\ permit\ trecerea elevilor de la înv\]\mântul
obligatoriu la un nivel de educa]ie superior [i o formare ulterioar\?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
10

Ø Ce demersuri pot fi întreprinse pentru a garanta c\ respectivul curriculum este


incluziv fa]\ de grupuri culturale [i sociale diverse? Cât\ importan]\ trebuie
acordat\ diversit\]ii în elaborarea unui curriculum [i cît de mult se poate permite
modificarea acestuia la nivel local? În ce m\sur\ trebuie curriculumul s\ reflecte
diversitatea în etapa de elaborare [i în ce m\sur\ va fi adaptat la contextul local?
Ø În ce limbi trebuie scris curriculumul [i care sunt implica]iile pe care acest fapt le
va avea pentru diversele grupuri lingvistice?
Ø Cum pot fi sprijini]i profesorii [i [colile în aplicarea curriculumului? Ce tip de
formare [i ce alte aranjamente sunt necesare pentru a promova dezvoltarea
local\?

Fondurile necesare elevilor care întâmpin\ dificult\]i reprezint\ întotdeauna o problem\. De


oricâte resurse financiare ar dispune un sistem, întotdeauna exist\ impresia c\ resursele sunt
insuficiente pentru satisfacerea nevoilor elevilor.
Multe ]\ri [i-au extins demersurile [i viziunea fa]\ de finan]are [i resurse pentru educa]ie
dezvoltând sisteme care contribuie la dep\[irea dificult\]ilor de înv\]are f\r\ a face apel la o
suplimentare a fondurilor. Modalit\]ile utilizate de ace[tia sunt: colaborarea dintre elevi,
implicarea p\rin]ilor în procesul educa]ional, dezvoltarea abilit\]ilor cadrelor didactice pentru
rezolvarea problemelor [i sprijinul mutual.
Pu]ine sisteme educa]ionale se pot baza numai pe banii proveni]i din fondul de stat. De aceea,
este esen]ial pentru institu]iile de stat locale [i pentru guverne s\ stabileasc\ parteneriate cu
posibili furnizori de fonduri. Finan]area interna]ional\ [i ONG-urile reprezint\, desigur, surse
de suplimentare a fondurilor, dar al\turi de ace[tia mai exist\ [i sectoarele industriale [i de
afaceri, v\dit interesate de prosperitate [i în sprijinirea calific\rii for]ei de munc\.
În multe ]\ri, sunt prev\zute fonduri separate pentru înv\]\mântul de mas\ [i pentru cel
special, dar exist\ [i bariere de ordin administrativ care împiedic\ accesul [colilor ”obi[nuite”
la fondurile de care au nevoie pentru a sprijini înv\]\mântul incluziv. De aceea, sistemele
incluzive au nevoie de un mecanism de direc]ionare a fondurilor suplimentare c\tre [colile
obi[nuite.
Sunt necesare [i alte strategii, dac\ se urm\re[te ceva mai mult decât satisfacerea diverselor
nevoi ale elevilor, de exemplu, eliminarea dezavantajelor cu care se confrunt\ anumite
grupuri. Multe ]\ri au elaborat programe care promoveaz\ egalitatea de [anse prin alocarea
de fonduri speciale acolo unde exist\ probleme de ordin social [i economic.

Teme de reflec]ie
Ø Cum poate fi promovat înv\]\mântul incluziv în lipsa unor fonduri suplimentare?
În ce mod pot fi valorificate resursele non-materiale, precum abilit\]ile sau
atitudinile?
Ø Care ar fi poten]ialii parteneri de finan]are? Cum pot fi create parteneriate?
Ø Ce bariere exist\ între sistemul de finan]are din înv\]\mântul de mas\ [i din cel
special? Cum pot fuziona aceste dou\ sisteme?
Ø Cum pot fi descentralizate resursele pentru a fi mai accesibile [colilor f\r\ a fi
necesare proceduri speciale [i interven]ii externe? Care este gradul de descen-
tralizare potrivit?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
11

Ø Cum pot fi distribuite fondurile astfel încât [colile [i administra]iile locale s\


poat\ veni pe plan local în întâmpinarea nevoilor? Este necesar ca fondurile s\ fie
alocate comunit\]ilor, [colilor, persoanelor sau unor asocieri între acestea?
Ø În ce m\sur\ finan]\rile permanente trebuie s\ fie completate de programe
specifice pentru instituirea egalit\]ii? Cum s-ar putea asigura accentul acestor
programe pe calitatea serviciilor educa]ionale, mai degrab\ decât simpla
distribuire de resurse suplimentare? Cum se pot corela cu programele mai mari
pentru incluziune social\?
Ø Cum se poate monitoriza modul în care [colile [i administra]iile locale utilizeaz\
fondurile?

Un sistem educa]ional bun asigur\ o tranzi]ie u[oar\ între diferitele etape ale educa]iei. În
mod ideal, to]i elevii, indiferent de dificult\]i sau dizabilit\]i, trebuie inclu[i de mici în sistemul
de înv\]\mânt, s\ parcurg\ fiecare etap\ [i s\ înceap\ apoi o via]\ de adult util\ [i normal\.
Acest lucru este posibil numai dac\ piedicile din punctele-cheie ale tranzi]iei sunt identificate
[i înl\turate. Punctele-cheie ale tranzi]iei includ trecerea de la via]a din mediul familial în cel
[coalar, trecerea prin diverse etape sau cicluri de [colarizare, tranzi]ia de la [coal\ la educa]ie
permanent\ [i angajarea în câmpul muncii.
La nivel structural, exist\ evidente piedici care îngreuneaz\ trecerea de la o etap\ a [colariz\rii
la alta [i, mai departe, între înv\]\mântul superior [i angajare. Între aceste bariere men]ion\m:
• Fondurile, sistemele legislative [i administrative separate în înv\]\mântul primar,
secundar [i ter]iar;
• Impactul selec]iei la nivelul înv\]\mântului superior
• Transferul de la serviciile pentru copii la cele pentru adul]i
• Impactul selec]iei pe pia]a muncii.
Dac\ se dore[te ca sistemul educa]ional s\ devin\ tot mai incluziv, tranzi]ia va fi astfel
efectuat\ încât to]i elevii s\ treac\ cu u[urin]\ de la etap\ la alta, folosind la maximum
oportunit\]ile existente.

Teme de reflec]ie
Ø În ce mod este faciliat\ trecerea din mediul familial la mediul [colar? Cum lucreaz\
reprezentan]ii [colilor, agen]iilor de stat, ONG-urilor [i altor institu]ii cu copiii
implica]i? În ce mod se implic\ familiile?
Ø Ce bariere la nivel structural împiedic\ tranzi]ia de la o etap\ la alta [i de la o
institu]ie la alta? Cum pot acestea fi înl\turate?
Ø Ce proceduri de transfer sunt necesare? De exemplu, întâlniri, dosare [i evalu\ri
ale elevului, desemnarea unei persoane care s\ supravegheze aceast\ tranzi]ie.
Ø Ce bariere de ordin structural îngreuneaz\ tranzi]ia de la [coal\ la via]a post-
[colar\? Cum pot fi acestea înl\turate?
Ø Care dintre urm\toarele mecanisme pot ajuta: îmbun\t\]irea accesului, un
curriculum mai puternic orientat spre profesionalizare, sprijin în vederea angaj\rii
[i form\rii la locul de munc\?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ Educa]ia incluziv\ – o tem\ deschis\
12

Aplicarea unor sisteme educa]ionale mai incluzive este posibil\ numai dac\ [colile î[i asum\
un angajament în acest sens. Important\ în crearea contextului favorabil dezvolt\rii educa]iei
incluzive este elaborarea unor mecanisme de sprijin, precum politici na]ionale pentru
incluziune, sisteme de sprijin local, modele de curriculum [i de evaluare adecvate. Implicarea
[colilor în proiectele pentru incluziune este esen]ial\ dac\ se dore[te transpunerea în practic\
a politicii na]ionale.
Cea mai utilizat\ strategie de promovare a educa]iei incluzive o reprezint\ ini]ierea unui
„proiect” de incluziune, în care una sau mai multe [coli beneficiaz\ de sprijin pentru aplicarea
unor practici incluzive. Proiectele pot fi dezvoltate pe baza ini]iativelor [colilor sau pot fi conduse
la nivel central. Este pu]in probabil ca proiectele speciale s\ creeze singure un sistem
educa]ional incluziv, dar ele joac\ un rol important. Fiecare proiect ajut\ într-un mod diferit,
îns\ în toate cazurile exist\ criterii de care se poate ]ine seama pentru asigurarea reu[itei:
• s\ specifice în mod clar rolurile [i responsabilit\]ile;
• s\ acorde sprijin efectiv [colilor;
• mecanisme clare pentru dezvoltarea practicilor;
• un bun proces de diseminare a informa]iilor.
Este necesar ca proiectele s\ ajute la schimbarea culturii [i a practicii în [coli. În cazul în care
cultura [colar\ nu ]ine seama de principiile particip\rii, colabor\rii [i incluziunii, dezvoltarea
unor practici incluzive va conduce în mod inevitabil la contestarea [i atacarea valorilor, a
mentalit\]ilor [i practicilor existente.
Comunicând între ele, [colile pot:
• s\ fac\ schimb de experien]\ [i de expertiz\
• s\ dezvolte politici [i practici comune
• s\ înlocuiasc\ competi]ia [i interesele proprii cu o investi]ie comun\ într-o re]ea de
comunicare
• s\ dezvolte resurse comune, precum expertiza de specialitate [i mecanisme de predare
inovatoare
• s\ pun\ bazele unor sisteme economice care s\ le permit\ s\ vin\ mai u[or în
întâmpinarea diversit\]ii de nevoi ale elevilor.

Teme de reflec]ie
Ø Ce [anse exist\ ca [colile s\ elaboreze proiecte pentru incluziune pornind de la
propria ini]iativ\?
Ø În cazul în care proiectele pornesc de la o ini]iativ\ din afara [colii, trebuie incluse în
proiect [coli mai mult sau mai pu]in eficiente? Cum pot fi identificate aceste [coli?
Ø Ce tip de sprijin se va pune la dispozi]ia [colilor participante? Încerca]i s\ oferi]i
sprijin pe termen lung, s\ implica]i familiile [i comunit\]ile, s\ v\ focaliza]i pe
întreaga [coal\ [i s\ ajuta]i profesorii s\-[i examineze propriile practici.
Ø Ce oportunit\]i exist\ pentru a promova proiecte de colaborare între [coli? În
cazul în care între [coli exist\ deja o colaborare, ce stimulente [i tipuri de sprijin se
pot oferi pentru a le încuraja s\ avanseze c\tre o incluziune total\?
Ø Ce oportunit\]i de colaborare exist\ între [colile de mas\ [i cele speciale? Ce tip
de sprijin se poate acorda profesorilor în cazul în care nu manifest\ rezisten]\ fa]\
de munca în colaborare?
Ø Ce oportunit\]i de promovare a schimb\rii în domeniul educa]iei exist\?
Cum pot fi f\cute aceste oportunit\]i atractive pentru a implica [colile?

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
1

Elevii cu dizabilit\]i înva]\ în [colile obi[nuite

{coala deschis\
tuturor copiilor

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
2

Mul]umiri

Lucrarea a fost elaborat\ de


Doug Bridge [i Julianne Moss, Tasmania,
Australia - UNESCO dore[te s\ aduc\ mul]umiri
celor cu care a colaborat în vederea acestei realiz\ri [i,
de asemenea, comunit\]ilor [colare
pentru c\ ne-au împ\rt\[it experien]ele lor.

Punctele de vedere exprimate


în acest document apar]in autorilor
[i nu reflect\ în mod necesar opiniile UNESCO.

Design: Lynda Warner


Produc]ie: Beverly Waldie

ED-99IWS

UNESCO
Educa]ia pentru cerin]e educative speciale
7, Place de Fontenoy
75352 Paris 07 SP
Fran]a
Telefon: 33.(O)l-45 68 11 95
Fax: 33.(O)l-45 68 56 27
E-mail: s.vayrynen@unesco.org
http://www unesco.org/education/educprog/sne

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
3

CUPRINS

Prefa]\ 4
Cadrul general 6
Ce semnifica]ie are pentru dumneavoastr\? 7
{colile deschise tuturor copiilor/ primitoare 8
Exemple de bun\ practic\ pe tema incluziunii 11
Gr\dini]a [i [coala primar\ Aboabo Salvation Army, Ghana 12
{coala Al-Husna', Palestina 13
Andés Avelino Càeres, Peru 14
{coala Bishop Willis Demonstration, Uganda 15
{coala gimnazial\ Bonella, Africa de Sud 16
{coala Nr 4, Mongolia 17
{coala primar\ Flaemming, Germania 18
{coala Gyermekek háza (Veni]i acas\), Ungaria 19
Liceul Kingston, Australia 20
{coala primar\ Longlin, China 21
{coala Miranda do Corvo, Portugal 22
{coala Navyug, India 23
{coala primar\ St Stephen's, Lesotho 24
{coala Sumalao, Chile 25
{coala primar\ Woodstock Centennial, Canada 26
S\ devenim practici 27
{coli deschise tuturor copiilor 28
Clase primitoare 30
Curriculumul incluziv 32
Ateliere 35
Atelier 1: stabilirea unor valori comune 35
Atelier 2: elaborarea unui curriculum incluziv 36
Atelier 3 analiza planurilor [i politicilor [colare 42
Lectur\ suplimentar\ 43

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
4

PREFA}|
Acest document are ca
subiect efortul comun al Programul “{colile deschise: Doi copii nev\z\tori nu
comunit\]ilor, profesorilor elevii cu dizabilit\]i înva]\ sunt identici, doi elevi cu
[i copiilor, pentru în [coli obi[nuite” este dizabilit\]i de auz sau de
reducerea la minimum a focalizat pe un anumit grup intelect nu sunt identici.
barierelor în înv\]\re [i de copii, adesea Barierele în înv\]are decurg
promovarea includerii dezavantaja]i din punct de dintr-o multitudine de
tuturor copiilor în [coli. vedere al egalit\]ii factori interdependen]i,
[anselor. În text, termenul ce au leg\tur\ cu [coala,
Documentul are ca punct
de “cerin]e educative profesorii, curriculumul sau
de pornire opiniile unui
speciale” se refer\ la acei resursele materiale.
grup de profesori din
copii al c\ror proces de Profesorii care au colaborat
cincisprezece [coli din
înv\]are este considerat de la acest proiect sunt
diferite ]\ri, care [i-au
profesorii lor motiv de con[tien]i de ace[ti factori
împ\rt\[it experien]ele,
îngrijorare. Acest fapt rela]ionali. Acest fapt este
practica la clas\, reu[itele
poate avea drept cauz\ esen]ial atunci când se
[i provoc\rile cu care s-au
dizabilit\]ile copiilor urm\re[te dezvoltarea
confruntat pe m\sur\ ce
(vizuale, auditive, motorii educa]iei incluzive.
orele lor de curs au devenit
etc.), care sunt o provocare Incluziunea implic\ respect
tot mai “primitoare”,
pentru [coli [i pentru fa]\ de diversitate. Aceasta
r\spunzând tot mai mult
profesori, din punct de nu înseamn\ c\ trebuie s\
nevoilor de înv\]are ale
vedere al accesului fizic [i renun]\m la a mai
tuturor copiilor.
al accesului la curriculum. identifica dizabilit\]ile
În [coal\ [i la clas\ copiii Profesorii trebuie s\
sunt preg\ti]i pentru a elevilor [i a face referire la
adapteze ritmul sau moda- ele sau la a mai oferi
participa în mod activ la litatea de predare, astfel
via]a comunit\]ii, de aceea ajutorul necesar atunci
încât to]i elevii s\ participe când este nevoie. Ideea
practicile de predare în mod efectiv la lec]ii.
trebuie s\ reflecte este s\ încet\m s\ ne mai
De obicei, se crede c\ percepem elevii ca fiind
în]elegerea diversit\]ii [i
expresia “cerin]e identici numai pentru c\
egalit\]ii, a valorilor [i
educative speciale ” se atunci când ne referim la ei
atitudinilor necesare pentru
refer\ strict la o problem\ utiliz\m acela[i termen.
crearea unui mediu
sau o “dizabilitate” a “Etichetarea” unei
primitor [i favorabil
elevilor, îns\ prezentul dizabilit\]i nu ajut\ prea
înv\]\rii.
document nu promoveaz\ mult în aflarea modalit\]ilor
aceast\ idee. de dep\[ire a barierelor din
Elevii cu dizabilit\]i nu calea înv\]\rii. Incluziunea
formeaz\ un grup omogen, faciliteaz\ înl\turarea
ci sunt la fel de diferi]i unii barierelor ce ]in de atitudini.
de al]ii [i, în acela[i timp,
de asem\n\tori unii cu al]ii
precum orice alt elev este
diferit [i asem\n\tor, în
acela[i timp, cu un altul.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
5

Exist\ lucruri pe care


[colile [i profesorii le pot
face pentru a aduce o
schimbare.
Pot crea un mediu favorabil
înv\]\rii [i le pot schimba
copiilor via]a, dac\ se
asigur\ c\ to]i copiii
particip\ cu succes la
procesul de înv\]are.
Fiecare povestire din acest
document con]ine un
mesaj care poate fi plin de
în]elesuri pentru mul]i
profesori.

Sper\m c\ experien]ele Sistemele educa]ionale au Citat:


împ\rt\[ite vor încuraja un rol important în
[colile [i profesorii care sprijinirea [colilor [i Am convingerea c\
caut\ modalit\]i de a profesorilor pe drumul lor trebuie s\ muncesc
dezvolta politici [i practici c\tre un înv\]\mânt pentru to]i copiii în egal\
de promovare a incluziunii incluziv. m\sur\, prin urmare [i
[i particip\rii tuturor Acest document reflect\ [i pentru cei cu cerin]e
copiilor în comunit\]ile de el eforturile UNESCO de a educative speciale.
înv\]are. transmite mai departe Nu a fost u[or s\
Sec]iunea “S\ devenim mesajul din Declara]ia [i conving profesorii,
practici ” ofer\ modalit\]i cadrul de ac]iune de la personalul din
concrete care pot fi Salamanca c\tre inima administra]ie [i pe unii
aplicate de [coli [i sistemului educa]ional: dintre p\rin]i, dar, într-o
profesori. Am dori totu[i s\ profesorii. oarecare m\sur\, am
subliniem c\, dac\ reu[it.
orient\rile [i aplica]iile
pedagogice sunt valabile Doamna Tomar (India)
indiferent de loc, resursele,
materialele [i facilit\]ile de
ordin fizic trebuie abordate
]inând seama de context.
Dar, în primul rând, [colile
deschise tuturor copiilor nu
au nimic de a face cu
echipamente [i facilit\]i
sofisticate, ci cu
comunit\]ile care recunosc
diferen]ele [i sprijin\
înv\]area.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
6

CADRUL GENERAL
Acest text, “{colile deschise: Unele dintre comunit\]ile
No]iunea de educa]ie
elevii cu dizabilit\]i înva]\ [colare descrise în acest
incluziv\ câ[tig\ teren în
în [coli obi[nuite” inten]io- text încearc\ s\ aduc\
multe p\r]i ale lumii. Un
neaz\ s\ ajute comunit\]ile reforma [i schimbarea în
num\r tot mai mare de
educa]ionale s\ în]eleag\, cadrul sistemului
cadre didactice v\d în s\ pun\ în practic\ [i s\ educa]ional existent; altele
educa]ia incluziv\ revizuiasc\ modalit\]ile în construiesc sisteme noi,
modalitatea de dezvoltare care pot fi dezvoltate [coli incluzive pentru to]i elevii.
a unor clase care s\ incluzive, [coli ce r\spund Exemplele de bun\
faciliteze dezvoltarea diversit\]ii nevoilor de practic\ pun în eviden]\
tuturor copiilor. înv\]are ale elevilor. faptul c\ to]i copiii vin la
Declara]ia de la Salamanca Exemplele de bun\ [coal\ cu abilit\]i [i
adoptat\ la Conferin]a practic\ din cincisprezece deprinderi diferite.
Interna]ional\ privind ]\ri eviden]iaz\ comunit\]i Profesorii care î[i spun
Educa]ia copiilor cu cerin]e ce depun eforturi în vederea povestea exprim\
educative speciale (1994) atingerii acestui obiectiv. hot\rârea de a-[i examina
are ca fundament principiul Exemplele de bun\ credin]ele [i valorile. Ei î[i
incluziunii. Ea recunoa[te practic\ pun accentul pe m\rturisesc efortul de a
definitiv [colile drept practica de zi cu zi, iar noi crea [coli primitoare fa]\
institu]ii care îi includ pe afl\m ce spun [i ce fac de to]i.
to]i, sprijin\ înv\]area [i profesorii pentru a crea Scopul documentului este
r\spund nevoilor [coli primitoare: s\ sprijine dezvoltarea
individuale. • asigurarea accesului profesional\. Poate fi
În cadrul conferin]ei s-a • crearea unui mediu utilizat pentru înv\]area
recunoscut importan]a [colar cu rol de sprijin; individual\ sau poate
îndeplinirii obiectivelor • munca `n colaborare [i în deveni ]inta activit\]ilor de
Educa]iei pentru to]i. echip\ formare profesional\.
• preg\tirea pentru Textul este înso]it de
predare [i înv\]are imagini.
[i
• elaborarea curriculumului.
Exist\ mai multe modalit\]i
prin care comunit\]ile
deservite de [coal\ pot
ajuta la aplicarea educa]iei
pentru to]i. {colile [i pro-
fesorii pot adesea recurge
la adapt\ri locale, simple [i
pu]in costisitoare. În încer-
carea de a asigura accesul
egal la educa]ie, aceast\
diversitate de metode
reprezint\ o bog\]ie de
resurse.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
7

Ce semnifica]ie are
pentru dumneavoastr\?
{colarizarea de tip incluziv, În cincisprezece [coli din
care urm\re[te s\ diferite ]\ri, profesorii [i-au
optimizeze rezultatele pus întreb\ri de tipul:
[colare ale tuturor elevilor, • cum ar putea ajuta
implic\ o examinare critic\ politicile locale [i
a practicilor de predare [i legisla]ia?
înv\]are. La [coala Navyug
• ce politici exist\ în
din India, doamna Tomar
[coal\ ?
spune: Sunt atât mul]umit\
s\ v\d cum profesorii • ar trebui s\-mi schimb
efectueaz\ exerci]ii de practicile la clas\?
brainstorming, descriu [i • cum pot planifica o
analizeaz\ metodele lec]ie pentru to]i elevii
folosite la clas\ în ziua din clasa mea?
precedent\. • cum pot [ti dac\ înva]\
În [colile deschise tuturor cu to]ii?
copiilor, profesorii î[i • cine m\ va sprijini?
împ\rt\[esc credin]ele,
• ce trebuie s\ înv\]?
valorile [i modul în care
în]eleg diversitatea [i
negociaz\ enun]uri clare,
reprezentative pentru
[coala pentru to]i.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
8

{colile deschise tuturor copiilor Trebuie s\ recunoa[tem c\


o parte din succes i se
poate datora elevului!
Când dezvolt\ comunit\]i “dizabilit\]i” [i cu “cerin]e Exist\ o similitudine
[colare primitoare, educative speciale ”. important\ între abord\rile
profesorii recunosc natura [colilor deschise/ primitoare,
Doamna Hiyyam a[a cum sunt ele descrise
complex\ a educa]iei. (Palestina) spune: “(elevii)
{colile deschise, incluzive, în exemplele de bun\
cu cerin]e educative practic\, de[i [colile s-au
arat\ diferit de la o ]ar\ la speciale din clasa mea
alta sau de la o [coal\ la dezvoltat în culturi diferite.
sunt u[or de remarcat [i, în Profesorii adep]i ai [colilor
alta, în interiorul aceleia[i acela[i timp, nu prea sunt
]\ri. deschise tuturor copiilor/
u[or de remarcat. Nevoile primitoare în]eleg c\ :
Aceste diferen]e decurg care cer aten]ie special\
din: sunt abilit\]ile de înv\]are • [colarizare de tip
incluziv nu înseamn\ c\
• În]elegerea [i precare, problemele la citit
[i scris, elevii cu abilit\]i to]i trebuie trata]i în
interpretarea diferit\ a
sub nivelul normal, acela[i mod;
diversit\]ii, în func]ie de
contextul cultural; dizabilit\]i care afecteaz\ • elevii trebuie s\
mobilitatea [i problemele primeasc\ sprijinul
• Valorile [i credin]ele
sociale cauzate de adecvat;
religioase;
dificult\]ile din mediul • mul]i elevi cu dizabilit\]i
• Practicile politice [i familial”. Doamna Gloria [i cerin]e educative
legislative sprijinite de (Peru) recunoa[te c\ speciale încep [coala
sistemele educa]ionale integrarea unui copil cu de pe o pozi]ie de infe-
[i cerin]e educative speciale rioritate fa]\ de al]i elevi;
• Resursele disponibile. treze[te o mul]ime de • adesea, pentru a asigura
sentimente care, uneori, [colarizarea de tip
sunt contradictorii... incluziv, este esen]ial\
Prin intermediul acestor
exemple de bun\ practic\ Dup\ cum spune doamna furnizarea de
putem identifica eforturile Judy (Australia), un p\rinte echipamente, proceduri,
comune, în]elegerea [i “atunci când se fac referiri resurse [i personal
la copilul meu [i la
practicile comune, care vin • nu to]i elevii cu
în sprijinul [colariz\rii de tip incluziune, se consider\ c\
dizabilit\]i necesit\
incluziv. Ni se reaminte[te reprezint\ un exemplu
furnizarea de c\tre
c\ [colarizarea de tip sclipitor, dar eu cred c\
[coal\ de echipamente
incluziv este un proces este vorba despre o reu[it\
speciale sau personal
continuu, f\r\ sfâr[it. fragil\, de aceea sunt
suplimentar pentru
Con[tientizarea credin]elor foarte vigilent\. Succesul
sprijin în înv\]are; exist\
[i atitudinilor este primul depinde de jocul atâtor
multe modific\ri care,
pas spre crearea [colilor variabile [i se centreaz\ pe
efectuate la nivel de
deschise tuturor copiilor/ copilul care înva]\ [i se
[coal\, atunci când este
primitoare. Profesorii dezvolt\ tot timpul într-un
necesar, se dovedesc
adep]i ai [colilor deschise mediu în continu\
simple [i necostisitoare
consider\ c\ ei au de-a schimbare.
face cu copii, nu cu

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
9

• utilizarea unor metode lor, ca oricare elev. Citat:


de predare [i înv\]are Ei trebuie s\ aib\ posibi-
adecvate nevoilor litatea de a studia ceea Elevii încep gr\dini]a
tuturor elevilor salveaz\ ce îi intereseaz\ [i s\ împreun\ cu copii cu
adesea din timpul de aib\ dreptul de a alege cerin]e educative
predare. Cerin]ele la fel ca [i colegii lor; speciale . Ei cunosc
legate de timpul acordat • diferen]ele exist\ la un sistem unic, care
nu trebuie s\ fie stricte, nivel rela]ional [i social, include to]i copiii, astfel
pentru a nu-i pune în iar asem\n\rile dintre ei c\ accept\ foarte u[or
dificultate pe elevii cu sunt cu mult mai diferen]ele dintre ei.
dizabilit\]i sau cu cerin]e importante decât
educative speciale. diferen]ele.
Doamna Heather (Canada)
• elevii cu dizabilit\]i [i Iat\ patru crezuri cu rol-
cerin]e educative cheie împ\rt\[ite de
speciale trebuie s\ aib\ profesori adep]i ai
acces la curriculumul de [colilor deschise tuturor
mas\, incluzând copiilor/ primitoare:
[tiin]ele, [tiin]ele • to]i copiii pot înv\]a
aplicate [i cursurile
practice, matematica • to]i copiii sunt diferi]i
[.a.m.d.; • diferen]ele reprezint\ un
• elevii cu dizabilit\]i [i element pozitiv
cerin]e educative • activitatea de înv\]are
speciale au dreptul de a este îmbun\t\]it\ prin
n\zui la o carier\ cooperarea cu
conform\ cu ]elurile, profesorii, p\rin]ii [i
interesele [i abilit\]ile comunitatea.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
10

Opiniile profesorilor

Iat\ câteva dintre opiniile Scopul [colariz\rii este Aceasta (trecerea la


profesorilor, prin care î[i acela de a promova [colarizarea de tip incluziv)
exprim\ încrederea lor în înv\]area academic\ [i a scos la iveal\ un grup
sistemul incluziv. social\ continu\. eterogen de copii cu nevoi
Doamna Heather (Canada) diferite: copii talenta]i, dar
------------------------------------------- [i copii cu dificult\]i de
înv\]are.
Doamna Ahuja (India)
Convingerea mea este c\ Unicitatea: crearea
trebuie s\ muncesc oportunit\]ilor pentru ca -------------------------------------------
pentru to]i copiii, inclusiv rela]iile interpersonale [i
pentru cei cu cerin]e toate activit\]ile de Incluziunea aduce
educative speciale. înv\]are s\ permit\ bog\]ie... Devenim
Ne vom continua misiunea dezvoltarea fiec\rui elev, în profesori mai toleran]i [i
c\tre construirea unei func]ie de capacitatea sa, mai în]elep]i...
societ\]i incluzive. interesele sale, stilul [i Doamna Rekha (India)
Doamna Tomar (India) ritmul de înv\]are [i în -------------------------------------------
func]ie de particularit\]ile
------------------------------------------- oferite de contextul s\u
social [i personal. Cre[tem acum în [coli o
Sumalao a lucrat cu Doamna Guzman (Chile) genera]ie de copii care îi
convingerea c\ o educa]ie accept\ [i îi tolereaz\ pe
------------------------------------------- cei care au alte nevoi.
deschis\ diversit\]ii va
influen]a în mod continuu Atitudinea pozitiv\ [i
practicile pedagogice, dând Elevii încep gr\dini]a mentalitatea deschis\ a
na[tere unui curriculum împreun\ cu copii cu profesorului..., precum [i
dinamic [i relevant, capabil cerin]e educative speciale . orientarea c\tre
s\ vin\ în întâmpinarea Ei cunosc un sistem unic, dezvoltarea profesional\
nevoilor tuturor copiilor. care include to]i copiii, sunt elementele care
Doamna Carla (Chile) astfel c\ accept\ foarte contribuie la formarea unei
u[or diferen]ele dintre ei. echipe incluzive de succes.
-------------------------------------------
Ms Heather (Canada) Ms Heather (Canada)
------------------------------------------- -------------------------------------------
Cu alte cuvinte, profesorul
trebuie s\-[i priveasc\
elevii ca fiind diferi]i unul
de cel\lalt.
Ms Hiyyam (Palestina)
-------------------------------------------

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
11

Exemple de bun\ practic\


pe tema incluziunii

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
12

{COALA PRIMAR| {I GR|DINI}A


ABOABO – ARMATA SALV|RII, GHANA

Eric [i doamna Comfort.


