UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI

DEPARTAMENTUL INGINERIA SISTEMELOR MECANICE
DISCIPLINA MECANISME SI ORGANE DE MASINI

REDUCTOR CILINDRIC CU DINTI

INCLINATI

Pm = 4.88 KW
nm = 2222 rot/min
it = 5.55

Cotoi Ionut-Iacob
1531 /1
 CUPRINS
1. Memoriu tehnic

1.1. Consideratii generale……………………………………………...

1.2. Componentele reductorului……………………….……………...
1.3. Materiale …………………………....…………....……………….....
1.4. Rezemarea arborilor…………………….………...…………….....
1.5. Etansari…………………………………………………...………….
1.6. Fixarea rotilor dintate pe arbore………………………………….
1.7. Ungerea angrenajului si rulmentilor…………………………….
1.8. Elemente auxiliare……………………………………………...….
1.9. Elemente de tehnica a securitatii muncii………………………
1.10. Indicatii de exploatare, intretinere si reglaj…………………...
1.11. Variante constructive……………………………………………...
1.12.Varianta constructive aleasa……………………………………...
1.13. Justificarea variantei constructive alese………………………
2. Variante constructive………………………………………………
2.1.Varianta constructive aleasa………………………………………
2.2. Justificarea variantei constructive alese…………………..…...
3. Memoriu de calcul
3.1. Calcule preliminare……………………………………………
3.2. Predimensionarea angrenajului……………………………...
3.3. Dimensionarea si verificarea angrenajului…………….
Calculul gradului de acoperire……………………….
Elementele angrenajului echivalent…………………..
Elemente de control……………………………………..
Verificarea restrictiilor functional-constructive si de
control……………………………………………………...
Verificarea angrenajului………………………………….
Calculul fortelor din angrenaj…………………………..
3.4. Proiectarea formei arborelui de intrare in reductor…...
3.5 Proiectarea formei arborelui de iesire din reductor…...
3.6. Proiectarea formei constructive a rotilor dintate……..
3.7. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale……..
Proiectarea formei rotii de curea……………………..
3.8. Proiectarea carcasei……………………………………….
Capace de fixare a rulmentilor………………………..
Capace de vizitare……………………………………….
Dopul de golire…………………………………………...
Aerisitoare………………………………………………...
Indicatoare de nivel ulei………………………………...
Inele de ridicare…………………………………………..
3.9. Calculul reactiunilor si momentelor incovoietoare….
4. Desene……………………………………………………………..
 1.1 Consideratii generale

Reductoarele de turaţie cu roţi dinţate sunt mecanisme care servesc la

transmiterea mişcarii de la sursa de putere (motor electric, turbina cu abur, etc.) catre
maşina antrenată.
O prima clasificare a reductoarelor cu roţi dinţate se poate face in funcţie de
destinaţie:
micşorarea turaţiei arborilor insoţită de creşterea momentului transmis;
modificarea sensului mişcării;
schimbarea planului de mişcare;
distribuirea mişcării la mai multe maşini sau organe de lucru ;
protecţia maşinii motoare contra suprasarcinilor prin inerţia roţilor dinţate;
Altă clasificare a reductoarelor de turaţie des intalnită in literatura de
specialitate este făcută in dupa felul angrenajelor:
-cilindrice (cu dinţi drepţi sau inclinaţi) ;
-conice;
-elicoidale;
-hipoide;
-melcate;
Examinand poziţia arborilor reductoarele de turaţie, se poate face următoarea
impărţire dată de planul in care acestea sunt conţinute:
-orizontale;
-verticale;
-înclinate;
În sfârşit, după numărul de trepte, reductoarele pot fi :
-cu o treaptă;
-cu două trepte;
-cu mai multe trepte;
Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare în industrie datorită
avantajelor pe care le prezintă: raport rigid de transmitere, posibilitatea de realizare a
unor transmisii cu încărcări foarte mari până la puteri de ordinul Mwatt-ţilor, gabarit
redus, randament ridicat, întreţinere simplă şi ieftină.
Ca dezavantaje, literatura de specialitate mentioneaza: costurile de fabricaţie
relativ ridicate, necesitatea execuţiei si montajului de precizie, zgomot si vibraţii in
funcţionare.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai răspândite datorită gamei
largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor. În practică se
întâlnesc astfel de reductoare pentru puteri până la 100 MW, vitezele periferice ale
roţilor dinţate putând ajunge până la 200 m/s.
 Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate atât la noi in ţară cât şi în
străinătate ceea ce permite fabricarea în serie a acestora:
STAS 6012-82 cuprinde rapoartele de transmitere;
STAS 6055-82 consfinţeşte distanţele dintre axe;
STAS 822-82 priveşte modulii;
STAS 6848-80 se refera la simbolizarea reductoarelor;
STAS 6850-77 descrie parametrii principali pentru reductoarele cilindrice;
STAS 6849-77 prescrie condiţiile tehnice şi de calitate pentru aceste
reductoare.

