Curs Bun TIC

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere
MODULUL 8
„APLICAREA TIC ÎN ŞCOALĂ”
CURSUL
„UTILIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL;
APLICAREA TIC ÎN ŞCOALĂ ŞI AFACERI”
Componenta proiect: „Extinderea accesului la tehnologiile ITC şi îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului”
Program de formare continuă: „Utilizarea calculatorului personal: aplicarea TIC în şcoală şi afaceri”
Suport de curs pentru Modulul: „Aplicarea TIC în şcoală”
Pag. 1
Obiectivele acestui modul sunt:

 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în procesul de
predare-învăţare
Rolul TIC în dinamizarea procesului de predare
Rolul TIC în structurarea curricumului unei discipline.
Rolul instrumentelor colaborative
Exemple

studiu:
Biblioteca electronică
Studiu extra-curicular folosind instrumente TIC

evaluare
Instrumente şi exemple
 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în comunicare

Instrumente şi exemple
 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în administrarea

şi dezvoltarea şcolii
Securitatea informaţiilor
Exemple, recomandări
 Cunoaşterea aspectelor etice ale utilizării TIC în scop educaţional
Pag. 2
Cuprins
8. INTRODUCERE ............................................................................................................... 4
8.1. TIC în procesul de predare-învăţare ...................................................................................................................... 5

8.1.1. Dinamizarea procesului de predare cu ajutorul TIC ......................................................................................... 7
8.1.2. TIC şi curriculum ............................................................................................................................................ 17
8.1.3. Cunoaşterea colaborativă prin intermediul TIC .............................................................................................. 19
8.2. TIC în procesul de studiu ...................................................................................................................................... 31

8.2.1. Biblioteca şcolii .............................................................................................................................................. 33
8.2.2. Studiu extra-curricular .................................................................................................................................... 34
8.3. TIC în procesul de evaluare .................................................................................................................................. 40
8.4. Comunicarea cu ajutorul instrumentelor TIC .................................................................................................... 52

8.4.1. Website-ul şcolii ............................................................................................................................................. 53
8.4.2. Forum-ul ......................................................................................................................................................... 62
8.4.3. Blog-ul ............................................................................................................................................................ 65
8.5. TIC în contextul administrativ .............................................................................................................................. 68

8.5.1. Instrumente TIC pentru un management performant al şcolii ........................................................................ 68
8.5.2. TIC şi dezvoltarea şcolii prin programe de finanţare ...................................................................................... 73
8.5.3. Securitatea informaţiilor în mediul educaţional .............................................................................................. 75
8.6. Aspecte etice în utilizarea TIC în scop educaţional ............................................................................................. 77

8.6.1. În evaluare ...................................................................................................................................................... 77
8.6.2. În managementul şcolii ................................................................................................................................... 78
8.7. ANEXA 1. Resurse on-line pentru profesori şi elevi ........................................................................................... 79
8.8. ANEXA 2. Termeni specifici pentru eEducaţie ................................................................................................... 84
8.9. ANEXA 3. Programe de formare continuă pentru cadrele didactice ................................................................ 88
8.10. ANEXA 4. Programe de finanţare pentru şcoli ................................................................................................... 93

8.10.1. PROGRAMUL DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII ................................................................ 93
8.10.2. PROIECTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL .................................................................................. 97
8.10.3. PROIECTUL “ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE” ...................................................................... 98
8.10.4. PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA 3.4 ........................................................................... 100
8.10.5. ALTE PROGRAME SAU MODALITĂŢI DE FINANŢARE .................................................................... 101
8.10.6. PROIECTE DE SUCCES ............................................................................................................................. 103
8.10.7. ELEMENTE DE MANAGEMENTUL PROIECTELOR ............................................................................ 106
Pag. 3
8. Introducere
Şcoala, educaţia au reprezentat din totdeauna motorul progresului societăţii. La finele secolului
al XII-lea – începutul secolului al XIII-lea, apariţia universităţilor în spaţiul cultural occidental a
însemnat nu doar o evoluţie la nivel intelectual, ci şi una din punct de vedere economic întrucât cei
care beneficiaseră de pe urma lor priveau lucrurile obişnuite, de zi cu zi, dintr-o perspectivă nouă, care
le permitea să imagineze şi să dezvolte instrumente noi pentru nevoile lor. Mai târziu, în secolul al
XX-lea, datorită faptului că învăţământul devenise de masă, şcolile au contribuit enorm la creşterea
calităţii vieţii, la apariţia unor noi meserii, la inovaţii în domenii din ce în ce mai diverse.
Acum, la început de secol XXI, dezvoltarea TIC constituie un element definitoriu al societăţii,
iar educaţia are o importanţă deosebită în valorificarea noilor tehnologii, importanţă recunoscută atât la
nivel economic, dar şi la nivel politic.
Pe de altă parte, procesul educaţional însuşi beneficiază de pe urma introducerii noilor
tehnologii în şcoală. Societatea informaţională, bazată pe cunoaştere, a impus utilizarea tehnologiei ca
punct de referinţă al schimbărilor de fond în sistemele de învăţământ, iar provocările s-au conturat, la
început, pe trei direcţii majore: dotarea şcolilor, pregătirea cadrelor didactice şi asigurarea resurselor
necesare. Ulterior, conjugându-se cu alte direcţii prioritare, cum ar fi asigurarea calităţii în educaţie,
învăţarea pe parcursul întregii vieţi, profesionalizarea cadrelor didactice, aceste trei direcţii au fost
detaliate şi completate. Ca atare, acum se vorbeşte tot mai mult de o accelerare a procesului, iar
premisele se modifică sensibil, prin prisma necesităţii de fundamentare teoretică, psihologică şi
pedagogică, spre formarea de competenţe transferabile şi construirea de structuri şi operaţii mentale,
spre o regândire a strategiilor de predare-învăţare şi a sistemului de educaţie în sine.
Materialul de faţă a fost dezvoltat exact în această direcţie, propunându-şi să determine la
nivelul cadrelor didactice, autorităţilor locale şi la nivelul tuturor celor care văd un interes în educaţie,
o schimbare de percepţie menită să readucă şcoala în centrul procesului de dezvoltare a societăţii. Din
acest motiv, nucleul acestui curs îl reprezintă modelul de şcoală care utilizează într-o măsură maximală
tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, nu doar ca simple instrumente, ci drept părţi componente
esenţiale ale procesului educaţional.
Cursul îmbină partea teoretică – prezentarea conceptelor de bază, explicaţia cadrului şi

exemplele – cu cea practică – aplicaţii directe. Totodată, el îşi propune să ofere puncte de reper pentru
ca ulterior, dumneavoastră să vă definiţi propriile linii de dezvoltare, să ştiţi ce competenţe v-ar mai fi
necesare şi cum să le obţineţi.
Internetul şi TIC în genere elimină orice diferenţă între zonele urbane şi cele rurale, între
regiunile izolate şi cele industrializate, între comunităţile mai puţin dezvoltate şi cele hiper-dezvoltate.
Acest lucru presupune faptul că ideile pe care le veţi dezvolta în timpul trainingului să fie transpuse
foarte uşor în lumea reală înspre folosul dumneavoastră, al elevilor şi al adulţilor din comunitatea din
care faceţi parte.
Pag. 4
8.1. TIC în procesul de predare-învăţare