Ghana crede în
obligativitatea
înv\]\mântului de baz\.
{colarizarea de tip incluziv
pentru copii cu cerin]e
educative speciale a fost
introdus\ în Ghana în 1992,
ca parte dintr-un program
de reabilitare bazat pe
comunitate.
În districtul Birim, din sudul
Ghanei, treizeci [i [ase de La [coal\ sunt înscri[i o
sut\ optzeci [i cinci de În cadrul curriculumului de
copii cu cerin]e educative [tiin]e, s\n\tatea ocup\ un
speciale au fost integra]i b\ie]i [i fete, dintre care
[ase au cerin]e educative loc important. Atunci când
în opt [coli obi[nuite. î[i planific\ lec]iile, doamna
{coala primar\ Aboabo speciale. Eric este unul
dintre elevii [colii. El are Comfort ]ine cont în egal\
Armata Salv\rii este una m\sur\ de Eric [i de ceilal]i
dintre aceste [coli incluzive. sindromul Down. Este în
primul an, împreun\ cu al]i elevi. Întreab\ la clas\ ce
Doamna Comfort, profe- înseamn\ s\ fii s\n\tos. Ea
treizeci de colegi.
soar\ la {coala Aboabo, utilizeaz\ astfel de întreb\ri
„Experien]a în [colarizarea
este sprijinit\ în practicile [i activit\]i pentru grupuri
de tip incluziv ne-a
sale de predare din [coal\, mici, pentru a veni în
îmbog\]it munca [i ne-a
de comunit\]ile educa]io- sprijinul înv\]\rii lui Eric.
îmbun\t\]it randamentul la
nale de stat [i locale.
clas\”, spune doamna
Programul pentru Comfort.
comunitate inten]iona s\: IDEI PRINCIPALE
Faptul c\ merge la [coal\
• creeze oportunit\]i cu colegii lui îl ajut\ pe Eric
educa]ionale pentru cât s\ î[i dezvolte vorbirea [i Obiective de predare
mai mul]i copii posibil, limbajul, abilit\]ile de scris clare
utilizând resursele [i [i citit. Îi place în mod
structurile financiare din Preg\tirea cu mult timp
deosebit s\ participe la
comunitate, înainte
orele de art\ dramatic\
Utilizarea metodelor de
• ofere profesorilor formare împreun\ cu colegii s\i.
Cei mai buni prieteni ai s\i predare alternative
ini]ial\ [i continu\,
• asigure structuri [i sunt Kofi [i Yaw. Ace[tia îl
autorit\]i de sprijin la ajut\ la matematic\. Joac\
nivel de comunitate, [i fotbal cu ei, la [coal\ [i
[coli, centre de acas\.
s\n\tate, familii – pentru
to]i elevii.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
13

{COALA AL-HUSNA, PALESTINA

Hamila [i doamna
Hiyyam
Ministerul Educa]iei din
Palestina face eforturi pentru
implementarea reformei la
nivelul [colii [i al
sistemului educa]ional prin:
• dezvoltarea infrastructurii
sistemului educa]ional
• formarea profesorilor Aici, Hamila a intrat în clasa Le-am ales pe Fida',
• programe cu orientare a treia. La [coal\, Hamila Magda, Atira [i lsra',
comunitar\ [i-a dovedit abilitatea [i deoarece sunt inteligente
superioritatea fa]\ de [i le place arta. Scriu încet
• elaborarea
colegii ei, ajungând în [i uneori îi rog pe prietenii
curriculumului
fruntea clasei, spune mei s\ scrie în locul meu
Politica Ministerului este doamna Hiyyam. tot ce este pe tabl\, mai
de a depune eforturi în ales la sfâr[itul lec]iei,
Organiza]iilor [i serviciilor
vederea adopt\rii unui deoarece mi-e team\ s\ nu
locale li s-a cerut s\
sistem educa]ional incluziv. se [tearg\.
furnizeze un scaun cu rotile
Cererea de a frecventa o [i s\ ajute la transportul la
[coal\ de stat a venit din [i de la [coal\.
partea Hamilei. Hamilei i s-
{coala a adus modific\ri IDEI PRINCIPALE
a cerut s\ scrie o scrisoare
necostisitoare, de exemplu
c\tre Direc]ia de Educa]ie,
a construit o ramp\ pentru
în care s\-[i formuleze Lucrul cu elevii cu
scaun cu rotile, table de
cererea. dizabilit\]i de ordin fizic
scris mai joase [i facilit\]ile
Direc]ia de Educa]ie din adecvate la toalet\. Colegii Asigurarea accesului fizic
Nablus a aprobat-o, iar Hamilei o ajut\ adesea la la [coal\ [i la clas\
[coala Al-Husna' a fost ore, luând noti]e pentru ea Efectuarea unor modific\ri
identificat\ ca viitoare [i ajutând-o s\ se a[eze `n necostisitoare în [coal\
[coal\ a Hamilei deoarece scaunul cu rotile [i s\
era mai pu]in costisitor s\ coboare din el.
instaleze facilit\]ile
Hamila spune: înainte s\
necesare.
merg la [coal\ eram
nelini[tit\, dar odat\ ajuns\
acolo mi-am observat
colegele [i mi-am ales
prietenele.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
14

ANDRÉS AVELINO CÀCERES, PERU

Mauricio [i doamna
Gloria.
Andrés Avelino Càceres
este o [coal\ primar\ de
stat în Los Banos del Inca,
în mun]ii peruvieni. {coala
este situat\ într-o zon\
rural\. {ase sute de b\ie]i
[i fete sunt înscri[i, copii
cu cerin]e educative
speciale catalogate drept
“permanente” sau
“temporare” fiind integra]i “ Îmi place clasa mea Sprijinul colegial între elevi
în [coal\. Doamna Gloria deoarece este spa]ioas\, poate fi acordat în mai
are la clasa a treia dou\zeci ordonat\ [i are multe multe moduri:
[i opt de elevi, între care [i jocuri, orele de curs sunt • ajutor colegial spontan;
Mauricio. frumoase [i înv\]\m s\
• centre de înv\]are
La început, doamna Gloria citim [i s\ scriem...”
• mentorat colegial
avea rezerve în privin]a Înainte ca lui Mauricio s\ i
formal.
lucrului cu un elev cu se d\ruiasc\ un scaun cu
rotile, se târa sau era Mauricio este [i el mentor
dizabilit\]i. Se temea c\ nu
purtat prin [coal\ sau prin pentru colegii lui.
va reu[i s\ se ridice la
în\l]imea a[tept\rilor clas\ de prietenii s\i.
elevilor, p\rin]ilor [i a “Îl iubesc pe Mauricio de IDEI PRINCIPALE
colegilor din [coal\. Dup\ parc\ ar fi fratele meu”,
ce a lucrat cu Mauricio, spune un prieten. Acum Asigurarea accesului fizic
doamna Gloria se declar\ colegii s\i îl a[eaz\ în
Crearea unui mediu
în favoarea practicilor scaunul cu rotile, îl duc la
[colar cu rol de sprijin
educa]iei incluzive. toalet\, îi dau materialele
necesare, îi desfac capacul Sprijinul colegial între
Încearc\ în fiecare zi s\ le
stiloului [i i-l pun la loc. elevi
insufle spiritul independen-
]ei [i autonomiei elevilor Doamna Gloria insufl\
s\i, pentru a-i determina respectul pentru diferen]e
s\-[i înfrunte singuri [i un sentiment de
problemele personale. solidaritate prin intermediul
programelor de sprijin între
elevi (sprijin colegial).

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
15

{COALA BISHOP WILLIS


DEMONSTRATION, UGANDA

Waddembere Yasin [i
Doamna Margaret
The Bishop Willis
Demonstration este o
[coal\ primar\ la care sunt
înscri[i o mie o sut\
patruzeci [i doi de b\ie]i [i
fete, dintre care treizeci [i
[apte au cerin]e educative
speciale . Marea majoritate P\rin]ii care au rezerve în IDEI PRINCIPALE
a elevilor cu dizabilit\]i o privin]a trimiterii copilului
reprezint\ cei cu dizabilit\]i lor la o [coal\ obi[nuit\ Asigurarea accesului fizic
vizuale, unul dintre ei fiind sunt sus]inu]i printr-o astfel
Waddembere Yasin. O Lucrul cu elevi cu
de politic\. Ei se implic\ dizabilit\]i vizuale [i cu
profesoar\ specializat\ în activ la nivelul [colii, ca cecitate
lucrul cu copii cu dizabilit\]i membri ai comunit\]ii.
vizuale, doamna Margaret, Flexibilitate [i
Waddembere Yasin î[i inventivitate
o ajut\ pe profesoara lui.
petrece zilele de [coal\
Politica general\ a Utilizarea unor metode
împreun\ cu colegii. Este
Guvernului Ugandei pentru de predare alternative
încântat de faptul c\ are
înv\]\mântul primar acces la acela[i curriculum Elaborarea unor planuri
asigur\ serviciile ca [i colegii s\i. de înv\]are individuale
educa]ionale [i înscrierea
Profesorul s\u î[i modific\
în [coli a copiilor cu cerin]e
lec]iile în sensul c\:
educative speciale.
• furnizeaz\ h\r]i în relief
• pred\ în Braille
• se asigur\ c\ este sufi-
cient\ lumin\ în clas\
• dezvolt\ elevilor abilit\]i
de orientare [i de
mi[care în clas\ [i pe
terenul de joac\
• face apel la sprijinul
colegial între elevi
• implic\ p\rin]ii în
programul de înv\]are
• îl sprijin\ pe profesorul
de educa]ie fizic\ s\ î[i
elaboreze lec]iile diferit

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
16

{COALA GIMNAZIAL| BONELLA,


AFRICA DE SUD

Yasmin [i doamna
Shireen
La {coala Gimnazial\
Bonella, din Africa de Sud,
sunt înscri[i o mie trei sute
dou\zeci de b\ie]i [i fete.
Aceasta este o [coal\ de
stat [i prime[te elevi cu
vârste cuprinse între zece
[i dou\zeci [i trei de ani.
Cincisprezece elevi din
[coal\ au dizabilit\]i. Doamna Shireen crede c\ Pentru ea, comunicarea [i
Yasmin are o dizabilitate elevii înva]\ cel mai bine socializarea cu oamenii nu
auditiv\, iar doamna împ\rt\[indu-[i reciproc a reprezentat niciodat\ o
Shireen îi pred\ engleza în experien]ele. “Nu are rost problem\; se împriete-
clasa a [aptea. s\ exemplifici prin ne[te foarte u[or.
experien]e str\ine, diferite Chiar nu îi este greu s\-[i
În majoritatea claselor la
de ale lor [i la care nu se fac\ prieteni”.
care pred\ doamna
pot raporta. Nimic nu ajut\
Shireen, limba matern\ a
mai mult decât sistemul
elevilor este Zulu, dar în
de lucru cu colegii...”.
{coala Gimnazial\ Bonella IDEI PRINCIPALE
orele se ]in în limba englez\. Yasmin este un copil foarte
motivat. Are rezultate mai
Domnul Naidoo, directorul,
bune decât majoritatea O politic\ clar\ a [colii
ne spune: „noi credem cu
celor din clas\. Elevii cu Asigurarea accesului fizic
t\rie într-o cultur\
dizabilit\]i ar trebui s\ fie la [coal\ [i la clas\
democratic\, deschis\,
trata]i a[a cum este tratat\ Crearea unui mediu
participativ\ în cadrul [colii
Yasmin, ca fiind una de-a [colar cu rol de sprijin
noastre. Cred c\ ne place
lor”, mai spune doamna
s\ le oferim educa]ia de Crearea unor parteneriate
Shireen.
baz\ tuturor elevilor.
Acesta este un drept al lor, Iar mama Yasminei, doamna
iar noi facem tot posibilul Gori, ne poveste[te: înc\
în acest sens”. de pe când Yasmin era o
feti]\, noi, cei de-acas\, nu
am tratat-o niciodat\ în mod
diferit, ci am tratat-o ca pe
orice copil normal, n-am
vrut s\ o facem s\ se simt\
diferit\, pentru c\ dac\ o
f\ceam s\ se simt\ diferit\,
s-ar fi comportat diferit.
S-a adaptat foarte bine.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
17

{COALA NR. 4 din DORNOD,


MONGOLIA

Ochirpurev [i doamna
Dejidmaa
Dornod este un ]inut cu
câmpii [i stepe, aproape
de grani]a ruseasc\ la nord
[i de cea chinez\, la sud [i
la est. {coala nr. 4 din
Dornod este o [coal\ de
stat, cu o mie o sut\
optsprezece b\ie]i [i fete,
cu vârste cuprinse între
[apte [i optsprezece ani.
În clasa a doua sunt treizeci Doamna Dejidmaa planific\
La aceast\ [coal\ înva]\
[i trei de elevi, trei cu diza- pentru întreaga clas\. “La
zece elevi cu dizabilit\]i [i
bilit\]i [i cerin]e educative clasa a doua, scopul meu
[aptesprezece elevi cu alte
speciale, iar unul dintre principal este s\ predau
cerin]e educative speciale.
ace[tia este Ochirpurev. abilit\]ile de vorbire, cel
{coala are [i regim de secundar este
internat pentru un num\r Doamna Dejidmaa lucreaz\
mult cu p\rin]ii la clas\ [i comunicarea cu ceilal]i, iar
de pân\ la optzeci de elevi cel de-al treilea este s\ ajut
proveni]i din diverse zone. acas\, utilizeaz\ diverse
metode de predare în elevii s\ devin\ indepen-
{coala are drept scop den]i în înv\]are”.
reducerea num\rului de timpul orelor pentru a
elevi care abandoneaz\ asigura accesul tuturor,
educa]ia formal\. evalueaz\ elevi diferi]i
folosind metode diferite.
În calitate de profesoar\ la IDEI PRINCIPALE
clas\, doamna Dejidmaa
spune: “ sigur c\ prima
dat\ este dificil, dar elevii Obiective de înv\]are
mei înva]\ foarte bine. Am clare, comunicate elevilor
muncit mult cu elevii, Cooperare
p\rin]ii, cu directorii [i cu Preg\tiri prealabile
colegii mei. Ne ajut\m unii
pe ceilal]i în fiecare zi.
În cultura mongolian\
exist\ respectul pentru
cel\lalt [i pentru drepturile
omului.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
18

FLÄMMING GRUNDSCHULE, GERMANIA

Marie-Lisa [i doamna
Heike
“Eu cred c\ elevii înva]\
cel mai bine într-un mediu
cald din punct de vedere
emo]ional, acesta ajutân-
du-i s\ fie interesa]i de ceea
ce se întâmpl\ în [coal\.
Aceast\ situa]ie apare doar “Munca în echip\ este mai degrab\ posibilitatea
atunci când lec]iile sunt necesar\”, ne sugereaz\ de a comunica cu colegii lor
“diferen]iate”, astfel încât doamna Heike. “O dat\ la de clas\ într-un mod
elevii cu dificult\]i în o jum\tate de semestru, normal, s\ înve]e de la
înv\]are s\ aib\ posibili- ne întâlnim cu cei care ceilal]i, s\ se joace mai des
tatea s\ înve]e mai încet lucreaz\ cu copiii cu cu colegii lor, decât s\
sau într-un mod diferit”, dizabilit\]i. Aceste întâlniri petreac\ timp cu personal
spune doamna Heike. sunt necesare, deoarece specializat [i s\ înve]e în
Flämming Grundschule schimb\m informa]ii acela[i timp cum s\
este o [coal\ primar\ din despre munca la [coal\, tr\iasc\ cu o dizabilitate.”
Berlin. Din cei [ase sute de acas\ [i în cadrul Elevii f\r\ dizabilit\]i înva]\
elevi înscri[i, cincizeci [i [edin]elor de terapie.” s\ fie r\bd\tori, s\ ofere [i
cinci au cerin]e educative {coala are misiunea de a: s\ primeasc\ ajutor, s\
speciale. Misiunea [colii în]eleag\ nevoile unei per-
• include to]i elevii, cu sau
este aceea de a fi deschis\ soane care nu poate vorbi,
f\r\ dizabilit\]i;
tuturor elevilor, cu sau f\r\ s\ afirme c\ o persoan\
dizabilit\]i. • dezvolta abilit\]i sau alta nu poate face un
cognitive [i sociale lucru, s\ accepte o persoan\
{coala a fost proiectat\ de
Senatul de la Berlin ca • consolida respectul de care pare foarte diferit\.”
[coal\ cu profil educa]ional sine al elevilor;
special. La clasa a treia • dezvolta elevilor IDEI PRINCIPALE
sunt doi elevi cu dizabilit\]i: abilitatea de a coopera;
Byron, cu sindromul Down • dezvolta competen]e Munca în colaborare [i în
[i Marie-Lisa, cu paralizie sociale; echipe
cerebral\.
• preg\ti elevii pentru Modific\ri la nivel de
Doamna Heike [i alte dou\ [coala gimnazial\. curriculum
persoane specializate
Doamna Heike a lucrat Metode de predare
lucreaz\ împreun\ la clas\.
înainte la o [coal\ special\, alternative
de aceea ne spune: “[tiu Planuri de înv\]are
cum e via]a [colar\ pentru individual\,
cei care sunt separa]i de Obiective de înv\]are
colegii lor. Este preferabil clare.
pentru ace[ti copii s\ aib\

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
19

GYERMEKEK HÁZÁ, UNGARIA

Vince [i doamna Vince este foarte interesat


Marietta [i ador\ artele [i lucrul
{coala Gyermekek háza manual. Cei mai buni
este o [coal\ cu clase prieteni ai s\i sunt Ani [i
primare din Budapesta, ai Mate. Se joac\ mult
c\rei elevi au vârste între împreun\, în timpul liber,
[ase [i doisprezece ani. “spunem glume [i vorbim
{coala este deschis\ despre lucruri interesante.
oric\rui elev din cartierul Mate [i Ani m\ ajut\
local, inclusiv celor cu adesea. Atunci când voi fi
dizabilit\]i. Acest fapt este mare, a[ vrea s\ fiu arhitect.
unic în Ungaria, deoarece Voi merge la universitate, În [coal\ s-a constituit o
aici exist\ un sistem dup\ absolvirea [colii. echip\ local\ pentru
educa]ional special Aceasta îmi va lua mult elaborarea curriculumului.
puternic [i separat de timp, poate opt ani sau Echipa a publicat propriile
înv\]\mântul de mas\. chiar mai mult.” materiale curriculare, a
Vince, în vârst\ de Personalul din {coala creat manuale de
unsprezece ani, are o Gyermekek háza vede matematic\ [i limba
dizabilitate auditiv\ sever\. [coala ca pe un loc unde maghiar\ în cadrul acestui
O comisie “de exper]i” îi to]i elevii sunt bineveni]i. curriculum inovator. În c\r]i
recomandase lui Vince s\ sunt prezentate sarcini
Ei sunt de p\rere c\ fiecare gradate, care permit
mearg\ la o [coal\ special\. elev ar trebui s\: elevilor s\ lucreze cu
Comisia “de exper]i” (un • î[i dezvolte la maximum acela[i con]inut, dar în
medic, un profesor [i un abilit\]ile; ritmul [i nivelul propriu.
psiholog, printre al]ii)
• ia parte în mod activ la
evalueaz\ [i supune la test
procesul de înv\]are;
copiii cu dizabilit\]i [i
cerin]e educative speciale • fie capabil s\ înve]e IDEI PRINCIPALE
[i recomand\ tipul de singur;
[coal\ (obi[nuit\ sau • î[i poat\ evalua în mod Lucrul cu elevi cu
special\) la care ar trebui realist propria munc\; dizabilit\]i auditive,
s\ mearg\ elevul. P\rin]ii • se accepte pe sine [i pe fizice [i de înv\]are
lui Vince nu au vrut ca el s\ colegii s\i; Asigurarea accesului fizic
frecventeze o [coal\
• poat\ coopera cu al]i la clas\
special\ deoarece era
colegi; Obiective de înv\]are
departe de cas\ si de
prieteni. Au discutat cu cei • aib\ acces la mai multe clare [i deschise
de la Autoritatea Local\ a posibilit\]i de înv\]are, schimb\rii
Educa]iei [i cu directorul diferen]iate. Modific\ri la nivel de
[colii posibilitatea trimiterii • studieze acelea[i materii curriculum
lui Vince la o [coal\ • primeasc\ sprijin într-un Utilizarea metodelor de
obi[nuit\. mediu favorabil înv\]\rii. predare alternative

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
20

LICEUL KINGSTON, AUSTRALIA

David [i doamna Hariklia


{colile cu clase primare [i
liceele din Kingston sunt
situate aproape unele de
celelalte, în micu]ul stat
insular australian, Tasmania.
David, un b\iat cu
sindromul Down, a mers
întotdeauna la [coala din
apropiere.
El continu\ acum cu Politica descrie detaliat în]eleg ei no]iunea de
curriculumul de clasa a rezultatele scontate, [coal\ incluziv\ [i despre
zecea. Educa]ia sa este strategiile, responsabilit\]ile experien]ele lor cu
sprijinit\ de un parteneriat [i indicatorii de succes. persoane cu dizabilit\]i.
puternic între [coal\, La întrebarea adresat\
Dup\ cum ne spune doamna
mama sa [i serviciile de colegilor lui David: „ar
Hariklia: ,incluziunea aduce
sprijin local. Are, de ase- trebui ca persoanele cu
în discu]ie probleme legate
menea, [i un plan de sprijin dizabilit\]i s\ fie educate în
de dreptul unei fiin]e
individual bine-proiectat. aceea[i clas\ cu voi?”,
umane de a înv\]a într-un
David este implicat într-un Anna a r\spuns: “da,
mediu lipsit de prejudec\]i.
program de munc\ la deoarece reprezint\ o
Am descoperit c\ David
angajatori. A lucrat cu mai experien]\ de înv\]are
putea cu adev\rat s\ înve]e...
mul]i angajatori din pentru to]i”, Phoebe a
Eram convins\ c\ [tia mai
comunitate [i îi place cel continuat: „ei au nevoie s\
multe decât putea s\
mai mult la magazinul cu se afle în preajma oame-
exprime. De aceea m-am
computere. nilor, nu izola]i de ace[tia”.
gândit c\, poate dac\
Belinda a ad\ugat: „sunt [i
Comunitatea liceal\ din începe s\ fie mai încrez\tor
ei oameni ca oricare al]ii!”
Kingston are o politic\ a [i s\ se simt\ în siguran]\
Mitchell spunea c\ e
echit\]ii bine dezvoltat\, ce [i dac\ între noi va exista
important s\ se afle în
acoper\ cinci aspecte: încredere, atunci poate î[i
aceea[i clas\, deoarece
• acces, frecven]\ [i va spune: “da, pot vorbi,
“ne preg\te[te pentru
men]inere a elevilor pot spune ceea ce vreau
lumea real\”.
s\ spun”.
• programe de sprijin al
elevilor Doamna Hariklia
încurajeaz\ discu]iile în
• acces la curriculum, IDEI PRINCIPALE
grup sau cu întreaga clas\,
participare [i
pe probleme legate de
performan]e [colare
dizabilit\]i. Trecerea de la [coal\
• programe alternative
Colegii lui David sunt la munc\
• raportare c\tre elevi [i încuraja]i s\ vorbeasc\ Politica echit\]ii pus\ în
p\rin]i. despre modul în care practic\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
21

{COALA PRIMAR| DIN LONGLIN, CHINA

Lan Rue [i domnul


Wu Wei
Lan Rue, o elev\ cu o
dizabilitate vizual\, este în
clasa a patra la [coala
primar\ din Longlin. La
aceast\ [coal\ sunt patru
elevi nev\z\tori.
Un profesor din micu]a
[coal\ de sat lucreaz\ cu
elevi din trei clase diferite. Am rugat-o pe Lan s\
{coala este izolat\, iar Dup\ cum ne explic\
domnul Wu Wei, “Lan Rue exerseze la aritmetic\ în
domnul Wu Wei, profe- fiecare zi folosind cutia.
sorul, trebuie s\ adapteze a întâmpinat multe dificult\]i
pe parcursul studiilor sale: Dup\ un timp, domni[oara
curriculumul, beneficiind Lan putea face acest lucru.
de foarte pu]in sprijin [i de dificult\]ile de ordin econo-
mic ale familiei sale, dificul- Aceasta i-a fost de un
resurse limitate. mare ajutor. A fost foarte
tate în a merge la [coal\ [i
dificult\]i în privin]a studiului. fericit\ [i a lucrat cu mai
De exemplu, conceptele mult\ sârguin]\.
matematice, precum „mai Lan Rue are o mul]ime de
mult sau mai pu]in” sau prieteni cu dizabilit\]i
înmul]irea i-au creat vizuale la [colile speciale
dificult\]i. din provincia Tai An Shan
Fiindc\ nu putea vedea nici Dong [i din Nanning
liniile pe care le trasam pe Guangxi.
tabl\, nici be]i[oarele de pe
mas\, se sim]ea frustrat\. IDEI PRINCIPALE
{i la fel m\ sim]eam [i eu.
Apoi îns\ mi-a venit ideea Utilizarea unor metode
s\ confec]ionez o cutie de predare alternative
special\ pentru aritmetic\. Mod de predare inovator
Am decupat dou\zeci de [i flexibil,
p\trate din carton cu zece
Elaborarea unor planuri
g\uri de-o parte [i de alta
de înv\]are individuale,
(în sus [i în jos). Acestea
corespundeau liniilor Lucrul cu elevi cu
desenate pe tabla de scris. dizabilit\]i vizuale,
În fiecare p\trat am pus Rezolvarea problemelor
câte o bil\ de sticl\. la nivel de clas\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
22

{COALA MIRANDA DO CORVO, PORTUGALIA

Ana [i doamna Fernanda Prin practica noastr\


{coala Miranda do Corvo putem convinge orice
este o [coal\ cu clase coleg neîncrez\tor c\ este
primare, de stat, la care dreptul fiec\rui elev s\
înva]\ dou\ sute cincizeci de participe. Nu mai spunem
elevi, [ase dintre ei având “elevii mei”, acum sunt
dizabilit\]i. Practica educa- to]i “elevii no[tri”.
]ional\ din aceast\ [coal\ La clasa a patra a doamnei
este guvernat\ de principiul Fernanda sunt înscri[i
Educa]iei pentru To]i. dou\zeci de elevi, între ei
“Noi avem o în]elegere, aflându-se [i Ana. Pentru a
conform c\reia orice copil sprijini dezvoltarea • eu am fost în grupul cu
din comunitate are dreptul abilit\]ilor tuturor elevilor povestirea “Iepurele cel
s\ frecventeze cursurile din clas\, doamna lacom”
[colii noastre. Avem Fernanda utilizeaz\ • la sfâr[itul lucrului în
diferite structuri de sprijin, strategii de înv\]are prin echipa noastr\, ne-am
cea mai important\ dintre cooperare. hot\rât c\ unii dintre noi
ele fiind o echip\ de sprijin Ceea ce urmeaz\ este un vor face desenele, iar
pentru incluziune în cadrul exemplu de plan de lec]ie al]ii vor scrie
[colii, format\ din [ase
profesori”. Doamna
pentru ora de limba • mi-a pl\cut foarte mult
portughez\. aceast\ diminea]\.
Fernanda ne spune mai
departe c\ “noi am Lec]ia se bazeaz\ pe activi- În ziua urm\toare, clasa s-a
beneficiat de o dezvoltare tatea la bibliotec\. Fiecare hot\rât s\ arate ceea ce
profesional\ continu\. Au elev în parte a citit o carte lucrase [i altor clase din
avut loc activit\]i periodice [i a redat fiecare din cele [coal\. “Le-am cerut s\ ne
de dezvoltare cu sprijinul cinci povestiri din text. analizeze munca.
colegiului pedagogic din Lec]ia a avut loc în cursul Aceast\ prezentare în fa]a
Coimbra [i am beneficiat unei dimine]i [i a înglobat profesorilor [i elevilor
de sprijin permanent din mai multe activit\]i. A fost ne-a ajutat s\ ne revizuim
partea a patru formatori, în structurat\ sub forma munca, “ ne-a spus
timpul ultimilor doi ani. înv\]\rii prin cooperare, în doamna Femanda.
Unul dintre principalele care grupuri mici au primit
avantaje l-a reprezentat [i sarcini diferite, dar cu
leg\tur\ între ele. IDEI PRINCIPALE
faptul c\ ne-au ajutat s\
în]elegem c\ ace[ti copii La sfâr[itul lec]iei, elevii au
cu dizabilit\]i chiar pot face spus: Sistem de sprijin în [coal\
progrese; poate c\ nu atât • ast\zi am aflat o Utilizarea mai multor
de mult ca ceilal]i, dar î[i strategii de predare
mul]ime de povestiri
pot însu[i elementele unei Preg\tirea prealabil\
educa]ii de baz\. {i se simt • am aflat mai multe
mult mai ferici]i la clas\, • am lucrat în grupuri Promovarea
deoarece simt c\ au un mici; fiecare grup avea responsabilit\]ii elevilor
cuvânt de spus. patru membri în procesul de înv\]are

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
23

{COALA NAVYUG, INDIA

Yogesh [i doamna Rekha


{coala Navyug din
Laxmibai este una dintre
cele opt [coli dintr-un grup
de [coli din Delhi.
La [coal\ sunt înscri[i o
mie o sut\ de b\ie]i [i fete,
cu vârste între cinci [i
cincisprezece ani.
{coala a fost înfiin]at\
de resurse educa]ionale Esen]a [i scopul întâlnirilor
pentru a oferi educa]ie
pentru cadre didactice profesorilor din [coal\ s-au
copiilor proveni]i din familii
elaborat de UNESCO. schimbat. Acum profesorii
cu venituri modeste, inclusiv
Doamna Tomar ne spune: elaboreaz\ agende,
din zone s\r\c\cioase.
“programul de dezvoltare împ\rt\[esc experien]e,
Cu timpul, directoarea a
profesional\ a ajutat planific\ lec]ii în colaborare
f\cut o schimbare, pentru
personalul [colii s\ se [i caut\ solu]ii împreun\.
a include to]i copiii cu
întrebe “cu ce gre[e[te Pe parcursul discu]iilor
cerin]e educative speciale
[coala?” [i nu “cu ce c\dem de acord, ne
de pe o anumit\ raz\ de
gre[e[te copilul?”' contrazicem, respingem
acoperire a [colii.
Doamna Tomar continu\: unele idei, iar uneori chiar
În clasa întâi este [i Yogesh, ajungem la dezbateri
care are o dizabilitate „Dezvoltarea profesional\
a încurajat flexibilitatea în aprinse; totul îns\ este în
vizual\. În clas\ sunt spiritul colabor\rii”.
optzeci [i unu de elevi, iar procesul de predare –
în [coal\ mai sunt [i al]i înv\]are, a dus la
elevi cu cerin]e educative îmbun\t\]irea rezultatelor
speciale identificate. [colare, a sensibilizat IDEI PRINCIPALE
[coala în privin]a cerin]elor
Directoarea, doamna
speciale ale tuturor elevilor
Tomar, se asigur\ c\ elevii Dezvoltarea politicilor
[i a ajutat la diseminarea
din [coala Navyug accept\ [colare
experien]elor pozitive.
diversitatea. Crearea unui mediu
Fiecare elev înva]\ mai
{coala urm\re[te s\ ajute u[or, independent [i cu [colar cu rol de sprijin
to]i elevii s\-[i însu[easc\ pl\cere. Printre profesori, Profesorii se consider\ [i
curriculumul, în limitele elevi [i p\rin]i s-au f\cut ei elevi
unui buget restrâns. sim]ite o gândire pozitiv\ Directori cu rol de agen]i
Scopurile educa]iei sunt [i un parteneriat s\n\tos. ai schimb\rii
acelea[i pentru to]i. Problemele legate de
Instrumentul utilizat în programa strict\ [i rigid\,
activitatea de dezvoltare restric]iile de timp [i
profesional\ recent resurse au fost dep\[ite în
desf\[urat\ a fost pachetul mare parte...