Reductoarele cu roti dinţate cilindrice cu dinţi drepţi cu o singură treaptă sunt

folosite pentru puteri de până la 500 kW atunci cand ungerea se face prin barbotare
si de 1MW cand ungerea este forţată. Rapoartele de transmitere uzuale sunt cuprinse
între 1,2 si 6,3 (max.8). Randamentele pot ajunge pana la 98%.

1.2. Componentele reductorului

Componentele reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele:

Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac,
ansamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din
centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu
corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand
prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de
fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.
Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele
cu diametru si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea
momentului de torsiune. Arborele pe are se introduce micsorarea in redactor se poate
executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic sau cu melcat motor de
reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un arbore
de intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori
intermediari. Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a
angrenajelor, locul de utilizare a reductorului, etc.
Rotile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si
fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul
cand dantura se executa prin material deficitar se recomanda executarea rotii din doua
materiale.
Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role.
Uneori, la turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea
rulmentiilor se poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata
in acest scop. Reglarea jocului din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau
piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in 0 sau in X.
 Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt
mansetele de rotatie cu buza de etans si inele din pasla.
Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea
etansarii, fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau
vaselina a rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu
ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza
folosind diverse constructii de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungatoare, roti
de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)
Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este
executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al
uleiului. Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante,
realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.
Elemente pentru ridicarea reductorului si manipularea lui: sunt realizate sub forma
unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin
ansamblarea filetata.

1.3 .Materiale

Organele de maşini componente ale reductoarelor de turaţie se pot executa dintr-o

gamă foarte largă de materiale.
Pentru roţiile dinţate se folosesc in primul rând oţelurile de imbunătăţire, dar si oţelurile
de cementare: oţeluri carbon de calitate – STAS 880-80, oţeluri aliate – STAS 791-80.
În cazul solicitarilor mici se pot utiliza oţelurile carbon obişnuite – STAS 500/2 – 80.
Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie să fie mai mare decât duritatea flancurilor
roţilor conduse pentru a preveni pericolul gripării suprafeţelor flancurilor active ale
angrenajului si pentru a asigura pinionului o durată de funcţionare apropiată de cea a
roţii cu care angrenează.
Arborii se realizează in general din oţeluri carbon obişnuite: OL 50, OL 60, OL 70
(STAS 500/2 – 80). Pentru arborii cu o capacitate portantă mare pot fi folosite oţeluri
carbon de calitate OLC 35, OLC 45, OLC 60 (STAS 880 – 80).
Aceste materiale se supun unor tratamente termice si termo-chimice in scopul măririi
caracteristicilor mecanice. Aşchiabilitatea materialelor utilizate este o caracteristică ce
trebuie luată in considerare.
Materialul utilizat la construcţia carcaselor, dat fiind faptul că, criteriul de
rigiditate este dominant, este fonta cenuşie (STAS 6071-75) sau oţelul turnat (STAS
600-80). Tot mai mult teren castigă carcasele in construcţie sudată în special în cazul
producţiei de serie mică sau unicate
1.4 .Rezemarea arborilor