TIC te ajută …
 să facilitezi şi să dinamizezi procesul de predare-învăţare
 să creşti atractivitatea pentru materia predată,
 să implici mai mult elevii în cadrul lecţiilor,
 să treci de la lecţiile centrate pe transferul de cunoaştere la cele centrate pe
formarea de competenţe şi dezvoltarea de cunoştinţe
 să eficientizezi administrarea proceselor educaţionale
În România anului 2009 se poate constata foarte uşor că există o reticenţă faţă de regândirea
procesului de predare-învăţare astfel încât tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor să fie parte din
acest proces şi nu doar simple instrumente de lucru. Din acest motiv, majoritatea profesorilor din
învăţământul preuniversitar care folosesc în acest fel TIC apelează în cele mai multe cazuri la
prezentări în PowerPoint şi într-o măsură mult mai mică la software educaţional. Însă TIC nu se reduce
doar la atât. Există o serie întreagă de tehnologii, atât software cât şi hardware (de exemplu, tablele
inteligente – smartboard – care îndeplinesc atât funcţia de video proiector, cât şi pe cea de tablă
normală, putând fi utilizate fără a mai fi nevoie să ştergeţi ceea ce aţi scris şi putând chiar să salvaţi pe
un calculator tot ceea aţi lucrat la clasă), care vin în întâmpinarea profesorului şi-l ajută să lucreze cu
elevii.
Studiile realizate în ultimii ani în diverse ţări au arătat că introducerea TIC în şcoală, la clasă şi
în afara ei, în procesele educaţionale în ansamblul lor, contribuie într-o măsură foarte mare la
îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că TIC se
adaptează nevoilor de învăţare ale elevilor şi nevoilor de predare ale profesorilor. De exemplu, dacă
anumiţi elevi trebuie să înveţe limba engleză, folosind un software educaţional specializat şi o
conexiune la Internet pentru a accesa materiale audio-video, profesorul le poate forma mult mai uşor
„urechea‟ pentru acea limbă, le poate induce mult mai simplu noţiunile de gramatică. Însă pentru
aceasta, profesorul trebuie să înţeleagă că nu doar cărţile oferă cunoaştere, ci şi materialele
documentare, ştirile ori desenele animate într-o limbă străină, ca în exemplul amintit.
În al doilea rând, utilizarea TIC în procesele de predare-învăţare face ca elevii să fie mai atenţi
la ceea ce se predă, creşte receptivitatea lor precum şi interactivitatea. Dacă în sistemul clasic elevul
asculta lecţia şi era învăţat să ia notiţe, utilizând TIC în predare se formează atenţia audio-vizuală. Este
o foarte mare diferenţă între explicarea în sistemul clasic a gravitaţiei şi explicarea însoţită de un
suport video în care sunt ilustrate efectele gravitaţiei (http://www.youtube.com/watch?v=O-
p8yZYxNGc&feature=related, http://www.youtube.com/watch?v=17zF_pt-Aeg). Accentul se mută pe receptivitate
şi interactivitate din partea elevului, adică de pe reţinerea de informaţii, pe reţinerea de informaţii şi
formarea de competenţe. Elevul va fi mai activ în cadrul lecţiilor, punând mai multe întrebări cu
privire la fenomenele explicate.
Un alt avantaj important adus de introducerea TIC în educaţie este acela că profesorul ajunge la
fiecare elev. De exemplu, dacă în sistemul clasic, un profesor de engleză avea posibilitatea de a
conversa în limba predată doar cu maximum 10 elevi în decursul unei ore de curs, folosind un software
specializat şi calculatoare dotate cu căşti şi microfon, fiecare elev poate asculta şi răspunde la exerciţii
ca şi cum ar fi câte un profesor pentru fiecare elev în parte.
La fel de important este şi faptul că TIC facilitează procesul de învăţare încă din clasă, elevii
Pag. 5
reţinând mult mai uşor informaţiile noi pentru că le asociază unor imagini. Nu e deloc de neglijat acest
lucru ţinând seama de faptul că majoritatea elevilor sunt învăţaţi în România să scrie de foarte multe
ori pentru a reţine ceva. De fapt, procesul care se întâmplă este invers: elevul nu mai are nevoie să
scrie nimic, el nu trebuie decât să fie atent, iar creierul înmagazinează informaţia de la prima sau a
doua vizualizare. În felul acesta, va fi stimulată memoria de lungă durată şi nu cea de scurtă durată.
La toate aceste avantaje se adaugă acela că elevului i se stimulează creativitatea. Asociind
cunoştinţele dobândite în noul model educaţional cu imagini şi sunete, mintea lui va fi antrenată să
folosească acele cunoştinţe în situaţii noi, să inoveze cu ajutorul lor, să genereze noi idei.
Pe de altă parte, nu trebuie uitat nici faptul că folosind TIC cât mai mult la clasă, atât elevul, cât
şi profesorul, dezvoltă abilităţi complementare cum ar fi cele de utilizare a calculatorului şi a noilor
tehnologii informaţionale, de a prezenta (în locul clasicului mod de a preda prin lectura unor notiţe ori
de a asculta dacă elevul reproduce lecţia bine), de a elabora proiecte pentru lecţii şi a colabora cu
colegii.
De fapt, ceea ce propun specialiştii în metodică şi pedagogie modernă este să se treacă de la
viziunea în care procesele de predare, învăţare, evaluare sunt concepute ca separate la aceea în care
cele trei sunt integrate într-un tot unitar, şi se adaugă lor un proces nou, şi anume cel de studiu (elevul
învaţă nu doar la şcoală, ci şi acasă, în faţa televizorului, la calculator, lecturând o revistă sau un ziar,
ascultând un post de radio on-line sau folosind un forum pentru a afla date despre o temă de interes
personal). În această paradigmă, procesul educaţional nu se mai petrece de dragul lui însuşi, ci el îşi
mută focalizarea de pe profesor şi transferul de informaţie pe elev, pe complexul de cunoştinţe şi
înţelegere, competenţe şi atitudini. Activitatea profesorului se centrează pe elev, pe ajutarea acestuia să
înveţe cum să înveţe, adică să-şi construiască singur cunoaşterea.
Acest deziderat al centrării pe elev se datorează şi exploziei informaţionale care a început în
secolul trecut. Ca atare, nu informaţia este problema, ci modul cum e structurată ea, cum ajunge un
elev să-şi structureze cunoştinţele de care are nevoie. Iar profesorul este în acest context un facilitator
al cunoaşterii.
Predare Învăţare Evaluare
Studiu
Evaluarea nu mai este faza finală a unui proces educaţional, ci ea intervine pe tot parcursul
acestui proces cu scopul de a gestiona procesul de predare-învăţare. Prin urmare, profesorul devine
managerul procesului de predare-învăţare, el ghidează elevul înspre rezultatele aşteptate, îi oferă repere
şi îl antrenează în procesul de predare-învăţare.

Educaţia centrată pe elev înseamnă să ţii seama de ritmul propriu de învăţare al
elevului, să-l înveţi să înveţe, să-l cooptezi în procesul de predare-învăţare. În acest
nou context, profesorul nu mai este un educator, ci un manager şi un facilitator al
învăţării.
Pag. 6

Cu cât orele sunt mai practice, cu cât folosesc mai mult imagini şi sonor, cu cât
elevul este pus să facă un lucru practic, cu atâta sporeşte atenţia lui faţă de ceea ce
predă profesorul. Nu doar cărţile oferă cunoaştere, ci şi resursele de pe Internet
ori filmele documentare etc.

Este greşită concentrarea tuturor calculatoarelor dintr-o şcoală într-o singură
sală, aflată sub cheie. Fiecare clasă trebuie să fie dotată cu calculator şi video-
proiector fiindcă numai în acest fel putem vorbi cu adevărat de dinamizarea
procesului de predare-învăţare-evaluare.
8.1.1. Dinamizarea procesului de predare cu ajutorul TIC

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor nu sunt menite să ia locul profesorului, ci să-l ajute
pe acesta în noul său rol. Problema e cum poate să facă acest lucru. În cele ce urmează vom oferi trei
exemple prin care un profesor poate dinamiza procesul de predare-învăţare.
EXEMPLUL 1
Profesorul de istorie trebuie să predea la clasa a V-a lecţia despre moştenirea culturală a
Orientul antic, iar conform programei trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu concepte precum cultură,
scriere, papirus, arhitectură, piramidă, templu, sculptură. În stilul tradiţional, profesorul venea la
clasă şi le expunea elevilor “povestea” piramidelor, iar aceştia ar fi scris după dictare ori după ceea ce
profesorul ar fi scris la tablă. Integrând TIC în procesul de predare-învăţare, toată lecţia se schimbă,
devenind mai atractivă atât pentru elevi cât şi pentru profesor.
În noua variantă, profesorul va lucra cu elevii mult mai aproape fiindcă după o scurtă
prezentare a ceea ce urmează să înveţe în lecţia respectivă, acesta îi va coopta la fiecare pas în a
explora lumea Egiptului antic prin intermediul instrumentelor TIC şi nu doar că le va capta atenţia, ci îi
va ajuta ca învăţarea elementelor să se facă chiar în clasă.
Aşadar, profesorul de istorie şi-a stabilit următoarele activităţi pentru cele 45 de minute pe care
le are la dispoziţie pentru lecţie:
(1) În primul rând, folosindu-se de o prezentare realizată într-un program de genul
OpenOffice Impress sau Microsoft PowerPoint, el va expune pe parcursul orei
elementele pe care elevii trebuie să le înţeleagă şi să le reţină din lecţie. Prezentarea
respectivă conţine imagini, hărţi şi desene pe care profesorul le comentează.
Pag. 7
http://www.ancientegypt.co.uk/menu.html
(© 1999, The Trustees of the British Museum)
(2) La anumite momente, profesorul foloseşte scurte filmuleţe sau serii de imagini
pentru a-i introduce şi mai mult pe elevi în elementele care compun lecţia. De
exemplu, atunci când ajunge să le explice elevilor despre papirus şi hieroglife,
profesorul accesează un film de pe Internet în care este explicat procesul de
fabricaţie al papirusului.
http://www.youtube.com/watch?v=_FNtqAkzpuU&NR=1
La fel procedează şi în cazul piramidelor, de data aceasta explicându-le elevilor cum

au ridicat faraonii imensele morminte.
Pag. 8
http://www.youtube.com/watch?v=nxP46jWYglI&feature=related
Pentru a-i introduce şi mai mult în istoria piramidelor, profesorul le cere elevilor să
acceseze Google Earth (care fusese deschis în prealabil pe calculatorul din clasă) şi
să navigheze în jurul piramidelor care se pot vedea şi tridimensional.
© Google Earth, http://earth.google.com/

La fel procedează şi cu celelalte concepte pe care elevii trebuie să şi le însuşească în
urma lecţiei.
(3) Pentru a nu-i lăsa doar cu aceste informaţii primite în clasă, profesorul le cere
elevilor să pregătească pentru fiecare concept cheie o scurtă descriere. Pentru
această temă, profesorul le indică să folosească versiunea românească a Wikipedia
şi alte câteva site-uri tematice.
Pag. 9
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Piramid%C4%83_din_Giza