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
24

{COALA PRIMAR| ST STEPHENS,


LESOTHO

Moeketsi [i doamna
Mafani
{coala primar\ St Stephen
a luat fiin]\ în 1908. La
vremea aceea erau [apte
clase, iar într-o clas\
înv\]au mai multe grupe.
Acum în [coal\ sunt
dou\zeci [i una de clase,
iar elevii sunt în clasele
unu-[apte. Cadrele
didactice sunt în num\r de
dou\zeci [i opt, la un Moeketsi, unul dintre elevii Doamna Mafani are colegi
num\r de o mie [apte sute [colii, a început de pu]in care o sprijin\. Dup\ cum
optzeci [i cinci de elevi. timp [coala, cu toate c\ spune chiar dumneaei,
are dou\zeci [i unu de ani. “dac\ am vreo problem\
{coala are misiunea de a
Datorit\ angajamentului [i legat\ de Moeketsi, [tiu c\
permite oric\rui copil s\
misiunii [colii, exist\ acum pot cere ajutor [i
înve]e, indiferent de
programe care îl sprijin\ s\ îndrumare.
culoare, dizabilit\]i sau
cultur\. devin\ un membru
independent al comunit\]ii.
{coala asigur\:
Dup\ cum ne spune IDEI PRINCIPALE
• cuno[tin]ele de baz\ ce doamna Mafani, „Eu
vin în întâmpinarea personal dispun de pu]ine
cerin]elor elevilor cu Flexibilitate [i
resurse. Trebuie s\
nivele diferite de abilit\]i inventivitate
improvizez materiale
sau dizabilit\]i pentru predare. Desenez Startul înv\]\mântului
• parteneriate cu to]i p\rin]ii tabelele [i diagramele de de baz\ nu trebuie s\ fie
condi]ionat de vârst\
• un mediu care care avem nevoie sau scriu
promoveaz\ încrederea pe cartona[e ideile
în propriile capacit\]i a importante cu care lucr\m.
tuturor elevilor. Pe Moeketsi `l îns\rcinez
cu lucruri importante, la
[coal\, de exemplu:
s\ mearg\ la banc\, s\
mearg\ la magazin [i s\
încuie u[ile de la buc\t\rie
dup\ terminarea orelor”.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
25

{COALA SUMALAO, CHILE

Javiera [i doamna Carla


La [coala Sumalao vin copii
cu sindromul Down [i copii
cu alte dizabilit\]i. La
[coal\ sunt nou\zeci [i opt
de b\ie]i [i fete, dintre care
cincisprezece au sindromul
Down sau probleme
motorii sau de limbaj. În
fiecare clas\ sunt doi sau
trei elevi cu cerin]e
educative speciale. {coala are un curriculum IDEI PRINCIPALE
elaborat într-un mod
Activit\]ile [colii se
inteligent, în cadrul c\ruia
bazeaz\ pe principiile Eforturi pentru a crea un
punctele de plecare în
urm\toare: mediu [colar cu rol de
procesul de predare le
• unicitatea: crearea de reprezint\ interesele sprijin
oportunit\]i ca rela]iile copiilor. Toate acestea au Practici flexibile [i
interpersonale [i toate dus la definitivarea unui inovatoare
activit\]ile de înv\]are s\ curriculum bine integrat. Adaptarea curriculumului
permit\ dezvoltarea La [coal\, elevii propun un Declara]ii în leg\tur\ cu
fiec\rui elev; set de obiective pe care [colarizarea de tip
• autonomia: acordarea doresc s\ le ating\ [i se incluziv
[ansei fiec\rui elev de a gândesc la ce activit\]i ar Centrare pe elevii cu
participa activ la dori s\ participe. Atunci dizabilit\]i intelectuale.
activit\]ile de la clas\; profesorii secven]iaz\
• deschiderea: crearea de unele dintre activit\]ile
posibilit\]i pentru ca ini]iale [i stabilesc rezultate
între elevi s\ existe a[teptate în ariile Limb\ [i
permanent schimburi de Comunicare, Matematic\,
opinii [i comunicare {tiin]ele naturii, Om [i
deschis\; Societate, Cultur\ [i
• integrarea: crearea unor Tehnologii.
oportunit\]i pentru ca În acest mod li se
elevii s\ simt\ c\ apar]in r\spunde elevilor cu nevoi
grupului. de înv\]are diferite din
cadrul aceleia[i clase.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
26

{COALA PRIMAR|
WOODSTOCK CENTENNIAL, CANADA

Brooke [i doamna
Heather
{coala primar\ Woodstock
Centennial este o [coal\
pentru b\ie]i [i fete cu
vârste cuprinse între cinci
[i unsprezece ani. Treizeci
de elevi din [coal\ au
dizabilit\]i, iar al]i treizeci [i
cinci de elevi au cerin]e În [coal\ exist\ un etos
Legisla]ia, politica [i practicile
educative speciale. În clasa puternic pentru crearea de
[colare dezv\luie un sim]
a patra este o elev\ cu parteneriate. Profesorii
al responsabilit\]ii sociale.
multiple dizabilit\]i. Brooke lucreaz\ împreun\, rezolv\
Doamna Heather remarc\:
are o dizabilitate de ordin problemele [i implic\
”deocamdat\, societatea
vizual, întârziere mare în p\rin]ii în procesul de
are înc\ nevoie s\ fie
dezvoltarea fizic\ [i educa]ie. Un jurnal de
educat\, dar noi cre[tem în
cognitiv\ [i are abilit\]i de comunicare zilnic\ circul\
[coli o genera]ie de copii
vorbire destul de reduse. între p\rin]ii multora dintre
toleran]i fa]\ de cei cu
Are unsprezece ani. elevii cu cerin]e speciale [i
nevoi diferite. Obiectivele
Doamna Heather, [colare vizeaz\ un proces [coal\ [i invers, astfel
înv\]\toarea de la clasa ei, continuu de înv\]are, atât încât ace[tia s\ [tie cum a
ne spune: “elevii sunt înc\ academic cât [i social. decurs ziua, iar [coala s\
de la gr\dini]\ împreun\ cu primeasc\ idei de la p\rin]i,
Atunci când au fost întreba]i
copii cu cerin]e educative de acas\, spune doamna
dac\ este important s\ ai
speciale. Ei cunosc un Heather.
în [coal\ elevi cu dizabilit\]i
sistem unic, care include
[i cerin]e educative
to]i copiii, astfel c\ accept\
speciale, colegii de clas\ ai
foarte u[or diferen]ele
lui Brooke au r\spuns:” IDEI PRINCIPALE
dintre ei.”
unde altundeva ar putea fi?
Statul New Brunswick, în De ce n-ar trebui s\ fie în
care este situat\ [coala, a Lucrul cu to]i elevii,
[coal\?”, dovedindu-[i
creat o legisla]ie menit\ s\ inclusiv cu cei cu
astfel atitudinea lor tolerant\. dizabilit\]i multiple
îmbun\t\]easc\
La Woodstock Centennial Un puternic sprijin politic
rezultatele [colare ale
s-a creat o [coal\ deschis\ [i legislativ,
copiilor cu cerin]e
tuturor copiilor, deoarece
educative speciale. Un Munca `n colaborare [i `n
profesorii utilizeaz\ stiluri
aspect remarcabil în echip\,
de predare diferite, în]eleg
privin]a legisla]iei îl Munca `n colaborare cu
nevoile fiec\rui elev, se
reprezint\ faptul c\ ofer\ p\rin]ii,
împac\ bine cu to]i elevii,
tuturor elevilor acces la Utilizarea tehnologiei
recunosc [i respect\ abilit\]ile
educa]ia public\. disponibile
[i ideile tuturor [i î[i însu[esc
moduri noi de comunicare.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
27

S| DEVENIM PRACTICI

Exemplele din aceast\


sec]iune arat\ modurile
diferite în care se dezvolt\
[colile deschise tuturor în
diferite culturi.
Exist\ multe pove[ti de
succes despre [coli cu
materiale [i resurse fizice
pu]ine. Acestea
demonstreaz\ c\ nu este
nevoie neap\rat\ de
resurse suplimentare
pentru a construi procese
de înv\]are [i de predare
deschise, creative [i
inovatoare. {colile
deschise tuturor copiilor se
dezvolt\ pe baza
respectului [i valoriz\rii
diversit\]ii din comunitatea
deservit\ de c\tre [coal\. Profesorii din [colile
Profesorii care pun bazele deschise tuturor copiilor:
[colilor deschise spre • se percep pe ei în[i[i • dezvolt\ parteneriate
comunitate sunt cei care ca având nevoie de
• î[i stabilesc obiective
insist\ în privin]a formare permanent\
de predare clare [i
schimb\rii în ciuda • sunt flexibili [i inovatori deschise
provoc\rilor continue [i a
• se preg\tesc cu mult • adapteaz\ curriculumul
nesiguran]ei. Cu to]ii avem
timp înainte
de înv\]at din modul cum • ]in cont de întreaga
ace[ti profesori în]elep]i [i • utilizeaz\ mijloacele clas\ în planificarea
activi rezolv\ problemele tehnologice disponibile lec]iei [i folosesc
ce apar în activitatea lor cu metode de predare
[colile, clasele [i alternative.
curriculumul incluziv.
Aceast\ sec]iune
eviden]iaz\ aspectele
practice ale ini]iativelor
profesorilor [i [colilor care
promoveaz\ incluziunea [i
participarea la procesul de
înv\]are.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
28

{COLILE DESCHISE TUTUROR COPIILOR

Ce spun profesorii: Ce fac profesorii: Pentru a asigura [i mai


Deocamdat\, societatea Profesorii asigur\ accesul mult accesul, profesorii
are înc\ nevoie s\ fie fizic la [coal\ [i la clas\. analizeaz\ [i schimb\
educat\, dar noi cre[tem în Acord\ aten]ie urm\toarelor orarul [colar [i modul în
[coli o genera]ie de copii trei aspecte ale accesului: care sunt grupa]i elevii, se
toleran]i fa]\ de cei cu asigur\ c\ elevii au suficient
1. Accesul în cl\dire [i în timp între ore (în cazul
nevoi diferite.
clas\: intrarea [i ie[irea, [colilor gimnaziale [i al
Doamna Heather (Canada) spa]iile comune, u[ile, colegiilor) pentru a putea
------------------------------------------- coridoarele, suprafa]a ajunge dintr-o clas\ într-alta.
podelei, platforme [i
Copiii înva]\ s\ tr\iasc\ cu balustrade.
diferen]ele [i s\ le 2. Facilit\]i la nivel de [coal\:
în]eleag\. Înva]\ s\ se mobila [i echipamentele,
ajute unii pe al]ii. Aceasta rafturile, utilarea, toaletele,
aduce, treptat, o schim- iluminarea, în\l]imea
bare în interiorul societ\]ii. scaunului [i a b\ncii, spa]iul Profesorii ajut\
Noi nu vrem s\ suger\m necesar echipamentelor, la dezvoltarea politicii
altor copii c\ îi trat\m pe în\l]imea tablei de scris [i [colare
ace[ti copii ca fiind accesul la computer. Ei încurajeaz\ reprezentarea
“speciali” sau diferi]i. 3. al]i factori: însemnele [i întregii comunit\]i în
Doamna Bagai (India) denumirea/ numerotarea consiliile [colare [i echipele
s\lilor, incendiul [i proce- de conducere ale [colii.
-------------------------------------------
durile de salvare în caz de Ei se asigur\ c\ activit\]ile
incendiu, transportul, de formare continu\ din
Situa]ia (de a preda unui aranjarea b\ncilor [i [coal\ includ dezvoltarea
elev cu o dizabilitate/ cu sistemul de ventila]ie. practicilor de predare
cerin]e educative speciale) Înainte de începerea orelor, incluzive. Promoveaz\
este discutat\ împreun\ cu profesorii informeaz\ elevii colaborarea, care permite
profesorii, ace[tia fiind cu privire la modalitatea de conlucrarea - de exemplu,
întreba]i ce ar face dac\ acces la clas\, laborator, formarea echipelor sau
fiica lor sau o rud\ apropiat\ buc\t\rie, atelier [i altor grupuri cu rol de
ar fi în aceast\ situa]ie. echipamente. Aceasta sprijin sau existen]a
Doamna Hiyyam (Palestina) reduce la minimum personalului specializat
------------------------------------------- nelini[tea elevului. pentru a-i ajuta pe elevi.
Profesorii aranjeaz\ b\ncile Profesorii identific\
…am considerat incluziunea dup\ o analiz\ prealabil\ [i dificult\]ile sau gre[elile
ca pe o provocare de a-mi stau cu fa]a la clas\ atunci elevilor [i îi felicit\ pentru
perfec]iona modul de când vorbesc. reu[ite.
predare.
Doamna Marietta (Ungaria)
-------------------------------------------

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
29

Profesorii fac eforturi Profesorii lucreaz\ Profesorii se percep pe ei


în vederea cre\rii unui împreun\ [i pe echipe în[i[i ca având nevoie de
mediu [colar care Profesorii conlucreaz\ în formare
sprijin\ elevii mod creativ [i se sprijin\. Dezvoltarea profesional\
Ei dezvolt\ o cultur\ a Ei predau în echip\ [i menit\ s\ vin\ în sprijinul
valorilor [i credin]elor lucreaz\ împreun\ pentru a [colilor incluzive trebuie s\
împ\rt\[ite, bazat\ pe face observa]ii [i sugestii fie atât cuprinz\toare (s\
în]elegerea faptului c\ în privin]a actului de predare includ\ principiile justi]iei
diferen]ele dintre elevi sunt [i a celui de înv\]are, sociale, diversit\]ii, incluziunii
construite de societate. utilizeaz\ strategia de în predare [i înv\]are), cât
Directorii [i profesorii evaluare colegial\ [i [i focalizat\ (pe probleme
prezint\ modele de formeaz\ grupuri centrate specifice, legate de
corectitudine în luarea pe problem\, ce au rolul de dizabilit\]i (de exemplu,
deciziilor. Luarea de decizii a ajuta la rezolvarea predarea în cazul unui copil
de comun acord [i problemelor ce apar la cu dizabilitate vizual\).
conducerea comun\ ajut\ nivel de clas\, la nivelul Dezvoltarea profesional\
la crearea unui mediu unui grup de elevi sau al este colegial\ [i
[colar care sprijin\ elevii. unui singur elev. caracterizat\ prin sprijin
Profesorii se implic\ în Profesorii î[i împart munca mutual, se poate realiza
managementul resurselor între ei când lucreaz\ cu prin intermediul colegilor,
[colare [i în stabilirea elevii, de exemplu, iau este continu\, este
procesului de alocare de ocazional dou\ clase la o sprijinit\ de [coal\ sau de
resurse împreun\ cu lec]ie pentru a l\sa timp autoritatea local\ [i satis-
p\rin]ii [i comunitatea. unui coleg s\ lucreze cu un face atât nevoile profeso-
De asemenea, îi ajut\ pe elev sau un grup restrâns rilor, cât [i cerin]ele [colii.
p\rin]i, pe elevi [i pe al]i de elevi. Profesorii iau parte la o
profesori s\-[i în]eleag\ Profesorii lucreaz\ în a[a serie de activit\]i flexibile
drepturile [i responsabilit\]ile. fel încât s\ aib\ timp pentru de dezvoltare profesional\
Sunt deschi[i în privin]a a elabora planuri împreun\, care promoveaz\ punerea
ajutorului [i informa]iilor ofer\ celuilalt posibilitatea în practic\ a gândirii critice
venite din partea de a împ\rt\[i [i încerca [i a reflec]iei. O bun\
comunit\]ii locale. idei noi. Lucreaz\ în echipe dezvoltare profesional\
Ei promoveaz\ în]elegerea mari [i mici la planificare. este negociat\ împreun\
dintre to]i elevii, prin cu profesorii, nu le este
intermediul consilierii impus\ de directorul [colii
reciproce [i al sprijinului sau de c\tre autorit\]ile
reciproc între elevi. educa]ionale.
Atunci când este posibil,
dezvoltarea profesional\
este recunoscut\ [i
certificat\ oficial.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
30

CLASE PENTRU TO}I COPIII/ PRIMITOARE

Ce spun profesorii: Am lucrat în echip\, ceea


ce ne-a fost tuturor de În func]ie de cerin]ele
„Având în vedere m\rimea ajutor, dar mai ales a fost sarcinilor de înv\]are,
s\lii de clas\, nu putem în beneficiul copiilor”. profesorii grupeaz\ elevii în
lucra pe grupe din cauza Doamna Carla (Chile) diferite moduri.
tuturor b\ncilor [i ------------------------------------------- Profesorii dovedesc
scaunelor, a[a c\ ne-am flexibilitate în privin]a
debarasat de unele dintre termenelor-limit\ de
„Serviciile de sprijin,
ele. În locul lor, am creat îndeplinire a sarcinilor, a
precum vizitele la
mult spa]iu în care s\ stea practicilor de evaluare [i a
profesorii speciali[ti în
copiii”. timpului suplimentar alocat
educa]ie special\, sunt o
Domnul Bagai (India) punte c\tre practicile lecturii, astfel încât elevii
------------------------------------------- incluzive [i vin în sprijinul s\ nu fie dezavantaja]i de
profesorilor care au deplin\ dizabilit\]i sau de cerin]ele
responsabilitate fa]\ de educative speciale. Ei
„Colabor\m bine cu acord\ mai mult timp
p\rin]ii. Îi privim ca pe elevii cu dizabilit\]i [i
cerin]e educative îndeplinirii sarcinilor,
partenerii no[tri [i testelor [i examin\rilor.
discut\m deschis cu ei speciale”.
Doamna Hariklia (Australia) Profesorii scriu pe tabl\
despre abilit\]ile [i
[i/sau includ în suportul de
realiz\rile copiilor lor”. ------------------------------------------- curs sarcinile [i elementele
Doamna Marietta (Ungaria) cheie ale sarcinilor [i aloc\
------------------------------------------- timp suplimentar pentru
Ce fac profesorii: citirea materialelor. R\mân
„Noi lucr\m în echip\, Profesorii sunt flexibili [i la subiect [i folosesc
discut\m despre diferite inovatori. Ei [tiu c\ regulile demonstra]ii [i exemple
situa]ii problematice [i ne [colii [i clasei au rolul de a concrete, acolo unde este
observ\m reciproc la ajuta [i proteja elevii, [i nu cazul.
clas\”. de a-i exclude sau înstr\ina. Unii profesori permit ca
Doamna Marietta (Ungaria) Abordarea flexibil\ le este lec]iile s\ fie înregistrate
de ajutor tuturor elevilor. pe suport audio sau video,
-------------------------------------------
To]i profesorii buni folosesc iar aceast\ practic\ poate fi
metode de predare [i de folos tuturor elevilor. Ei
„Munca în colaborare cu stiluri de prezentare alterneaz\ metodele prin
alte cadre specializate...a variate. Mul]i folosesc care transmit informa]iile
fost foarte util\. M-a ajutat curriculumul diferen]iat/ elevilor. Adesea, faptul c\
s\ aflu [i alte puncte de adaptat pe mai multe materialul scris pe tabl\
vedere, s\ împ\rt\[esc nivele pentru a fi siguri c\ sau prezentat cu retropro-
dificult\]ile, s\ caut solu]ii to]i elevii beneficiaz\ la iectorul este citit cu voce
în cadrul unui grup [i s\ maximum de [coal\. tare le este de ajutor elevilor.
primesc feed-back.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
31

Profesorii se preg\tesc
cu mult timp înainte
Profesorii folosesc mai
multe metode pentru a
veni în întâmpinarea
nevoilor clasei [i fiec\rui
elev în parte. Ei pun din
timp materialele de curs
la dispozi]ia elevilor,
inclusiv liste cu materiale
de lectur\, sarcini, însem-
n\ri pe marginea lec]iei [i Materiale cu cost redus, [i comunicare de diverse
informa]ii curriculare. cu forme [i utiliz\ri idei. Ei lucreaz\ îndea-
Profesorii folosesc metode ingenioase, au putut fi proape cu alte persoane
alternative atunci când adaptate în func]ie de care posed\ cuno[tin]e
preg\tesc lec]iile sau necesit\]ile elevului. de specialitate, cu echipe
materialele. Dac\ elevii Echipamente precum cu rol de sprijin la nivel
au nevoie de materiale Perkins pentru utilizatorii de [coal\ sau la nivel de
într-o form\ accesibil\ de Braille, pl\ci [i stile]i, district educa]ional, cu
(de exemplu în Braille, pe sunt accesibile elevilor programe educa]ionale
dischet\ sau pe caset\), care sufer\ de cecitate. speciale destinate
acest lucru este efectuat Tehnologii precum primilor ani de via]\ [i cu
din vreme, deoarece software de m\rire a speciali[ti [i servicii
procesul poate dura ceva textului, aparate pentru pentru educa]ia special\,
timp. Braille [i/sau voce [i/sau atunci când este posibil.
un sistem de televiziune Profesorii lucreaz\
Profesorii folosesc cu circuit închis pentru îndeaproape cu p\rin]ii [i
mijloacele tehnologice m\rirea materialelor sim- serviciile de consiliere.
disponibile. plific\ accesul la curriculum Discut\ direct cu elevii [i
Exist\ mai multe mijloace al elevilor cu dizabilit\]i. se consult\ [i cu alte
tehnologice care pot fi de Alte tipuri de tehnologii le persoane, dac\ este
folos elevilor cu dizabilit\]i sunt de ajutor elevilor nevoie, pentru a
[i cu cerin]e educative care au alte nevoi de identifica dificult\]ile [i
speciale. Tehnologia cu comunicare. se implic\ în g\sirea unor
rol ajut\tor nu este îns\ solu]ii. Îi încurajeaz\ pe
cea mai bun\ solu]ie Profesorii formeaz\ elevi s\ vorbeasc\ despre
pentru to]i. Un anumit parteneriate nevoile lor specifice. Prin
echipament poate fi de Acestea pot fi create intermediul discu]iilor,
folos unui elev [i totu[i împreun\ cu organiza]ii elevii [i p\rin]ii dezvolt\
s\ nu i se potriveasc\ comunitare locale, cu strategii de ajutor reciproc.
altui elev cu aceea[i agen]ii angajatori [i cei Profesorii hot\r\sc ce
dizabilitate sau cu acelea[i economici locali, servicii strategii de evaluare s\
cerin]e educative speciale. cu rol de sprijin [i grupuri foloseasc\ [i se consult\
Profesorii recunosc c\ de advocacy. cu elevii în privin]a lor.
adesea solu]iile care nu Profesorii dezvolt\ rela]ii Strategiile lor de evaluare
necesit\ o tehnologie cu alte [coli [i formeaz\ [i monitorizare sunt
avansat\ sunt posibile [i grupuri de discu]ii, de cunoscute [i alese de
sunt de preferat. rezolvare a problemelor comun acord.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
32

CURRICULUMUL INCLUZIV

Ce spun profesorii: „Un caiet de comunicare Profesorii rafineaz\


„Adaptarea curriculumului circul\ zilnic între mul]i obiectivele de înv\]are pe
nu înseamn\ anularea dintre p\rin]i [i [coal\ [i termen scurt [i lung
cerin]elor [i standardelor invers, astfel încât ace[tia pornind de la enun]area
sau simplificarea s\ [tie cum a decurs ziua, clar\ a scopurilor urm\rite.
con]inuturilor pentru elevii iar [coala s\ primeasc\ idei Strategiile educa]ionale
cu dizabilit\]i”. de la p\rin]i”. care ajut\ la îndeplinirea
Doamna Hariklia (Australia) Ms Heather (Canada) acestor obiective pot fi
------------------------------------------- ------------------------------------------- alese în mai multe moduri:
fie în cadrul unei activit\]i
care include to]i elevii din
„Atunci când intr\ la clas\, Ce fac profesorii:
clas\, fie ca rezultat al unei
profesorul trebuie s\ Profesorii formuleaz\ activit\]i de grup, fie în
în]eleag\ c\ nu se afl\ obiective clare [i le mod individual. Este
acolo doar pentru a preda o comunic\ elevilor. Ei imposibil s\ se stabileasc\
lec]ie sau pentru a furniza în]eleg c\ [coala vizeaz\ ca strategii în afara
informa]ii, ci c\ rolul s\u to]i elevii, cu sau f\r\ contextului, deoarece
este [i acela de a educa. dizabilit\]i sau cerin]e fiecare [coal\ este diferit\
Cu alte cuvinte, profesorul educative speciale: [i fiecare elev are cerin]e
trebuie s\-[i vad\ elevii ca • s\ se afle în siguran]\ diferite, astfel c\ un
fiind diferi]i unul de cel\lalt, profesor ce ofer\ educa]ie
• s\ se dezvolte ca
adic\ s\ în]eleag\ tuturor copiilor modific\
persoane
particularit\]ile fiec\ruia”. curriculumul [i dezvolt\
• s\ fie capabili s\ fac\ o
Doamna Hiyyam (Palestina) strategii cu mult\ aten]ie.
alegere
------------------------------------------- Profesorii vor comunica
• s\ fie capabili s\
obiectivele de înv\]are [i
comunice
„A ajutat foarte mult vor face tot posibilul pentru
• s\ apar]in\ unei a le evalua [i raporta c\tre
planificarea [i munca
comunit\]i elevi [i p\rin]i. Profesorii
împreun\ cu un alt
profesor. Am avut de • s\ fie capabili s\ tr\iasc\ stabilesc procese de
asemenea posibilitatea de într-o lume în continu\ monitorizare [i evaluare
a merge [i discuta schimbare integrate în procesul
problemele noastre cu • s\ fie preg\ti]i pentru instructiv-educativ.
directorul [i al]i colegi”. diversele tranzi]ii din
Doamna Bagai (India) via]\ [i
------------------------------------------- • s\ fie capabili s\ aduc\
contribu]ii care s\ fie
fructificate.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
33

Profesorii opereaz\ Planificarea pentru


modific\ri, pentru a se întreaga clas\
asigura c\ to]i elevii au Profesorii ce ofer\
acces la curriculum educa]ie tuturor copiilor
Pentru a fi siguri c\ to]i consider\ c\ locul tuturor
elevii ob]in rezultate maxime elevilor este la ei în clas\.
la [coal\, profesorii sunt Atunci când planific\,
aten]i ca s\ dezvolte un preg\tesc, predau sau
curriculum incluziv. În cadrul evalueaz\, profesorii iau în
unui curriculum incluziv, considerare:
diversitatea elevilor este • înv\]area prin
apreciat\. Curriculumul cooperare, în grup
reflect\ [i valorizeaz\
• predarea realizat\ de
diversitatea elevilor
c\tre elevi colegilor [i
folosindu-se de experien-
sprijinul reciproc
]ele [i interesele lor.
• formarea de grupuri
Aceasta implic\ o analiz\ a
mixte, cu vârste diferite
curriculumului [i a modului
de livrare a acestuia, • includerea voluntarilor [i
pentru a identifica a p\rin]ilor în progra-
modalit\]i alternative de a-i mele lor
ajuta pe elevi s\ ob]in\ • dezvoltarea abilit\]ilor
rezultate [colare bune. sociale prin activit\]i
Profesorii sunt con[tien]i formale de team building
de faptul c\ elevi cu • dezvoltarea prieteniilor,
acelea[i dizabilit\]i sau care nu se confund\ cu
cerin]e educative speciale sprijinul colegial
pot necesita adapt\ri sau • modele de curriculum
modific\ri diferite ale integrat
curriculumului.
• utilizarea teoriei
Atunci când dezvolt\ practici
inteligen]elor multiple
de predare [i înv\]are
pentru to]i, profesorul • curriculumul ales de
planific\ mai întâi pentru comun acord – ]ine cont
întreaga clas\, apoi pentru de opinia elevilor
fiecare elev în parte. • modalit\]i de evaluare
Micile evenimente de ce sunt integrate [i fac
peste zi, precum sosirea, parte din procesul
pauzele obi[nuite [i pauza instructiv-educativ
de prânz constituie ocazii • curriculum diferen]iat/
de predare [i înv\]are. adaptat pe mai multe
nivele .

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
34

Profesorii ar mai putea


lua în considerare [i
urm\toarele alternative:
1. simplificarea unei computer [i tip\rite cu utiliza o lup\ de mân\
comunic\ri verbale, ajutorul unei imprimante sau un circuit de
reformularea sau Braille. În multe ]\ri televiziune închis.
repetarea dac\ elevii nu îns\, textele Braille sunt
au în]eles. Utilizarea reproduse pe hârtie 7. utilizarea unor materiale
unui limbaj simplu [i groas\, resursele fiind pe suport video cu
convertirea lingvistic\ a insuficiente pentru subtitr\ri le u[ureaz\
textelor într-un limbaj achizi]ionarea de hârtie elevilor cu dizabilit\]i de
accesibil. Aceast\ Braille. auz sau cu surzenie
m\sur\ le vine în ajutor accesul la materiale.
elevilor cu dizabilitate 4. imaginile tactile pot fi
intelectual\, celor cu realizate pe hârtie
dificult\]i de înv\]are [i 8. o persoan\ care s\ ia
Braille, utilizând un noti]e le poate fi de
celor cu dizabilitate chenar [i un stilet care
auditiv\. asemenea de ajutor
creeaz\ o imagine elevilor; aceast\
reliefat\, sensibil\ la persoan\ poate fi un
2. computerele ofer\ atingere. Mai pot fi elev din aceea[i clas\
flexibilitate [i sunt de un produse [i cu ajutorul sau unul din afara clasei,
mare ajutor elevilor cu materialelor disponibile, dar care are abilit\]ile
dizabilitate de vedere utilizând corzi, nisip, necesare pentru a nota
sau nev\z\tori. Elevii be]i[oare, semin]e etc. informa]iile.
pot tip\ri informa]iile pe
o coal\ mare, le pot citi 5. lec]iile pot fi înregistrate
de pe ecran folosind un cu ajutorul unui
software de m\rire a reportofon. Elevii care
imaginii, le pot asculta au dificult\]i în a scrie,
folosind un sintetizator pot înregistra
vocal sau le pot converti informa]iile pe caset\.
în Braille. La biblioteci se g\sesc
uneori variante audio ale
3. mul]i elevi utilizeaz\ unor c\r]i.
Braille. Perkins Brailler
este disponibil în toate 6. m\rirea textului [i a
]\rile. Braille poate fi imaginii se realizeaz\ cu
produs direct cu un ajutorul unui fotocopiator
[tan]ator Braille. În sau a unui software
prezent, textele Braille special. Profesorii pot
pot fi realizate cu scrie [i ei textul cu litere
ajutorul unei op]iuni de mai mari, pe o coal\ de
scriere a unui text la hârtie. Unii elevi pot

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
35

ATELIERE

Iat\ trei tipuri de ateliere Stabilirea unor valori 2. Scrie]i fiecare idee
care pot fi conduse de un comune separat, în partea de sus a
facilitator ales dintre profe- unei coli de hârtie mari,
sorii din [coal\, cu sprijin Scopul numerotate. Iat\ câteva
din partea conducerii [colii. ------------------------------------------- exemple de citate pe care
Atelierele au rolul de a Scopul acestui atelier este le pute]i utiliza:
ajuta la dezvoltarea [colilor de a oferi participan]ilor • {coala ar trebui s\ fie
deschise pentru to]i elevii. ocazia s\ în]eleag\ locul în care cerin]ele
Le pute]i folosi pentru a da diversele atitudini fa]\ de sociale [i educa]ionale
na[tere altor activit\]i în [colarizarea de tip incluziv, ale fiec\rui elev sunt
vederea dezvolt\rii s\ efectueze un exerci]iu îndeplinite;
profesionale. Sec]iunea de reflec]ie critic\ [i s\ • Pentru elevii f\r\ dizabi-
“Ateliere” este legat\ de stabileasc\ ac]iuni pe care lit\]i, faptul c\ înva]\ al\-
sec]iunile “S\ devenim [coala le-ar putea dezvolta. turi de cei cu dizabilit\]i
practici”, “{colile deschise: constituie o experien]\
elevii cu dizabilit\]i înva]\ Materiale care îi îmbog\]e[te;
în [coli obi[nuite”. Ele pot ------------------------------------------- • Într-o [coal\ deschis\
fi puse în practic\ pe coli mari de hârtie [i stilouri. tuturor elevilor nu exist\
parcursul uneia sau mai
cadre didactice speciali-
multor sesiuni.
Activit\]i zate în educa]ia special\;
Atelierele pot fi modificate
[i adaptate pentru a fi efici-
------------------------------------------- • Elevii înva]\ mai bine în
ente în comunitatea [colar\ 1. Aduna]i câteva (9 sau 10) grupuri eterogene;
fraze scurte, comentarii • Prezen]a unui elev cu
respectiv\. Timpul alocat
sau citate pe tema dizabilitate în clas\ îi
fiec\rui atelier este variabil.
[colariz\rii de tip incluziv. priveaz\ pe ceilal]i elevi
Pute]i utiliza Pachetul de Le pute]i extrage din
materiale educa]ionale de resurse;
discu]iile pe care le ave]i
pentru profesori: Cerin]e cu al]i profesori sau din • Profesorii sunt deja
educative speciale în clas\, cele pe care le auzi]i în supraînc\rca]i, prezen]a
(UNESCO 1993). cancelarie sau le pute]i în clas\ a unui elev cu
Aceste materiale ofer\ alte prelua de la diver[i scriitori dizabilitate ar însemna
modalit\]i de dezvoltare sau cercet\tori în domeniu. mult mai mult\ munc\;
profesional\ profund\ în }ine]i minte s\ include]i • Elevii cu dizabilit\]i de
domeniul practicilor la clas\. fraze reprezentative pentru vedere înva]\ mai bine
Cele trei ateliere sunt: mai multe puncte de al\turi de cei cu acelea[i
• Stabilirea unor valori vedere. Fi]i provocatori! cerin]e;
comune Include]i atât fragmente • {coala reprezint\
• Dezvoltarea unui care sus]in ideea imaginea societ\]ii;
curriculum incluziv [colariz\rii de tip incluziv, • {coala este locul unde
• Analiza [i revizuirea cât [i fraze care reflect\ elevii pot înv\]a s\
politicilor [i planurilor opozi]ia fa]\ de acest tip devin\ cet\]eni.
[colare. de [colarizare.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
36

3. Ruga]i participan]ii s\ 9. Identifica]i elementele Dezvoltarea unui


formeze mici grupuri de sau aspectele asupra c\- curriculum incluziv
câte patru sau cinci rora exist\ opinii comune.
persoane. Da]i fiec\rui Scopul
grup câte una dintre foile 10. Enumera]i câteva ----------------------------------------
cu citatele de mai sus. dintre ac]iunile ce se pot Scopul acestui atelier
organiza în grup, în este de a ajuta la
4. Ruga]i participan]ii din [coal\ sau clase, pornind în]elegerea modului în
fiecare grup s\ dezbat\ de la aceste puncte care se elaboreaz\ un
afirma]ia sau comentariul. comune. curriculum incluziv.
Anun]a]i-i c\ au la dispo- Accentul se pune pe
zi]ie pu]in timp, 4 sau 5 11 Identifica]i aspectele dezvoltarea unui
minute, pentru rezolvarea în privin]a c\rora a existat curriculum diferen]iat
sarcinii. un acord comun redus. pentru un elev din [coal\
C\uta]i împreun\ cu sau din clas\, care are
5. Alege]i un „scrib” al întregul grup idei pentru dizabilit\]i de intelect.
grupului; acesta va activit\]i de dezvoltare Pentru ca acest atelier s\
ad\uga idei [i comentarii profesional\, care s\ acopere cât mai multe
ulterioare pe foaie. conduc\ la ac]iuni [i probleme, activit\]ile se
solu]ii pozitive. pot desf\[ura pe
6. Ruga]i grupurile s\ parcursul mai multor
treac\ la urm\toarea sesiuni.
foaie [i s\ adauge alte
comentarii scurte. Dup\ Materiale
nou\ sau zece rota]ii, ----------------------------------------
grupurile trebuie s\ Toate materialele se
revin\ la foaia ini]ial\. reg\sesc în text. S-ar
putea s\ fie nevoie s\
7. Dup\ ce au revenit la fotocopia]i, sau s\ pre-
foaia ini]ial\, ruga]i-i s\ zenta]i o folie transpa-
identifice [i s\ rezume rent\ la retroproiector, cu
toate problemele care fotografiile din acest
apar în comentariile document sau cu
scrise, ca r\spuns la sec]iunile din text cu titlul
citate. Pot fi probleme 'Nivele ale capacit\]ilor',
legate de politica la nivel 'Nivele ale con]inuturilor'
de [coal\, de practicile la [i 'Nivele ale
clas\, de resurse [i a[a competen]elor'.
Participan]ii trebuie s\ se
mai departe.
gândeasc\ înainte de
atelier la un anumit elev
8. Discuta]i cu to]ii cu dizabilitate intelectual\,
despre aceste probleme. pe care ar dori s\-l includ\
în [coal\ sau în clas\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
37