Lagărele reductoarelor se realizează de obicei cu rulmenţi şi numai in cazuri

speciale (incărcări foarte mari, turaţii mari) se utilizează lagărele cu alunecare.
Pentru incărcări mici şi medii se utilizează rulmenţii radiali cu bile pe un rand
(STAS 3041–87), pentru incărcări mai mari rulmenţii radiali cu role cilindrice pe un
rand (STAS 3043-87), pentru incărcări medii si mari rulmenţi radiali-axiali cu role
conice pe un rând (STAS 3920-87).
Datorită construcţiei din materiale diferite a arborilor şi a carcasei, dar şi a
temperaturilor de lucru diferite există pericolul apariţiei unor dilatări diferite. Există mai
multe modalitaţi de rezolvare a acestei probleme.
În cazul rulmenţiilor radiali cu bile este necesară asigurarea din montaj a unui joc axial,
lucru care se realizează fie prin calculul analitic al lanţului de dimensiuni, fie prin
ajustarea capacului de fixare al rulmenţilor.
La rulmenţii radiali cu role cilindrice, dilatarea diferită a celor două materiale
se realizează prin însăşi costrucţia rulmentului.
Reglarea la montaj a jocului din rulmenţii radiali-axiali cu role conice este
soluţia problemei în cazul utilizării acestui tip de rulment.

1.5 .Etanşări.

Atunci când la realizarea etanşărilor fixe dimensiunea elementului de etanşare trebuie

sa fie controlată sau în cazul în care frecvenţa montărilor si demontărilor este mare,
se utilizează garniturile metalice. Este cazul garniturilor de etanşare de sub capacele
rulmenţilor, care contribuie şi la realizarea jocului în rulmenţi.
În celelalte cazuri etanşările fixe pot fi realizate cu ajutorul inelelor ” O” sau a
garniturilor din marsit, clingherit sau carton.
În funcţie de condiţiile de lucru şi viteza elementului mobil, etanşările mobile pot fi
rezolvate cu ajutorul inelelor de pâslă, inelelor “O” sau manşetelor de rotaţie.
Necesitatea asigurării unei precizii ridicate a formei şi dimensiunilor
alezajelor din carcasele reductoarelor impune realizarea etanşării celor două parţi
componente ale carcasei reductorului de tipul metal-metal, lucru realizabil prin
asigurarea unei bune planeitaţi a acestor suprafeţe si a unei strângeri uniforme a
şuruburilor de fixare cu ajutorul cheii dinamometrice.
1.6 .Fixarea roţilor dinţate pe arbore

Soluţia clasică pentru fixarea pieselor danturate pe arbori este utilizarea unui ajustaj
intermediar între roată si arbore, fixarea axiala intre un umăr al arborelui si o piulţă cu
şaiba de siguranţă, transmiterea momentului de torsiune realizându-se prin intermdiul
unei pene.
Date fiind creşterea acurateţii în proiectare cât şi a progresului tehnologic, fiabilitatea
organelor de maşini componente a reductoarelor s-a imbunătăţit simţitor. Pe o scară
din ce în ce mai largă se practică fixarea prin pană a roţilor dinţate pe arbori, îmbinarea
preluând transmiterea momentului de torsiune si fixarea axială.

1.7 .Ungerea angrenajului şi rulmenţilor

Se realizează de obicei cu uleiuri şi numai la viteze foarte mici cu unsori. Metoda de

ungere se alege in funcţie de viteza periferica a roţilor dinţate, pâna la 12-15 m/s
utilizându-se ungerea prin barbotare, iar peste aceste valori, ungerea prin stropire cu
ajutorul unui circuit de ungere cu pompă de ulei.
La ungerea prin barbotare, capacitatea băii de ulei este de 0,35-0,7 l pentru 1 kW
transmis si, în general, roata mare trebuie să patrundă în baia de ulei minim 1 modul
si maxim 6 moduli. La viteze mici, roata mare se poate scufunda până la 1/3 din
diametrul ei. Este asigurată astfel împraştierea uleiului în tot interiorul carcasei, ceaţa
de ulei astfel creată asigurând ungerea angrenajului şi rulmenţiilor, dar şi preluarea
cantităţii de caldură provenită din pierderile prin frecare.
Pentru reductoarele cu roţi dinţate de uz general se utilizează uleiuri pentru transmisii
industriale (STAS 10588-76).