Elevii trebuie să fie angrenaţi în pregătirea lecţiilor la clasă prin jocuri, prin
activităţi de culegere de informaţii de pe Internet sau din alte surse (TV, ziare şi
reviste, enciclopedii etc.). Toate acestea contribuie la cunoaştere, nu doar
manualele şi publicaţiile de specialitate.
EXEMPLUL 2
Profesoara de limba franceză de la clasa a V-a trebuie să le predea elevilor lecţia despre
substantiv în limba respectivă. În modelul educaţional clasic, ea s-ar fi folosit de tablă pentru a scrie
câteva substantive şi pentru a explica diferenţa dintre un substantiv la singular şi unul la plural. Poate
că, pentru a introduce cât mai multe elemente de vocabular, ea s-ar fi folosit de câteva pagini
fotocopiate din anumite cărţi de învăţat limba franceză în care imaginilor unor obiecte le sunt asociate
substantivele corespondente în franceză. Iar apoi ar fi exersat cu elevii, în cor, pronunţia fiecărui
substantiv. De asemenea, ea ar fi putut apela şi la un casetofon care să redea pronunţia unui nativ. Dar
totul s-ar opri aici, iar elevii ar pleca plictisiţi şi fără să fi învăţat ceva la lecţia de franceză.
Noul model de predare-învăţare se axează mult mai mult pe cum învaţă o persoană o limbă
străină. Predarea unei limbi străine nu poate să se desfăşoare la fel cu predarea matematicii, de
exemplu. Ca atare, profesoara îşi regândeşte strategia de predare folosindu-se mai mult de tehnologiile
informaţiei şi comunicaţiilor. Ea face acest lucru după cum urmează:
(1) În primul rând, în loc de a folosi tabla şi creta, profesoara de franceză va apela şi ea la o
prezentare cu ajutorul calculatorului şi unui video-proiector. În felul acesta, ea nu se va
preocupa cu scrisul la tablă, ci cu explicarea pas cu pas a lucrurilor noi pe care elevul
trebuie să le înţeleagă şi să le reţină.
(2) De îndată ce a terminat de prezentat partea teoretică, care nu a durat mai mult de 15 minute,
profesoara s-a concentrat pe lucrul elevilor direct cu substantivele limbii franceze. Iar
pentru asta ea se foloseşte de resurse găsite pe Internet: texte în franceză fie de pe site-urile
unor reviste pentru tineri din Franţa, fie de pe site-urile ziarelor franceze, fie de pe site-urile
pentru învăţarea limbii franceze (de ex., http://www.bonjourdefrance.com/, http://lexiquefle.free.fr/,
http://www.tv5.org/TV5Site/enseigner-apprendre-francais/accueil_enseigner.php).
Mai întâi, ea le explică care sunt părţile corpului folosind un site interactiv, unde fiecare elev
Pag. 10
poate să indice cu mouse-ul calculatorului o anumite parte a corpului şi să vadă cuvântul care
există pentru ea.
http://lexiquefle.free.fr/vocab.swf
După ce elevii au exersat circa 10 minute în felul acesta, profesoara apelează din nou la Internet
pentru a îi obişnui pe elevi cu limba franceză vorbită şi nu doar scrisă. Pentru asta fiecare elev
va accesa pe calculatorul din faţa sa o pagină web unde există un fişier audio şi textul
corespunzător. Elevii au căştile pe urechi şi pot să asculte în linişte accentul nativului şi să
meargă cu cursorul pe anumite cuvinte pentru a testa dacă au identificat corect substantivele
din textul lecturat.
Pag. 11
http://www.bonjourdefrance.com/n8/a11.htm
(3) Mergând mai departe, profesoara de franceză accesează un alt site unde elevii pot urmări un
scurt desen animat în care personajului central i se explică părţile corpului şi cum circulă
sângele. Astfel, elevii nu doar îşi întăresc în memorie cuvintele nou învăţate şi simt limba
franceză, ci ei învaţă câteva lucruri şi despre propriul lor corp, şi anume din ce este format
sângele şi cum circulă el prin organism.
http://www.tv5.org/TV5Site/tivi5/video.php
(4) La final, profesoara revine la prezentarea ei şi verifică în circa 10 minute dacă elevii au
reţinut cuvintele noi şi cum se formează singularul şi pluralul substantivelor în limba
Pag. 12
franceză. De data aceasta, ea va avea surpriza plăcută să vadă că elevii au reţinut mai mult
decât dacă aceştia ar fi citit de pe tablă un şir de cuvinte.
EXEMPLUL 3
La ora de chimie, profesorul nu are la dispoziţie un laborator în care să le arate direct anumite
reacţii chimice. Ca atare, până acum el s-a rezumat la a preda chimia doar cu ajutorul tablei. Ca
urmare, elevii erau obligaţi să citească acasă ceea ce şi-au notat pe caiete în timpul orei şi să încerce
singuri să înţeleagă procesele chimice după acele notiţe. Evident, majoritatea elevilor nu reţineau nimic
din clasă, tot procesul de învăţare producându-se exclusiv acasă. Din acest motiv, şi rezultatele elevilor
erau mai slabe decât cele ale unor elevi care mergeau în laboratorul de chimie şi vedeau “pe viu”
reacţia dintre o bază şi un acid. Profesorul a decis că este nevoie de o schimbare şi a trecut toate lecţiile
sale pe un blog personal 
. Unele lecţii le-a făcut sub formă de prezentări, pe altele le-a transformat
în fişiere PDF. În felul acesta, elevii nu mai sunt nevoiţi să se concentreze pe luarea de notiţe ci pe
ceea ce le explică profesorul.
http://www.oonicescu.ro/LECTII/CHIMIE/CHIMIE%209.pdf
Pag. 13
http://www.didactic.ro/files/5/oxizi.ppt
Procedând astfel, profesorul de chimie a câştigat timp pentru implicarea elevilor în desfăşurarea
lecţiilor. Pentru asta el schimbă modul de organizare, dându-le sarcina elevilor să lectureze şi să
înţeleagă materialul pentru lecţie înainte ca aceasta să se desfăşoare. Iar la oră, profesorul se axează pe
aprofundarea anumitor aspecte, pe explicarea neînţelegerilor, pe ilustrarea proceselor chimice.
Pentru a ilustra reacţiile dintre anumite baze şi anumiţi acizi, profesorul de chimie se foloseşte
de câteva filme scurte de pe Internet:
http://www.youtube.com/watch?v=ya6YX_tLNJQ&feature=related
Pag. 14
http://www.youtube.com/watch?v=diRETKFVh4o&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=VBReOjo3ri8&feature=related
Pag. 15
http://www.youtube.com/watch?v=zbmLMm2Mpa8&feature=related
După ce deja au cunoştinţele de bază despre reacţia dintre oxizi şi acizi din notele profesorului,
fiecare elev va avea ocazia să-şi testeze acele cunoştinţe cu ajutorul unor exerciţii pregătite în prealabil
de profesor. Exerciţiile nu le vor mai părea străine, ci vor şti că unele reacţii sunt efervescente, chiar cu
degajarea unor vapori toxici ori cu producerea unei lumini puternice.

Utilizarea TIC în predare nu exclude testarea elevilor prin lucrări scrise, exerciţii
la tablă etc. Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei facilitează procesul de
învăţare, dar nu suplineşte învăţarea şi testarea.
Folosind un blog şi nu o pagină simplă de web, profesorul poate primi comentarii şi întrebări
de la elevii săi chiar prin intermediului blogului, la lecţia respectivă. Iar profesorul le poate răspunde
tot sub forma unui comentariu la acea lecţiei. Această comunicare vine să suplinească prezenţa
profesorului la oră şi a notelor de curs postate de către acesta pe blog, în afara orelor de curs obişnuite.
În felul acesta se realizează o învăţare asincronă, cu alte cuvinte care nu depinde de răspunsurile
imediate din partea profesorului, aşa cum se întâmplă în cadrul unei ore de curs.
Avantajul materialelor de curs şi lecţiilor în format electronic este acela că elevul poate avea
acces la ele nu doar în timpul orei, când profesorul explică, ci şi după, pentru a relua anumite aspecte.
În felul acesta, predarea se prelungeşte şi în afara orele de curs. Din acest motiv, profesorul poate alege
să insereze în material diverse sarcini pentru a fi îndeplinite de elevi acasă.
Pag. 16

RESURSE UTILE
www.ecomunitate.ro –pe acest portal, profesorii pot scrie articole în blog – pentru asta, mergeţi în
secţiunea Educaţie / Blog.educaţie
Google Images - http://images.google.ro – o foarte bună sursă de imagini
Flickr – www.flickr.com – un portal care găzduieşte milioane de imagini din toată lumea
http://www.imaginigratuite.ro/ - o colecţie de site-uri unde pot fi găsite imagini
www.youtube.com – portal care găzduieşte scurte fişiere video

TEME
1. Ce tehnologii aţi putea folosi pentru a dinamiza lecţiile pentru disciplina pe care o predaţi?
2. Schiţaţi planul de lecţie în funcţie de utilizarea TIC în procesul de predare-învăţare.
8.1.2. TIC şi curriculum

Dacă am vorbit despre procesul de predare-învăţare, inevitabil trebuie să aducem în discuţie şi
partea de curriculum. Iar aşa cum era de aşteptat, vom scoate în evidenţă modul cum TIC poate ajuta la
structurarea curricumului unei discipline.
În primul rând, trebuie menţionat faptul că şcoala românească a fost dintotdeauna axată pe
transmiterea de cunoştinţe de la profesor către elev. Din acest motiv, la nivel macro, abordarea s-a
dovedit deficitară fiindcă domeniul educaţional nu a ţinut pasul niciodată cu nivelul de dezvoltare
socio-economică. Ca atare, de foarte multe ori s-a spus că lucrurile pe care le învaţă elevul la şcoală
nu-l ajută cu nimic în viaţa de zi cu zi. Cu toate acestea, afirmaţia respectivă nu ar trebui înţeleasă ca şi
cum ar fi transmis ideea că elevii nu trebuie să înveţe şi lucruri care, deşi în aparenţă nu au nimic de-a
face cu lumea reală, ele sunt vitale pentru o bună formare intelectuală a elevului.
Însă situaţia de până acum nu mai poate să reprezinte un vector de dezvoltare a comunităţii şi
se impune o schimbare. Această schimbare implică trecerea de la viziunea clasică, a educaţiei ca
proces de transfer de cunoştinţe, la o viziune modernă, în care accentul cade asupra capacităţii elevilor
de a folosi cunoştinţele în situaţii reale, de a învăţa prin experimente şi proiecte. Iar asta presupune mai
degrabă vizarea competenţelor decât simplul cumul de cunoştinţe pe care elevul trebuie să le
dobândească.