Activit\]i 3. Explica]i-le c\ sunt mult elementele importante ale


------------------------------------------- mai multe fire decât cele curriculumului, chiar dac\
1. Informa]i participan]ii în pe care le-a]i enun]at [i noi ne concentr\m doar pe
leg\tur\ cu urm\toarele: participan]ii pot ad\uga alte trei “fire” curriculare.
• Elevii cu dizabilit\]i pot fi „fire” pe list\ utilizînd Profesorii au tendin]a s\ ia
integra]i în [coli obi[nuite, metoda 'brainstorming'. decizii [i s\ ac]ioneze
printr-un curriculum Ruga]i-i s\ deseneze o ]inând cont de toate
gândit în acest scop. figur\ care s\ sugereze “firele” curriculare
• ''Curriculumul' nu este o complexitatea firelor ce deodat\. Uneori lucrurile
no]iune u[or de definit. interac]ioneaz\ în par de la sine în]elese;
Unele dintre cadrele alc\tuirea curriculumului. alteori este nevoie de
didactice v\d curriculumul Exist\ mai multe tipuri de analiz\ [i planificare
ca fiind doar un text sau curriculum incluziv. Unele îndelungat\ pentru a oferi
un program de cursuri dintre ele se focalizeaz\ pe educa]ia potrivit\, într-o
instructiv-educative. Al]ii atitudini [i valori, altele se clas\ în care elevii se
pot vedea curriculumul focalizeaz\ pe strategii de situeaz\ la diferite nivele
ca fiind o no]iune mai predare [i înv\]are. Ruga]i de înv\]are.Ve]i oferi
cuprinz\toare, care participan]ii s\ analizeze exemple de predare [i
include tot ceea ce modul în care fiecare “fir” înv\]are, pân\ la cel mai
[coala îl ofer\ elevului. curricular poate fi extras [i mic detaliu, dar nu e
• Curriculumul incluziv modificat, pentru a cons- necesar ca fiecare profesor
cuprinde ceea ce se trui un curriculum incluziv. s\ fie atât de minu]ios în
pred\, modul în care se planific\rile zilnice.
pred\, în care sunt orga- Este posibil ca profesorii s\
nizate [colile [i în care 4. Men]iona]i cele trei
elemente care trebuie aib\ mai multe obiective,
este evaluat\ înv\]area.
luate în considerare, atunci atunci când planific\ [i
• Curriculumul poate fi când se elaboreaz\ un deruleaz\ procesul
parcurs pe mai multe instructiv- educativ. Uneori
curriculum pe mai multe
niveluri. profesorul planific\ acela[i
nivele pentru elevi cu
dizabilit\]i intelectuale, [i lucru pentru to]i; alteori,
2. Pentru a putea în]elege anume: capacit\]ile, are obiective diferite
complexitatea no]iunii de con]inuturile [i pentru grupuri de elevi sau
curriculum, sugera]i partici- competen]ele.36 elevi lua]i separat.
pan]ilor s\ [i-l imagineze ca Uneori, complexitatea
pe o frânghie alc\tuit\ din obiectivelor [i
mai multe fire [i leg\turi 5. Explica]i-le participan]ilor
c\ nu este u[or s\ iei în interdependen]a dintre ele
interdependente, care determin\ dificult\]i în a le
reprezint\: considerare, în acela[i
timp, toate elementele distinge separat. Aceste
• accesul fizic obiective devin mai clare
• cultura [colar\ care formeaz\ “sfoara”
curricular\. pe m\sur\ ce profesorul
• capacitatea elevului evalueaz\ rezultatele
• evaluarea În vederea îndeplinirii elevilor [i î[i formeaz\ o
• metodologiile de obiectivelor acestui atelier, idee despre stilul de înv\-
predare pentru procesele de ]are, abilit\]ile, punctele
• con]inuturile de înv\]are predare [i înv\]are descrise tari sau cerin]ele fiec\ruia.
[i ajutorul colegial se iau în calcul toate

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
38

ATELIERE
Trebuie luate în considerare cinci tipuri de competen]e de baz\ ale elevilor

Personale • de a transforma imagini Chinestezice


------------------------------------------- • de a crea posibilit\]i -------------------------------------------
Abilit\]ile personale se • de a în]elege sentimentele Abilit\]ile chinestezice se
dezvolt\ prin rela]ionarea • de a explora alternativele dezvolt\ prin conceptua-
cu alte persoane [i prin • pentru muzic\ lizarea [i utilizarea
intermediul situa]iilor care • pentru teatru spa]iului, formei, orient\rii
implic\ reflec]ii asupra • pentru jocul de rol [i mi[c\rii.
comportamentului din • pentru mimare
trecut, influen]ând astfel Ele includ capacitatea de a:
• pentru artele vizuale • coordona mi[c\rile
ac]iunile viitoare.
corpului
• percepe rela]iile spa]iale
Acestea includ urm\toarele • aprecia distan]a [i viteza
aptitudini: • r\spunde la stimuli de
• de a lucra independent Lingvistice
------------------------------------------- ritm [i mi[care
• de a fi competent pe • dansa [i a sim]i ritmul
plan social Abilit\]ile lingvistice se
dezvolt\ prin vorbire, • face gimnastic\
• de a avea con[tiin]\ de • face sport
sine ascultare, citit [i scris, prin
• de a fi empatic diverse alte metode.
• de a coopera cu ceilal]i Acestea includ urm\toarele De judecat\
• de înv\]are prin cooperare aptitudini: -------------------------------------------
• de a lucra în colaborare • de a în]elege sensul Judecata se dezvolt\ prin
• de rezolvare a problemelor • de a se exprima folosirea proceselor logice
• de stabilire a unor scopuri comprehensibil în în]elegerea experien]elor
• de a sintetiza experien]a [i rezolvarea problemelor.
• de a articula inten]iile Aici sunt incluse
De creativitate
• de a analiza limbajul urm\toarele aptitudini:
------------------------------------------- • de a exprima emo]iile • de a face aprecieri critice
Abilit\]ile creative se • de crea]ie • de a aplica procese logice
dezvolt\ prin utilizarea • pentru discu]ii [i • de a în]elege rela]ii
imagina]iei în scopul dezbateri • de a clarifica idei/
gener\rii unor idei sau • pentru raportare probleme/ sentimente
ac]iuni sau pentru • pentru analiz\ de text • de a recunoa[te coduri
înfruntarea unor provoc\ri • pentru scrierea în stil • de a interpreta formule
sau situa]ii noi. jurnalistic • de a expune idei
Aici sunt incluse
• de a ordona prin
urm\toarele abilit\]i:
succesiune
• de a genera idei
• de a gândi în mod logic
• de a utiliza mijloacele
• de a identifica
mass-media
similitudinile/ diferen]ele

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
39

6. Comunica]i-le participan- 7. Informa]i-i c\, dup\


]ilor c\ vor asculta pe scurt prezentarea fiec\rui
Exemplul 1 povestea a trei elevi din exemplu, participan]ii vor
trei [coli diferite. Aceste lucra împreun\, în grupuri
prezent\ri vor constitui mici, pentru a elabora un
exemple pentru abordarea exemplu similar de
pe nivele a curriculumului curriculum, pe care îl vor
în domeniul capacit\]ilor, prezenta grupului mare.
con]inuturilor [i
competen]elor.

Clasa întâi, la care pred\ O parte a descrierii o


8. Doamna Comfort, doamna Comfort, a luat reprezint\ tocmai
singura profesoar\ la clasa parte la un carnaval. prezentarea unui model
lui Eric, este con[tient\ de Dat fiind faptul c\ elevii de roat\ Ferris. Doamna
faptul c\ fiecare elev are tocmai studiau concepte Comfort [tie c\ Eric poate
capacit\]i diferite. Ea din domeniul tehnologiei, mânui foarfecele (abilitate
cunoa[te diferite stiluri de acestora li s-a cerut s\-[i chinestezic\) [i vrea ca el
înv\]are [i poate proiecta aminteasc\ [i s\ descrie s\ înve]e s\ m\soare [i s\
experien]e de predare [i diferite sisteme tehnice taie un pai în buc\]i de
înv\]are adaptate întâlnite la carnaval. lungime egal\ (abilitate de
acestora, conducând În urma unor discu]ii de judecat\).
inten]ionat la formarea grup, s-au hot\rât s\ descrie
abilit\]ilor vizate. sistemul ro]ii Ferris.

9. Ruga]i participan]ii, grupa]i diferit\, pe mai multe


câte patru sau cinci, s\ nivele, ceea ce constituie,
discute pe marginea pentru elevi, o permanent\
exemplului “capacit\]ii”, provocare de a se implica.
apoi s\ elaboreze o Doamna Comfort a folosit
secven]\ scurt\ de predare cuno[tin]ele legate de
[i înv\]are pentru un elev capacit\]ile fiec\rui elev,
pe care îl cunosc. Se vor pentru a proiecta secven]e
focaliza pe aspectul de predare [i înv\]are
capacit\]ilor pe nivele pentru grupuri de elevi sau
diferite [i vor prezenta individual, care s\ se
exemple întregului grup. bazeze pe capacit\]ile [i
Stella [i John pot construi, punctele tari ale fiec\ruia.
din paie de aceea[i 10. Repeta]i aceste
lungime, forma unei ro]i procese cu povestea lui
Ferris (abilit\]i chineste- Ochirpurev Bulgan (Nivele
zice, creative, de judecat\). ale con]inuturilor) [i cu cea
Dna Comfort traseaz\ mai a lui David
multe sarcini interdepen- (Nivele ale competen]elor).
dente, de complexitate

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
40

Exemplul 2

utilizeze în]elegerea tare [i a[a mai departe.


anterioar\ a elevilor, s\ le Compar\ cele mai bune
capteze interesul [i s\ le pre]uri de la pia]\, pentru
dezvolte capacit\]ile. a descoperi cele mai
Doamna Dejidmaa [tie c\ ieftine produse [i preg\-
lui Ochirpurev Bulgan îi tesc bugetul necesar
place matematica, chiar pentru o mas\ bun\.
dac\ el în]elege unele Ochirpurev Bulgan
11 La clasa a patra, profe- concepte cu rol-cheie în lucreaz\ [i ea cu banii,
soara lui Ochirpurev matematic\ mai pu]in decât înv\]ând s\ potriveasc\
Bulgan, doamna Dejidmaa, majoritatea celorlal]i colegi. monedele corespunz\toare
este con[tient\ de Elevii din clas\ înva]\ acum pre]ului înscris [i s\
importan]a oferirii calculul aritmetic, deprin- aprecieze valoarea
con]inuturilor de înv\]are zând astfel [i analiza monedelor [i puterea lor
astfel încât acestea s\ valorii: cump\rare, buge- de cump\rare.

12. Ruga]i participan]ii pentru Ochirpurev Bulgan.


repartiza]i pe grupuri s\ Dna Dejidmaa se asigur\
discute pe marginea c\ elementele de con]inut
exemplului, apoi s\ ale subiectului sunt core-
dezvolte o scurt\ secven]\ late [i a[ezate pe nivele.
de predare [i înv\]are, Dna Dejidmaa a g\sit o
similar\ exemplului, pentru modalitate de corelare a
un elev pe care îl cunosc. con]inutului de înv\]are
Ochirpurev Bulgan are o pentru Ochipurev Bulgan
list\ cu colegi care lucreaz\ cu cel al altor elevi care se
cu ea individual, pre] de afl\ la niveluri diferite.
10 minute fiecare. Dna Se vor focaliza pe stabilirea
Dejidmaa a lucrat cu tutorii con]inutului pe mai multe
pentru a le explica sarcina nivele [i vor împ\rt\[i
[i obiectivul de înv\]are exemplele întregului grup.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
41

Exemplul 3

To]i cei din clas\, inclusiv Doamna Hariklia a


David, au privit desenele. descoperit c\ [i Fiona [tia
Doamna Harikiia a b\nuit s\ redea con]inutul
c\ fiecare elev are compe- povestirii. Fiona se întreba
ten]e diferite. A pus mai de ce nu erau [i fete
multe întreb\ri, pentru a-[i Ninja, remarca faptul c\
face o idee despre cât de aceste ]estoase tr\iau în
mult în]eleseser\ elevii [i America, nu în Japonia [i
13. La clasa de liceu a lui pentru a lua decizii în voia s\ [tie dac\ mai
David, doamna Hariklia leg\tur\ cu competen]ele existau [i în ziua de azi
ini]iaz\ uneori activit\]i la formate. Ninja cu adev\rat.
care [tie c\ vor lua parte A descoperit c\ lui David Doamna Hariklia a folosit
to]i elevii, de[i se îi pl\cuse foarte mult ceea ce a aflat, cu ocazia
a[teapt\ ca rezultatele experien]a [i [tia c\ acestei lec]ii, despre
ob]inute în final s\ fie personajele nu sunt reale. capacit\]ile elevilor,
foarte diferite. A putut s\ povesteasc\ pentru a elabora secven]e
ac]iunea [i a formulat o de predare [i înv\]are
Doamna Hariklia a efectuat pentru grupuri de elevi [i
la clas\ studii despre ]\rile opinie legat\ de ea,
anume c\ oamenii nu ar elevi lua]i separat din
Asiei. Ca introducere la clasa respectiv\.
lec]ie, a folosit desene ani- trebui s\ se lupte sau s\
mate cu ]estoasele Ninja. se loveasc\ cu bâtele.

14. Ruga]i participan]ii 15. Ruga]i grupul s\


repartiza]i pe grupuri s\ elaboreze o activitate de
discute pe marginea înv\]are incluziv\ mai
exemplului, apoi s\ detaliat\, ]inând cont de
dezvolte o scurt\ secven]\ nivelele capacit\]ilor,
de predare [i înv\]are, con]inuturilor de înv\]are [i
similar\ exemplului, pentru competen]elor elevilor.
un elev pe care îl cunosc.
Focaliza]i-v\ pe rezultatele 16. Fiecare participant în
stratific\rii. Comunica]i parte poate adapta modelul
exemplul întregului grup. pentru clasa la care pred\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
42

Revizuirea planurilor Activit\]i


[i politicilor [colare ----------------------------------------
1. Împ\r]i]i pe grupuri, 5. Împ\r]i]i-v\ în cinci
Scopul examina]i documentele grupuri diferite. Fiecare
---------------------------------------- cu aten]ie. grup se va focaliza pe
Scopul acestui atelier Identifica]i elementele unul dintre cele cinci
este acela de a revizui legate de [colarizarea de aspecte. Corela]i aspec-
planurile [i politicile [colii tip incluziv. Identifica]i tele cu politicile revizuite.
[i/sau documentele aspectele care trebuie
politicii autorit\]ii locale dezvoltate.
6. Întocmi]i o list\ cu
pentru a asigura inclu-
propuneri de ameliorare
ziunea tuturor elevilor. 2. În cadrul grupurilor, pentru a fi siguri c\ nu
discuta]i despre pierde]i din vedere ideea.
Materiale urm\toarele aspecte ale Gândi]i-v\ la situa]ii reale;
---------------------------------------- [colilor incluzive: lega]i activitatea dvs. de
Copii ale planurilor [i/sau • asigurarea accesului un elev cu dizabilit\]i din
politicilor [colii. • crearea unui mediu [coala unde preda]i.
O copie a unei legisla]ii [colar care sprijin\ elevii
sau politici locale, de stat • lucrul în cooperare [i
7. Fiecare grup nou-format
sau na]ionale relevante, în echip\
va informa întregul grup
în ceea ce prive[te • preg\tirea pentru
asupra recomand\rilor
educa]ia elevilor cu predare [i înv\]are
pentru schimb\ri. Nota]i
dizabilit\]i. • adaptarea toate sugestiile.
curriculumului.

8. Alege]i un grup mic


3. În cadrul acelora[i care s\ implementeze
grupuri, discuta]i [i aceste sugestii.
în]elege]i aceste aspecte
[i modul în care ele au
leg\tur\ cu [coala [i 9. Aplica]i-le!
clasele la care preda]i.
Pute]i face referiri [i la 10. Mai târziu, prezenta]i
sec]iunea “S\ devenim întregului colectiv al [colii
practici” inclus\ în acest produsul fiec\rui grup
document. pentru analiz\ [i revizuire
ulterioar\.
4. Nota]i-v\ ideile [i
raporta]i-le întregului grup.
Discuta]i-le [i încerca]i s\
ajunge]i la un consens.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
{coala incluziv\ Lectur\ {coala deschis\ tuturor copiilor
43

LECTUR| SUPLIMENTAR|

Ainscow, M. (1996) Understanding O'Hanlon, C. (ed.) (1995) Inclusive


the Development of Inclusive in Europe, London, Fulton
Schools, London, Falmer Press.
UNESCO (education 1993) Special Needs
Ainscow, M. (1994) Special Needs in the Classroom: Teacher Education
in the Classroom: A Teacher Resource Pack, Paris, UNESCO.
Education Guide, London,
Jessica Kingsley/UNESCO. UNESCO (1994) Making It Happen:
Examples of Good Practice in
Ballard, K. (ed.) (1999) Inclusive Special Education Community
Education: international Voices on Based Programs, Paris, UNESCO.
Disability and Justice, London,
Falmer Press. UNESCO (1994) The Salamanca
Statement and Framework for
Centre for Studies on Inclusive Action on Special Needs
Education (2000): The index of Education, Paris, UNESCO.
Inclusive Schooling, Bristol: CSIE
1 Redland Close, Bristol BS6 6VE, UNESCO (1997) First steps: Stories
United Kingdom (in preparation). on Inclusion in Early Childhood
Education, Paris, UNESCO.
Clark, C., Dyson, A. and Millward,
A. (eds.) (1995) Towards lnciusive C\r]i utile pe tema dizabilit\]ilor,
Schools?, London, Fulton. educa]iei, etc:
Roeher Institute
Downing, J. E. (1996) including Kinsmen Building
Students with Severe and Multiple York University
Disabilities in Typical Classrooms, 4700 Keele St, North York, Ontario
Baltimore, Paul H. Brookes. Canada M3J 1 P3
Fax: 1-416 6615701
Meijer, J.W. (ed.) (1998) integration
in Europe: Provision for Pupils with
Special Educational Needs.
Trends in 14 European Countries. Website
The European Agency for Special EENET - Enabling Education
Needs Education. A/S Network
Modersmalets Trykkeri.
http://www.eenet.org.uk
Murdoch, K. & Hornsby, D. (1997)
Planning Connections: Whole
School Planning for lntegrafed
Curriculum, Armadale, Eleanor
Curtain Publishing.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 1

Includerea celor exclu[i:


Dezideratul diversit\]ii în educa]ie

Exemple din România

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 2

Realizarea studiului de caz a fost posibil\ datorit\ eforturilor conjugate ale Ministerului Educa]iei, UNICEF,
UNESCO CEPES, Universit\]ii Bucure[ti (Catedra de Pedagogie), Institutului de {tiin]e ale Educa]iei,
diferitelor [coli din România [i altor institu]ii, [i

Anca Butuca (coordonator), Mircea B\descu, Romulus Brâncoveanu, Emil P\un,


Dan Potolea, Adina Ecaterina Vrasmas, Traian Vrasmas, C\t\lina Ulrich, Raluca Sl\mnescu

UNESCO dore[te s\ mul]umeasc\ Doamnei Karen Dust pentru contribu]iile editoriale.

Punctele de vedere exprimate în acest document apar]in autorilor [i nu le reflect\ cu necesitate pe cele ale
UNESCO.
ED-2001/WS/2
UNESCO
Combaterea Excluziunii prin Educa]ie

Departamentul pentru înv\]\mântul de baz\


Pia]a de Fontenoy nr.7
75352 PARIS 07 SP
Fran]a
Tel: 33-1-45 68 11 95
Fax: 33-1-45 68 56 27
E- mail: s.vayrynen@unesco.org
http://www.unesco.org/education/eduprog/sne

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 3

"Provocarea principal\ rezid\ în a asigura reflectarea viziunii l\rgite a educa]iei pentru to]i, din
perspectiva conceptului de incluziune, în politicile guvernului na]ional [i ale agen]iilor de
finan]are. Educa]ia pentru to]i … trebuie s\ ia în considerare nevoile celor s\raci [i ale celor
mai dezavantaja]i, printre care: copiii care muncesc; locuitorii zonelor rurale îndep\rtate;
nomazii; minorit\]ile etnice sau lingvistice; copiii, tinerii sau adul]ii afecta]i de conflicte,
foamete sau stare precar\ a s\n\t\]ii; [i ale acelora cu nevoi speciale de înv\]are."
(Educa]ia pentru to]i: Asumarea colectiv\ de angajamente.
Comentariu extins asupra Cadrului de Ac]iune Dakar, paragraful 19)

Forumul Educa]iei Mondiale din aprilie 2000 Dakar, Senegal, a recunoscut faptul c\ Educa]ia
pentru to]i nu se poate realiza decât cu condi]ia includerii milioanelor de copii care, în
momentul de fa]\, sunt exclu[i de la educa]ie. Educa]ia pentru to]i face referire, de
asemenea, la calitate [i la faptul c\ to]i tinerii care particip\ în centre de înv\]are ar trebui s\
aib\ posibilitatea de a înv\]a [i de a-[i atinge scopurile educa]ionale personale.
Educa]ia incluziv\ reprezint\ o mi[care care î[i propune s\ elimine practicile [i politicile de
excludere. Aceasta s-a dezvoltat cu prec\dere în ultimul deceniu [i, în prezent, reprezint\
abordarea favorizant\ în ceea ce prive[te întâmpinarea nevoilor persoanelor care înva]\,
cuprinse în sistemul de educa]ional.
Acest articol prezint\ unul dintre cele dou\ studii de caz realizate în cadrul “Educa]iei pentru
to]i Anul 2000 Evaluare” în România [i Uganda. Aceste studii de caz ofer\ detalii despre
eforturile depuse de c\tre guvernele celor dou\ ]\ri în vederea elimin\rii marginaliz\rii [i a
excluderii din domeniul educa]iei. Studiile de caz trec în revist\ evolu]iile privitoare la
incluziune, politicile [i strategiile de incluziune menite a spori participarea la educa]ie a copiilor
care au fost sau înc\ mai sunt exclu[i sau marginaliza]i.
Studiile de caz î[i propun, de asemenea, s\ demonstreze c\ incluziunea în educa]ie este
posibil\ chiar [i în cazul existen]ei unor resurse limitate. Cele dou\ studii de caz pot ajuta la
identificarea unui num\r de factori-cheie în realizarea cu succes a schimb\rii spre o educa]ie
incluziv\:
• angajarea politic\;
• cooperarea [i colaborarea tuturor persoanelor implicate, la toate nivelele;
• identificarea [i mobilizarea resurselor existente;
• dezvoltarea unei viziuni comune;
• formarea continu\ a personalului implicat;
• parteneriate în luarea deciziilor [i în implementarea la nivel local;
• sprijin pentru elevi [i profesori din partea comunit\]ii;
• flexibilitate în implementare [i în curriculum.
UNESCO se angajeaz\ s\ lucreze în colaborare cu alte organiza]ii interna]ionale în vederea
îndeplinirii scopurilor stabilite la Dakar [i, în special, s\ sprijine ]\rile în dezvoltarea unor politici
educa]ionale incluzive pentru grupurile marginalizate [i excluse.
Sper ca aceste studii de caz s\ stimuleze [i s\ încurajeze cititorii în a analiza cu aten]ie
practicile [i politicile existente privitoare la nevoile de înv\]are ale elevilor care, din diferite
cauze, întâmpin\ bariere în înv\]are.
Jacques Hallak
Director-General Adjunct pentru Educa]ie

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 4

CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE 6

1. INTRODUCERE 8
1.1 România: contextul economic [i educa]ional na]ional 8
1.1.1 Destructurarea (1990) 8
1.1.2 Stabilizarea (1991-1992) 9
1.1.3 Restructurarea (1993-1995) 9
1.1.4 Reforma educa]ional\ coerent\ (Din noiembrie 1996 - prezent) 9
1.1.5 Structura actual\ a educa]iei 10

2. EDUCA}IA INCLUZIV| 11
2.1 Educa]ia incluziv\ în legisla]ia [i practicile române[ti 11
2.1.1 Aspecte normative 11
2.1.2 Sensibilizare prin diseminarea informa]iilor 11
2.1.3 Proiecte, ini]iative speciale [i modele noi 12
2.2 Probleme economice [i financiare care afecteaz\ includerea tuturor copiilor
în educa]ia de baz\ 13
2.2.1 Calcularea costurilor 13
2.2.2. Eficien]a investi]iei în implementarea alternativelor comunitare
pentru asisten]a institu]ionalizat\ 14
2.3 {coli [i politici educa]ionale incluzive 14
2.3.1 Impactul reformei educa]ionale asupra dezvolt\rii unei politici
educa]ionale incluzive 14
2.3.2 Activit\]i [i proiecte de incluziune dezvoltate de [colile din sistem,
implicând copii cu cerin]e educative speciale 16
2.3.3 Relansarea educa]iei în zonele rurale: [anse egale
pentru to]i copiii 18
2.4 Protec]ia copiilor afla]i în situa]ii dificile 19
2.4.1 Reforma institu]iilor de protec]ie a copilului 20
2.4.2 Copii în institu]iile de îngrijire specializat\ 21
2.4.3 Copii cu cerin]e educative speciale, inclusiv cei cu dizabilit\]i 21

Studiu de caz nr. 1:


O {COAL| PENTRU TO}I, EDUCA}IE PENTRU FIECARE, PRACTICI INCLUZIVE ÎN
CADRUL {COLILOR
1. Introducere 22
2. Includerea copiilor infecta]i cu HIV în {coala nr. 37 din Constan]a 23
2.1 {coala 23
2.2 Experien]a incluziv\ 23
2.3 Strategii [i metode utilizate în procesul de incluziune 23
2.4 Elemente pozitive în succesul includerii [colare a copiilor 24
2.5 Evaluare [i impact 25
2.6 Perspective [i lec]ii înv\]ate 25

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 5

3. Includerea copiilor cu dizabilit\]i în {coala nr. 43 “Dimitrie” din Ia[i 26


3.1 {coala 26
3.2 Experien]a de integrare 26
3.3 Strategii [i metode utilizate în procesul de incluziune 27
3.4 Elemente pozitive contribuind la succesul integr\rii [colare a copiilor 27
3.5 Evaluare 27
3.6 Opinii asupra experien]ei incluziunii 28
3.7 Perspective [i recomand\ri 29
4. {coala nr. 22 Timi[oara 30
4.1 {coala 30
4.2 Experien]a incluziv\ 30
4.3 Lec]ii înv\]ate 31
5. {coala nr.18 Timi[oara 32
5.1 {coala 32
5.2 Experien]a incluziv\ 32
5.3 Aspecte comune ale {colilor nr. 22 [i 18 din Timi[oara 33
5.3.1 Evaluare 33
5.3.2 Perspective 33
6. CONSIDERA}II FINALE 35

Studiu de caz nr. 2:


INCLUDEREA SOCIAL| {I EDUCA}IONAL| A COPIILOR ROMI 36
1. Politici cu privire la popula]iile rome din Europa 36
2. Romii, o minoritate etnic\ în România 37
3. Furnizarea [anselor egale [i [colariz\rii pentru copiii romi 37
4. Minoritatea rom\ [i reforma educa]iei în România 39
5. M\suri de politic\ [colar\ ini]iate de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii 39
6. {colarizare pentru popula]ia rom\ din România 40
6.1 Date furnizate de recens\mântul din 1992 asupra popula]iei rome 41
6.2 Ini]iative de politic\ [i realit\]i educa]ionale 42
7. Alte ini]iative pozitive 43
7.1 Funda]ia pentru o Societate Deschis\ 43
7.2 Programul de [colarizare din Mangalia 45

BIBLIOGRAFIE 46

Tabel 1: Structura surselor de finan]are pentru educa]ie 13

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 6

CUVÂNT ÎNAINTE
Termenul de “educa]ie incluziv\” este relativ nou în pedagogia româneasc\, îns\ o mare
parte a practicii educa]ionale din România reflect\ aceast\ filosofie.
Înv\]\mântul special este în principal responsabil pentru adoptarea principiilor educa]iei
incluzive în România, cu toate c\ existau de câ]iva ani unele practici de integrare. În cadrul
[colilor func]ionau [i înainte de 1989 clase speciale ([i erau chiar prev\zute de Legea
Înv\]\mântului din 1924). Similar, personalul pentru terapia dificult\]ilor de vorbire
(logopedul) lucra cu dificult\]ile de vorbire atât pentru elevii din clasele obi[nuite, cât [i pentru
elevii din clasele speciale.
Acesta este probabil motivul pentru care un num\r de exper]i în educa]ie percep educa]ia
incluziv\ ca fiind specific legat\ de copiii cu cerin]e educative speciale (CES), ignorând alte
grupuri marginalizate, de exemplu, copiii [i adul]ii care tr\iesc “pe muchie de cu]it”, la
periferia societ\]ii, sau copiii foarte dota]i.
Acest articol furnizeaz\ o imagine asupra incluziunii educa]ionale a diferitelor grupuri de tineri,
poten]ial marginalizate, de exemplu, copiii cu CES, copiii din familii adoptive sau orfelinate,
copiii HIV-pozitivi sau copiii apar]inând minorit\]ilor etnice (de exemplu romi).
Articolul furnizeaz\ informa]ii despre schimb\rile din actele normative [i legisla]ie, împreun\
cu evolu]iile politicii educa]ionale, favorizând practicile incluzive (de exemplu: proiectarea
curricular\, adecvarea institu]ional\, etc). Sunt oferite exemple de ac]iuni specifice ale
personalului didactic sau ale angaja]ilor din cadrul serviciilor sociale.
Aceast\ diversitate este rezultatul eforturilor conjugate ale unei echipe de autori exper]i,
incluzând membri din:
• Ministerul Educa]iei;
• UNESCO;
• UNICEF;
• UNESCO CEPES;
• Universitatea Bucure[ti (Catedra de Pedagogie);
• Institutul de {tiin]e ale Educa]iei;
• Diverse [coli române[ti;
• Alte institu]ii [i ONG-uri.
Aceast\ analiz\ este util\ prin faptul c\ ofer\ idei pentru discu]ii [i cercet\ri ulterioare. Pe
lâng\ faptul c\ furnizeaz\ o diagnoz\ a situa]iei actuale, articolul identific\ punctele tari [i
punctele slabe ale abord\rilor educa]iei incluzive, [i eviden]iaz\ noi arii de interes ce trebuie
luate în considerare.
Cele mai grave puncte slabe identificate sunt:
• Persisten]a practicilor conservatoare [i rigide;
• Formarea sumar\ [i inadecvat\ a profesorilor;
• Existen]a unor institu]ii (înc\ func]ionale) care practic\ segregarea elevilor;
• Slaba diseminare a informa]iilor, în special cu privire la noile proiecte [i rezultatele
acestora;
• Ineficien]a [i inconsecven]a coordon\rii [i compar\rii ini]iativelor.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 7

Poten]ialii factori cu rol de facilitare a dezvolt\rii educa]iei incluzive în România cuprind:


• Deschiderea [i dorin]a de schimbare manifestate atât la nivel strategic (organiza]iile
guvernamentale implicate) cât [i la nivel de ac]iune (personal didactic, angaja]i ai
serviciilor sociale);
• Cadrul normativ [i legislativ în vigoare [i m\surile de reform\ deja adoptate;
• Îndeplinirea cu succes a unui mare num\r de ini]iative [i proiecte;
• Natura [i structura [colariz\rii obligatorii din România, care are caracter riguros dar nu [i
selectiv, [i care în mod obi[nuit combin\ înv\]\mântul primar cu acela gimnazial (clasele
V-VIII) un lucru important în transferul practicilor incluzive (Vrasmas et al. 1996);
• Dimensiunea comparabil\ a jude]elor [i o organizare bine structurat\ a Inspectoratului
{colar. Inspectorii reprezint\ facilitatori importan]i în dezvoltarea comunic\rii, dar [i a
planific\rii [i implement\rii politicilor educa]ionale incluzive la nivel jude]ean.
O analiz\ atent\ a imaginii de ansamblu conduce spre câteva strategii de ac]iune:
• Dezvoltarea strategiilor [i a politicilor de promovare a educa]iei incluzive, prin ac]iunea
conjugat\ a autorit\]ilor [i a organiza]iilor non-guvernamentale (ONG-uri)
• Implicarea autorit\]ilor [i sensibilizarea lor asupra avantajelor incluziunii, nu numai
datorit\ contribu]iilor sale pozitive la dezvoltarea individului [i a comunit\]ii, dar [i
datorit\ costurilor mai sc\zute ale practicilor incluzive, în compara]ie cu acelea ale
institu]iilor separate.
• Renun]area la o schimbare de suprafa]\ în favoarea uneia de structur\.
• Asigurarea sprijinului comunitar prin promovarea educa]iei incluzive.
• Ini]ierea [i realizarea unei form\ri adecvate a personalului (directori, profesori, angaja]i ai
serviciilor sociale) în domeniul educa]iei incluzive, cuprinzând toate cele trei dimensiuni
(cognitiv\, ac]ional - comportamental\ [i motiva]ional - afectiv\).
• Utilizarea practicilor incluzive pentru includerea tuturor grupurilor marginalizate.
• Rafinarea abord\rii, cu scopul în]elegerii incluziunii ca un proces global continuu: de la
includerea fizic\ (prin utilizarea comun\ a s\lilor de clas\ [i a materialelor [i diminuarea
distan]ei fizice), includerea func]ional\ (ca participare la un proces de înv\]are comun),
spre includerea în comunitatea [colar\ (ca participare la via]a [colar\ [i activit\]ile
extracurriculare) [i în final la includerea social\ (de asumare a unor roluri active).
• Dezvoltarea unor baze de date cuprinzând ini]iative de succes [i resursele umane.