1.8 .Elemente auxiliare

Pentru o bună funcţionare si uşoară întreţinere a reductoarelor trebuie asigurată

posibilitatea umplerii şi golirii cu ulei, verificarea nivelului acestuia, examinarea
periodică a danturii, egalizarea presiunii din reductor cu cea atmosferică, ridicarea,
manipularea şi transportul., precum şi identificarea reductorului.
1.9 .Elemente de tehnică a securităţii muncii

- carcasa de protecţie la tronsonul transmisiei prin curea trapezoidala ;

- în cazul apariţiei unei defecţiuni se scoate din funcţionare instalaţia si doar dupa
oprirea completă a reductorului se intervine asupra defecţiunii;
- se asigură o fixare cât mai bună a reductorului in fundaţie;
- se asigură un nivel minim de ulei în baia reductorului;
- este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor accidente;
- este preferat ca elementele mecanisului să se vopsească pentru a nu ruginii;
- capacul reductorului nu se va desface în timpul funcţionării pentru a împiedica stropirea cu
ulei, şi evitarea unor eventuale accidente.
- la transportul reductorului, pentru ridicare se recomandă o fixare exactă cu ajutorul
inelelor de prindere prin intermediul unor cabluri, lanţuri, etc.
- se va evita pătrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.

1.10.Indicţii de exploatare, intreţinere şi reglaj

Reductorul are poziţia de lucru în planul orizoontal, se va fixa pe podea cu ajutorul

unor şuruburi de fixare.
Abaterea de la poziţia orizontală nu trebuie să depaşească 5%, o înclinare mai mare
afectând ungerea reductorului.
Ungerea se realizeaza cu ulei TIN 25 EP STAS 10588-76 aditivat cu aditivi
antirugina, antispumanţi, antioxidanţi.
Cantitatea de ulei necesară pentru umplere până la nivelul necesar este de maxim 6
litri, acest nivel fiind periodic verificat prin itermediul jojei de ulei.
Suprafeţele nefuncţionale, carcasa, capacele rulmenţilor se vor vopsi, se va avea în
vedere şi vopsirea în interior pentru fixarea impurităţilor rezultate în urma prelucrării.
Etanşeitatea suprafeţei de separaţie se realizează prin acoperirea cu un strat de
vopsea.
După montare, reductorul se rodează în gol timp de 24 ore şi apoi cu sarcina redusa.
După rodare se goleşte uleiul din baie, se demontează capacul şi se analizează
vizual toate elementele componente.
Perioada de schimbare a uleiului este de 6 luni, indiferent dacă reductorul
functionează zilnic sau nu. Periodic se recomandă spălarea băii de ulei pentru
evacuarea diferitelor depuneri.
Se va verifica periodic gradul de uzură al angrenajelor si de asemenea aerisitorul sa
nu fie înfundat.
2. Variante constructive
2.1.Varianta constructivă aleasă
2.2 Justificarea variantei constructive aleasa
Alegerea s-a oprit asupra variantei constructive I: reductor de uz general cu
angrenaj cilindric cu dinţi inclinati în clasa VII de precizie, având arborii situaţi în plan
orizontal, ieşirea opusă intrării, lagăre cu rulmenţi radiali-axiali cu bile , carcasa
demontabilă din fontă, sprijin inferior, ungere cu ulei prin barbotare.
Pentru construcţia carcasei a fost aleasă fontă cenuşie datorită rigidităţii sale,
capacităţii de absorbţie a vibraţiilor, bunei conductivităţi termice, aşchiabilităţii
ridicate, preţului competitiv al materialului în sine dar şi al pieselor prin existenţa
posibilităţii mecanizării procedului de turnare.
Carcasa este construită din două bucăţi, iar planul de separaţie coincide cu planul
axei arborilor, etanşarea în acest plan făcându-se cu o garnitură de cauciuc. Doua
ştifturi cilindrice asigură poziţia relativă a capacului si carcasei propriu-zise. Forma
tehnologica a costrucţiei rezidă şi în uşurinţa realizării alezajelor datorită inexistenţei
umerilor sau canalelor de sprijin a rulmenţilor sau a inelelor elastice.
Fiind un oţel de largă utilizare, cu caracteristici mecanice potrivite cerinţelor, având
un bun raport preţ-calitate, pretandu-se prelucrărilor prin deformare plastică la cald,
având o bună aşchiabilitate şi căruia i se aplică un tratament termic uzual ce nu
necesită echipamente deosebite, OL60 este materialul din care s-a prevazut a se
costrui arborele de iesire, arborele de intrare este corp comun cu pinionul, prevăzut
din materialul 42Crv6 , iar pentru roata condusa am ales ca materil 37MnSi5.
Incărcarea moderată si vitezele periferice relativ mici au făcut ca pentru rezemarea
arborilor să fie utilizaţi rulmenţi radiali-axiali cu role conice. Alte argumente aduse in
sprijinul acestei alegeri sunt montajul relativ simplu şi bine stăpânit de muncitori,
faptul că pentru operaţiile de montare-demontare nu sunt necesare scule si
dispozitive speciale.
Forţa axială din angrenaj menţine jocul axial in aceeaşi parte. Mărimea acestuia se
calculează în funcţie de lungimea arborilor şi distanţa dintre reazeme.
Date fiind dimensiunile arborelui de intrare şi cele ale pinionului acestea vor face
corp comun. Fixarea roţii conduse pe arbore se face prin asamblare cu pană.Umărul
proiectat pe arbore preia forţa axială iar pana are rol numai de siguranţă.Rectificarea
danturii se face după operaţia de fretare ,lucru care asigură o bună poziţie a danturi.
Folosirea fontei cenuşii, a procedeului de turnare ca modalitate de fabricatie, a
OL60 şi a operaţiei de forjare, a rulmenţiilor radiali-axiali cu role conice ,duc la
realizarea unui cost global minim al reductorului.
Între carcasa reductorului şi rulmenţi se realizează un ajustaj intermediar, iar între
arbori şi rulmenţi un ajustaj cu strângere. Pentru a face posibilă montarea –
demontarea roţii de curea pe arbore, aceasta se introduce cu un ajustaj intermediar,
momentul de torsiune se transmite printr-o pană montată atât în arbore cât şi în
roata de curea cu un ajustaj intermediar.
Reductorul este echipat cu dop de golire, aerisitor, joja de ulei, capac de inspecţie,
inele de ridicare.
 3. Breviar de calcul