Trebuie să trecem de la o educaţie bazată pe ideea transferului de cunoaştere la
învăţarea bazată pe rezolvarea de probleme, la învăţarea prin experimente, la
formarea de competenţe.
Această trecere poate fi pusă în practică doar dacă se ţine seama de ceea ce acest modul scoate
în evidenţă, şi anume rolul pe care tehnologia este nevoie să-l joace în educaţie.
Revenind la curriculum, el este documentul principal pentru orice proces educaţional
instituţional. Însă el nu conţine decât elementele esenţiale care normează modul cum trebuie să arate
procesul educativ pentru o anumită disciplină. În acest condiţii, profesorul are sarcina ca pe marginea
curricumului să construiască planuri de lecţie pentru fiecare oră pe care o ţine în parte.
Aceste planuri de lecţie, ca şi curricumul, de altfel, nu trebuie să fie rezervate doar profesorului.
Ele trebuie să constituie un punct de reper şi pentru elev. Dacă dorim orientarea educaţiei către elev,
atunci aceasta trebuie să-l implice. Şi cum să-l implice, dacă el nu are acces la programarea lecţiilor
Pag. 17
dintr-un semestru?
Publicând on-line curricumul unei discipline, cu planul de lecţii aferent, îmbogăţit cu trimiteri
bibliografice şi la resurse on-line sau nu, se asigură de fapt elevului accesul la conţinutul educaţional
pe care el trebuie să-l asimileze.
http://www.liceulovidius.ro/chimie/html/anorganica.html
Totodată, aceste informaţii publicate on-line pot ajuta cadrele didactice să discute cu alţi colegi
pe marginea lor şi să le îmbogăţească şi să le îmbunătăţească.
Un profesor ar putea să aleagă, ca pe pagina personală sau pe blogul personal, să afişeze
curriculumul de la disciplina sa, dar şi materiale suplimentare, scurte rezumate ale lecţiilor şi exerciţii
diferenţiate pe grade de dificultate pentru fiecare elev din clasă, sau link-uri către asemenea resurse.
Inclusiv notele elevilor săi la evaluări le poate include tot alături de curriculum, într-o secţiune
specială.
Mergând mai departe, un element major pe care orice curriculum trebuie să-l prevadă este
metodologia pe care profesorul o adoptă. Din acest punct de vedere, pe linia a ceea ce spuneam despre
schimbarea de paradigmă, este importantă introducerea modelului pedagogic bazat pe proiect. Predarea
prin proiecte este o metodă activă de predare şi are ca scop sprijinirea cadrelor didactice în promovarea
învăţării centrate pe elev, prin integrarea tehnologiei şi prin abordări bazate pe proiecte particulare şi
cu un grad foarte ridicat de aplicabilitate.
“Învăţarea bazată pe proiecte este un model de instruire centrat pe elev. Acest tip de învăţare
dezvoltă cunoştinţe şi capacităţi într-un domeniu prin sarcini de lucru extensive, care promovează
investigaţia şi demonstraţiile autentice ale învăţării prin rezultate şi performanţe. Educaţia prin
metoda proiectului este orientată de întrebări cheie ale curriculumului care fac legătura între
standardele de performanţă (obiective de referinţă şi competenţe specifice), capacităţile cognitive
de nivel superior ale elevilor şi contexte din viaţa reală.”
Pag. 18
(http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/Design/)
Acest model pedagogic facilitează nu doar procesul de predare-învăţare, ci şi evaluarea

elevilor, orientând elevii către rezultat.
Pe de altă parte, prin faptul că procesul educaţional e gândit în funcţie de un proiect, ei învaţă şi
cum să-şi gestioneze proiectul, timpul alocat diverselor activităţi, rezultatele intermediare etc. De
exemplu, la disciplina literatură română, la anumite lecţii, elevii pot avea de realizat un proiect care să
presupună analizarea unei nuvele şi să extragă tipologiile personajelor, urmând ca pe parcursul mai
multor săptămâni şi a mai multor lecturi suplimentare, aceştia să compare personaje la alegere din
lecturi diferite. Pentru fiecare etapă, ei trebuie să realizeze o scurtă prezentare a ceea ce li s-a cerut să
facă. La final, ei trebuie să producă o compunere de trei pagini în care să facă un rezumat a ceea ce a
realizat pe parcursul proiectului.
Evaluarea proiectului (pe bază de procentaj) în exemplu nostru va ţine seama nu doar de
rezultatul final, ci inclusiv de modul cum s-a desfăşurat proiectul. În felul acesta, elevii vor înţelege că
pentru a obţine un anumit rezultat, trebuie să ştie cum să se auto-gestioneze, să-şi planifice studiul şi
activităţile practice, şi mai ales să-şi respecte planul.

RESURSE UTILE
http://curriculum2008.edu.ro – portalul Ministerului Educaţiei cu curricula pentru învăţământul pre-
universitar.

TEME
1. Creaţi o pagină de Internet sau un blog care să conţină curriculum disciplinei pe care o predaţi
acum, planificarea activităţilor şi planurilor de lecţii.
2. Odată creată pagina disciplinei pe care o predaţi, introduceţi pentru fiecare lecţie cel puţin două
materiale suplimentare pe care elevii să le studieze acasă.
8.1.3. Cunoaşterea colaborativă prin intermediul TIC

Cunoaşterea colaborativă reprezintă acea modalitate de a genera cunoştinţe atât în cazul unui
elev, cât şi în cazul unui profesor, prin coordonarea unor activităţi comune în cadrul unui grup. Să
luăm drept exemplu o oră de geografie în care elevii pot să lucreze pe echipe, sarcina comună fiind să
identifice cât mai multe capitale din anumite regiuni fără a folosi harta. Elevii respectivi vor discuta
între ei şi vor suplini unii celorlalţi informaţiile lipsă.
Soluţiile TIC, în genere, facilitează foarte mult colaborarea dintre elevi. Aceştia pot folosi
Internetul pentru a găsi informaţii şi pentru a realiza anumite sarcini, cum ar fi să creeze o pagină de
prezentare a unui eveniment istoric împreună.
Dacă în cazul identificării capitalelor ţărilor din Europa elevii se pot descurca şi direct, fără să
apeleze la Internet sau la un atlas, nu acelaşi lucru se întâmplă atunci când au de realizat un proiect
comun mai complex. Ei vor fi nevoiţi să se folosească de diverse tehnologii pentru a-şi îndeplini
sarcina.

Cunoaşterea colaborativă trebuie încurajată prin utilizarea cât mai multor sarcini
care presupun rezolvarea unor probleme de către grupuri de elevi. Iar astfel de
sarcini nu se pretează doar la anumite materii, ci toate disciplinele pot beneficia
de pe urma cunoaşterii colaborative.
Pag. 19
Să ne imaginăm următorul exemplu: profesoara de franceză, după ce elevii au finalizat de

folosit primul instrument amintit în secţiunea anterioară, poate să utilizeze un joc prin care să-i
determine pe elevi să colaboreze unii cu alţii. Şi anume, să le ceară să acceseze un cont personal de
instant messaging sau chat şi să-şi pună întrebări reciproc de genul “Cum se spune la ...?”, iar cine
răspunde corect să primească un punct – iar dacă nimeni nu răspunde corect, punctul să-i fie atribuit
celui care pune întrebarea. În acest caz, profesoara va acţiona doar ca arbitru – să stabilească cine are
dreptate atunci când apare o dispută cu privire la corectitudinea unui răspuns. În felul acesta, elevii
sunt determinaţi să-şi dorească să ştie cât mai multe cuvinte pe care colegii lor să nu ştie. De fapt, ceea
ce face profesoara este să le stimuleze pe de o parte dorinţa de a învăţa limba franceză cât mai bine, pe
de altă parte să folosească TIC în comunicarea lor.