Acest articol eviden]iaz\ flexibilitatea [i deschiderea educa]iei române[ti [i a sistemelor de


protec]ie a copilului [i poten]ialul pe care acestea îl posed\ în facilitarea includerii copiilor
poten]ial marginaliza]i. Cadrul normativ [i legal este în conformitate cu legisla]ia interna]io-
nal\ pentru copii, iar politicile sociale de[i înc\ deficitare la nivel de structur\ [i coordonare au
o atitudine favorabil\ fa]\ de incluziune. Nu exist\ discriminare inten]ionat\, doar nevoia de
îmbun\t\]ire a practicii prin intermediul sprijinului [i a unei mai bune disemin\ri. Atitudinile
negative [i obi[nuin]a reprezint\ cele mai serioase bariere în calea educa]iei incluzive, iar
aceste bariere trebuie dep\[ite dac\ se dore[te ca educa]ia incluziv\ s\ devin\ o realitate.
Anca Butuca
Coordonator de Studii

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 8

1. INTRODUCERE

România: contextul economic [i educa]ional na]ional


România este o ]ar\ european\ de dimensiuni medii, situat\ în partea de sud-est a Europei
Centrale. Are o popula]ie de 22,526,096 locuitori [i este a treisprezecea ]ar\ ca m\rime din
Europa. Mai mult de jum\tate din popula]ia ]\rii (55%) locuie[te în ora[e. Exist\ 25 de ora[e în
]ar\ cu o popula]ie ce dep\[e[te 100.000 de locuitori, [i exist\ 8 ora[e a c\ror popula]ie
dep\[e[te 300.000 de locuitori.
România are o popula]ie mixt\, minorit\]ile etnice cuprinse fiind maghiarii, germanii,
ucrainienii, sârbii, croa]ii, ru[ii, turcii, romii, etc. În total, ace[tia formeaz\ 10.9% din popula]ie.
Într-o societate modelat\ de câteva decenii de o conducere totalitarist\ aspr\ [i de izolare,
dezvoltarea a fost, inevitabil, înceat\. Greut\]ile serioase întâmpinate de poporul român au
afectat toate aspectele vie]ii economice [i sociale din ]ar\. Înainte de decembrie 1989,
economia era bazat\ pe proprietatea statului [i a cooperativelor, iar proprietatea privat\ era
ilegal\. Economia era caracterizat\ de o centralizare excesiv\ [i de o planificare rigid\. În
1990, guvernul a adoptat o strategie de tranzi]ie care combina o reform\ etapizat\ a
întreprinderilor de stat [i o abordare corespunz\toare a liberaliz\rii pre]urilor. Guvernul a
depus eforturi sus]inute pentru a ]ine infla]ia sub control, pentru a stopa declinul în produc]ie
[i în dislocarea for]ei de munc\, [i pentru a încerca s\ diminueze costurile sociale colaterale.
Totu[i, în ciuda acestor schimb\ri [i a bog\]iei resurselor naturale ale ]\rii, criza economic\ a
României s-a acutizat dup\ 1989. PIB-ul a înregistrat o descre[tere cu 30% fa]\ de începutul
anului 1990, în timp ce infla]ia a crescut cu peste 200%. Economia a fost caracterizat\ de
reducerea num\rului de locuri de munc\: în ultimul deceniu, peste 1,3 milioane de locuri de
munc\ au fost desfiin]ate, a luat amploare fenomenul de auto-angajare [i a crescut num\rul
persoanelor cxare lucreaz\ la domiciliu.
În ciuda acestor condi]ii, sistemul educa]ional din România furnizeaz\ un impresionant
serviciu public. De]ine o structur\ bine dezvoltat\ care ofer\ servicii educa]ionale [i
împ\rt\[e[te multe dintre caracteristicile pozitive ale educa]iei din ]\rile dezvoltate. De
exemplu, procentul de participare este mare, procentul de repeten]ie în cadrul educa]iei de
baz\ este sc\zut iar formarea profesorilor este centrat\ pe specialitate. Au loc schimb\ri
structurale care vor îmbun\t\]i calitatea pred\rii, înv\]\rii [i a structurii educa]ionale din
România. Mai jos sunt descrise principalele etape ale reformei educa]iei.

1.1.1. Destructurarea (1990)


Chiar în mijlocul anului [colar a avut loc schimbarea brusc\ a vechiului sistem politic,
schimbare care a avut un impact major asupra practicii educa]ionale. Au fost îndep\rtate
instrumentele principale ale educa]iei comuniste (de exemplu îndoctrinarea politic\,
centralizarea în exces [i controlul abuziv al indivizilor sau al institu]iilor). Acest proces a avut
loc în contextul confuziei [i dezbin\rii na]ionale.
În mai 1990 s-a înregistrat confirmarea legislativ\ a schimb\rilor care avuseser\ loc. Acesta a
fost primul pas spre ra]ionalizarea schimb\rilor: [colarizarea obligatorie a fost redus\ la 8 ani;
educa]ia secundar\ a fost diversificat\; a fost redus num\rul efectivului de elevi la clas\ [i s-a
redus norma didactic\ a profesorilor; a fost introdus\ predarea intensiv\ a limbilor str\ine.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 9

1.1.2. Stabilizarea (1991-1992)


În aceast\ perioad\ a fost acordat\ prioritate definirii cadrului legal care urma s\ restabileasc\
sistemul educa]ional. Legiferarea noii Constitu]ii în noiembrie 1991 a reprezentat un pas
foarte important în implementarea reformei. Articolul 32, care specific\ dreptul la educa]ie
pentru to]i, a avut o importan]\ major\ în stabilirea principiilor directoare pentru reform\. El
statuteaz\ nevoia de acces liber, de diversificare a serviciilor educa]ionale, de o mai bun\
calitate, de egalitate a [anselor, de furnizare a educa]iei particulare [i a educa]iei alternative.

1.1.3. Restructurarea (1993- 1995)


În aceast\ perioad\, România a început restructurarea sistemului educa]ional. Banca Mondial\ a
întreprins primele sale misiuni de evaluare, pentru a sus]ine eforturile guvernului de a reforma
sistemul educa]ional, [i a fost ini]iat un program de reform\ VET finan]at de UE-Phare. În
octombrie 1994 a început programul de reform\ pentru înv\]\mântul pre-universitar, finan]at
atât de guvern, cât [i de Banca Mondial\ (50 milioane $). Acesta avea urm\toarele scopuri:
• Elaborarea unui nou curriculum;
• Restructurarea sistemului de formare a profesorilor;
• Elaborarea de noi manuale [colare pentru toate disciplinele [i nivelele;
• Reforma sistemelor de evaluare [i examinare;
• Definirea noilor standarde ocupa]ionale, prin intermediul colabor\rii tripartite între
guvern, angajatori [i sindicate;
• Reforma managementului educa]ional.
Aceast\ perioad\ a fost de asemenea foarte important\ prin prisma schimb\rilor aduse
cadrului legislativ; în 1995 a fost promulgat\ Legea Înv\]\mântului.

1.1.4. Reforma educa]ional\ coerent\ (din noiembrie 1996)


În prezent, Ministerul Educa]iei Na]ionale din România implementeaz\ o reform\ educa-
]ional\ coerent\, care are ca scop oferirea posibilit\]ii [colilor [i altor institu]ii educa]ionale s\
furnizeze un serviciu educa]ional modern [i eficient, utilizând resursele materiale [i umane
existente. Reforma se bazeaz\ pe [ase elemente majore (Marga, 1999):
• Elaborarea unui nou curriculum na]ional [i reorganizarea ciclurilor curriculare în func]ie
de diversele etape ale [colarit\]ii [i de structura formal\ a sistemului de înv\]\mânt.
• O schimbare în caracterul înv\]\mântului din România; rezolvarea de probleme, inova]ia
[i cercetarea [tiin]ific\ vor sta la baza înv\]\mântului universitar.
• Oferirea posibilit\]ii institu]iilor de înv\]\mânt de a veni în întâmpinarea nevoilor reale ale
societ\]ii, prin dezvoltarea de noi curriculumuri [i calific\ri, consulta]ii, îmbun\t\]irea
expertizei [i dezvoltarea cercet\rii [tiin]ifice.
• Dezvoltarea infrastructurii [i conectarea institu]iilor de înv\]\mânt la sistemele de
comunica]ie na]ionale [i interna]ionale.
• Schimbarea la nivelul managementului [colar [i academic prin descentralizare,
dezvoltarea autonomiei institu]iilor de înv\]\mânt [i finan]area global\.
• Implementarea conjugat\ a curriculumului [i a cercet\rii interna]ionale, bazat\ pe
compatibilitate opera]ional\ [i criterii clare de performan]\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 10

1.1.5. Structura educa]ional\ actual\ - Înv\]\mântul pre[colar/ preprimar


Înv\]\mântul preprimar/ pre[colar este proiectat pentru copiii de la 3 la 7 ani [i ofer\ atât
îngrijire zilnic\, cât [i experien]e de înv\]are pentru pre[colari. Un accent crescut, la copiii de
vârst\ mai mare, este pus pe preg\tirea pentru [colarizarea formal\. Este furnizat\ atât în
institu]ii de stat, cât [i particulare; exist\ [i abord\ri alternative, cuprinzând Waldorf,
Montessori [i Jena. Accesul la educa]ia pre[colar\ este universal; clasele de gr\dini]\ sunt
mixte [i organizate în func]ie de vârst\. Dimensiunea medie a clasei de elevi este de 15
(variind de la 10 la 20). Sc\derea num\rului de înscrieri în gr\dini]e are drept cauze lipsa
obligativit\]ii educa]iei pre[colare, indicele negativ de cre[tere a popula]iei, veniturile
anumitor categorii sociale [i rata crescut\ a [omajului în rândul femeilor, începând cu 1989. În
1998/1999, num\rul total al înscrierilor în unit\]ile de înv\]\mânt pre[colar era de 621.641 de
copii în 12.795 de centre.

Sistemul educa]ional [colar


Înv\]\mântul primar este obligatoriu pentru copiii de 7 ani (sau mai mari), dar ei pot fi înscri[i
la [coal\, dac\ p\rin]ii doresc acest lucru, la vârsta de 6 ani.
În 1996/1997, procentul de participare în rândul copiilor între 7 [i 10 ani era de 96,7%. Din
num\rul actual total al copiilor din înv\]\mântul primar, 94,6% studiaz\ în limba român\, 4,8%
în maghiar\, 0,5% în german\ [i 0,1% în alte limbi. România demonstreaz\ un nivel ridicat de
înscrieri în înv\]\mântul primar. Acest succes [i participarea [colar\ sunt determinate de
politica de distribuire a aloca]iilor pentru copii prin intermediul [colilor.
În înv\]\mântul gimnazial (secundar inferior) erau înregistra]i 1.532.170 de elevi,
frecventând 7.583 de institu]ii. Procentul de participare în rândul copiilor între 11 [i 14 ani a
crescut substan]ial de la 86,15% în 1992/1993 la 94,3% în 1996/1997. Paritatea particip\rii în
func]ie de sex era sensibil consecvent\.
În 1998/1999 înv\]\mântul non-obligatoriu: înv\]\mântul liceal, înv\]\mântul profesional
(2-4 ani) [i [colile de ucenici (1-3 ani) func]ioneaz\ în 1.307 institu]ii; procentul de participare la
educa]ie pentru grupa de vârst\ 15 19 ani este sc\zut per total (61,1%) dar exist\ o egalitate
aproximativ\ a particip\rii în func]ie de sex (62,3% pentru fete [i 59,9% pentru b\ie]i).
Educa]ia non-obligatorie continu\ [i la nivelul educa]iei post-liceale: [colile post-liceale [i
[colile tehnice (1-3 ani).
Înv\]\mântul superior furnizeaz\ cursuri diverse, de la cele de 3 ani în cadrul colegiilor
universitare pân\ la studiile de doctorat.
Procentul abandonului [colar cre[te de la 0,8% în înv\]\mântul primar [i gimnazial, la 4,1% în
înv\]\mântul liceal [i 5,4% în înv\]\mântul profesional. Cel mai ridicat procent de abandon
[colar se înregistreaz\ în [colile de ucenici: 7,9% (1996/1997).

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 11

2. EDUCA}IA INCLUZIV|

Începând cu 1990, priorit\]ile reformei sociale cuprind incluziunea, propus\ de politicile


educa]ionale [i sociale [i de institu]iile educa]ionale. Dezvoltarea educa]iei incluzive este
v\zut\ ca o modalitate fundamental\ de ob]inere a unor atitudini [i practici non-
discriminatorii, a unor comunit\]i deschise [i a unei societ\]i incluzive. Este parte integrant\ a
educa]iei pentru to]i [i a procesului de construire a unei societ\]i democratice moderne.
Aceast\ abordare necesit\ ca societatea s\ ajute la g\sirea de solu]ii [i ca statul s\ legifereze
[i s\ pun\ în aplicare politici de întâmpinare a nevoilor speciale ale indivizilor, familiilor [i
comunit\]ilor.

2.1. Educa]ia incluziv\ în legisla]ia [i practicile române[ti


Începând cu 1990, România s-a angajat s\ respecte principiile care deriv\ din educa]ia pentru
to]i, în special din educa]ia incluziv\. S-a lucrat asupra a trei domenii de activitate teoretic\ [i
practic\ având urm\toarele scopuri:
• Armonizarea politicii educa]ionale [i a cadrului normativ pentru educa]ia [i bun\starea
copiilor, în vederea asigur\rii conformit\]ii cu legisla]ia referitoare la copii;
• Promovarea [i implementarea principiilor [i valorilor care deriv\ din legisla]ie (educa]ia
pentru to]i, non-discriminarea, egalitatea în diversitate, accesul egal, participarea [i
integrarea tuturor copiilor) prin diferite mijloace;
• Dezvoltarea de noi ini]iative [i proiecte inovatoare cu scopul realiz\rii educa]iei pentru
to]i; utilizarea acestora ca modele de diseminare a valorilor [i practicilor educa]iei
incluzive.

2.1.1. Aspecte normative


În 1990, Parlamentul României a ratificat Conven]ia asupra Drepturilor Copilului. Ulterior, a
fost amendat\ legisla]ia intern\ pentru a se conforma Conven]iei [i pentru a sprijini educa]ia
incluziv\. Au fost ratificate de asemenea [i alte câteva conven]ii interna]ionale asupra
protec]iei copilului.

2.1.2. Sensibilizarea prin diseminarea informa]iilor


Conven]ia asupra Drepturilor Copilului (tradus\ în 1990), Declara]ia Jomtien, Declara]ia [i
Cadrul de Ac]iune de la Salamanca (traduse în 1995), sprijinite de UNICEF ca parte din
Programul Na]ional de Integrare a Copiilor cu Cerin]e Educa]ionale Speciale, au dovedit o
importan]\ major\ pentru sensibilizarea popula]iei [i dezvoltarea incluziunii în România.
Datorit\ acestora au fost luate primele ini]iative cu privire la educa]ia incluziv\, implicând copii
cu nevoi speciale.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 12

2.1.3. Proiecte, ini]iative speciale [i modele noi


Chiar începând cu 1990 a fost ini]iat\ ac]iunea practic\ de realizare a educa]iei incluzive, în
cadrul contextului reformelor sociale, culturale, politice [i economice descrise mai sus.
Ini]iativele cheie cuprind urm\toarele:

1. Proiecte dezvoltate prin ac]iunea conjugat\ a Ministerului Educa]iei [i a organiza]iilor non-


guvernamentale (ONG-uri) [i / sau a altor institu]ii, de exemplu, Re]eaua Na]ional\ de
Informare [i Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a Copiilor cu Cerin]e Educative
Speciale (RENINCO), înfiin]at\ de Ministerului Educa]iei în cooperare cu UNICEF România.

2. Formarea cadrelor didactice, bazat\ pe “Pachetul de resurse educa]ionale ale profesorului:


Cerin]e speciale la clas\” al UNESCO. Cursurile au fost ]inute în:
• Bac\u, pentru 30 de profesori [i directori de [coli speciale [i case de copii;
• Bra[ov, unde aceast\ ini]iativ\ a fuzionat cu un proiect dezvoltat de Gr\dini]a nr. 34
pentru integrarea copiilor cu dificult\]i auditive;
• Bucure[ti, unde Catedra de pedagogie din cadrul Universit\]ii a ini]iat un curs
experimental de formare pentru 28 de profesori de la [coli speciale, re]eaua de terapie a
vorbirii, centre de sprijin psiho-pedagogic [i alte [coli;
• Craiova Setul de materiale a devenit parte a curriculumului de formare adresat
profesorilor din [colile speciale din jude]ul Dolj;
• Ia[i, unde 21 de profesori activând atât în [coli speciale cât [i în alte [coli au reu[it s\
conlucreze, cu rezultate bune, în ciuda temerilor ini]iale cu privire la structura grupului;
• Timi[oara, unde resursele au fost utilizate împreun\ cu materialele din proiectele-pilot
de integrare deja operante.

3. Importan]a promov\rii principiului “includerea celor exclu[i” a devenit prioritar\ [i în


universit\]i. Au fost ini]iate proiecte de formare ini]ial\ [i de formare continu\, unele dintre
acestea fiind dezvoltate prin colaborarea între diferite centre academice (de exemplu
Universitatea Bucure[ti [i Universitatea Cluj). Pe baza dezvolt\rii unor noi abord\ri a
[colariz\rii copiilor cu deficien]e, ini]iate de Ministerul Educa]iei [i sprijinite de UNICEF dup\
1993, în perioada 1995-1997 a fost dezvoltat un proiect TEMPUS cu privire la educa]ia
integrat\. Partenerii principali erau patru universit\]i române[ti (Bucure[ti, Cluj, Ia[i [i Timi[oara)
[i patru universit\]i vest-europene (London/Birmingham, Copenhaga, Malaga [i Bologna).

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 13

De la c\minul–spital la [coal\
Programul de Terapie Emo]ional\ [i Educa]ional\ a fost ini]iat în septembrie 1997 la
Craiova, de c\tre filiala Dolj a organiza]iei Salva]i Copiii. Lor li s-a cerut s\ dezvolte pro-
gramul ca urmare a schimb\rilor ce aveau loc în c\minul spital din Craiova. Programul se
bazeaz\ pe faptul c\ integrarea social\ complet\ înseamn\ integrarea persoanelor care
înva]\, iar pentru a realiza acest lucru, copiii au nevoie de sprijin emo]ional.
În urma unei evalu\ri a fi[elor medicale au fost selecta]i primii zece copii pentru
includerea în program. Pe parcursul primelor patru luni, ei au înv\]at s\ se îmbrace
singuri, s\ participe la jocuri structurate, s\ scrie [i s\ socoteasc\. Ca urmare a unei
evalu\ri efectuate de c\tre o comisie special\ în septembrie 1998, s-a decis c\ ace[ti
copii pot fi trimi[i la [coala special\ din Filia[i, [i c\ al]i zece copii s\ se al\ture
programului, preg\tindu-se de asemenea s\ devin\ elevi.
Scopul pe termen mai lung este acela de a oferi copiilor posibilitatea de a merge la o
[coal\ obi[nuit\, beneficiind de sprijinul complet a patru profesori care îi ajut\ zilnic, cu
dragoste [i profesionalism.

4. În 1997, a fost înfiin]at Departamentul de Protec]ie a Copilului, ca agen]ie guvernamental\


responsabil\ cu aplicarea drepturilor copiilor. Departamentul a lucrat prin intermediul
agen]iilor la nivel jude]ean pentru a dezvolta alternative bazate pe familie [i pentru a furniza
asisten]\ non-discriminatorie tuturor familiilor.

5. Un mare num\r de ONG-uri a dezvoltat proiecte privind educa]ia incluziv\. O anchet\


condus\ de UNICEF [i de Departamentul de Protec]ie a Copilului a identificat nu mai pu]in de
400 de ONG-uri activând în sectorul serviciilor sociale, cele mai multe dintre acestea utilizând
fonduri din str\in\tate pentru a-[i finan]a proiectele.

2.2. Probleme economice [i financiare care afecteaz\ includerea


tuturor copiilor în înv\]\mântul obligatoriu

2.2.1. Modul de calculare a costurilor


Costurile educa]iei sunt calculate pe baza datelor furnizate de Ministerul Educa]iei, Comisia
Na]ional\ de Statistic\ [i Ministerul de Finan]e.
Tabel 1. Structura surselor de finan]are pentru educa]ie
Surse de finan]are Procentajul
în 1997 cheltuielilor totale
Buget de stat 73,35
Bugete locale 13,97
Credite externe 1,81
Taxe 10,67
Contribu]ii sociale 0,20

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 14

2.2.2 Eficien]a investi]iei în implementarea alternativelor comunitare


pentru asisten]a institu]ionalizat\
Analiza datelor furnizate de o anchet\ condus\ în 1996 de c\tre UNICEF [i Agen]ia de
Protec]ie a Copilului concluzioneaz\ c\ este mai bine pentru copii [i familii, [i mai pu]in
costisitor pentru guvern, s\ fie sprijinit\ includerea copiilor în comunitate decât furnizarea de
servicii c\tre ace[tia în cadrul institu]iilor. Aceast\ abordare contribuie la asigurarea faptului c\
ace[ti copii vor deveni în final membri productivi ai societ\]ii.
Studiul arat\ c\ institu]ionalizarea îndelungat\ poate ac]iona în detrimentul s\n\t\]ii copiilor
de vârst\ foarte mic\; r\ul este produs din cauza faptului c\, în casele de copii, ace[tia nu au,
în general, [ansa de a avea leg\turi calde [i apropiate cu adul]i de încredere. Nesiguran]a [i
dificult\]ile de ata[are cauzeaz\ grave întârzieri în dezvoltarea unora dintre copii.
Unele studii (de exemplu Zamfir et al., 1996) indic\ faptul c\ între 10-40% din totalitatea
copiilor plasa]i în institu]ii necesit\ îngrijire din partea guvernului pe parcursul întregii lor vie]i.
Aceia îndeajuns de noroco[i, care au p\r\sit institu]iile de protec]ie a copilului, necesit\
asisten]\ guvernamental\ (de exemplu formare în vederea angaj\rii, sprijin economic,
cuprindere în cadrul unor programe pentru persoanele f\r\ ad\post [i, în unele cazuri
extreme, chiar costurile institu]ionaliz\rii) pentru a le putea permite includerea în societate.
Raportul subliniaz\ faptul c\, din cauza costurilor ridicate ale institu]ionaliz\rii, ar fi mult mai
eficient pentru stat s\ suplimenteze salariile sau “chiar s\ pl\teasc\ unul dintre p\rin]ii
naturali s\ r\mân\ în casa de copii pentru a avea grij\ de copil”. Totu[i, raportul atrage aten]ia
asupra faptului c\ acest copil [i/sau familia va avea nevoie de supraveghere intensiv\ [i
servicii specializate chiar [i în condi]iile în care guvernul ar oferi asemenea ajutoare financiare
familiilor. De[i acest lucru atrage dup\ sine costuri suplimentare pentru personal, s-ar economisi
bani din între]inerea [i uzarea echipamentelor [i cl\dirilor institu]iilor. Pe termen lung, ar sprijini
cre[terea productivit\]ii [i independen]a economic\ a copiilor care prezint\ un anumit risc.

2.3 {coli [i politici educa]ionale incluzive

2.3.1. Impactul reformei educa]ionale asupra dezvolt\rii politicii


educa]ionale incluzive

'C\minul Filip': O cas\ pentru oricine


'C\minul Filip' este o ONG care, din 1997, implementeaz\ programe educa]ionale [i
servicii sociale în sprijinul copiilor dezavantaja]i într-una din cele mai s\race zone din
Bucure[ti cartierul Ferentari. Printre copiii implica]i sunt inclu[i copii de origine rom\,
copii care au trecut de vârsta [colar\ [i care au abandonat [coala din cauza s\r\ciei, copii
cu dizabilit\]i fizice [i copii ai str\zii.
Un raport cost/beneficii arat\ c\ funda]ia a cheltuit 25$ SUA pe lun\ pentru men]inerea
unui copil în [coal\. Cu ace[ti bani se cump\r\ rechizite, mâncare, îmbr\c\minte [i
înc\l]\minte. Aceast\ contribu]ie a facilitat integrarea educa]ional\ a fiec\rui copil, care
altfel ar fi fost pierdut pentru [coal\ [i probabil, în final, pentru societate. Proiectele au
demonstrat c\ pot, de asemenea, s\ determine schimb\ri în atitudinea cu privire la
situa]ia acestor copii [i c\ activitatea derulat\ reprezint\ o modalitate real\ de eradicare
a s\r\ciei prin educa]ie.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 15

Ultimii ani au fost martorii reformei curriculumului, evalu\rii [i certific\rii, educa]iei speciale [i
form\rii cadrelor didactice. În timpul anului [colar 1999/2000 a fost introdus noul curriculum
na]ional în întregul sistem educa]ional preuniveristar. Curriculumul este bazat pe rolul [colii în
socializarea [i dezvoltarea elevilor lor. Exist\ un trunchi comun [i un curriculum la decizia
[colii, care reprezint\ 30% din oferta curricular\ [i care este destinat programelor de înv\]are
individual\ asupra c\rora s-a convenit în prealabil cu p\rin]ii. De asemenea mai exist\ [i noi
sisteme de evaluare a elevilor [i de evaluare a performan]ei [colare. Curriculumul la decizia
[colii este determinat de urm\toarele criterii:
• Resursele umane [i materiale din [coal\;
• Interesele elevilor;
• Condi]iile existente din [coal\;
• Cerin]ele comunit\]ii locale.
Fiecare [coal\ are o autonomie considerabil\ în stabilirea ponderii disciplinelor din curriculum
[i modalit\]ii în care proiectele trebuie gestionate. Scopul este acela de a oferi putere [colilor
[i de a le cre[te responsabilitatea.
Reforma form\rii cadrelor didactice a cuprins:
• Stabilirea obiectivelor form\rii cadrelor didactice [i dezvoltarea unui nou curriculum de
formare;
• Stabilirea standardelor ocupa]ionale pentru profesiile din domeniul educa]iei;
• Actualizarea cursurilor de formare în concordan]\ cu reforma curricular\;
• Dezvoltarea inova]iei [i poten]ialului de cercetare al personalului didactic;
• Crearea unor parteneriate active între institu]iile formale [i informale din domeniul
educa]iei [i asigurarea compatibilit\]ii curriculum-urilor .
Din punctul de vedere al reformei educa]ionale, implementarea principiilor strategice ale
incluziunii implic\:
• Consolidarea dezvolt\rii individuale prin furnizarea educa]iei diferen]iate [i a pluralismului
educa]ional, în vederea construirii “unor indivizi competen]i, critici inventivi [i deschi[i
spre dialog”;
• Consolidarea egalit\]ii [anselor pentru to]i copiii [i tinerii [i implementarea criteriilor
educa]iei incluzive pentru copiii cu cerin]e speciale;
• Reorganizarea sistemului educa]ional liceal pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pie]ei
muncii [i ale elevilor;
• Cre[terea calit\]ii curriculumului [i a procesului educativ;
• Dezvoltarea educa]iei în zonele dezavantajate, în comunit\]ile rurale în particular;
• Sprijinul psihopedagogic [i înfiin]area unor centre de orientare profesional\ în fiecare
jude];
• Încercarea de promovare a unei finan]\ri adecvate a educa]iei la nivel na]ional [i pentru
zonele dezavantajate în particular;
• Dezvoltarea programelor educa]ionale de tip a doua [ans\;
• Implicarea comunit\]ilor [i a autorit\]ilor locale în dezvoltarea programelor de educa]ie
incluziv\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 16

2.3.2. Activit\]i [i proiecte de incluziune dezvoltate de [colile din sistem,


implicând copii cu cerin]e educative speciale
Sistemul na]ional de educa]ie cuprinde o re]ea dezvoltat\ de institu]ii educa]ionale pentru
copiii cu cerin]e educative speciale. De[i la o prim\ vedere poate p\rea c\ existen]a celor dou\
re]ele aparent paralele – obi[nuit\ [i special\ – poate constitui un obstacol în calea realiz\rii
educa]iei incluzive, de fapt ambele împ\rt\[esc acela[i obiectiv: integrarea social\ a copiilor.
Convergen]a celor dou\ re]ele “diferite” este ilustrat\ de activit\]i specifice îndeplinite în
cooperare de c\tre institu]iile educa]ionale din cele dou\ sectoare. În anul [colar 1998/1999,
peste 1.000 de copii cu dizabilit\]i, de vârst\ pre[colar\, au fost inclu[i în gr\dini]e obi[nuite;
cu alte cuvinte, o treime din num\rul total de copii cu dizabilit\]i a fost înscris\ în acest an
[colar [i merge la gr\dini]\.
{colile, inspectoratele [i Ministerul Educa]iei au ini]iat un num\r de activit\]i orientate spre
educa]ia incluziv\, printre care:
• Activit\]i asociate (arte, educa]ie fizic\, abilit\]i manuale, cluburi [i concursuri sportive,
evenimente culturale);
• Adoptarea curriculumului [colilor “normale” de c\tre unele [coli speciale;
• Asigurarea faptului c\ toat\ lumea beneficiaz\ de acelea[i condi]ii pentru sus]inerea
examenelor de absolvire a [colii generale [i de admitere la liceu factori importan]i
pentru cre[terea încrederii în sine a copiilor cu dizabilit\]i;
• Furnizarea form\rii profesionale, incluzând activit\]i comune de formare profesional\, în
cadrul [colilor profesionale, pentru un num\r de copii cu dificult\]i de înv\]are;
• Stabilirea unor grupuri sau a unor clase speciale în cadrul [colilor [i gr\dini]elor , dar
utilizând un curriculum diferen]iat;
• Pe cât posibil, transferarea copiilor cu cerin]e educa]ionale speciale în re]eaua de
educa]ie ne - special\.
Asisten]a psihopedagogic\ furnizat\ copiilor [i cadrelor didactice a constituit un sprijin
suplimentar pentru educa]ia incluziv\.
Noi posturi au fost create pentru a veni în întâmpinarea nevoilor educa]iei incluzive. Acestea sunt:
• Înv\]\tor de sprijin;
• Profesor de sprijin;
• Profesor de educa]ie special\;
• Profesor psiholog.
Pentru a consolida progresul noilor politici, practici [i perspective promovând educa]ia
incluziv\ a copiilor cu cerin]e educative speciale, sunt în desf\[urare urm\toarele ac]iuni:
• Formarea profesorilor, pentru a furniza sprijin specializat prin cursuri despre educa]ia
incluziv\ ]inute în Bucure[ti, Cluj, Timi[oara; Br\ila, Ione[ti, Ia[i [i Sibiu, beneficiind de
sprijinul UNICEF [i RENINCO;
• Activitatea continu\ a Serviciului de Evaluare Complex\ cu p\rin]ii copiilor cu dificult\]i
de înv\]are;
• Educarea opiniei publice asupra recuper\rii [i a poten]ialului de performan]\ a copiilor cu
nevoi speciale de înv\]are, în cazul în care ace[tia primesc sprijin corespunz\tor [i
asisten]\ specializat\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 17

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 18

Includerea copiilor cu cerin]e speciale în [coli obi[nuite


În septembrie 1997, filiala Dolj a organiza]iei Salva]i Copiii a ini]iat un proiect de includere
a copiilor cu dizabilit\]i fizice, dar f\r\ dificult\]i de înv\]are, în [coli obi[nuite. Au fost
semnate contracte de parteneriat cu trei [coli din Craiova. Fiecare [coal\ a acceptat câte
cinci copii, împreun\ cu profesorii de sprijin angaja]i pentru a ajuta copiii [i cadrele
didactice în clas\. Au fost montate platforme/rampe speciale pentru a facilita accesul în
[coal\ în c\ruciorul cu rotile.
Evaluarea proiectului a demonstrat c\ nivelul intelectual al celor 75 de copii inclu[i în
program a crescut [i c\ ace[tia au beneficiat de mai multe [anse de a se integra, atât
activ cât [i creativ, în societate .