Date de intrare:

Materiale:
-pinion:

-roată:

I. Calcule preliminare:

Numărul de dinți a pinionului:

Raport de transmitere preliminar:

Raport de transmitere necesar:

Raport de transmitere standardizat:

Număr de dinți ai roții 2:

Raport de angrenare real al angrenajului:

Raport de transmitere al transmisiei prin curele:

 Turațiile celor 2 arbori:

Puterile celor 2 arbori:

-randamentul transmisiei prin curele trapezoidale

-randamentul angrenajului cu roți dințate cilindrice

-randamentul unei perechi de rulmenți

Momentele de torsiune pe cei doi arbori:

II. Predimensionarea angrenajului:

-unghiul de înclinare a danturii pe cilindrul de divizare:

-coeficientul lățimii dintelui:

-factor de utilizare:

-factor dinamic:

-factorii repartiției sarcinii pe lățimea danturii pentru solicitarea de contact, respectiv pentru
solicitarea de încovoiere:
-factorii repartiției sarcinii in plan frontal, pe perechile de dinți aflate simultan în
angrenare pentru solicitarea contact, respectiv pentru solicitarea de încovoiere:

-factorul de elasticitate a materialului roților:

-factorii înclinarii dinților pentru solicitarea de contact, respectiv pentru cea de încovoiere:

-factorul punctului de rostogolire:

-factorii gradului de acoperire pentru solicitarea de contact, respectiv cea de incovoiere:

-factorul de corecție a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui: (Anexa 2.10)

-factorul de formă a dintelui pentru solicitarea de încovoiere: (Anexa 2.12)

-tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact:

-coeficientul de siguranță minim pentru solicitarea de contact: (Anexa 2.13)

-factorii durabilitatii pentru solicitarea de contact: (Anexa 2.14)

-tensiunile admisibile pentru solicitarea de încovoiere.

-coeficientul de siguranță minim pentru solicitarea de încovoiere: (Anexa 2.13)

-factorul tensiunii de încovoiere de referință:

-factorii durabilitatii pentru solicitarea de incovoiere: (Anexa 2.14)

-se calculează modulul normal necesar:

-din standardele existente (gama modulelor) se alege valoarea lui mn (tabel 2.5) imediat
superioară lui m nnec, apoi se recalculează distanța axială elementară:
 -dacă (deplasari pozitive) atunci

-se calculează unghiul de angrenare real in plan frontal :

- unghiul de angrenare de referință in planul normal:

-unghiul de angrenare de referinta in planul frontal;

-inv si inv sunt involutele unghiurilor de angrenare in plan frontal;

-de la relația fundamentală a angrenajelor se calculează suma coeficienților deplasărilor de

profil in plan frontal:

-se calculează suma coeficienților deplasărilor de profil in plan normal:

-conform indicațiilor firmei MAAG:

-coeficientul de modificare a distanței axiale, în plan normal:

-scurtarea specifică a înalțimii dinților, în plan normal, va fi:

 III. Dimensionarea si verificarea angrenajului:

Calculul elementelor geometrice:

Parametri geometrici principali ai angrenajului:
-modulul danturii in planul frontal:

-unghiurile de înclinare ale danturii pe cercul de bază și, respectiv, pe cercul de rostogolire:

-diametrele cercurilor de divizare:

-diametrele cercurilor de bază:

-diametrele cercurilor de rostogolire:

-diametrele cercurilor de cap:

-coeficientul înălțimii capului de referință, în secțiune normală;

-diametrele cercurilor de picior:

-coeficientul jocului capului de referință la capul dintelui, în secțiune normală;
-unghiurile de înclinare a danturii pe cercul de cap:

-unghiurile de presiune pe cercul de cap:

-grosimile dinților pe cercul de divizare în plan frontal:

-grosimile dinților pe cercul de cap în plan normal:

-înălțimea dintelui:

-se calculează lățimea danturilor celor două roți:

 Tabel de valori:

Roata 1: Roata 2:

Calculul gradului de acoperire:

-gradul de acoperire în plan frontal:

-gradul de acoperire în plan suplimentar(axial):

-gradul de acoperire total:

Elementele angrenajului echivalent:

-numerele de dinți ai roților echivalente:

-diametrele cercurilor de divizare ale roților echivalente:

-diametrele cercurilor de bază ale roților echivalente:

-diametrele cercurilor de cap ale roților echivalente:

-unghiul de presiune al angrenajului echivalent:

-distanța dintre axe a angrenajului echivalent:

-gradul de acoperire al angrenajului echivalent:

Elementele de control:

La roțile dințate cilindrice, cota de control este cota peste dinți.

-numerele de dinți pentru măsurarea cotei peste dinți:

-cotele peste dinți în planul normal sunt:

-coarda constantă și înălțimea la coardă constantă în plan normal:

Valorile anterioare sunt valori corespunzătoare angrenajului fără joc.

În realitate trebuie să existe un joc între flancuri pentru ca la încălzirea în funcționare a
angrenajului, acesta să nu se blocheze.
-valorile reale ale cotelor peste dinți și ale grosimii dintelui pe coardă constantă vor fi:
ajustaj C (Anexa 2.20)

Verificarea restricțiilor funcțional-constructive și de control:

-pentru evitarea funcționării neuniforme trebuie să fie îndeplinită condiția:

-restricții de evitare a interferenței dinților:

-pentru ca măsurarea cotei peste dinți să fie posibilă din punct de vedere geometric trebuie să fie
îndeplinite condițiile:
 Verificarea angrenajului:

-se determină viteza periferică a angrenajului (în polul angrenării):

-se stabilește treapta de precizie a angrenajului și procedeul de prelucrare (Anexa 2.2), rugozitățile
flancurilor și a zonei de racordare (Anexa 2.15) și se alege lubrifiantul (Anexa 2.18).

Treapta de precizie: 8;
Procedeul de prelucrare: Mortezare, rabotare, frezare;

Rugozitățile flancurilor:

Zona de racordare:

Lubrifiant: TIN 200 EP

-vâscozitatea cinematică va fi: la temperatura de 50

Coeficienții și factorii de corecție care au fost aproximați în faza de predimensionare se aleg din
nou.

-factorul dinamic:

-factorii repartiției frontale a sarcinii:

-factorii de corecție a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui:

-factorii de formă ai dinșilor pentru solicitarea de încovoiere:

-factorii durabilității:

-se calculează:

Calculul elementelor care trebuie verificate:

-tensiunea efectivă maximă de contact:

-tensiunile efective maxime de încovoiere:

-factorul de singuranță la solicitarea de contact:

-factorul de ungere;
-factorul rugozității flancurilor;
-factorul de viteză;

-factorul raportului durității flancurilor;

 Verificare:

-factorul de singuranță la solicitarea de contact:

-factorii rugozității flancurilor pentru solicitarea de încovoiere;

-factorii relativi de sensibilitate al materialului roților la concentratorul

de tensiuni de la baza dintelui la durabilitate nelimitată;

-factorii dimensionali pentru solicitarea de încovoiere;

Calculul forțelor din angrenaj:

-forțele tangențiale:

-forțele radiale:

-forțele axiale:

-forțele normale:

O schemă simplificată a forțelor din angrenaj:

 IV. Proiectarea formei arborelui de intrare în reductor:
Arborele este rezemat pe doi rulmenți radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, montați în
X.
Dimensiunile arborelui se stabilesc pornind de la capătul de arbore . Diametrul capătului de arbore se
alege din tabel în funcție de momentul de torsiune de calcul.