Profesorii trebuie să încurajeze elevii să participe mai mult la ore. Cu cât elevul
este mai activ, cu atât el învaţă mai multe lucruri. Iar participarea lui îi creşte şi
nivelul de atenţie acordat şcolii.
Să ne amintim şi exemplul profesorului de istorie. Acesta, pentru a-i atrage înspre domeniul
istoriei, îi împarte în grupuri de câte trei persoane şi îi pune să caute pe Internet informaţii despre
anumite lucruri. Pe unii îi desemnează să caute între ce perioade au domnit diverşii faraoni, pe alţii să
găsească imagini cu piramidele şi alte temple egiptene şi să-şi noteze perioadele în care se crede că ele
au fost construite, pe alţii să identifice în ce perioade au trăit anumiţi gânditori greci (de exemplu,
Homer, Socrate, Pericles, Aristotel...) etc. Pentru a nu uita de unde au luat informaţiile, profesorul îi
învaţă să folosească un sistem de bookmarking colaborativ (de exemplu, http://del.icio.us/) şi să-şi
salveze link-urile către paginile sursă. După aceasta, profesorul creează împreună cu ei pe site-ul şcolii
o linie temporală cu toate acele date. În felul acesta, elevii se vor raporta mult mai uşor la momentele
istorice despre care află la ora de istorie. În plus, ei se deprind cu căutare de informaţii pe Internet
pentru orice problemă ar avea de rezolvat.
O altă metodă de lucru colaborativ implică apelul la un blog pe care profesorul să posteze
informaţii cu privire la conţinutul lecţiilor şi cu secţiuni pe care elevii să le completeze postând la
rândul lor comentarii la fiecare lecţie în parte. Şi de această dată, profesorul îi împarte pe grupe şi
atribuie fiecărui grup câte două componente din secţiunile dedicate lor. De data aceasta însă,
profesorul le cere să comunice între ei prin intermediul poştei electronice şi să caute răspunsurile cele
mai bune. Cum întrebările nu sunt tocmai uşoare, elevii sunt nevoiţi să caute pe Internet informaţii
suplimentare despre subiectele din întrebări şi apoi fiecare dintre cei trei membrii ai unei grupe să
formuleze un răspuns coerent. La final, cele trei răspunsuri trebuie să fie editate într-un editor de texte
astfel încât să nu depăşească 300 de cuvinte şi să fie scrise cu diacritice. După ce documentul a fost
creat, elevii trebuie să-l încarce pe un site de partajare de documente şi să-l invite pe profesor să
evalueze răspunsurile. După această etapă, profesorul afişează rezultatele tot pe blogul personal.
Elevii trebuie să fie deprinşi să scrie, adică să comunice nu doar verbal, ci şi în

scris, prin poştă electronică ori cu ajutorul blogului, prin programele de
mesagerie instant sau chat. Astfel li se stimulează creativitatea artistică, iar, mai
târziu, vor fi capabili să scrie o cerere către directorul unei instituţii ori să
formuleze argumente într-o contestaţie.
Pag. 20
În cele ce urmează prezentăm câteva tehnologii pe care le puteţi integra în procesul de predare-
învăţare. La fiecare în parte veţi găsi şi sugestii privitor la modul cum puteţi să le integraţi. Evident,
acestea sunt doar nişte exemple, iar dumneavoastră trebuie să le găsiţi pe cele mai potrivite pentru
specificul disciplinei pe care o predaţi.

Wiki
http://mirceaeliade.wikispaces.com/
Pag. 21

Wiki
http://elisazamfirescu.wikispaces.com/
http://aninoasa.wikispaces.com/
 Wiki este o tehnologie web 2.0 care se bazează pe principiul colaborării dintre mai mulţi
utilizatori cu scopul de a dezvolta conţinut. Wiki-urile pot fi setate să fie editate de către
oricine sau doar de anumiţi utilizatori, iar autorul unui wiki poate fi notificat cu privire la
modificările apărute în conţinut.
Pag. 22

Wiki
 Câteva exemple de utilizări ale wiki-urilor:
 Cea mai mare enciclopedie liberă de pe Internet este realizată cu această
tehnologie, şi anume Wikipedia (http://ro.wikipedia.org). În acelaşi mod cum a fost
realizată Wikipedia, un utilizator obişnuit poate să-şi creeze propria enciclopedie sau
pagină de web.
 Wiki-urile pot fi folosite pentru a gestiona conţinut despre şcoala în care predaţi
(de la prezentarea şcolii, un scurt istoric al comunităţii, imagini din comunitate şi din
şcoală, până la lista profesorilor, calendarul anului şcolar, lista elevilor diferenţiaţi pe
clase, pe cicluri şi alfabetic, paginile profesorilor şi proiectelor care se desfăşoară în
şcoala respectivă ş.a.m.d.). În această situaţie, în cadrul wiki-ului şcolii, o persoană
poate fi desemnată să scrie prezentarea acesteia, alta să scrie despre un proiect de
eTwining, iar fiecare profesor despre el însuşi, iar cu toate acestea informaţiile să
păstreze o structură clară şi foarte uşor de utilizat.
În cele două exemple de mai sus, site-ul şcolii a fost realizat cu ajutorul tehnologiei
wiki. Aceeaşi modalitate o veţi putea folosi şi dumneavoastră, de data aceasta nu pe
un portal de găzduire gratuit ci pe portalul dedicat (şi acesta gratuit) al programului
“Economia bazată pe cunoaştere” – www.ecomunitate.ro Aici vor fi disponibile în
format wiki site-urile şcolilor implicate în proiectul “Economia bazată pe cunoaştere”.
 Editarea conţinutului unui wiki nu necesită cunoştinţe în domeniul programării, ci
doar cunoştinţe de bază despre editarea unui text într-un editor obişnuit. De aceea,
wiki se pretează foarte bine şi pentru postarea de material pentru lecţii şi proiecte
colaborative cu elevii.

VoiceThread
http://voicethread.com/#q.b315776.i1672894
Pag. 23

VoiceThread
http://voicethread.com/#q.b315776.i1672894
 VoiceThread (http://voicethread.com/) este un nou instrument de lucru colaborativ care

permite unui utilizator înregistrat să partajeze imagini, să scrie, să înregistreze un
comentariu audio, să discute cu alţi utilizatori, să scrie comentarii sub formă de text. Acest
instrument
VoiceThread poate fi folosit atât ca metodă complementară de predare, cât şi pentru
realizarea unor proiecte în sistem colaborativ. De asemenea, poate fi utilizat în educaţia la
distanţă, permiţând utilizatorilor înregistraţi să urmărească lecţia la ceva vreme după ce ea a
fost realizată cu ajutorul VoiceThread.
Pag. 24

VoiceThread
 VoiceThread se pretează mai ales pentru realizarea de către elevi a unor proiecte de
prezentare sau pentru ilustrarea unor lecţii de artă, istorie, desen şi educaţie artistică etc.,
acestea fiind disponibile elevilor şi după finalizarea orelor, profesorul urmărind
comentariile elevilor şi răspunzând la ele. În exemplul de mai sus, cineva explică utilizarea
formelor octogonale în tabloul respectiv.
 De exemplu, un profesor de religie poate folosi aceasta tehnologie pentru a explica
anumite pasaje biblice şi să insereze imagini statice sau video pe care să indice cu
ajutorul funcţiei “Creion” anumite elemente pe care le consideră importante
 Un alt exemplu pentru utilizarea acestei tehnologii o reprezintă cazul în care un
profesor de matematică doreşte să coreleze anumite formule cu o figură geometrică.
Pentru asta el va introduce pe site-ul www.voicethread.com, în zona personală,
imaginea dorită şi cu formula alături, iar după aceea poate să salveze o explicaţie
audio şi video în care în fundal se aude vocea sa iar pe imagine, cu “Creionul”
încercuieşte elementele care sunt relevante pentru formulă.
 Elementul cel mai important al acestei tehnologii este că permite colaborare dintre
utilizatorii portalului VoiceThread prin intermediul secţiunii “Comentează”.

Simile Timeline
 Simile Timeline (http://simile.mit.edu/timeline/) este o resursă gratuită care generează

reprezentări grafice temporale pentru evenimente introduse de utilizator. El nu este un
software, ci funcţionează sub forma unui element al unei pagini de web, putând fi creat în
orice pagină de web doriţi. Crearea unei “linii temporale” într-o pagină de web este foarte
simplă, documentaţia disponibilă pe site-ul dezvoltatorilor oferind toate detaliile necesare.
O “linie temporală” poate conţine şi informaţii suplimentare despre fiecare din punctele
temporale create, trimiţând la site-uri externe sau la alte pagini din site-ul respectiv.
Pag. 25

Simile Timeline
 Simile Timeline poate fi o foarte bună resursă educaţională pentru angrenarea elevilor în
sarcini de lucru colaborativ.
 De exemplu, la ora de istorie puteţi introduce ca temă de proiect realizarea unei
pagini web care să conţină reprezentarea grafică a tuturor evenimentelor importante
care au fost prezentate în cadrul lecţiilor. În felul acesta, elevii îşi vor fixa şi mai bine
în memorie informaţiile cu privire la acele evenimente.
 În plus, dacă elevii sunt puşi să caute informaţii suplimentare pe Internet, de
exemplu, în enciclopedii precum Wikipedia (www.wikipedia.com) sau pe site-urile
unor reviste specializate (de ex., “Historia” - http://www.historia.ro/), aceştia îşi vor
mări indirect bagajul de cunoştinţe cu privire la acele evenimente istorice.
 Nu trebuie uitat nici faptul că folosind în acest mod calculatorul, elevul deprinde
anumite abilităţi care îi vor permite pe viitor să caute singur informaţiile de care are
nevoie precum şi să colaboreze şi să comunice tot mai bine cu colegii săi.