2.3.3 Relansarea educa]iei în zonele rurale: [anse egale pentru to]i copiii
Aproape jum\tate dintre [colari locuiesc în zone rurale, îns\ deseori nu beneficiaz\ de aceea[i
calitate [i acela[i acces la educa]ie, comparativ cu colegii lor din zone urbane. În zonele rurale
exist\ mai pu]ine resurse disponibile [i exist\ o diferen]\ accentuat\ între rezultatele [colare
ale elevilor din zonele rurale [i urbane. Migra]ia cadrelor didactice spre ora[, început\ în 1990,
reprezint\ un factor-cheie în sc\derea calit\]ii educa]iei din zonele rurale. În 1996, cea mai
mare parte dintre profesorii necalifica]i (în total 15,6% din efectivul cadrelor didactice) lucrau
în zone rurale [i existau 112.390 profesori în aceste zone, în compara]ie cu 181.911 în
centrele urbane.
Al]i factori care afecteaz\ educa]ia din zonele rurale: resurse materiale extrem de limitate,
sisteme de comunicare necorespunz\toare [i acces redus la informa]ii, în special cu privire la
tehnologia modern\ (computer, fax, telefon). Statisticile arat\ c\, în 1996, 8,2% din copiii de
7-14 ani din zonele rurale nu frecventau nici o [coal\, în vreme ce procentul de neparticipare a
copiilor din zonele urbane era de 5,7%. Angaja]ii din zonele urbane cheltuiau 4,3% din venitul
lor pentru educa]ia copiilor lor, pe când angaja]ii din zonele rurale cheltuiau doar 2,2%. De[i
România a semnat Conven]ia asupra Drepturilor Copilului, copiii din zonele rurale sunt v\zu]i
ca o important\ surs\ de for]\ de munc\.
Copiii din zonele rurale care nu frecventeaz\ [coala nici nu sunt înscri[i la [coal\. Aceast\
situa]ie are, în general, cauze de ordin social [i economic:
• Situa]ia financiar\ dificil\ a multor familii;
• Izolarea satelor;
• Distan]a de acas\ pân\ la [coal\;
• P\rin]ii care î[i ]in copiii acas\ pentru a presta munci agricole;
• Condi]ii neigienice;
• {coli cu cl\diri necorespunz\toare;
• Alocare insuficient\ sau inadecvat\ de fonduri pentru [coli;
• Absen]a unei infrastructuri corespunz\toare, pentru transportul elevilor pe distan]e lungi.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 19

Este evident faptul c\ exist\ o nevoie urgent\ de dezvoltare a educa]iei în zonele rurale [i,
împreun\ cu alte programe de dezvoltare rural\ coordonate de guvern, Ministerul Educa]iei [i
Cerect\rii (MEdC) stabile[te în prezent o ini]iativ\ de asigurare a calit\]ii educa]iei elementare
din mediul rural, cu cre[terea accesului spre educa]ia secundar\. Obiectivele principale ale
programului vor fi:
• Ra]ionalizarea [i extinderea re]elei de [coli rurale;
• Echiparea [colilor rurale la nivel rezonabil;
• Dotarea bibliotecilor [colare;
• Îmbun\t\]irea re]elei de transport;
• Înfiin]area sistemelor de educa]ie la distan]\;
• Deschiderea cantinelor [colare;
• Atragerea personalului didactic calificat în [colile din mediul rural.

2.4. Protec]ia copiilor cu situa]ii dificile


Unul dintre obiectivele educa]iei incluzive din România se adreseaz\ copiilor afla]i în situa]ii
dificile, copii care pot fi în una sau mai multe din urm\toarele situa]ii:
• În case de copii;
• În institu]ii de îngrijire specializat\;
• Adopta]i;
• Tr\ind precum copii ai str\zii;
• Abandona]i;
• Delicven]i;
• Par]ial lipsi]i de familie.

Exist\ câteva principii-cheie care contureaz\ reforma protec]iei copilului din România,
reform\ care a fost ini]iat\ prin ordonan]\ guvernamental\ de urgen]\ în martie 1997. Aceste
principii cuprind nevoia de a :
• Oferi prioritate intereselor copilului, atunci când se ia în considerare o m\sur\ de protec]ie;
• Aplica proceduri non-discriminatorii în garantarea accesului egal la protec]ie legal\
tuturor copiilor a c\ror dezvoltare, securitate sau integritate fizic\/moral\ sunt puse în
pericol;
• Descentraliza procesul decizional [i de a delega responsabilit\]ile autorit\]ilor locale;
• Cre[te calitatea serviciilor din institu]iile locale pentru a le permite acestora s\ furnizeze
servicii eficiente;
• Încuraja alternativele familiale pentru copiii cu nevoi speciale;
• Sensibiliza [i implica autorit\]ile locale, comunit\]ile locale, etc., în dezvoltarea unor
astfel de alternative.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 20

2.4.1. Reforma institu]iilor de protec]ie a copilului


Implementarea strategiilor de protec]ie a copilului a necesitat dezvoltarea unor noi institu]ii,
atât la nivel na]ional, cât [i la nivel local. Agen]ia pentru Protec]ia Copilului [i Secretariatul de
Stat pentru Persoanele cu dizabilit\]i au fost înfiin]ate la nivel na]ional (ca agen]ii
guvernamentale), iar la nivel jude]ean au fost înfiin]ate Comisia de Protec]ie a Copilului [i
serviciile publice specializate pentru protec]ia copilului.
În toamna anului 1998, Agen]ia pentru Protec]ia Copilului a ini]iat un proiect intitulat
“Reforma sistemului de protec]ie a copilului: 1999-2001”, lucrând împreun\ cu autorit\]ile
locale [i în cooperare cu un num\r de organiza]ii str\ine [i interna]ionale (printre care Banca
Mondial\, FDSCE, UNICEF, USAID, UE/PHARE, guvernul spaniol [i funda]ia SERA).
Proiectul are ca scop asigurarea respect\rii drepturilor copiilor prin servicii de mai bun\
calitate. Toate obiectivele [i m\surile din acest proiect au un impact real asupra dezvolt\rii
educa]iei incluzive din România.
Exist\ trei componente:
1. Prima component\ are sarcina de a dezvolta o re]ea comunitar\ de servicii de îngrijire a
copiilor, cu scopul de a preveni institu]ionalizarea inutil\ [i prelungit\, identificând
alternativele familiale [i îmbun\t\]ind calitatea îngrijirii furnizate de casele de copii printr-
o abordare individualizat\, familial\, a nevoilor copiilor.
2. Cea de-a doua component\ are drept scop ajutarea copiilor str\zii, printr-un set de
servicii mai larg [i diversificat, facilitându-le incluziunea familial\ [i social\.
3. Cea de-a treia component\ este centrat\ pe reforma institu]ional\, cre[terea con[tiin]ei
publice, monitorizare [i evaluare. Are drept scop asigurarea posibilit\]ii institu]iilor locale
[i centrale de a implementa eficient noile sisteme de îngrijire a copiilor.
Ca urmare, reforma institu]ional\ a îngrijirii are ca obiective:
• Furnizarea cadrului general pentru convergen]a educa]iei oferite în [coli [i a educa]iei
speciale, în particular prin stabilirea unor structuri educa]ionale speciale integrate. Acest
proces a fost deja ini]iat [i câ[tig\ teren în detrimentul segreg\rii existente;
• Continuarea îmbun\t\]irii calit\]ii condi]iilor de via]\ [i educa]ie în institu]iile de îngrijire
specializat\;
• Deschiderea caselor de copii c\tre comunitate [i asigurarea interac]iunii dintre copiii
dezavantaja]i [i cu dizabilit\]i cu al]i copii din comunitate;
• Dezvoltarea [i diseminarea alternativelor familiale la casele de copii; acordarea de sprijin
familiilor în situa]ii dificile pentru a lupta contra abandonului, pentru a înt\ri leg\turile de
familie, pentru dep\[irea crizelor, pentru a cre[te [i a îmbun\t\]i standardul vie]ii de familie;
• Asigurarea posibilit\]ii îngrijirii temporare a copiilor în familii substitut-comunitare
(p\rin]i de profesie- care nu sunt de fapt p\rin]i copilului);
• Furnizarea asisten]ei profesioniste familiilor aflate în criz\, în cazul în care exist\ riscul ca
acestea s\-[i abandoneze copiii;
• Furnizarea de servicii de consultan]\ familiilor, atât acas\ cât [i în unit\]i specializate;
• Înfiin]area de ad\posturi comunitare pentru copiii r\ma[i temporar f\r\ familie;
• Educarea tinerilor pentru via]a de familie [i cre[terea poten]ialului lor pentru o via]\ independent\;
• Furnizarea de terapie [i îngrijire pe durata zilei pentru adul]ii [i copiii care întâmpin\
dificult\]i în a se adapta la o nou\ structur\ de familie (familii cu un singur p\rinte);
• Depunerea de eforturi permanente în scopul (re)integr\rii copiilor în familie.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 21

2.4.2. Copii în institu]iile de îngrijire specializat\


Legisla]ia româneasc\ a înfiin]at recent un nou domeniu de oferire de servicii de îngrijire
pentru copii, acela al institu]iilor de îngrijire specializat\. Sprijinul financiar (aloca]ia copilului)
este acordat acelora care activeaz\ ca parin]i-tutori sau ca p\rin]i substitut/de profesie. Acest
sistem se dovede[te a fi o alternativ\ mai bun\ [i mai eficient\ a caselor de copii, dup\ cum
confirm\ ultimele date disponibile: num\rul copiilor afla]i în îngrijirea p\rin]ilor substitut/p\rin]i de
profesie sau a p\rin]ilor adoptivi a crescut de la 17.044 în 1998 la 23.731 în 1999.

2.4.3,. Copii cu cerin]e educative speciale, incluzând copiii cu dizabilit\]i


Furnizarea de îngrijire pentru copiii cu nevoi speciale a constituit o prioritate în primii ani dup\
1990, [i înc\ mai este considerat\ astfel. În 1991, guvernul a înfiin]at Secretariatul de Stat
pentru Handicapa]i, responsabil cu dezvoltarea politicilor de îngrijire [i cu coordonarea
activit\]ilor tuturor institu]iilor pentru copiii cu nevoi speciale. Ini]ial au fost necesare m\suri
de urgen]\ pentru îmbun\t\]irea furniz\rii de servicii de îngrijire a s\n\t\]ii, a regimului
alimentar [i vestimentar, îns\ în prezent au loc [i schimb\ri în ceea ce prive[te educa]ia. De
exemplu, exist\ mai mul]i educatori [i personal de îngrijire [i este disponibil\ o mai mare
varietate de materiale [i metode educa]ionale, de o mai bun\ calitate.
Strategia na]ional\ dezvoltat\ de Secretariatul de Stat pentru Handicapa]i este centrat\
asupra includerii sociale a persoanelor cu dizabilit\]i [i are câteva obiective în leg\tur\ cu
educa]ia incluziv\. Are drept scopuri:
• Includerea unui num\r din ce în ce mai mare de copii cu dizabilit\]i în [coli obi[nuite (cel
pu]in 20% pân\ în 2002 [i 50% pân\ în 2005);
• Dezvoltarea unei re]ele de unit\]i de recuperare [i reabilitare, pentru a asigura tuturor
copiilor cu dizabilit\]i accesul la programe specializate de reabilitare individual\ a
s\n\t\]ii [i de incluziune social\;
• Dezvoltarea furniz\rii de servicii pentru adop]ie [i de îngrijire institu]ionalizat\
specializat\ pentru copiii cu dizabilit\]i;
• Dezvoltarea unei re]ele de centre de îngrijire pe durata zilei pentru cel pu]in 2.000 de
persoane, pân\ în 2002.

Guvernul a introdus stimulente financiare pentru a ajuta implementarea programului. De


exemplu, a m\rit aloca]ia pentru copiii cu dizabilit\]i, dublând-o fa]\ de aceea a copiilor f\r\
dizabilit\]i, furnizeaz\ salariu pentru personal [i transport gratuit în zonele urbane.
Exist\ un cadru legislativ clar care specific\ dreptul la educa]ie al copiilor cu dizabilit\]i [i are
drept scop oferirea unor condi]ii decente de trai [i de educa]ie într-un mediu educa]ional
obi[nuit.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 22

STUDIU DE CAZ NR. 1


O {COAL| PENTRU TO}I, EDUCA}IE PENTRU FIECARE
PRACTICI INCLUZIVE ÎN CADRUL {COLILOR

1. Introducere
Unul dintre obstacolele majore din calea dezvolt\rii educa]iei incluzive este restructurarea
[colilor pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor educa]ionale a unei mai mari diversit\]i de
copii.
Acest studiu de caz examineaz\ patru [coli române[ti, care au ini]iat [i dezvoltat programe de
incluziune dup\ 1990 [i care au fost sprijinite de UNICEF România. Ele sunt situate în trei
regiuni diferite ale t\rii [i sunt [coli urbane tipice. Una dintre [coli este în Constan]a, una în
Ia[i [i dou\ în Timi[oara.
Fiecare [coal\ are 1.000-1.500 de elevi atât în înv\]\mântul primar cât [i gimnazial, elevii
frecventând orele în dou\ sau trei schimburi.
Pentru cele patru [coli: o treime dintre p\rin]ii elevilor au studii liceale sau superioare [i au
ocupa]ii specializate, pe când celelalte dou\ treimi au educa]ie de baz\ sau intermediar\ [i
sunt angaja]i în industria productiv\ sau a serviciilor de exemplu muncitori necalifica]i,
tehnicieni, func]ionari, etc. Doar un mic procent din p\rin]i sunt [omeri.
{colile sunt conduse de consiliul de administra]ie, consiliul profesoral [i de director, [i, de[i
exist\ un anumit nivel de nemul]umire cu privire la fonduri, materialele didactice [i alte
resurse educa]ionale sunt considerate a fi bune sau satisf\c\toare. Se manifest\ [i o
nemul]umre legat\ de num\rul insuficient de s\li de clas\.
Profesorii din cele 4 [coli sunt califica]i, majoritatea dintre ei participând la cursuri de formare
în ultimii 10 ani. Toate [colile asigur\ posibilit\]ile obi[nuite de formare continu\ la nivelul
[colii. Cadrele didactice au rezultate bune, demonstrate atât de performan]ele ridicate la
olimpiadele [colare [i concursurile sportive, cât [i de procentul mare al elevilor admi[i în licee.
Formularul de interviu utilizat în cercetare necesita date despre fiecare institu]ie, istoria
programului de incluziune, evaluarea impactului [i opiniile celor implica]i. Directorii au fost
intervieva]i [i au completat un chestionar scris, [i, de asemenea, au mai fost chestiona]i [i un
num\r de profesori, elevi [i p\rin]i. Aceste informa]ii au fost completate cu alte informa]ii [i
date din diferite documente furnizate de c\tre [coli. În cele dou\ [coli din Timi[oara au fost
utilizate datele suplimentare din evalu\rile anterioare realizate de c\tre UNICEF România, în
cooperare cu Ministerul Educa]iei.
Studiul a fost centrat pe urm\toarele grupuri dezavantajate:
• Copii HIV-pozitivi în România exist\ cel mai mare procent de copii HIV-pozitivi din Europa;
• Copii cu dizabilit\]i;
• Copii lipsi]i total sau par]ial de sprijinul familiei.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 23

2. Includerea copiilor infecta]i cu HIV în {coala nr. 37 din Constan]a

2.1. {coala
{coala are 1.326 de copii în 45 de clase, dintre care 21 sunt de înv\]\mânt primar [i 24 de
înv\]\mânt gimnazial. Personalul didactic cuprinde 67 de persoane dintre care 21 sunt
înv\]\tori [i 44 de profesori.

2.2. Experien]a incluziunii


{coala este situat\ în imediata vecin\tate a Casei Speran]a o cas\ de copii de tip familial
pentru copiii cu HIV/SIDA, înfiin]at\ în 1991 ca prim\ organiza]ie oferind o alternativ\ la
îngrijirea institu]ionalizat\ a copiilor HIV-pozitivi [i abandona]i. Casa Speran]a opereaz\ în
concordan]\ cu prevederile Conven]iei Na]iunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
Dore[te s\ demonstreze c\ noul model de îngrijire centrat pe copil, orientat spre familie [i bazat
pe comunitate reprezint\ o alternativ\ puternic\ [i viabil\ pentru cea tradi]ional\, institu]ional\.
În prezent, 25 de copii între 5 [i 11 ani locuiesc în Casa Speran]a. Grupul include copii infecta]i
sau nu cu HIV, dar [i copii cu cerin]e educative speciale, inclusiv aceia care au dificult\]i
severe de înv\]are [i care au fost institu]ionaliza]i pe o perioad\ îndelungat\. Sunt [i b\ie]i [i
fete, apar]inând unor grupuri etnice [i religioase diferite.
În 1994, un anumit copil a atins vârsta [colar\. S-a întâmplat ca acesta s\ fie HIV-negativ [i a
fost admis la {coala nr. 37, [coala cea mai apropiat\, f\r\ nici un comentariu. Anul urm\tor, al]i
6 copii de data aceasta HIV-pozitivi au atins vârsta [colar\. Dup\ cum era de a[teptat, [coala
a manifestat unele rezerve fa]\ de acceptarea copiilor, sim]ind c\ ace[tia “poate nu fac fa]\,
poate g\sesc c\ este prea dificil pentru ei deoarece nu au mers la gr\dini]\, poate au nevoie
de îngrijiri speciale”. Personalul de la Casa Speran]a a argumentat puternic: “copiii no[tri au
dreptul s\ mearg\ la [coal\, au [i ghiozdane, sunt preg\ti]i…”
Casa Speran]a a furnizat informa]ii de baz\ despre HIV [i SIDA conducerii [colii, personalului
didactic [i unor grupuri de p\rin]i. Totu[i, p\rin]ii elevilor erau îngrijora]i [i unii dintre ei chiar au
amenin]at c\-[i retrag copiii din acea clas\. Profesorul i-a l\sat s\ aleag\: “dac\ nu dori]i s\
l\sa]i copilul în aceast\ clas\, sunte]i liber s\ alege]i alt\ clas\ sau alt\ [coal\!”.
Devotamentul personalului de la Casa Speran]a [i atitudinea ferm\ [i constant\ a personalului
didactic al [colii au dat rod [i, în final, copiii au devenit membri deplini ai comunit\]ii [colare.

2.3. Strategii [i metode utilizate în procesul de incluziune


• Formarea personalului didactic [i a p\rin]ilor pe tema infec]iei cu HIV [i SIDA.
• Contribu]ia [i d\ruirea celor de la Casa Speran]a, Direc]ia Jude]ean\ de S\n\tate Public\
[i spitalul specializat de la Constan]a au constituit factori semnificativi pentru succesul
activit\]ii.
• Furnizarea, atât pentru elevi cât [i pentru p\rin]i, de informa]ii concrete [i relevante
despre probleme legate de SIDA, în special despre transmiterea prin sânge ca unic\
modalitate întâmpl\toare de transmitere în cadrul comunit\]ii de copii.
• Identificarea persoanelor care s\ asiste procesul de incluziune a copiilor în [coal\

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 24

• Adoptarea criteriilor flexibile în gruparea copiilor pe clase (eterogene, dar [i omogene atunci
când acest lucru era cerut cu necesitate de c\tre un membru al personalului didactic).
• Utilizarea strategiilor de predare corespunz\toare, de exemplu, o combina]ie între
înv\]area prin stimulare [i înv\]area prin cooperare.

2.4. Elemente pozitive pentru succesul includerii [colare a copiilor


Rolul de p\rin]i responsabili jucat de familia substitut (Casa Speran]a) [i grija total\ pe care au
purtat-o au fost esen]iale. Factorii-cheie au fost:
• Furnizarea unei îngrijiri centrate pe nevoi, cu scopul de a dezvolta un mediu familial bazat
pe respect mutual;
• Furnizarea de experien]e [i activit\]i stimulatoare pentru a-i ajuta pe copii s\-[i
construiasc\ imaginea de sine [i s\-[i dezvolte abilit\]ile sociale.
• Calitatea pred\rii pre[colare furnizate de gr\dini]a intern\ din Casa Speran]a (abordarea
Montessori);
• Furnizarea materialelor didactice [i a altor materiale necesare copiilor pentru
desf\[urarea activit\]ilor de înv\]are;
• Diseminarea experien]elor în care s-au stabilit rela]ii bune între copii cu sau f\r\ HIV [i
între copii [i adul]i;
• Crearea de oportunit\]i de contact între Casa Speran]a [i comunitate, de exemplu vizite
ale copiilor sau adul]ilor.

Casa Speran]a devenise un membru al cartierului înainte de momentul în care copiii au


început s\ frecventeze [coala (de[i nici acest lucru nu a fost simplu). Apoi, trecând pe lâng\
Casa Speran]a zilnic, atât copiii [i p\rin]ii ce locuiau în cartier, cât [i unii dintre profesori, au
ajuns s\ cunoasc\ angaja]ii [i copiii care locuiau acolo, acest lucru ajutându-i s\-[i satisfac\
curiozitatea [i s\ le diminueze prejudec\]ile [i rezervele. Profesorii de la [coal\, copiii din
cartier [i p\rin]ii lor au fost invita]i s\ participe la diferite evenimente la Casa Speran]a.
Copiii de la Casa Speran]a sunt “v\zu]i acas\” în fiecare zi de c\tre prietenii lor de la [coal\,
care deseori intr\ în curtea Casei [i câteodat\ îi viziteaz\ pe copiii care locuiesc acolo. Pe
perioada sfâr[itului de s\pt\mân\ [i a vacan]elor, facilit\]ile sportive ale [colii sunt puse la
dispozi]ia tuturor copiilor din cartier, fapt care accelereaz\ cunoa[terea [i în]elegerea reciproc\.

Contribu]ia [colii
{coala a adoptat o abordare modern\ [i democratic\ a organiz\rii claselor, bazat\ pe
eterogenitatea originii sociale [i capacit\]ilor intelectuale ale copiilor. De exemplu, structura
claselor paralele cuprinde o distribu]ie egal\ a copiilor din familii de muncitori; acela[i principiu
este aplicat la distribu]ia în func]ie de abilit\]i.
Era important ca directorul [i profesorii [colii s\ perceap\ problema incluziunii ca pe o
provocare profesional\. Ei au fost ferici]i s\ primeasc\ ace[ti copii: “bineîn]eles c\ trebuie s\
vin\ la [coal\”; “s\ nu-i accept\m ar fi o crim\, le-ar scurta via]a!”. Directorul era o persoan\
dedicat\, cu experien]\ [i deschis\ atât la tradi]ie cât [i la inova]ie în predare. Similar, existau
[i mul]i profesori devota]i, a c\ror formare, experien]\ [i viziune corect\ au favorizat
incluziunea. {i ei au constituit un factor crucial pentru succesul proiectului.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 25

2.5. Evaluare [i impact


Evaluarea acestei experien]e a eviden]iat rezultate pozitive. Nu mai exist\ rezisten]\ major\
sau respingere a abord\rii incluzive nici din partea p\rin]ilor, nici a profesorilor. Copiii de la
Casa Speran]a au fost accepta]i [i sunt trata]i egal. La [coal\, ei au o rela]ie bun\ cu colegii [i
nici p\rin]ii, nici profesorii nu manifest\ nici o urm\ de discriminare împotriva lor.
Performan]a [colar\ general\ a copiilor este normal\, de[i au tendin]a de a absenta de la
[coal\, pentru perioade mai mari de timp, iar [ansele lor de ob]inere a unor rezultate peste
medie sunt ca atare sc\zute.
Nu au fost realizate evalu\ri specifice ale procesului de incluziune. Cu toate acestea,
activitatea de la {coala nr. 37 a trezit interesul autorit\]ilor locale, organiza]iilor media
na]ionale [i interna]ionale [i al diferitelor ONG-uri.
În opinia directorului, ca rezultat al proiectului, personalul didactic demonstreaz\ un grad mai
ridicat de toleran]\ fa]\ de copiii pe care îi înva]\ [i manifest\ mai mult interes fa]\ de
problemele acestora. Au o atitudine diferit\ fa]\ de evaluarea elevilor, în special a acelora cu
probleme de s\n\tate.

2.6. Perspective [i lec]ii înv\]ate


Viitorul educa]iei incluzive pare pozitiv în aceast\ [coal\, care inten]ioneaz\ s\ continue [i s\
dezvolte o abordare incluziv\. Conducerea [colii consider\ c\ exist\ o leg\tur\ strâns\ între
acest tip de experien]\ [i reforma educa]ional\ ce are loc la nivel na]ional.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale acestei ini]iative este faptul c\ nu elevii sunt
aceia care opun cea mai mare rezisten]\ includerii copiilor “diferi]i”. Opiniile [i atitudinile lor le
oglindesc pe acelea ale adul]ilor profesori [i p\rin]i care pot s\ aib\ prejudec\]i [i s\
manifeste rezisten]\ fa]\ de procesul de incluziune. Proiectul a descoperit, de asemenea, c\
accesul la [coal\ pentru copiii dezavantaja]i [i includerea lor în [coli depind de sprijinul [i
a[tept\rile p\rin]ilor (în acest caz, ale p\rin]ilor substitut, personalul de la Casa Speran]a). În
concluzie, s-a descoperit c\ informarea, comunicarea [i formarea sunt vitale.
Ini]iativa de educa]ie incluziv\ de la {coala nr. 37 poate fi utilizat\ la nivel local [i na]ional
pentru a ini]ia [i dezvolta proiecte similare. Dac\ ac]iuni similare vor avea loc, vor trebui
asigurate urm\toarele aspecte:
• Diseminarea continu\ [i extensiv\ a informa]iilor despre HIV [i SIDA, cu scopul de a
lupta împotriva lipsei de cunoa[tere a oamenilor, [i a prejudec\]ii ce deriv\ din
necunoa[tere. Sprijinul [i contribu]ia mass-media este crucial\;
• Sprijin pozitiv [i continuu din partea p\rin]ilor;
• Rela]ia de sprijin dintre [coal\ [i familia substitut a copilului;
• Repartizarea copiilor în clase unde:
a) Profesorii r\spund nevoilor copiilor [i, ac]ionând ca formatori de opinie, pot preg\ti [i
men]ine un climat de toleran]\ [i acceptare în clasele lor;
b) Se men]ine o balan]\ corespunz\toare între punctele de vedere [i atitudinile p\rin]ilor
[i ale profesorilor;
c) Fiecare copil este perceput ca un individ, o persoan\ complet\ [i unic\, având
propriile nevoi, calit\]i [i drepturi;
d) Problemele de dezvoltare specific\ pubert\]ii [i adolescen]ei ale copiilor cu HIV sunt
atent luate în considerare [i se ac]ioneaz\ în consecin]\.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 26

3. Includerea copiilor cu dizabilit\]i în {coala nr. 43,


'Dimitrie Sturdza' din la[i

3.1. {coala
{coala a fost înfiin]at\ în Septembrie 1989 [i are 1500 de copii înscri[i în 52 de clase (din care
33 apar]in înv\]\mântului primar [i 19 înv\]\mântului secundar). Personalul didactic este
format din 70 de persoane, dintre care 33 sunt înv\]\tori [i 37 sunt profesori.

3.2. Experien]a integr\rii


În 1990, [coala a deschis prima sa clas\ pentru copiii cu dificult\]i de înv\]are (specifice).
Clasa este reînnoit\ anual iar în momentul în care copiii cu dificult\]i de înv\]are ajung la nivel
gimnazial, ei sunt introdu[i în clasele în care înva]\ to]i copiii, deoarece conducerea [colii consider\
c\ la acest nivel clasele speciale nu mai constituie cea mai eficient\ metod\ de a-i educa.
Profesorii din [coal\ s-au ocupat de înfiin]area clasei speciale. Ei au hot\rât ca profesorul care
se ocupa de aceasta s\ fie “testat”; cu alte cuvinte, persoana respectiv\ trebuie s\ sus]in\ un
examen la sfâr[itul anului [colar.
Ei au considerat c\ acest lucru va ajuta la cre[terea implic\rii cu devotament profesorului.
Acest punct de vedere a fost confirmat de reac]ia pozitiv\ a inspectorului fa]\ de activitatea
profesorului.
{coala estimeaz\ c\, în prezent, aproximativ 200 dintre elevii s\i (10% din popula]ia [colar\)
au nevoi speciale.

Holt Romania - Programul HIV/SIDA


Programul pentru Copii [i familii cu HIV/SIDA a fost dezvoltat [i implementat în
Bucure[ti [i Constan]a pentru a:
• Preveni institu]ionalizarea copiilor cu HIV;
• De-institu]ionalizarea copiilor cu HIV abandona]i;
• Asigurarea faptului c\ drepturile copilului cu HIV sunt respectate prin integrarea lor
în unitatea familial\, comunitate [i sistemul [colar public.

Datorit\ acestei stigme, stresului emo]ional [i poverii financiare ca urmare a bolii, copiii
cu HIV sunt considera]i ca având risc crescut de abandon. Familiile care î[i îngrijesc
acas\ copiii cu HIV au nevoie de sprijin permanent. Printr-un program comunitar de
asisten]\ social\, se furnizeaz\ servicii sociale pentru a facilita îngrijirea la domiciliu a
copiilor cu HIV [i reintegrarea copiilor din institu]iile de îngrijire specializat\. Serviciile
cheie sunt proiectate special pentru femei [i copii. Acest program preventiv este centrat
asupra reducerii institu]ionaliz\rii inutile a copiilor cu HIV [i, în acela[i timp, asupra
educ\rii unui num\r tot mai mare de îngrijitori, profesori [i membri ai comunit\]ii.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 27

3.3. Strategii [i metode utilizate în procesul de incluziune

Strategiile cheie au fost:


• Informarea [i asistarea personalului didactic, elevilor [i p\rin]ilor prin diferite mijloace,
incluzând Echipa de Consiliere Familial\ (ECF);
• Acordarea unei aten]ii speciale elevilor care opuneau cel mai mult rezisten]\ la
includerea copiilor cu cerin]e speciale. Copiii cu cerin]e speciale au fost invita]i s\
participe la toate activit\]ile clasei sau ale [colii (din incinta [colii sau în comunitate).
Profesorilor le-a fost cerut s\ realizeze evalu\ri corecte ale progreselor înregistrate de
fiecare copil, s\ defineasc\ obiectivele opera]ionale pentru nivelul “minim” al evalu\rii
continue [i finale [i s\ furnizeze tot sprijinul posibil în procesul educa]ional;
• Furnizarea de sprijin [i consiliere pentru majoritatea familiilor refractare.

3.4. Elemente pozitive care contribuie la succesul includerii copiilor


• Atitudinea pozitiv\ a directoarei, bazat\ atât pe propriile convingeri cât [i pe experien]a
ca profesor în [coli speciale, a facilitat integrarea. De asemenea, ea a abordat aceast\
problem\ într-un articol realizat la încheierea cursului de formare în management
organizat în cadrul unui program PHARE de protec]ie a copilului.
• Atitudinea pozitiv\ [i experien]a unora dintre profesorii care mai lucraser\ înainte în [coli
speciale au constituit elemente de mare valoare.
• Cinci profesori au participat la un curs de formare (1995-1996) organizat de Inspectoratul
{colar Ia[i, curs care a fost bazat pe “Pachetul de resurse educa]ionale ale profesorului:
Cerin]e speciale la clas\” al UNESCO în cadrul programului na]ional pentru integrarea
copiilor cu dizabilit\]i, realizat de Ministerul Educa]iei în cooperare cu UNICEF România.
• Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i a manifestat deschidere [i a oferit sprijin ini]iativei.
• Echipa de consiliere familial\ din interiorul [colii (din 1996) a facilitat lucrul cu familiile.
• Departamentele specializate ale Universit\]ii Ia[i au manifestat interes.
• Asisten]a tehnic\ furnizat\ de Universitatea Ia[i, ECF [i cursul Nevoi speciale în clas\ a
contribuit la dezvoltarea realizat\ de [coal\.