Manșeta de rotație (Anexa 3.6):

Rulment radial-axial cu role conice (32207):

Pană paralelă (STAS 1004): A8x7x25

V. Proiectarea formei arborelui de ieșire din reductor:

Arborii sunt rezemați pe doi rulmenți radiali-axiali cu role conice montați în X, cu conducere
reciprocă.
Material folosit: 1C45

Manșetă de rotație:

Pană: A 10x8x70

Rulment radial-axial cu role conice (33110):

Pană: A16x10x25
 VI. Proiectarea formei constructive a roților dințate:

Alegerea formei constructive a

roților dințate depinde de materialul din
care sunt executate, de procedeul
tehnologic de elaborare a
semifabricatului și de dimensiunile lor.
Pinionul cilindric se execută, de obicei,
corp comun cu arborele de intrare în
reductor.
Canalele de pană se vor realiza în
funcție de dimensiunile penei (Anexa
3.1).

VII. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale:

-se alege diametrul primitiv al roții mici:

-distanța prelimitară dintre axe se alege în intervalul:

-unghiul dintre ramurile curelei:

-unghiul de înfășurare pe roata mică de curea:

-lungimea primitivă a curelei:

-se calculează distanța reală dintre axe:

-viteza periferică a curelei:

-numărul preliminar de curele:

-coeficient de funcționare;

-coeficientul lungimii curelei;

-coeficient de înfășurare;

-putere nominală transmisă de o curea;

-numărul de curele:

-frecvența încovoierilor curelei:

-forța periferică transmisă:

 -forța de întindere a curelei:

-cotele de modificare a distanței dintre axe, necesare montării curelei pe roți, respectiv întinderii ei:

Proiectarea formei roții de curea:

Pentru curele trapezoidale de tipul SPZ dimensiunile sunt:

Unghiul canalului pentru diametrul primitiv

al roții de la 63mm până la 80mm este de 34

VIII. Proiectarea carcasei

La stabilirea dimensiunilor carcasei se determină, pentru început, grosimea s a pereților carcasei
inferioare în funcție de distanța axială:

Alte dimensiuni:
-grosimea fundului carcasei:

-grosimea nervurilor carcasei inferioare:

-grosimea tălpii reductorului:

-grosimea flanșei carcasei inferioare:

-grosimea carcasei superioare:

-grosimea nervurilor carcasei superioare:

-grosimea flanșei carcasei superioare:

-distanța minimă de la roțile dințate la pereții carcasei:

-distanța de la roata dințată cu diametrul mai mare până la fundul reductorului:

-bosajul capacului de divizare:

-dimensiunile carcaselor în zona lagărelor cu rulmenți:

Asamblarea celor două carcase se realizează prin intermediul flanșelor și a șuruburilor.

(M12) (M10)

-lățimea flanșei se determină cu relația:

-axa șuruburilor se ia la distanța c de la marginea flanșei:

Poziționarea carcasei superioare față de carcasa inferioară se realizează prin intermediul a două
știfturi cilindrice care se plasează la o distanță cât mai mare între ele. Se calculează preliminar
diametrul acestora cu relația:

-bosajele în care se execută alesajele pentru montarea rulmenților: M12

Dimensiunile lamajului:
 Capace de fixare a rulmenților:
-se vor folosi 4 șuruburi de fixare a capacelor (M8).

-pentru arborele de intrare:

-pentru arborele de ieșire:

Capace de vizitare:
Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodică a stării de uzură a roților dințate din
reductor. Se fixează cu 6 șuruburi M4x10.