Colecţiile de RSS: bloglines.com
http://www.bloglines.com/public/keproject
Pag. 26

Colecţiile de RSS: bloglines.com
http://www.edu.ro/index.php/legaldocs?theme=rss
 RSS (Rich Site Summary) este o tehnologie web 2.0 care permite unei persoane care
navighează pe Internet să urmărească modificările unui site în mod automat, fără a mai fi
nevoie să acceseze site-ul cu pricina. Pentru a citi un RSS aveţi nevoie de un RSS reader,
care este un program rezident pe calculatorul propriu. În acest caz, programul respectiv
(care mai poartă şi denumirea de agregator) nu poate fi consultat decât de persoana care
utilizează acel calculator. Două exemple de astfel de programe sunt FeedReader
(www.feedreader.com) şi SharpReader (www.sharpreader.com).
Însă există agregatoare de RSS care funcţionează on-line, fără a mai fi nevoie să instalaţi
vreun program pe calculatorul personal şi la care au acces un număr foarte mare de
utilizatori ai Internetului. Aceste agregatoare on-line funcţionează pe principiul colaborării
între utilizatorii înregistraţi.
Printre asemenea agregatoare on-line putem menţiona Bloglines (www.bloglines.com) şi
Weblog (www.weblog.ro).
 În educaţie, agregatoarele de RSS pot fi folosite pentru a eficientiza accesul la

blogurile profesorilor sau la site-urile educaţionale. De exemplu, elevii, pentru a nu
accesa inutil un site care nu a suferit modificări, pot accesa un astfel de agregator şi să
urmărească până apar noi lucruri pe site-urile care îi interesează. Iar informaţia astfel
disponibilă într-un agregator va fi accesibilă şi altor persoane, nu doar celui care le-a
creat.
Ele pot fi privite şi ca un index la care elevul apelează pentru a găsi mai uşor anumite
informaţii.
Pag. 27

Colecţiile de Bookmarking colaborativ: del.icio.us
http://delicious.com/tag/keproject
 Bookmark-urile sunt scurtături către pagini web pe care le generăm din orice browser şi
sunt stocate în secţiunea Bookmarks din cadrul acestuia. Aceste link-uri, dacă se află doar în
lista din browser-ul folosit pe calculatorul personal nu prezintă interes decât pentru noi, cei
care folosim respectivul calculator. Dar există o modalitate prin care acest bookmark-uri pot
fi puse la comun de mai mulţi utilizatori ai Internetului şi folosite în mod colaborativ. O
astfel de modalitate poate fi întâlnită pe portalul de.icio.us care conţine milioane de
bookmark-uri de la utilizatori din toată lumea, sortate după tag, adică după eticheta pe care
o definesc aceştia pentru fiecare bookmark. Atunci când sunt mai multe bookmark-uri cu
aceeaşi etichetă, ele sunt afişate într-o listă comună, exact ca în exemplul de mai sus.
 Acest sistem de bookmarking colaborativ este interesant pentru educaţie fiindcă

facilitează accesul mai multor utilizatori (de exemplu, elevii dintr-o clasă sau dintr-un
an şcolar) la resursele identificate fie de ei înşişi, fie de un coordonator al lor (cum ar
fi profesorul de la o anumită disciplină).
 Acest sistem colaborativ poate fi utilizat nu doar pentru elevi, ci şi pentru
profesori. De exemplu, profesorii dintr-o anumită şcoală sau regiune pot să colaboreze
pentru a identifica resurse on-line care se pretează la o utilizare în procesul
educaţional. Ei pot, să spunem, să selecteze pagini web cu materiale pentru o anumită
disciplină sau cu materiale de pedagogie şi metodică.
Ce trebuie să faceţi:
 să vă creaţi un cont,
 să adunaţi link-urile preferate
 să organizaţi pe categorii link-urile preferate şi le puneţi la comun cu site-urile
preferate ale altor utilizatori din lume
 să vă puteţi abona la liste de discuţii
Pag. 28

Colecţiile de prezentări: Slideshare
http://www.slideshare.net/greta_negru/calculatorul-1
 Slideshare (www.slideshare.com) este un portal care conţine prezentări de tip Microsoft

PowerPoint şi OpenOffice Impress de la utilizatori din lumea întreagă. Acest portal poate fi
folosit atât pentru a găsi idei pentru prezentări sau pur şi simplu pentru a învăţa cât mai bine
cum se fac prezentările de efect, cât şi la clasă, pentru a-i motiva pe elevi să genereze ei
înşişi prezentări pe care să le salveze pe acest portal. Pe lângă prezentare, site-ul oferă şi
posibilitatea de a introduce comentarii la prezentare sau note la fiecare slide în parte (pagină
de prezentare).
 Prezentările au devenit un loc comun în educaţie, iar foarte mulţi profesori au

început să le folosească din ce în ce mai des la clasă. Un profesor de limba română, de
exemplu, poate apela la această modalitate de comunicare pentru a aduce mai aproape
de elev romanele şi nuvele din programa şcolară cu ajutorul imaginilor şi fragmentelor
audio-video din filme şi/sau piese de teatru.
Dar şi elevul trebuie să se deprindă cu astfel de prezentări deoarece este un mijloc de
comunicare facil, care îi dezvoltă abilităţile de prezentare în public. Ca atare, la ora de
limba română, profesorul poate delega câtorva elevi realizarea unei prezentări despre
romanul “Ion” al lui Liviu Rebreanu pe care să o posteze pe acest portal, iar toţi
ceilalţi elevi să o comenteze în acelaşi loc.
 Portalul respectiv poate fi folosit de profesori şi pentru a disemina informaţii legate
de cursuri de genul celui de faţă.
 De asemenea, profesorii pot introduce prezentările lor de la clasă pe acest portal,
urmând ca în blogul personal să pună doar un link către fişierul respectiv. De regulă,
acest lucru se întâmplă fiindcă site-ul care găzduieşte blogul nu oferă şi spaţiu de
stocare pentru fişiere.
Pag. 29

Colecţiile de imagini: Flickr
http://www.flickr.com/groups/13508291@N00/
 Flickr este cea mai mare resursă de imagini din lume. Flickr este de fapt un portal pe care
utilizatorii înregistraţi pot afişa imagini surprinse de ei sau imagini favorite, pot posta
comentarii la imaginile respective, iar mai nou pot adăuga şi fişiere video.
 Flickr poate fi utilizat în educaţie pentru a crea un proiect colaborativ cu ajutorul

imaginilor. De exemplu, profesorul de arte plastice le poate cere elevilor să realizeze o
mini-galerie virtuală cu lucrări artistice care înfăţişează natura, iar fiecare imagine să fie
însoţită de o scurtă descriere a respectivei lucrări: cine a realizat-o, când, în ce condiţii,
din ce curent face parte, ce anume subliniază ea, ce o deosebeşte de alte tablouri cu
aceeaşi temă etc.
Profesorul de istorie poate să dea drept sarcină pentru un grup de elevi să creeze o
galerie a tuturor domnitorilor români, iar la fiecare imagine să ataşeze drept comentariu
câteva date despre viaţa şi înfăptuirile respectivului domnitor. La alt grup, acelaşi
profesor poate să dea ca temă realizarea unei galerii care să ilustreze marile bătălii ale
ţărilor române, din nou, având în comentariu date istorice. Mai mult, profesorul de
istorie indică faptul ca această galerie să conţină şi câte o imagine cu harta locului unde
s-a dat o bătălie sau alta, iar elevii având sarcina să scrie o scurtă descriere a zonei
respective.
Pag. 30

RESURSE UTILE
Wikieducator – http://www.wikieducator.org/Main_Page (Un portal wiki pentru dezvoltarea de
proiecte colaborative în domeniul educaţiei.)
Wikispaces – http://www.wikispaces.com/ – o alternativă de găzduire a wiki-urilor.
--
VoiceThread – http://voicethread.com/ – o tehnologie care generează filme cu posibilitatea de a
comenta împreună cu alţi utilizatori pe marginea lor.
Simile Timeline – http://simile.mit.edu/timeline/
CiteULike – http://citeulike.org/ – un portal de bookmarking colaborativ dar specializat pe articole
academice.
--
AGREGATOARE PENTRU RSS
FeedReader – http://www.feedreader.com/ – agregator off-line
SharpReader – http://www.sharpreader.com/ – agregator off-line
Bloglines – http://www.bloglines.com/ – agregator on-line, util pentru lucru colaborativ
Weblog – http://www.weblog.ro/ – agregator on-line, util pentru lucru colaborativ
--
PORTAL PREZENTĂRI
Slideshare – http://www.slideshare.com/ - un portal care găzduieşte gratuit prezentări sub formă de
fişiere PowerPoint sau OpenOffice Impress
--
PORTALURI PENTRU IMAGINI ŞI FIŞIERE VIDEO
Flickr – http://www.flickr.com/ – o foarte bună resursă de imagini.
YouTube – http://www.youtube.com/ – cel mai cunoscut portal care găzduieşte fişiere audio-video.
--
PORTALURI PENTRU LUCRU COLABORATIV
Scribd – http://www.scribd.com/ – un portal unde poţi publica şi discuta documente proprii.
ZohoWriter - http://writer.zoho.com/ – un portal care permite crearea de documente, editarea lor în
regim colaborativ, partajarea documentelor fără a mai fi nevoie să trimiteţi documente ataşate
mesajelor de poştă electronică, să importaţi aproape orice tip de document.