3.5. Evaluare
Atât evaluarea intern\ cât [i cea extern\ au relevat rezultate pozitive:
• Reducerea procentului de e[ec [i abandon [colar;
• Un num\r mai mic de copii din zon\ frecventeaz\ în prezent [colile speciale;
• A fost dezvoltat\ o atitudine mai flexibil\ la adresa copiilor cu dizabilit\]i, c\rora li se
recunosc atât poten]ialul cât [i realiz\rile;
• Profesorii au dezvoltat [i utilizeaz\ strategii [i practici educa]ionale mai bune pentru to]i copiii;
• Exist\ o rela]ie de colaborare eficient\ între [coal\, familie [i comunitate;
• Familiile demonstreaz\ un interes crescut pentru educa]ia [i recuperarea copiilor cu
cerin]e speciale (p\rin]ii au acces liber la [coal\ [i frecventeaz\ orele pentru a evalua
participarea [i rezultatele copiilor);
• S-a realizat o mai bun\ integrare social\ a copiilor cu dizabilit\]i.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 28

Mai mult decât atât, personalul didactic manifest\ mai mult\ toleran]\ [i în]elegere fa]\ de
problemele copiilor, iar opiniile profesorilor despre copii cu dizabilit\]i s-au schimbat.
Beneficiile psihosociale pentru copiii cu dizabilit\]i au fost notabile. To]i au promovat în anul
urm\tor, unii dintre ei chiar printre primii. Copiii cu dizabilit\]i din clasele obi[nuite particip\ la
toate activit\]ile [colare [i extracurriculare [i beneficiaz\ de ajutorul colegilor lor în cazul în
care este nevoie de un mic reglaj sau de ajutor suplimentar.
Conducerea [colii a re]inut urm\toarele aspecte:
• Nu orice profesor poate lucra cu copii cu dizabilit\]i;
• Preg\tirea necorespunz\toare a profesorilor, a p\rin]ilor [i elevilor va conduce la
respingerea [i izolarea copiilor cu dizabilit\]i [i la programe educa]ionale care nu se
potrivesc abilit\]ilor [i nevoilor lor de înv\]are.

3.6. Opinii despre experien]a incluziunii


Copii cu cerin]e speciale [i p\rin]ii acestora Copii [i p\rin]ii acestora

Copiii
“La început m\ vedeau diferit\, nu ca pe o “Am fost surprins s\ v\d c\ ea nu are mâini [i
fat\ dintr-o clas\ obi[nuit\”. “Acum ei sunt m-am oferit s\ o ajut la nevoie”.
foarte buni cu mine [i a[a vreau s\ r\mân\”. “Am descoperit c\ este foarte de[teapt\ [i
”Înc\ îmi place de înv\]\toarea mea, dar sunt ambi]ioas\”.
nemul]umit de actualii profesori pentru c\,
“Hot\rârea lor [i încrederea în sine sunt
din dorin]a de a m\ stimula, îmi dau note mai
admirabile”.
mari decât merit.”
“Prima dat\ când a venit la mine acas\,
“Am mul]i prieteni, ne ajut\m unul pe
mama mi-a spus s\ nu mai fiu prieten\ cu ea,
cel\lalt, vorbim [i ne vizit\m.” “A[ vrea ca
c\ o s\-i fac\ pe vecini s\ râd\ când o vor
unii dintre profesori s\ nu mai foloseasc\
vedea; mai târziu, când a cunoscut-o mai
expresii de genul “tu nu po]i s\ faci asta”,
bine pe prietena mea, i-a p\rut foarte r\u”.
“e[ti terminat” sau “pleac\, nu suport s\ m\
uit la tine!” “Petrecem mult timp împreun\, pentru c\
pot s\ înv\] multe lucruri de la ea, inclusiv
“Îi sf\tuiesc pe elevii din alte clase unde sunt
ambi]ia de a reu[i”.
copii ca mine s\-i trateze egal.”

P\rin]ii
“Nu m-am putut decide s\ o duc la o [coal\ “Mi-a venit s\ le[in când am v\zut-o [i i-am
special\ era ca [i când a[ fi abandonat-o!” spus profesorului s\ o scoat\ afar\ din clas\
“M\ r\nea faptul c\ al]i copii din cartier nu o dac\ nu vrea s\-i sperie pe to]i copiii, dar fiica
acceptau [i pe ea în jocurile lor, dar aceasta mea s-a ridicat s\ o apere. Copiii no[tri sunt
era înainte de a merge la [coal\”. mai buni decât noi…” “Fiica mea a început
“Sper s\ fie acceptat\ [i la liceu [i s\ fac\ s\-i urmeze exemplul la înv\]\tur\, dar nu a
fa]\”. putut ]ine pasul cu ea.”

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 29

{coala

Profesorii Directorul
“Nu mi-a venit s\ cred prima dat\ când am “Îmi doresc ca, în câ]iva ani, s\ nu ne mai
v\zut-o c\ ia bucata de cret\ cu gura, [i-o numim “[coal\ incluziv\”, ci doar “[coal\ ”:
pune între cioturi [i începe s\ scrie atât de numele nu este important, ci doar ceea ce
repede.” facem pentru to]i copiii…
“M-am obi[nuit s\ nu mai fac nici o diferen]\
între ei. Este p\cat c\ unii dintre colegii mei
înc\ îi trateaz\ ca pe ni[te copii handicapa]i.”

Universitatea Ia[i [i Centrul de sprijin psihopedagogic din Ia[i au realizat evalu\rile


formale ale proiectului.

3.7. Perspective [i recomand\ri


Membrii personalului didactic de la {coala nr. 43 [i-au exprimat încrederea în posibilitatea de a
dezvolta educa]ia incluziv\ în România. În opinia lor, pentru ca acest lucru s\ se întâmple,
profesorii ar trebui s\ î[i schimbe filosofia [i s\ adapteze strategiile [i metodele necesare
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor. Profesorii trebuie s\ accepte c\ [i ei în[i[i
trebuie s\ înve]e cum s\:
• Asculte fiecare copil în parte, cu punctul s\u de vedere;
• Dezvolte o rela]ie pozitiv\ cu elevii;
• Încurajeze elevii s\ ia decizii;
• Fie deschi[i, flexibili [i sensibili;
• Vad\ în fiecare elev un individ unic;
• Ajute la dezvoltarea poten]ialului fiec\rui elev;
• Considere c\ to]i elevii sunt membri egali ai comunit\]ii clasei;
• Se analizeze pe ei în[i[i mai bine, s\ fie aten]i la fiecare cuvânt pe care îl emit, la felul în
care ac]ioneaz\ [i se comport\ în general. Cuvintele, faptele [i sentimentele trebuie s\
mearg\ mân\ în mân\.
Profesorii concluzioneaz\ c\ atitudinea copiilor fa]\ de copiii cu dizabilit\]i este foarte
important\ [i trebuie “exploatat\ inteligent”, pentru a crea o atmosfer\ pozitiv\, în beneficiul
socializ\rii fiec\rui copil ca individ. De asemenea, este foarte important\ [i atitudinea
p\rin]ilor [i a comunit\]ii locale.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 30

4. {coala nr. 22 din Timi[oara


4.1. {coala
{coala are 1.486 de elevi în 51 de clase (dintre care 25 de înv\]\mânt primar [i 26 de
înv\]\mânt gimnazial). Personalul didactic cuprinde 97 de persoane, dintre care 25 sunt
înv\]\tori [i 72 sunt profesori.

4.2. Experien]a incluziunii


În septembrie 1990, un grup de p\rin]i de copii cu dizabilit\]i au solicitat înscrierea copiilor lor
în {coala nr. 22, a c\rei directoare s-a întâmplat s\ fie de forma]ie psiholog. Un rol cheie în
ini]ierea acestui proiect de incluziune a fost jucat de Speran]a, un ONG al p\rin]ilor de copii cu
dizabilit\]i intelectuale [i de înv\]are.
La început, integrarea a luat forma unei clase speciale care cuprindea 8 elevi. În afara orelor,
copiii cu cerin]e speciale se amestecau cu ceilal]i elevi în timpul pauzelor sau în curtea [colii,
în timpul orelor de educa]ie fizic\. Totu[i, ei î[i petreceau majoritatea timpului de la [coal\ sub
forma unui grup segregat. Era utilizat un curriculum [colar special, u[or modificat.
În anul [colar urm\tor (1991/1992), Ministerul Educa]iei a aprobat un nou post de profesor pentru
a-i sprijini pe ace[ti copii care acum erau distribui]i în cinci clase paralele, cu doi sau trei copii în
fiecare clas\. Se utiliza acela[i curriculum [colar, de[i la unele discipline s-au f\cut adapt\ri. Înc\
de la bun început, p\rin]ii au fost informa]i [i implica]i în procesul de incluziune, prin intermediul
diferitelor activit\]i [i întâlniri. Nu s-au înregistrat atitutdini semnificative de rezisten]\ sau
respingere din partea p\rin]ilor. Au fost dou\ clase unde nu au fost îndeplinite nevoile
educa]ionale ale copiilor. Cei doi copii au fost muta]i în alte clase, unde au reu[it f\r\ probleme.
Dup\ 1993, experimentul de incluziune de la {coala nr. 22 a devenit parte a unui proiect pilot
pentru includerea educa]ional\ [i social\ a copiilor cu dizabilit\]i, ini]iat de Ministerul Educa]iei
în cooperare cu biroul UNICEF din România [i UNESCO. Proiectul pilot a fost implementat în
Timi[oara [i Cluj, iar directoarea de la {coala nr.22 a devenit responsabila p\r]ii de proiect care
se desf\[ura în Timi[oara. În acela[i an, Centrul de reabilitare Speran]a (înfiin]at de ONG-ul
Speran]a) a început s\ joace un rol semnificativ în sprijinirea [i dezvoltarea procesului de
incluziune în cadrul [colilor cuprinse în proiect.
La debutul proiectului pilot în 1993, {coala nr. 22 a inclus al]i 18 copii cu dizabilit\]i. Celelalte
[coli [i gr\dini]e din proiect au inclus, într-o prim\ faz\, mai mult de 100 de copii. Cei mai mul]i
dintre ei erau în ciclul primar.Factorii pozitivi principali care au contribuit la succesul procesului
de incluziune din {coala nr. 22 sunt:
• ini]iativa p\rin]ilor, sprijinit\ de ONG-ul Speran]a, reprezentând o ilustrare a modalit\]ii în
care p\rin]ii pot ac]iona ca grup de presiune în producerea inova]iei educa]ionale;
• Profilul uman [i profesional al personalului didactic de la {coala nr. 22, în special al
directoarei [i psihologului, care au fost dispu[i s\ accepte aceast\ provocare. Atitudinea
[i influen]a directorului sunt cruciale în orice [coal\;
• Sprijinul Inspectoratului {colar Jude]ean;
• Contribu]ia Centrului de Reabilitare Speran]a un ONG pân\ în 1996, când a devenit
Centrul pentru Educa]ie Special\, un partenerait privat public între O.N.G.-ul Speran]a [i
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii. Centrul a oferit sprijin de reabilitare în comunitate
primului grup de opt copii cu cerin]e speciale [i majorit\]ii celor inclu[i în urm\torii ani.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 31

Proiectul-pilot, ini]iat la sfâr[itul anului 1993 în Timi[oara, s-a dovedit a fi un câ[tig semnificativ
în dezvoltarea [i realizarea unei inova]ii educa]ionale autentice. În urma a doi ani de activitate
de cercetare conjugat\, evaluare-anchet\ [i informare-activitate de formare, echipa de
proiect a ajuns la concluzia c\ experien]a {colii nr. 22 a fost una de “incluziune”, mai degrab\
decât una de “integrare”.
Anul 1995 a fost martorul unei schimb\ri decisive pentru proiect, datorat\ câtorva factori:
• Informarea [i cursul de formare care au avut loc în vara anului 1994 [i care a beneficiat de
participarea unui consultant extern;
• Traducerea în limba român\ [i diseminarea (în Iunie 1995) Declara]iei [i Cadrului de
Ac]iune de la Salamanca, asistate de UNICEF România; evaluarea continu\, realizat\ de
o echip\ comun\ de profesori universitari români [i englezi, cu asisten]\ UNICEF, la
sfâr[itul anului [colar 1994/1995;
• Traducerea în limba român\ a “Pachetului de resurse educa]ionale ale profesorului:
Cerin]e speciale la clas\” (UNESCO) [i cursul de formare a formatorilor care a avut loc în
august 1995. Cursul a fost centrat asupra implement\rii la clas\ a practicilor incluzive
promovate în Pachet. O echip\ de profesori de la {coala nr.22, împreun\ cu directoarea,
au participat la acest curs;
• Devotamentul [i spiritul de echip\ ale personalului didactic de la {coala nr.22, care a fost
intensificat de profesorii itineran]i, care au reu[it s\ dezvolte în scurt timp un parteneriat
autentic cu înv\]\torii [i cu profesorii.

Obstacolele principale întâmpinate de proiect sunt tipice pentru orice experien]\ de incluziune
[colar\, cum ar fi:
• Rezisten]a la schimbare a celor care iau deciziile [i a profesorilor. Unii conduc\tori înc\
privesc cu suspiciune ini]iativele inovatoare, pe care le consider\ “extravagante”.
Perseveren]a [i abilit\]ile persuasive ale echipei au contribuit în mare m\sur\ la
dep\[irea acestui obstacol;
• Curriculumul [colar foarte dificil [i stufos. Doar din toamna anului 1998 a început s\ dea
roade schimbarea de abordare a acestei probleme de c\tre Ministerul Educa]iei;
• Sistemul de evaluare atât pentru copiii din înv\]\mântul primar [i gimnazial, cât [i pentru
copiii cu dizabilit\]i, este foarte rigid. Echipa de proiect de la {coala nr. 22 a reu[it s\
actualizeze sistemul de evaluare într-o oarecare m\sur\, prin proiectarea unei tipologii
curriculare [i prin adoptarea unor planuri educa]ionale individuale, curriculum-uri flexibile
[i prin evaluarea continu\.

4.3. Lec]ii înv\]ate


Procesul reformei legislative dintre anii 1990 [i 1995 a produs numeroase efecte. Într-un
context nesigur, asaltat de o avalan[\ de schimb\ri, au ap\rut unele ini]iative care s-au dovedit
a fi viabile. Ele au servit în mod crucial ca piloni ai implement\rii. Se poate afirma aproape cu
siguran]\ c\ adoptarea unui num\r de m\suri educa]ionale speciale integrate nu ar fi fost
posibil\ f\r\ experien]ele de succes din Timi[oara, Cluj [i alte centre de inova]ie.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 32

Cooperarea [i parteneriatul dintre [coli [i asocia]iile de p\rin]i au fost factori vitali; p\rin]ii s-au
dovedit a fi puternici agen]i de promovare a reformei educa]iei.
Directorul are o influen]\ major\ în adoptarea [i continuarea practicilor inovatoare; cea mai
puternic\ rezisten]\ nu vine din partea copiilor sau a p\rin]ilor, ci vine din partea profesorilor
[i înv\]\torilor. Orice încercare de ini]iere a unui proiect inovator ar trebui s\ înceap\ cu
identificarea [i înregistrarea sprijinului profesorilor doritori, urmate de diseminare a
informa]iilor [i formare continu\ corespunz\toare. Adaptarea procesului de predare-înv\]are
la cerin]ele copiilor cu dizabilit\]i are rezultate benefice pentru întreaga clas\.

5. {coala nr. 18 din Timi[oara

5.1. {coala
{coala are 1.150 de elevi organiza]i în 43 de clase, dintre care 21 apar]in înv\]\mântului primar
[i 22 înv\]\mântului gimnazial. Personalul didactic cuprinde 67 de persoane; 23 dintre ace[tia
sunt înv\]\tori [i 45 sunt profesori. Ei beneficiaz\ de un program de formare în desf\[urare [i
au participat [i la cursuri de formare asistate de UNICEF. {coala se mândre[te cu rezultatele
performante ale elevilor s\i, ob]inute atât la concursurile pe discipline cât [i la cele sportive, la
nivel jude]ean sau na]ional.

5.2. Experien]a incluziunii


În anul [colar 1994/1995, proiectul ini]iat de {coala nr. 22 a fost extins [i în alte [coli, printre
care [i {coala nr. 18. Pe parcursul urm\torilor doi ani, {coala nr. 18 a realizat progrese conside-
rabile spre educa]ia incluziv\ [i vine în întâmpinarea nevoilor educa]ionale ale unei mari
variet\]i de copii. În prezent, aproximativ 10% dintre ace[tia au cerin]e speciale; sunt 36 de
copii cu dizabilit\]i [i dezavantaja]i social din casele de copii. {coala nr. 18 î[i men]ine pozi]ia
printre cele mai bune [coli din Timi[oara, datorit\ rezultatelor performante ale elevilor s\i,
ob]inute atât la concursurile pe discipline cât [i la cele sportive. Educa]ia fizic\ este mult
încurajat\ de clubul sportiv din vecin\tate, unde copiii pot practica gimnastica, înotul [i [ahul.
Ca atare, {coala nr. 18 vine în întâmpinarea cerin]elor educative ale unei mari variet\]i de copii.
Personalul [colii pentru terapia dificult\]ilor de vorbire s-a dovedit a fi un promotor [i furnizor
de sprijin profesional pentru incluziunea [colar\. De peste 30 de ani, programul inter[colar de
terapie a dificult\]ilor de vorbire a sprijinit includerea copiilor cu probleme de vorbire. Rolul
educa]ional al logopezilor este similar cu acela al profesorilor itineran]i.
Al]i factori importan]i au fost:
• Un director caracterizat de spirit de ini]iativ\ [i dorin]a de a inova, care participase în
prealabil la cursuri de formare pe aceast\ tem\;
• Sprijinul Ministerului Educa]iei Na]ionale [i a Inspectoratului {colar Jude]ean prin
furnizarea profesorilor itineran]i în prim\vara anului 1995;
• Devotamentul personalului didactic, care a fost intensificat de profesorii itineran]i, ce au
reu[it s\ dezvolte în scurt timp un parteneriat autentic cu înv\]\torii [i cu profesorii.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 33

Obstacolele principale întâmpinate au fost:


• Lipsa resurselor materiale [i umane, în special a speciali[tilor în educa]ie [i în proiectare
curricular\;
• Metode [i instrumente învechite de evaluare a progreselor [i a rezultatelor [colare ale
elevilor; diminuarea a[tept\rilor p\rin]ilor cu privire la rezultatele [colare, dat fiind
procesul de tranzi]ie în curs;
• Absen]a unei protec]ii sociale [i speciale, centrate pe copil, aderând la principiul:
“resursele îl urmeaz\ pe copil”.
Principalele înv\]\minte au fost:
• Includerea copiilor cu dizabilit\]i în sistemul educa]ional ne - special reprezint\ cea mai
bun\ metod\ de evitare a discrimin\rii [i segreg\rii;
• O [coal\ capabil\ s\ vin\ în întâmpinarea cerin]elor educative ale unei variet\]i de copii (de
exemplu copii cu abilit\]i medii, copii foarte dota]i, copii cu dizabilit\]i, copii dezavantaja]i
social) constituie o baz\ excelent\ pentru educa]ia incluziv\ de succes.

5.3. Aspecte comune {colilor nr. 22 [i 18 din Timi[oara


5.3.1. Evaluarea
Evaluarea final\ a proiectului-pilot a fost realizat\ în 1997 de UNICEF România [i de Ministerul
Educa]iei. Echipa de evaluare a fost format\ din cadre didactice universitare din România [i
Marea Britanie [i manageri educa]ionali. Evaluarea celor dou\ [coli a descoperit “germenii
unei reforme fundamentale a practicilor educa]ionale în managementul clasei de elevi, a
diferen]ierii curriculare, a evalu\rii curriculare individualizate a elevilor [i a altor domenii”.
Aceast\ abordare incluziv\ a fost recunoscut\ [i de al]i evaluatori din ]ar\ sau de peste hotare,
care au observat faptul c\ politica democratic\ [i actual\ adoptat\ de c\tre cele dou\ [coli a
condus la rezultate bune la nivelul claselor foarte flexibile [i centrate asupra nevoilor.

5.3.2. Perspective
Exist\ [anse mari ca practicile educa]ionale ale acestor dou\ [coli [i ale altor [coli incluse în
proiect din 1993 pân\ în 1997 s\ se dezvolte în continuare. Cadrele didactice din cele dou\
[coli continu\ s\ promoveze educa]ia incluziv\ în Timi[oara [i în jude]ul Timi[, [i prezint\
poten]ial în a influen]a [i a disemina informa]iile în alte institu]ii educa]ionale.

Povestea unui p\rinte


“Fiul meu are dificult\]i de înv\]are. Frecventa alt\ [coal\, unde profesoara nu îl pl\cea
pentru c\ ea considera c\ el are un efect negativ asupra nivelului la care preda.
Profesoara credea c\ el ar putea s\-i distrug\ reputa]ia de bun profesor; ea dorea doar
elevi cu rezultate bune în clasele ei. Dup\ primul an, fiului meu i-a fost dat un certificat de
dizabilitate intelectual\ [i a fost exclus din acea [coal\. Atitudinea [i comportamentul lui
s-au schimbat, a început s\ se poarte foarte ciudat. Apoi, în noiembrie 1996, am aflat de
aceast\ [coal\ [i l-am adus aici. Profesorul l-a întâmpinat c\lduros, a[a cum i-a
întâmpinat [i pe ceilal]i copii. Fiul meu este fericit acum. Spune c\ to]i copiii se joac\ cu
el [i nimeni nu îl porecle[te. Logopedul [colii l-a evaluat [i a determinat modalitatea în
care poate fi ajutat. Atât ea cât [i profesorul îmi spun acum c\ fiul meu înva]\ [i face
progrese nu foarte rapide, dar totu[i înva]\”.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 34

Aceste opinii sunt extrase din raportul de evaluare emis în ianuarie 1997

Opiniile copiilor Opiniile p\rin]ilor

“Copiii se joac\ cu mine, nimeni nu m\ mai “Mi-ar pl\cea ca fiul meu s\ r\mân\ aici cât
nume[te nebun sau prost.” mai mult posibil, este cea mai bun\ [coal\
“Colegii de [coal\ m\ viziteaz\ [i ne juc\m pentru el.”
împreun\ la mine acas\.” “La început, oamenii erau pu]in reticen]i fa]\
“Profesorii sunt foarte buni cu mine; îmi de copilul meu. Acum nu se mai simt jena]i [i
explic\ o dat\, de dou\ ori, de trei ori dac\ nu mai privesc cu insisten]\.”
este nevoie.” “La început, profesorii erau nemul]umi]i: se
temeau ca [coala lor s\ nu devin\ una
special\. Aceast\ fric\ a disp\rut acum.”

Opiniile profesorilor Opiniile directorilor

“Mi-ar pl\cea s\ existe metode de a organiza “Acesta nu este un lucru nou, noi am avut
mai flexibil clasele. Dac\ a[ avea, de întotdeauna copii cu cerin]e speciale în
exemplu, b\nci [i scaune mobile, a[ putea clasele noastre.”
organiza activit\]i pe grupe.” “Vom face istorie în educa]ia româneasc\.”
“Mi-ar pl\cea ca ni[te copii diferi]i s\ fac\ “Sistemul de evaluare [i promovare în anul
lucruri diferite la momente diferite.” [colar urm\tor reprezint\ o permanent\
“Copiii rela]ioneaz\ în mod natural. Eu sunt surs\ de probleme.”
singurul care [tie c\ acest copil provine
dintr-o [coal\ special\.”

De exemplu, în toamna anului 1998, cu ajutorul unui inspector [colar ce coordoneaz\


înv\]\mântul special, un grup de profesori de la {coala nr. 22 a organizat un curs de formare
pentru înv\]\torii din [colile generale din Timi[oara. În acela[i timp, un curs similar a fost
organizat de c\tre o echip\ de profesori de la {coala nr. 18, asistat\ de UNICEF România [i în
cooperare cu RENINCO [i Ministerul Educa]iei; la acesta din urm\ a participant un alt grup de
înv\]\tori din Timi[oara.
Este de asemenea relevant pentru statistici faptul c\, în cursul anului [colar curent, Serviciul
de Evaluare Complex\ a direc]ionat aproximativ un sfert din num\rul total al copiilor cu
dizabilit\]i înspre [colile din sistem (465 de copii în total). Aceast\ cifr\ situeaz\ jude]ul Timi[
peste media na]ional\. Din septembrie 1999, Ministerul Educa]iei Na]ionale a început
extinderea “modelului Timi[oara” în 12 alte jude]e.
Utilizarea eficient\ a “Pachetului de resurse educa]ionale ale profesorului: Cerin]e speciale la
clas\” (UNESCO) în formarea continu\ a profesorilor din Timi[oara a avut ca rezultat
dezvoltarea a numeroase resurse educa]ionale incluzive pe suport video. Acestea pot fi
întrebuin]ate în preg\tirea materialului suplimentar de formare pentru abordarea incluziv\ în
[coli.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 35

În mai 1999, Ministerul Educa]iei, UNICEF [i RENINCO au condus un atelier în Timi[oara,


intitulat “Copii cu dizabilit\]i? Acces real la educa]ie”. Aceste ini]iative dovedesc în continuare
ra]ionalitatea [i for]a practicilor incluzive din cele dou\ [coli. {i alte [coli generale din
Timi[oara, Lugoj [i din jude]ul Timi[ par interesate în a le urma exemplul [i a implementa
practici incluzive. {tiri despre experien]a pozitiv\ a celor dou\ [coli au ajuns pân\ [i în jude]ul
vecin Arad, unde o [coal\ rural\ (Mândruloc) a dezvoltat un mediu favorabil educa]iei
incluzive, în vreme ce {coala nr. 5 din Lugoj a înfiin]at un ONG intitulat O [coal\ pentru to]i.

6. Considera]ii finale
Trebuie s\ acord\m mare aten]ie experien]elor celor patru [coli. Aceste cazuri nu sunt unice;
ele ilustreaz\ ceea ce se întâmpl\ în multe [coli române[ti. Unele dintre experien]ele
prezentate în acest articol în special acelea din [colile timi[orene au avut un impact puternic
asupra legisla]iei [i politicilor educa]ionale. Ele au avut ca rezultat includerea copiilor cu
dizabilit\]i în [coli [i crearea grupului profesorilor itineran]i pentru educa]ia special\. (din 1995
pân\ în 1997). Aceste experien]e au fost recent diseminate prin ini]iativele Ministerului
Educa]iei.
Ini]iativa [i hot\rârea de a dezvolta experien]e ale incluziunii nu pot proveni decât de la
directori cu un nivel ridicat de experien]\ profesional\ [i managerial\ [i de la profesori capabili
s\-[i evalueze cu obiectivitate munca [i s\ înve]e din aceast\ evaluare.
Copiii nu reprezint\ sursa major\ de rezisten]\. Adul]ii profesori [i p\rin]i sunt cei care
trebuie convin[i înainte de a ini]ia dezvoltarea unor practici educa]ionale de succes.
O alt\ observa]ie prive[te p\rin]ii [i ONG-urile, fie c\ sunt asocia]ii parentale (precum
Speran]a din Timi[oara) fie c\ sunt ONG-uri ce joac\ rolul p\rin]ilor substitut (precum Casa
Speran]a din Constan]a). A[tept\rile lor cu privire la locul [i rolul educa]iei [colare în
dezvoltarea copiilor [i cu privire la angajarea complet\ a [colii în misiunea sa pot fi utilizate ca
baz\ pentru deschiderea [colilor c\tre incluziune, flexibilizându-le.
Strategia de baz\ a dezvolt\rii practicilor educa]iei incluzive cuprinde furnizarea de informa]ii
[i formarea continu\ a cadrelor didactice [i a p\rin]ilor pe teme specifice, în leg\tur\ cu
dizabilitatea, status-ul HIV-pozitiv sau copii lipsi]i de sprijin familial. Preg\tirea corespun-
z\toare [i sprijinul prin formare reprezint\ condi]ii prealabile ale oric\rei inova]ii de succes.
Cea mai productiv\ abordare a ini]ierii [i dezvolt\rii rela]iilor de cooperare între [coli normale [i
[coli speciale pare a fi aceea în care echipele care provin din grupuri de [coli lucreaz\
împreun\, precum în cazurile din Timi[oara. Acest aspect merit\ o investigare mai am\nun]it\
în vederea unei disemin\ri viitoare. În toate cele trei [coli care au inclus copii cu dizabilit\]i,
precum [i în alte [coli române[ti care au dezvoltat practici educa]ionale incluzive, cadrele
didactice [i directorii au tr\it o experien]\ profesional\ semnificativ\ în educa]ia special\ [i [i-
au împ\rt\[it viziunea comun\ de aducere a experien]ei lor mai aproape de inima [colii.
Studiile de caz prezentate în acest articol demonstreaz\, de asemenea, c\ o cre[tere a
flexibilit\]ii [i a nivelului de acceptare a [colii îi vor oferi acesteia capacitatea de a veni în
întâmpinarea unei mai mari variet\]i de cerin]e [i vor cre[te calitatea educa]iei furnizate
elevilor, în acela[i timp individualizând procesul de predare. Acest obiectiv poate fi realizat
prin utilizarea unui set de strategii educa]ionale moderne, adic\ înv\]area euristic\,
conversa]ia, înv\]area prin cooperare.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 36

STUDIU DE CAZ NR. 2


INCLUDEREA SOCIAL| {I EDUCA}IONAL|
A COPIILOR ROMI

1. Politici privitoare la popula]iile rome din Europa


Când au ajuns în Europa cu aproximativ cinci sute de ani în urm\, romi nomazi au fost
percepu]i ca intru[i [i privi]i cu suspiciune [i lips\ de încredere de c\tre popula]iile indigene.
Dup\ o perioad\ de timp, politicile na]ionale au început s\ arate dorin]a de a respinge
popula]ia rom\. Jean Pierre Liegeois împarte aceste politici în trei tipuri distincte:
• Politici de excludere – romii sunt îndep\rta]i prin expulzare dintr-un anumit teritoriu;
• Politici de limitare – romii sunt restrân[i într-o anumit\ zon\ [i locuiesc în comunit\]i
familiale segregate;
• Politici de asimilare – romii sunt asimila]i de cultura dominant\ [i, ca atare, sunt supu[i
extinc]iei culturale.

Romii sunt percepu]i ca fiind un grup marginal care creeaz\ probleme sociale. Ei nu pot fi
izgoni]i dar sunt controla]i, nu sunt respin[i ci asimila]i. Începând cu 1970, romii din ]\rile
Europei de Vest au fost supu[i unor politici publice centrate în special asupra integr\rii [i
adapt\rii, mai degrab\ decât asimil\rii. Consiliul Europei, [i mai târziu Uniunea European\, au
introdus modele educa]ionale bazate pe respectul pentru multiculturalism. Totu[i, spre
deosebire de ]\rile Europei de Vest, ]\rile comuniste au adoptat o puternic\ politic\ de
asimilare [i o politic\ na]ional\ general\ constant\ cu privire la minorit\]i, care interzicea
nomadismul, eticheta ocupa]iile [i comer]ul tradi]ional ca fiind parazite [i for]a comunit\]ile
de romi s\ depind\ de securitatea social\ [i de locurile de munc\ furnizate de o economie
“planificat\”. Toate acestea au fost înso]ite de o omogenizare cultural\ for]at\, consolidat\
de sistemul educa]ional controlat de stat.
Consiliul Europei a atras aten]ia înc\ din 1969 asupra condi]iei popula]iei rome atât în Europa
de Vest cât [i în cea de Est (Recomandarea 563). Un num\r important de studii, rapoarte [i
întâlniri ini]iate de Consiliul Europei a subliniat c\ romii [i alte grupuri etnice similare constituie
o for]\ pozitiv\ [i dinamic\ în Europa.
Parlamentul European a adoptat un num\r de rezolu]ii privitoare la popula]iile rome. Comisia a
ini]iat o anchet\ asupra [colariz\rii copiilor romi în Europa; raportul din 1987 asupra Facilit\]ilor
[colare pentru copiii romi a fost urmat în 1989 de o rezolu]ie asupra [colariz\rii copiilor romi,
considerat\ de c\tre comunit\]ile rome a fi rezolu]ie istoric\. Aceasta recunoa[te contribu]ia
romilor la bog\]ia lingvistic\ [i cultural\ a Europei din ultimii 500 ani [i subliniaz\ nevoia de a
conserva mo[tenirea cultural\. Dup\ ratificarea rezolu]iei din 1989, statele membre au
demonstrat un interes crescut în promovarea educa]iei pentru copiii romi.
În 1991, Parlamentul European a oferit sprijin financiar pentru educa]ia multicultural\, iar un
procent din acesta a fost alocat copiilor romi. Mai mult decât atât, numeroasele conven]ii [i
declara]ii ale Na]iunilor Unite demonstreaz\ cu certitudine rolul s\u de sprijinire [i promovare
a minorit\]ilor etnice, inclusiv a romilor.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 37

2. Romii – o minoritate etnic\ în România


Înainte de 1989, aproximativ o jum\tate din lucr\torii romi din România erau angaja]i în
agricultur\. De atunci, ]ara a cunoscut criza economic\, inclusiv dispari]ia companiilor
de]inute de stat [i concedierea muncitorilor necalifica]i. În conformitate cu studiul Zamfir din
1992, 80% din popula]ia rom\ din România este necalificat\. Dintre cei care sunt califica]i,
doar 1.8% au calificare medie sau superioar\. Acest fapt, împreun\ cu frecventa discriminare
pe pia]a locurilor de munc\, are drept consecin]e [ansele sc\zute de a ob]ine o angajare
legal\. Un sfert din muncitorii califica]i au ocupa]ii tradi]ionale iar trei sferturi lucreaz\ în
domenii legate de “noua” economie.
Ca [i în alte foste ]\ri comuniste [i în România, dup\ c\derea regimului comunist, romii au
sim]it o nevoie crescând\ de a se exprima. Noua constitu]ie a României îi recunoa[te pe romi
ca minoritate na]ional\ [i le garanteaz\ dreptul de reprezentare politic\ [i autonom\ în
Parlament. Atât Guvernul cât [i un num\r de ONG-uri au ini]iat o serie de proiecte culturale [i
educa]ionale pentru popula]ia rom\. În studiul intitulat Romii în secolul XXI: un document de
lucru pentru o politic\ public\, Andrzej Mirga [i Nicolae Gheorghe arat\ c\, în noul context
european, liderii romi au devenit con[tien]i de problemele specifice întâmpinate de poporul
lor. Ei au început s\ încurajeze o mobilizare a for]elor etnice. Priorit\]ile principale se refer\ la:
• reevaluarea mo[tenirii culturale;
• redefinirea [i reconstruc]ia identit\]ii lor ca minoritate;
• respingerea numelui impus de “]igan” [i
• emanciparea popula]iei rome în general.