Dopul de golire:
Pentru schimbarea uleiului din carcasa reductorului după un anumit timp de funcționare reductoarele
sunt prevăzute în partea inferioară cu un dopde golire a uleiului. Pentru scurgerea ușoară a uleiului din
rezervor carcasa inferioară trebuie să fie prevăzută cu niște canale în zona dopului de scurgere.

Aerisitoare:
Aerisitoarele au rolul de egalizare a presiunii din reductor cu presiunea atmosferică.
 Indicatoare de nivel de ulei:

Nivelul uleiului din reductor trebuie să se afle între două limite, minimă și maximă, marcat pe un
indicator fixat în reductor.

Inele de ridicare:
Se estimează greutatea reductorului și, în funcție de aceasta, se alege inelul de ridicare: 2.5kN-
M10

Verificarea reductoarelor la încălzire:

Reductorul trebuie să aibă o temperatură de regim „t” sub cea admisibilă. Cantitatea de căldură
rezultată prin frecare trebuie să fie egală cu cantitatea de căldură evacuată, care reprezintă o
energie.
-puterea la arborele de intrare;

-randamentul reductorului;

-coeficient de transmitere a căldurii;

-coeficient ce ține seamă de faptul că un anumit procent din căldura produsă este
evacuată prin fundație;
-suprafața liberă a carcasei;
 IX. Calculul reacțiunilor și momentelor încovoietoare
Forțele care apar în angrenaje se transmit arborilor și sunt preluate de rulmenți. Pentru calcul, atât
al arborilor cât și al rulmenților, trebuie determinate, mai întâi, reacțiunile din reazeme. Reazemele se
află în centrele de presiune ale rulmenților.
În figură sunt reprezentate forțele care acționează asupra arborilor reductorului cu roți dințate
cilindrice cu dinți înclinați . Considerăm sensul de rotație al arborelui motor ca fiind cel indicat pe
figură. S reprezintă forța de întindere a curelei.

Arborele de intrare în reductor

Calculul reacțiunilor
Calculul momentelor încovoietoare

Arborele de ieșire din reductor

Calculul reacțiunilor

Calculul momentelor încovoietoare

 Verficarea arborilor
Verficarea la solicitări compuse
Arborii se verifică la solicitări compuse în secțiunile în care există moment de torsiune iar momentul
încovoietor este maxim.

Verficarea la oboseală:
Verificarea la oboseală se face în secțiunile cu concentratori de tensiune.
Arbore de intrare:
Pană: 8x7x36
Racordare
Arbore de ieșire:
Pană: 10x8x70

Pană: 16x10x25
Racordare
Verficarea penelor:

Pană 8x7x36

Pană 10x8x70
 Pană 16x10x25

Calculul de verificare a rulmenților:

Rulmenții s-au ales la proiectarea constructivă a arborilor. Ei se verifică la durabilitate. Un rulment
trebuie să aibă o durabilitate efectivă cel puțin egală cu durabilitatea necesară.

Arborele de intrare:

-pentru rulmentul 1:
-pentru rulmentul 2:

Arborele de ieșire:

-pentru rulmentul 1:

-pentru rulmentul 2:
4. Desene
 3.2
0.02 A

A 0.4

6.3 25 R2.5
1x45° 0.4
1x45°
2
Ø28h10

Ø30k6

84
38

89

38

30
6.3
24

36 26 27 10
2
2
10

44

184

R 12,5
a

Desenat Cotoi Ionut

Verificat Pustan Marius

1:1 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

A3
 Detaliu C (5:1)
A

Ra 0.8

R1 0.5 A 2x45° Ra 0.8

Ra 0.8
Ra1.6
7

Ø45h10

Ø50k6

Ø54
10

24
2 2
24
7
47
30
110

Conditii tehnice:
-tolerante mS conform ISO2768
-muchiile ascutite se vor tesi la 1x45°
-duritatea semifabricatului HB 290
-razele de racord necotate vor fi R1

10
17

Desenat Cotoi Ionut-Iacob Data:

Verificat Pustan Marius Material:E335
Scara 1:1 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Arbore de iesire
Format A3
 335.5

174.3

A
146
160

354

Ø45h10
Ø72

Ø50k6
Ø30K6
327.5

134
Ø54

Ø87H7

Ø30K6

Ø85

Ø28h10

Cotoi Ionut-Iacob
Pustan Marius

Ø24k6
442
 327.5

134

Cotoi Ionut-Iacob
Pustan Marius