TEME
1. Accesaţi www.slideshare.com şi comentaţi câteva dintre slide-urile care v-au plăcut.
2. Creaţi-vă un cont pe del.icio.us şi apoi introduceţi câteva link-uri în lista personală.
8.2. TIC în procesul de studiu

TIC te ajută …
 să angrenezi şi mai mult elevii în formarea lor
 să implici mai mult elevii în cadrul lecţiilor,
 să treci de la lecţiile centrate pe transferul de cunoaştere la cele centrate pe
formarea de competenţe şi dezvoltarea de cunoştinţe
 să eficientizezi administrarea proceselor educaţionale
Diverse sondaje arată că există o percepţie aproape general valabilă atât în cazul multor
profesori, cât şi în rândurile elevilor, potrivit căreia după ore se termină cu “şcoala”. Ca atare,
respectivii profesori nu mai simt nici o motivaţie de a lucra cu elevii după program şi nici elevii să mai
studieze suplimentar, considerând suficiente cele 6 ore de la şcoală.
Pag. 31
Numai că procesul de studiu nu se limitează la cele 6 ore de la şcoală. Elevii nu învaţă doar la
şcoală şi în bibliotecă, în cadrul instituţionalizat, ci şi atunci când stau şi navighează pe Internet, citesc
o ştire de pe un site, folosesc un program de calculator pentru a crea-modifica o imagine, când discută
cu colegii pe forumuri, când vizitează magazine virtuale, ascultă muzică on-line sau urmăresc un film
documentar pe www.youtube.com sau site-ul NASA, www.nasa.gov. Dar acelaşi lucru se petrece şi cu
profesorii: aceştia învaţă lucruri noi dacă accesează diverse pagini de pe Internet, dacă participă
personal la conţinutul unora. Aşadar, elevii şi profesorii învaţă şi în afara contextului şcolii.
Unele studii au relevat faptul că un tânăr american de 18 ani a petrecut până la vârsta respectivă
doar 9% din timpul lor la şcoală. Prin comparaţie, învăţarea informală, prin multiplele activităţi
extracuriculare care se desfăşoară în şcolile americane, ocupă mult mai mult timp din educaţia unui
tânăr.
Din această perspectivă, colaborarea cu elevul trebuie să se dezvolte şi în afara orele de la
clasă astfel încât să includă activităţi care să susţină procesul de predare-învăţare. De exemplu,
implicând elevii în activităţi de genul cercurilor literare, atelierelor de informatică etc., aceştia pot fi
impulsionaţi să studieze mai mult, să fie mai atraşi de şcoală, în ciuda oricăror dificultăţi.
Un alt exemplu, mult mai elocvent, este cel al colaborării dintre doi profesori din aceeaşi
şcoală: un profesor de geografie şi unul de limba engleză. Aceştia, dorind să-şi ajute elevii să înveţe
mai bine atât temele de la disciplina geografie, cât şi limba engleză, stabilesc să realizeze la aceeaşi
clasă un program educaţional bazat pe tehnologiile informaţiei şi comunicării care să completeze
curriculum. Respectivul program presupune ca elevii să realizeze un glosar on-line român-englez al
tuturor conceptelor învăţate la geografie, iar fiecare elev să posteze pentru câte o ţară a Uniunii
Europene o descriere vizuală care să conţină imagini cu lucrurile care sunt specifice ţării respective şi
cu denumirea în limba română şi în limba engleză. De exemplu, pentru România, unul dintre elevi
caută pe Internet imagini cu Sfinxul, Babele, mămăliga, Delta Dunării şi câteva animale de acolo
(pelicani, egrete etc.), iar pentru fiecare imagine alături numele românesc şi cel în engleză: Sfinxul /
Sphinx, Delta Dunării / The Danube Delta, Babele / The Old Ladies, pelican / pelican, egretă / egret
ş.a.m.d.
Atât glosarul cât şi descrierea vizuală a specificului ţărilor Uniunii Europene sunt postate pe un
site gratuit făcut în întregime de elevi şi cei doi profesori.
Prin intermediul acestui program, elevii nu doar că încep să facă progrese în ceea ce priveşte
cele două discipline, dar informaţiile pe care ei le reţin sunt de lungă durată şi îi ajută să-şi formeze un
bagaj intelectual cât mai bogat. Pe de altă parte, folosindu-se de Internet pentru a căuta ceea ce este
specific anumitor ţări, ei află lucruri noi despre acele state şi regiunile în care se află. Iar, nu în ultimul
rând, ei colaborează cu ajutorul TIC la un proiect comun, şi astfel învaţă spiritul de echipă.
Aceeaşi profesori, văzând că rezultatele elevilor sunt mult mai bune dacă integrează materiile
în acest fel, se gândesc să organizeze un concurs între mai multe şcoli generale din judeţul în care
lucrează. În acest fel, ei speră să stimuleze şi mai mult proprii elevi dar şi pe cei din alte şcoli.
Pentru asta, ei realizează un site unde postează condiţiile în care pot participa clasele de elevi şi
profesorii lor şi deschid un cont de e-mail pentru a gestiona corespondenţa cu cei care se înscriu la
concurs.
De data aceasta, proiectul presupune ca elevii să găsească elementele specifice pentru ţări din
toată lumea şi să le redea în română şi engleză, iar fiecare elev să compună câte o scurtă descriere
pentru o ţară (maximum o pagină), pe care apoi să o traducă în engleză.
Acest exemplu arată că se pot învăţa lucruri şi dacă se iese din cadrul instituţionalizat. De fapt,
dacă nu s-ar produce această ieşire, dacă elevii nu ar fi învăţaţi că există un univers foarte bogat în
Pag. 32
jurul lor pe care trebuie să-l exploreze, ei ar rămâne la concepţia limitativă de care aminteam la
începutul acestei secţiuni.
Dar ca acest declic să se petreacă, profesorii trebuie să înţeleagă că există şi alte medii de
învăţare care nu sunt instituţionale şi au rezultate la fel de bune dacă nu chiar mai bune decât în cazul
şcolii. Biblioteca este un astfel de mediu, foarte important pentru studiu.
8.2.1. Biblioteca şcolii

De regulă, se spune că biblioteca este pentru exerciţiu personal de studiu, care implică doar doi
factori: elevul (sau profesorul) şi cartea. Însă noile tehnologii au extins această viziune deoarece lumea
Internetului oferă posibilitatea cititorilor de a comenta pe marginea aceloraşi lecturi, chiar în locul
unde regăsesc resursele de care sunt interesaţi.
http://www.proquestk12.com/productinfo/pq_learning_lit.shtml
Dintr-un alt punct de vedere, bibliotecile şcolare româneşti suferă de ceva vreme de o acută
lipsă de resurse. De aceea, utilizarea Internetului şi altor tehnologii TIC este esenţială pentru o mai
bună educaţie a tinerilor şi o mai bună pregătire a cadrelor didactice.
Prioritatea bibliotecilor şi a şcolii în ansamblul ei trebuie să fie o mai bună organizare a
resurselor prin introducerea calculatoarelor în mediul bibliotecii. În felul acesta, elevul poate găsi
aproape orice carte pe care ar dori sau trebuie să o citească, chiar dacă ea nu se găseşte fizic în
depozitul bibliotecii în care se află.
Un prim pas pe care şcoala trebuie să-l facă este să genereze un catalog electronic al resurselor
de care dispune în bibliotecă.
În al doilea rând, profesorii trebuie să se folosească din ce în ce mai mult de materialele în
format electronic, învăţându-şi proprii elevi să recurgă din ce în ce mai des la TIC pentru a-şi găsi
Pag. 33
sursele de informaţii necesare.

De exemplu, un profesor de fizică poate să-şi impulsioneze elevii să folosească TIC pentru a
învăţa multe lucruri la disciplina pe care o predă prin simpla modificare a modului cum predă astfel
încât să includă TIC în predare, dar şi trimiţând elevii să citească materiale de pe anumite pagini web,
să vadă anumite filme educative de pe Internet.
Aşadar, rostul bibliotecii nu mai este doar acela de depozitar al cărţilor, ci de loc în care se
întâlnesc resurse dintre cele mai felurite (cărţi electronice, materiale audio-video, prezentări on-line,
resurse de imagini etc.) iar cei care-l frecventează acest pot comunica mult mai facil decât în mod
direct.
Nu trebuie uitat faptul că prin intermediul TIC, folosind catalogul electronic al cărţilor, puteţi
în continuare să vă bucuraţi de accesul direct la cărţi. Folosind acel catalog, puteţi afla dacă şcoala
dintr-o anumită zonă, apropiată sau nu de dumneavoastră, are carte de care aveţi nevoie şi puteţi să o
comandaţi tot prin Internet prin serviciul de schimb interbibliotecar.
Pe lângă banalele calculatoare, o biblioteca ar trebui să includă şi un scaner cu ajutorul căruia
să se poată extrage anumite pagini din resurse tipărite deţinute ca să fie folosite în procesul de predare
cu ajutorul noilor tehnologii.