Acordarea statutului de minoritate româneasc\ popula]iei rome reprezint\ un pas important


înainte, dar nu este de ajuns. Acesta trebuie s\ fie consolidat de ac]iuni concrete [i coerente
în vederea emancip\rii lor.

3. Furnizarea de [anse egale [i [colarizare pentru copiii romi


Majoritatea ini]iativelor orientate spre comunit\]ile rome au fost izolate [i, în general, au luat
în considerare dificult\]ile socio-economice întâmpinate de o mare parte a romilor. De
exemplu, UNDP a condus proiecte comunitare în vederea îndep\rt\rii s\r\ciei; ROM AID (o
organiza]ie ecumenic\) a furnizat burse de dezvoltare economic\ pentru comunit\]ile de
romi; Funda]ia pentru dezvoltarea societ\]ii civile a oferit fonduri pentru unele proiecte mici
conduse de romi sau de ONG-uri române[ti. Cea mai mare parte a proiectelor nu au fost
sprijinite ca parte a programelor proiectate special pentru grupurile de romi [i înc\ nu exist\ o
politic\ guvernamental\ coerent\ care s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor popula]iei rome.
Studiul condus de Elena [i C\t\lin Zamfir în1993 arat\ c\ 40% dintre copiii romi de 8 ani nu au
fost niciodat\ la [coal\ sau au abandonat-o. Un studiu de evaluare a barierelor dintre familie [i
[coal\ într-un cartier bucure[tean (e[antion de 1.272 de familii) arat\ c\:
• 2,3% din copiii romi din familiile-e[antion nu sunt înscri[i la [coal\;
• unii dintre copii nu au acte de identitate;
• fluctua]ia popula]iei este mare [i nu exist\ mijloace de depistare a copiilor înregistra]i cu
documente temporare, [i, de[i legea educa]iei prevede penalit\]i pentru p\rin]ii care

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 38

neglijeaz\ frecven]a [colar\ a copiilor lor, nu este foarte clar cine ar trebui s\ aplice
legea; cifrele ilustrând frecven]a [colar\ a copiilor romi sunt mult mai sc\zute,
comparativ cu acelea ale colegilor lor de alt\ etnie; 7,2% dintre copiii romi abandoneaz\
[coala, în compara]ie cu 1,3% copii de alte etnii.

Ob]inerea unui nivel mai ridicat de educa]ie reprezint\ una din dificult\]ile majore întâmpinate
de popula]ia rom\ [i o problem\ politic\ important\ în România. Elena [i C\t\lin Zamfir au
coordonat un studiu în 1993, }iganii între ignoran]\ [i temere. Acesta a coroborat
evenimente locale, reflectând discriminarea [i atitudinile sociale negative care afecteaz\
[colarizarea copiilor romi:
• Nici recens\mântul, nici arhivele [colare nu cuprind înregistr\ri ale copiilor romi care
locuiesc în comunit\]i mari.
• Mul]i copii romi nu sunt înscri[i la [coal\.
• Rata abandonului este în cre[tere.
• Familiile rome manifest\ dezinteres fa]\ de [colarizarea copiilor lor.
• Condi]iile economice sunt precare [i au un impact semnificativ asupra procentului de
abandon [colar. Atitudinile rasiste [i discriminarea din [coli au consecin]e serioase,
conducând la izolarea copiilor romi [i procentul de abandon [colar.
• În unele comunit\]i, majoritatea popula]iei manifest\ o ostilitate crescând\ [i intoleran]\
fa]\ de romi, conducând la violen]\ [i expulzarea familiilor rome. Acest fapt la rândul s\u
provoac\ absen]a prelungit\ de la [coal\.
• Unii copii romi au dificult\]i în în]elegerea limbii române când vin pentru prima dat\ la [coal\.

Romii sunt confrunta]i cu o dilem\ fundamental\ în ceea ce prive[te educa]ia: ar trebui oare
s\ î[i men]in\ caracteristicile tradi]ionale care îi ajut\ s\-[i conserve identitatea dar care
conduc la “diferen]\” [i discriminare sau s\ accepte nevoia de schimbare [i s\ fac\ fa]\
provoc\rilor lumii moderne, care ar putea s\ le asigure [anse egale, cu pre]ul alter\rii identit\]ii lor?
Romii nu au o tradi]ie în [colarizare (fapt confirmat de procentul ridicat de analfabetism în
rândul adul]ilor) dar sunt [i sceptici în ceea ce prive[te necesitatea investi]iei în educa]ie. Mai mult,
comunit\]ile rome tradi]ionale asociaz\ [colarizarea cu pierderea identit\]ii etnice. Pe scurt:
• concep]ia general\ despre [colarizare este nefavorabil\ în rândul romilor;
• exist\ un procent ridicat de analfabetism;
• pre[colarizarea este insuficient\;
• limba romani nu este vorbit\ de al]i elevi sau profesori, chiar din [colile cu un num\r
mare de elevi romi;
• practicile discriminatorii [i segregarea sunt înc\ prezente;
• exist\ un procent crescut de abandon [colar;
• num\rul de elevi romi înscri[i în [coli este semnificativ mai mic decât media na]ional\.
Datele furnizate de primul recens\mânt na]ional al popula]iei rome din 1992 a ar\tat c\
29,9% dintre copii între 7 [i 9 ani [i 17,2% dintre copii între 10 [i 16 ani nu au fost
niciodat\ înscri[i la [coal\. Se anticipa c\ 48,3% din copiii între 7 [i 9 ani (la data studiului)
nu vor încheia nivelul primar de educa]ie.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 39

4. Minoritatea rom\ [i reforma educa]iei în România


În general, dac\ o majoritate încearc\ s\ asimileze minorit\]i tehnic prin dilu]ie [i probabil
chiar îndep\rtare a culturii acelor minorit\]i, atunci minorit\]ile promoveaz\ deseori
segregarea ca modalitate de a-[i proteja identitatea cultural\. Acest fapt are drept rezultat o
educa]ie segregat\, cu o comunicare intercultural\ sc\zut\. În consecin]\, m\surile de
reform\ recente din România au încercat s\ înlocuiasc\ o cultur\ a segreg\rii cu una a
educa]iei multiculturale, centrat\ pe programe multiculturale [i interculturale proiectate
pentru [coli multietnice. Totu[i, exist\ o mul]ime de bariere în calea realiz\rii acestui lucru.
Curriculumurile [i materialele didactice actuale con]in pu]ine referin]e la copiii apar]inând altor
grupuri etnice, personalit\]i care nu sunt din România sau contribu]ia altor grupuri etnice la
istoria româneasc\. O alt\ barier\ este aceea c\ diferite grupuri ale minorit\]ilor etnice tind s\
aib\ [coli separate (sau m\car sec]ii separate în [coli) [i urmeaz\ un curriculum diferit. Limbile
vorbite [i utilizate de c\tre profesori sunt m\car par]ial, [i deseori în totalitate, acelea ale
minorit\]ilor na]ionale în 10% dintre gr\dini]e, 8,9% din [colile primare, 9,8% din [colile
gimnaziale [i 11,5% din licee. În aceste [coli exist\ 23.523 de profesori, dintre care 20.045
sunt maghiari, 995 germani, 234 slovaci [i 2.250 apar]inând altor minorit\]i.
Institu]iile educa]ionale române[ti nu au înc\ manageri forma]i pentru a implementa aceste
politici culturale [i discriminarea real\ este înc\ des întâlnit\. De[i anul 1998 a fost un an
crucial la nivel de politic\, popula]ia rom\ mai trebuie s\ a[tepte înc\ rezultate pozitive.

5.M\suri de politic\ [colar\ ini]iate de Ministerul Educa]iei


[i Cercet\rii
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a elaborat un set de m\suri cu privire la problemele romilor.
S-au hot\rât urm\toarele:
• Formarea specific\ a înv\]\torilor pentru a preda copiilor romi; ei trebuie s\ fie capabili s\
vorbeasc\ limba romani [i s\ posede cuno[tin]e despre istoria [i cultura rom\;
• Introducerea unor clase op]ionale pilot cu predare în romani în diferite [coli din mai
multe zone ale ]\rii;
• Sprijinirea ini]iativelor locale de [colarizare pentru copiii romi de exemplu, înfiin]area de
clase de copii romi în comunit\]i cu o popula]ie rom\ semnificativ\;
• Sprijinirea utiliz\rii limbii romani; Departamentul a ini]iat Programul de promovare a
romilor în [coal\ [i în activit\]i extracurriculare, care furnizeaz\ comunicare [i sprijin
emo]ional. Acesta ofer\ un mijloc prin care rela]ia dintre copii, [coal\, familie [i
comunitate poate fi dezvoltat\ [i poate îmbun\t\]i capacitatea copiilor romi de a vorbi [i
a în]elege limba român\;
• Considerarea [colariz\rii romilor ca furnizare de servicii educa]ionale pentru grupuri
minoritare. Dat\ fiind pr\pastia educa]ional\ dintre romi [i popula]ia majoritar\ ([i, de
asemenea [i celelalte minorit\]i), adoptarea limbii romani ca limb\ op]ional\ de predare
nu se va concretiza decât dac\ este sprijinit\ de alocarea de resurse financiare,
materiale [i umane;

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 40

• Diversificarea activit\]ilor educa]ionale [i [colare, adaptându-le la nevoile, resursele [i


caracterul specific al diferitelor grupuri etnice [i culturale rome. Exist\ angajamentul de
a utiliza mai bine resursele furnizate de comunit\]i, institu]ii educa]ionale, autorit\]i [i
ONG-uri, prin:
• Pre[colarizare recuperatorie (în grupuri de gr\dini]e [i în înv\]\mântul primar) pentru
copiii romi bilingvi, pentru cei care au abandonat [coala sau al]ii cu cerin]e educative
speciale;
• Clase de alfabetizare pentru tineri care au dep\[it vârsta [colar\, cei care au
abandonat [coala [i care sunt exclu[i din societate;
• Cluburi de tineret înfiin]ate de asocia]iile de romi, alte ONG-uri, [coli, biserici [i
diferite persoane;
• Sprijin educa]ional suplimentar pentru copiii romi cu rezultate [colare slabe;
• Formare ocupa]ional\ flexibil\ adaptat\ educa]iei minimale (alfabetizare func]ional\);
• Existen]a în fiecare jude] a unor posturi de inspectori specializa]i în problemele
[colariz\rii romilor.
Ministerul Educa]iei a aprobat de asemenea legisla]ia cu privire la educa]ia romilor.

6. {colarizare pentru popula]ia rom\ din România


Dup\ Miroiu (1998), folosind o terminologie educa]ional\, romii pot fi cuprin[i în dou\
categorii majore exclu[ii [i marginaliza]ii din care pot s\ evadeze doar foarte rar. Ignorarea
discrimin\rii la adresa romilor (care reprezint\ etnia cea mai tân\r\ [i mai rapid evoluant\
numeric din România) are consecin]e atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung.

6.1. Recens\mântul din 1992 despre popula]ia rom\


În 1992, num\rul oficial de romi era de 409.723 (1,8% din num\rul total al popula]iei). Totu[i,
Federa]ia etnic\ a romilor din România sus]ine c\ num\rul real este de 2,5 milioane (10% din
popula]ie), o cifr\ ajustat\ de observatori credibili la 1,5 milioane. Dintre ace[tia, aproximativ
un milion (4,6% din popula]ie) men]in un mod tradi]ional de via]\. Majoritatea dintre ei
locuie[te în Bucure[ti (500.000-600.000).
Vârsta medie de c\s\torie este 17 ani pentru fete [i 18 pentru b\ie]i. Jum\tate din fetele rome
devin mame înainte de 18 ani [i media de na[teri este de 5,1 copii/femeie, în compara]ie cu
media na]ional\ de 1,9. 7% din copiii romi nu au certificat de na[tere.
43% din romi au sub 16 ani. În ultimii 16 ani (pân\ în 1992), popula]ia rom\ din România a
crescut cu 80%. 89% din femeile rome nu au nici o calificare [i 32% din b\rba]ii romi “capi de
familie” sunt [omeri.
35% din femeile rome [i 27,3% dintre b\rba]i nu au absolvit [coala primar\. Doar 4,5% au
absolvit liceul. În total, doar jum\tate din copiii între 7 [i 10 ani frecventeaz\ regulat [coala.
40% din copiii romi sub 8 ani nu merg la gr\dini]\ sau la [coal\. 7% din romi particip\ la
educa]ia superioar\, în compara]ie cu 12% din alte grupuri etnice.
Luând în considerare aceste date, este u[or de presupus c\ motivele procentului sc\zut de
participare la educa]ie deriv\ din natura romilor [i concep]iile lor: e[ecul de a se adapta, auto-
marginalizarea, incapacitatea de a se integra în comunitatea “normal\”. Pe de alt\ parte,

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 41

exist\ o a doua explica]ie furnizat\ de grupurile care protejeaz\ interesele romilor, care este
centrat\ pe victimizare. Ambele ra]ionamente sunt p\rtinitoare: primul înf\]i[eaz\ asimilarea
for]at\ sau excluziunea; al doilea, segregarea cu scopul de a men]ine identitatea cultural\ rom\.
Strategiile educa]ionale urm\resc o linie ra]ional\, bazat\ pe factorii sociali negativi care
influen]eaz\ participarea [i rezultatele [colare:
(a) Excluderea sau lipsa referin]ilor la popula]ia rom\ din curriculum [i din manuale;
(b) Restric]ionarea în ghetouri, astfel acceptându-se c\ “diferen]a” cultural\ a romilor trebuie
men]inut\, îns\ în cadrul propriei lor comunit\]i închise.
(c) Asimilarea tacit\ a romilor în [coli; for]area acestora s\ frecventeze [coala [i s\ accepte
modul majoritar de via]\ [i gândire.
Costurile neintegr\rii în educa]ie sunt ridicate. În prezent, România de]ine cel mai ridicat
procent de romi din Europa [i, dat\ fiind rata natalit\]ii în rândul romilor, acest procent va
continua s\ creasc\. Ac]iunea de integrare a romilor ar putea cuprinde:
• strategii de integrare centrate asupra diversit\]ii. Modelul multicultural american ar fi
folositor deoarece este aplicabil mai multor grupuri etnice;
• cercetarea, informarea [i documentarea asupra romilor; dezvoltarea cercet\rii calitative,
inclusiv a aceleia centrate pe femei [i copii, care deseori sunt neglija]i de cercet\tori.
Unul dintre rolurile cercet\rii este acela de a înlocui fic]iunea [i stereotipurile despre
romi cu o imagine real\ [i obiectiv\, demontând stereotipia [i prejudec\]ile [i reducând
nivelul intoleran]ei;
• [colile cu predare în limba romani sunt o solu]ie, dar ele pot contribui la cre[terea
segreg\rii. Cum aceast\ minoritate este foarte r\spândit\ geografic, multiculturalismul
sau culturalismul (tratarea romilor ca grup cultural distinct al\turi de celelalte) reprezint\
cele mai dezirabile abord\ri. Acest lucru implic\ includerea în programe [i în manuale a
informa]iilor despre cultura, tradi]iile [i istoria comunit\]ii rome;
• formarea inspectorilor, directorilor [i profesorilor pe tema modalit\]ii de integrare a
copiilor romi în sistemul educa]ional;
• utilizarea integr\rii [i frecven]ei continue a elevilor romi sub form\ de criterii de evaluare
a institu]iilor de înv\]\mânt;
• politici pozitive pentru elevii romi cu privire la admiterea în [coli profesionale, licee,
educa]ie post-secundar\, colegii [i universit\]i;
• încurajarea profesorilor romi [i a altor membri cu succes profesional din cadrul acestui
grup s\ îmbr\]i[eze, s\ protejeze [i s\ promoveze grupul din care fac parte;
• includerea în regulamentele [colare [i cartele universitare de sanc]iuni precise pentru
discriminarea [i comportamentul jignitor la adresa elevilor, studen]ilor [i p\rin]ilor romi.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 42

6.2. Ini]iative politice [i realit\]i educa]ionale


De[i politica “adecvat\” exist\, elevii romi înc\ nu beneficiaz\ de egalitatea [anselor. De[i
exist\ multe ini]iative “corecte”, ele sunt deseori deficitar implementate [i conduc la o
ac]iune necorespunz\toare. De[i exist\ o imagine “corect\” a politicii educa]ionale la adresa
romilor, exist\ în acela[i timp [i o imagine ascuns\ în cadrul specific al [colilor [i al claselor.
De exemplu, minoritatea rom\ are dreptul de a folosi limba romani ca limb\ de predare (ca
limb\ matern\), dar infrastructura [i al]i factori fac imposibil acest lucru, în cele mai multe
dintre cazuri. Exist\ foarte pu]ine manuale corespunz\toare, curriculumul are nevoie de
revizuire, formarea profesorilor este inadecvat\ [i necorespunz\toare, etc.
În comunit\]ile cu un mare num\r de romi, presiunea exercitat\ atât de ONG-urile rome, cât [i
de cele de alt\ etnie a convins unele [coli s\ proiecteze “curriculumuri locale”, care recunosc
[i valorific\ tradi]iile [i cultura comunit\]ii locale, inclusiv pe cele ale romilor. Elevii din
înv\]\mântul primar au dreptul s\ aleag\ între cursuri op]ionale diferite: totu[i, op]iunile
principale pentru copiii romi par a fi muzica [i dansul, argumentându-se cu afirma]ia “ei cânt\
[i danseaz\ foarte bine”. Este un fapt adev\rat, îns\ aceast\ abordare nu face altceva decât
s\ consolideze prejudec\]ile.
Etichetele pe care profesorii [i elevii de alt\ etnie le ata[eaz\ copiilor romi au un impact
puternic asupra imaginii de sine a acestora [i asupra calit\]ii vie]ii lor în [coal\. Practicile de la
clas\, de asemenea, reflect\ realit\]i “gre[ite” în prezen]a unor ini]iative politice “corecte”.
În majoritatea cazurilor, instruirea este dominat\ de profesor [i se acord\ pu]in interes
abilit\]ilor, intereselor sau nevoilor individuale. Mul]i dintre profesori au un stil de predare
autoritar, care permite elevilor doar control [i responsabilit\]i reduse cu privire la procesul de
înv\]are. Acest fapt tinde s\ însemne c\ motiva]ia lor pentru înv\]are provine ori de la familie,
ori din propria lor dorin]\ de a reu[i. Competi]ia acerb\ este înc\ încurajat\, cu toate c\ exist\
baza teoretic\ a înv\]\rii prin cooperare în clas\.
Luând în considerare aceast\ scurt\ descriere [i datele despre istoria romilor, devin evidente
motivele care provoac\ slabele rezultate [i abandonul [colar al elevilor romi:
• etichetarea;
• p\rtinirea;
• stereotipurile;
• curriculumul irelevant;
• imagine [i stim\ de sine nesatisf\c\toare;
• lipsa sprijinului din partea familiilor [i a profesorilor;
• instruirea centrat\ pe profesor;
• lipsa motiva]iei pentru instruirea individualizat\;
• lipsa pred\rii recuperatorii.
“Dac\ sunt rom, m\car s\ nu ar\t c\ sunt rom” (b\iat rom de 9 ani)
“Nu este acela[i lucru s\ fii rom [i s\ fii român. Este mai greu pentru noi” (fat\, 10 ani.)

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 43

7. Alte ini]iative pozitive


Organiza]iile guvernamentale [i non-guvernamentale dezvolt\ [i promoveaz\ structuri [i
pedagogii alternative pentru a rezolva “problema copiilor romi” din [coli.

7.1. Funda]ia pentru o Societate Deschis\


Începând cu prim\vara anului 1996, educa]ia romilor a devenit una din cele mai importante
elemente ale activit\]ii funda]iei. Scopul acesteia era ([i înc\ este) dezvoltarea unor modele,
prin activitatea în cadrul unei re]ele de institu]ii-cheie, incluzând [coli, gr\dini]e, inspectorate
[colare [i universit\]i. Se inten]ioneaz\ ca aceste modele s\ fie integrate în sistemul
educa]ional, pentru a oferi copiilor romi [anse crescute de a ob]ine succesul în educa]ia lor.
Obiectivele principale ale strategiei educa]ionale pentru romi a funda]iei sunt:
• stimularea reformei institu]iilor educa]ionale (gr\dini]e, [coli primare [i profesionale)
pentru a le permite s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor popula]iei rome;
• facilitarea dezvolt\rii profesionale a profesorilor romi [i implicarea acestora în educa]ia
romilor;
• sprijinirea dezvolt\rii materialelor educa]ionale con]inând informa]ii despre romi;
• îmbun\t\]irea [anselor copiilor romi de a ob]ine rezultate bune la [coal\;
• sprijinirea romilor în atingerea nivelului de educa]ie superioar\.

Principalele componente ale programului sunt:


• programul pentru gr\dini]e (preg\tirea copiilor pentru integrarea [colar\, bazat\ pe
abordarea “pas cu pas”, [i implicarea autorit\]ilor locale [i a ONG-urilor locale)
• dezvoltarea [colar\ în comunit\]ile rome. Programul sprijin\ schimbarea de la educa]ie
monocultural\ la educa]ie multicultural\ prin programe de formare pentru directorii [i
profesorii [colii [i introducerea limbii, istoriei [i culturii rome în curriculumul [colar. A
fost stabilit\ o re]ea de 12 [coli din comunit\]ile rome, cu scopul de a le sprijini în îmbun\t\]irea
serviciilor oferite romilor [i în devenirea de institu]ii responsabile în cadrul comunit\]ii.

Principalele domenii de ac]iune sunt:


Educa]ia intercultural\: cel mai important scop al educa]iei interculturale este reevaluarea
pozitiv\ a diferen]elor. Primul pas inten]iona s\ trezeasc\ interesul comunit\]ii pentru
descoperirea diversit\]ilor grupurilor.
Managementul educa]ional: atât parteneriatul cât [i dezvoltarea [colar\ în comunit\]ile
rome au ca scop implicarea activ\ a tuturor participan]ilor în propriul proces de schimbare
cultural\. Dezvoltarea managementului educa]ional în comunit\]ile rome include organizarea
[i func]ionarea unei [coli [i metodele de atragere a partenerilor din comunitate. Acestea
reprezint\ o component\ important\ în asigurarea capacit\]ii [colii de a identifica [i de a veni
în întâmpinarea nevoilor copiilor din comunitatea sa.
Managementul clasei de elevi: este centrat pe înv\]area prin cooperare. Scopul acestuia
este de a-i motiva pe profesori s\ dezvolte activit\]i de înv\]are eficiente [i stimulatoare [i de
a-i convinge s\ utilizeze metode [i strategii de instruire care s\ conduc\ la cre[terea
particip\rii [i performan]ei [colare a copiilor.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 44

Implicarea p\rin]ilor: îmbun\t\]irea rela]iei dintre [coal\, p\rin]i [i elevi prin formarea
“p\rin]ilor de contact” care s\-i implice [i pe ceilal]i membri ai comunit\]ii în [coal\.
Istoria oral\ [i cultura romilor: to]i elevii, indiferent de ras\ sau etnie, sunt posesorii unei
bog\]ii folclorice. Când î[i studiaz\ tradi]iile, ei înva]\ despre ei în[i[i [i despre al]ii, despre
modalitatea în care pot fi aceia[i [i diferi]i; în clas\, to]i sunt exper]i. Acesta constituie un
aspect foarte motivant, în special pentru cei cu performan]e [colare reduse. Lec]iile de istorie
oral\ sunt caracterizate printr-un viu entuziasm al elevilor: scriu, vorbesc [i discut\ despre un
subiect pe care îl cunosc foarte bine [i c\ruia i se dedic\ cu pl\cere.
Formare profesional\ pentru cei care au abandonat [coala: pentru a asigura accesul celor
care au abandonat [coala la formare profesional\ [i la programe de predare recuperatorii.
Acest program necesit\ noi reglement\ri legislative, dezvoltarea curriculumului [colar [i
formarea cadrelor didactice.
Sprijin pentru profesorii romi: dezvoltare profesional\ prin cursuri de formare, programe de
schimburi de experien]\ [i ateliere de dezvoltare a materialelor educa]ionale. Programul va
oferi elevilor [ansa de a se preg\ti pentru admiterea în licee pedagogice sau universit\]i, fapt
care va avea drept consecin]\ un num\r crescut de profesori romi specializa]i.
Publicarea de c\r]i despre romi: c\r]ile vor trata subiecte despre istoria [i cultura romilor [i
limba romani, sau vor lua forma unor c\r]i de citit în limbile român\ sau romani.
Burse pentru elevii romi: elevii romi vor continua s\ primeasc\ burse pentru educa]ia
superioar\ [i se vor organiza cursuri de preg\tire pentru elevii de liceu romi care inten]ioneaz\
s\ candideze pentru admiterea la universitate. Celor care vor beneficia de o burs\ li se va cere
s\ presteze munc\ voluntar\ în cadrul comunit\]ii.
Rezultatele anticipate, unele dintre acestea deja evidente, sunt:
• programe de formare ini]ial\ [i continu\ pentru profesori [i directori, pe teme precum:
istoria [i cultura romilor, educa]ia intercultural\, predarea recuperatorie, managementul
[colar în comunit\]i cu popula]ie rom\, managementul clasei de elevi în medii
multiculturale;
• programe de orientare pre[colar\ pentru p\rin]i [i copii, acolo unde nu sunt gr\dini]e;
• metodologii noi pentru [colile profesionale, pentru a le da posibilitatea de a-i ajuta pe
tinerii care au abandonat [coala s\-[i completeze educa]ia obligatorie în paralel cu
formarea profesional\; pentru înfiin]area unei asocia]ii profesionale a profesorilor romi;
• materiale educa]ionale despre limba, istoria [i cultura romilor (ghiduri ale profesorilor,
bro[uri, literatur\);
• materiale educa]ionale interculturale; c\r]i de citit con]inând informa]ii despre romi, atât
pentru copiii romi cât [i pentru copii de alte etnii;
• cre[terea num\rului de studen]i romi.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 45

7.2. Programul de [colarizare din Mangalia


Proiectul a fost ini]iat de Federa]ia etnic\ a romilor din Mangalia în colaborare cu Salva]i Copiii,
Asocia]ia "Romani Criss", Prim\ria din Mangalia [i Institutul Cultural din Timi[oara. Sprijinul
financiar este furnizat de Consiliul Europei [i UNICEF.
Scopurile proiectului sunt:
• recuperarea copiilor care au abandonat [coala (în clasele primare) [i a acelora care nu a
frecventat niciodat\ [coala;
• dezvoltarea deprinderilor minime de scriere [i citire [i utilizarea celor patru reguli de baz\
ale matematicii;
• promovarea reintegr\rii în sistemul educa]ional de stat a celor mai buni elevi selecta]i
prin teste recunoscute de inspectoratul [colar.

Rezultatele a[teptate sunt:


• eliminarea analfabetismului în rândul majorit\]ii copiilor romi;
• cre[terea con[tiin]ei p\rin]ilor asupra rolului [colii în dezvoltarea copiilor lor;
• reevaluarea [colilor din comunit\]ile rome;
• abordarea efectelor lipsei de comunicare din familie asupra educa]iei primare.

ONG-uri eficiente în dezvoltarea de programe [i strategii educa]ionale pentru romi:


• ROMANI CRISS Bucure[ti Centrul de interven]ie social\ [i studii pentru romi;
• Funda]ia ROMROM Caracal;
• Funda]iile PHOENIX, ROM AID, UNDP, Asocia]ia FEMEILOR ROME din Timi[oara,
• Funda]ia AVEN AMENTZA din Bucure[ti,
• Asocia]ia SOCIAL| {I CULTURAL| A ROMILOR, Timi[oara,
• UNIUNEA GENERAL| A ROMILOR, etc.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Includerea celor exclu[i: Dezideratul diversit\]ii în educa]ie
{coala incluziv\ Lectur\ Exemple din România 46

BIBLIOGRAFIE
GHEORGHE, N., & MIRGA, A. (1997). Romii în secolul XXI: document de lucru pentru o
politic\ public\” în Romathan Studii despre romi, vol. 1, nr. 2, Bucure[ti.
AGEN}IA DE PROTEC}IE A COPILULUI (1999).
Raportul periodic al României asupra implement\rii Conven]iei Na]iunilor Unite asupra
drepturilor copilului versiune intermediar\ Bucure[ti.
FELDSTEIN, M. (1975). Neutralitatea bog\]iei [i alegere local\ în educa]ia public\.
American Economic Review.
LIEGEOIS, J.-P (1997). Romii [i comunit\]ile nomade: cercetare, ac]iune [i proiecte de
interven]ie. În: Romathan Studii despre romi, vol. 1, Nr. 1.
MARGA, Andrei (1999). Linii directoare pentru reforma educa]iei din România.
Ed. Alternative: Bucure[ti.
MEIGHAN, R., & SIRAJ-BLATCHFORD, I. (1997). O sociologie a educa]iei. A treia edi]ie.
Cassel.
MINISTERUL EDUCA}IEI NA}IONALE (1995). Carta alb\ privind reforma educa]iei în
România. Bucure[ti.
- (1998). Carta alb\ privind reforma educa]iei în România. Bucure[ti.
MIROIU, A. (ed.) (1998). Înv\]\mântul românesc azi; Studiu de diagnoz\ , Polirom, Ia[i
MONITOR - Drepturile copilului Centrul de informare privind Drepturile Copilului al
Organiza]iei Salva]i Copiii, nr.5/1998.
NEAC{U, I. (ed.) (1997). {coala româneasc\ în pragul mileniului III (O “provocare”
statistic\). PAIDEIA, Bucure[ti.
COPIII ROMI DIN ROMÂNIA. Raport de cercetare (1999). Mini Print IMAS S.A. Bucure[ti.
ULRICH, C., &ULRICH, L. (1997). Romii: strategii de rezisten]\ la frustrare. În: Romathan
Studii despre romi, vol. 1, nr. 2
UNICEF (1996). Î[i permite România s\ zic\ “nu”? Costuri [i beneficii ale implement\rii
alternativelor comunitare la îngrijirea institu]ionalizat\. Direc]ia de Protec]ie a copilului.
Bucure[ti.
UNESCO (1998). {anse irosite. Când [coala e[ueaz\. Educa]ia pentru to]i: Statut [i
orient\ri. Paris: UNESCO.
VOICU, B. & BEGU, L. (1999). O analiz\ a structurii, costurilor [i eficien]ei sistemului
educa]ional preuniversitar din România. Banca Mondial\: Bucure[ti.
VRASMAS, T., DAUNT, P., & Musu, I. (1996). Integrarea în comunitate a copiilor cu cerin]e
educative speciale.
ZAMFIR, E., & ZAMFIR, C. (1993). }iganii: între ignorare [i îngrijorare. Editura Alternative.
ZAMFIR, E., & ZAMFIR, C. (eds) (1996). Politica social\. România în contextul european.
Editura Alternative: Bucure[ti.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate


cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Acest material este destinat studen]ilor care urmeaz\ cursuri `n
forma ~nv\]\mânt Deschis la Distan]\ (IDD), precum [i
formatorilor de cadre didactice [i face parte dintr-o serie de [apte
module produse în proiectul Phare RO 0104.02 „Accesul la
educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi“;
proiectul promoveaz\ strategiile de predare centrate pe elev [i
adaptate principiilor educa]iei incluzive.

Editat de IMC Consulting Ltd.


Decembrie 2004

Con]inutul acestui material nu reprezint\ în mod necesar pozi]ia


Uniunii Europene

S-ar putea să vă placă și