Învăţându-i pe elevi să folosească biblioteca, mai ales biblioteca virtuală, de fapt îi
învăţaţi să fie persoane autonome, capabile să-şi creeze singure propriile planuri
de studiu.
8.2.2. Studiu extra-curicular

Activităţile extra-curicular nu trebuie considerate ca fiind costisitoare ori consumatoare de timp
şi energie. Un elev care învaţă mai uşor prin activităţi extra-curiculare decât prin activităţi
instituţionalizate este un elev normal, care trebuie atras înspre şcoală prin înglobarea acestor activităţi
în procesul de predare-învăţare.
De exemplu, profesorii pot apela la diverse proiecte extra-curiculare pentru a susţine învăţarea
la clasă. Un profesor de matematică poate să-şi motiveze elevii pentru a învăţa la disciplina geometrie
punându-i să construiască în afara orelor diverse obiecte care să ilustreze teoriile expuse. Sau, o
profesoară de fizică poate deschide un mini-club pentru a-i iniţia pe elevi în tainele astronomiei şi
pentru a-i ajuta să înţeleagă mai bine teoriile expuse la orele de fizică.
În cazul activităţilor extra-curiculare, tehnologiile inovaţiei şi comunicaţiilor pot ajuta mai mult
decât ne putem imagina la o primă reflecţie. Ne vom opri doar la două astfel de exemple: mini-clubul
de astronomie şi cercul literar.
Profesoara de fizică, poate apela la diverse materiale de pe Internet pentru a le explica elevilor,
de exemplu, mişcarea planetelor şi diferenţele dintre traiectoriile unor comete care trec prin dreptul
unor planete. Astfel de lucruri nu pot fi utilizate la clasă pentru că ele nu sunt prevăzute în programa
şcolară, şi atunci se pretează cel mai bine la un mini-club de astronomie. Iar astfel elevii îşi vor dori să
afla şi mai mult de ce acceleraţia unui meteorit de 30 kg la intrarea în atmosferă este mai mare decât
acceleraţia unui meteorit de doar 10 kg, şi care dintre cele două arde mai repede prin frecarea cu
particulele din atmosferă. Tot astfel află ce înseamnă acceleraţie, densitate, atmosferă etc.
Totodată, profesoara de fizică le insuflă pasiunea pentru cifre, căci matematica este unul dintre
instrumentele esenţiale ale fizicii.
Pag. 34
http://hubblesite.org/gallery/
http://amazing-space.stsci.edu/
Pag. 35
Pag. 36
Profesoara de limba română de la o şcoală din judeţul Tulcea s-a gândit că ar fi foarte bine dacă
i-ar atrage pe elevi înspre literatura română cu ajutorul unui cerc literar. Pentru asta, ea a stabilit
împreună cu profesorii de la alte şcoli din judeţ prin intermediul poştei electronice un calendar pentru
lecturarea şi discutarea unor nuvele pentru copii – de exemplu, Noi cinci, Trică şi comoara a lui Tudor
Negoiţă. După ce a avut acest plan definitivat, ea a creat o pagină gratuită pentru cercul literat unde a
postat atât o scurtă prezentare a obiectivelor cercului, cât şi planul împreună cu textul în format
electronic al nuvelei amintite.
Pentru a uşura comunicare dintre elevi, şi dintre elevi şi profesorii implicaţi în cercul literar,
profesoara respectivă a creat cu ajutorul unui site specializat (de ex., http://www.boards2go.com/) o
zonă pentru cercul literar în care elevii pot intra ca utilizatori înregistraţi şi publica comentariile lor.
Ca discuţia să înceapă de undeva, profesoara respectivă le-a cerut elevilor din clasa sa să
posteze scurte rezumate ale capitolelor nuvelei şi să pună întrebări despre personaje. Fiecare membru
al respectivului cerc literar are posibilitatea să intre pe site-ul respectiv şi să comenteze ceea ce au scris
elevii profesoarei de limba română şi chiar să propună ei înşişi lecturi noi sau pagini de web unde pot
fi accesate resurse suplimentare.
Această modalitate de lucru este cea mai bună pentru a le dezvolta elevilor abilitatea de a se
exprima în scris. De exemplu, li se poate cere să descrie propria lor palmă folosind cât mai multe
epitete, cât mai multe metafore, cât mai multe comparaţii. Cu cât elevii vor exersa mai mult în acest
fel, cu atâta vocabularul lor se va îmbogăţi şi vor putea să scrie o compunere la clasă.

RESURSE UTILE
http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/UnitPlanIndex/LiteratureECircles/ - o prezentare despre
cum puteţi să creaţi un cerc literar
http://www.quicktopic.com/, http://www.boards2go.com/ - portaluri pe care puteţi găzdui gratuit
cercuri literare

TEME
1. Sunteţi implicat în vreo activitate extra-şcolară? Găsiţi o idee care să se potrivească disciplinei pe
care o predaţi şi faceţi un mic plan de activităţi pe care aţi dori să le realizaţi.
2. Creaţi o listă de resurse on-line pentru activităţile la care v-aţi gândit anterior.
EXEMPLUL 1 Şcoala dincolo de şcoală – programul “e-Vacanţa!”
Ce-ar fi dacă activităţile extra-curiculare ale elevilor ar avea o continuitate? Dacă, în vacanţa de
vară ar avea o alternativă educaţională la petrecerea timpului liber şi ar participa activ la programe
extra-curiculare de unde s-ar îmbogăţi nu doar cu experienţa propriu-zisă, ci cu foarte multe cunoştinţe
şi competenţe? Ce ar fi dacă ar exista un program care să sprijine astfel de proiecte extra-curriculare?
Ei bine, el există! Acesta este e-Vacanţa şi face parte din programul mai larg «Economia bazată pe
cunoaştere» al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiilor Informaţiei.
Programul e-Vacanţă! a fost gândit în mod special pentru a încuraja utilizarea noilor tehnologii
de către elevi şi profesori pe perioada vacanţelor de vară, pentru a le stimula creativitatea cu ajutorul
infrastructurii TIC existente în şcoală. În cele 3 ediţii de până acum (2006, 2007, 2008) au participat
200 de şcoli, 8000 de elevi şi 1000 de cadre didactice care au arătat că ideea de învăţare comunitară a
dus la crearea de proiecte de succes în domeniul TIC în educaţie.
În anul 2008, temele proiectului eVacanţa sunt descrise mai jos:
ACTIVITATEA 1 – Internet de vacanţă
În acest caz, elevii trebuie să beneficieze de acces gratuit la Internet pe parcursul vacanţei, iar un cadru
Pag. 37
didactic să-i supraveghe şi să-i îndrume în această activitate. De exemplu, profesorul poate să-i
îndrume pe elevi să folosească Internetul pentru studiu sau pentru activităţi educaţionale suplimentare,
de genul accesării unor materiale educaţionale sau navigării, navigării pe pagini web cu informaţii
enciclopedice etc.
ACTIVITATEA 2 – Micul scriitor
Această activitate trebuie să implice realizarea de către elevi a unor materiale literare (eseuri, referate
sau poezii) care să fie redactate cu ajutorul calculatorului.
ACTIVITATEA 3 – Desene pe monitor
Pentru această activitate, profesorii trebuie să coordoneze grupuri de elevi de la clasele I-V în
realizarea unui concurs de desen cu ajutorul unui editor de imagini de genul programului PAINT.
ACTIVITATEA 4 – Albumul meu foto
La această activitate trebuie să participe minimum 20 de elevi de la clasele I-VIII, care să realizeze
fotoreportaje cu ajutorul unei camerei foto. Instantaneele respective trebuie apoi să fie utilizate în
formarea unui album foto în format electronic.
ACTIVITATEA 5 – Parteneriat şcolar pentru viitor
De data aceasta, şcoala trebuie să realizeze un parteneriat instituţional cu o altă şcoală în cadrul căruia
trebuie să realizeze activităţi comune care să implice utilizarea TIC.
ACTIVITATEA 6 – Comunicare prin Internet
În cadrul acestei categorii de activităţi, proiectul trebuie să constea în organizarea unei serii de trei
conferinţe web cu o altă şcoală, la care să ia parte cel puţin 20 de elevi, părinţi şi cadre didactice.
ACTIVITATEA 7 – Şcoala mea, comunitatea mea
Pentru această activitate, proiectul ar trebui să cuprindă prezentări ale unor evenimente sau elemente
esenţiale din viaţa comunităţii din care şcoala respectivă face parte.
ACTIVITATEA 8 – Micii jurnalişti
Scopul acestei activităţi este acela de a-i angrena pe elevi în activităţi cu specific jurnalist. Pentru
aceasta, cadrele didactice implicate în proiect trebuie să împartă elevii în grupe de câte 5, care apoi să
desfăşoare activităţi de tip jurnalistic, cum ar fi interviuri, reportaje etc. Toate materialele vor fi apoi
editate sub forma unei publicaţii care să fie distribuită în comunitate.
ACTIVITATEA 9 – “Învăţăm împreună”
Şcolile coordonatoare vor invita reprezentanţi ai şcolilor din zonele învecinate şi vor desfăşura
activităţi care să disemineze practicile pozitive pe care le-au obţinut în urma participării în cadrul
diverselor programe educaţionale. De exemplu, pot să realizeze activităţi care să constea în utilizarea
calculatorului în scopuri creative: realizarea de materiale cu ajutorul aplicaţiilor de tip Office şi
editoarelor de imagini, jocuri educaţionale etc.
ACTIVITATEA 10 – PAPI Voluntar
Această activitate presupune ca personalul RECL să coordoneze o echipă formată din cel puţin 10
elevi care să participe la atingerea obiectivelor Punctului de Acces Public la Informaţie prin activităţi
menite să popularizeze PAPI în comunitate drept:
- punct de informare turistică
- centru de informare pentru întreprinzătorii din localitate
- arhiva foto cu imagini din comunitate
- centru de tradiţie locală
- centru de informare prin presa online
Echipa respectivă va trebui să colecteze toate informaţiile specifice acestor direcţii de popularizare.
ACTIVITATEA 11 – Şcoala părinţilor
Rolul acestei activităţi este să-i implice pe părinţi şi alţi membrii ai comunităţii în activităţi derulate în
cadrul şcolii pe perioada vacanţei. Pentru aceasta, elevii trebuie să organizeze întâlniri informative,
Pag. 38
dezbateri pe teme de interes şi pentru părinţi sau sesiuni de formare. În centrul respectivelor activităţi
trebuie să fie tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor.
La fiecare activitate în parte, există criterii de realizare pe care proiectul trebuie să le atingă în
mod obligatoriu, dar nu să se limiteze doar la acestea.
Aceste activităţi pot fi schimbate funcţie de nevoile locale, putând fi propuse şi altele.
Astfel de proiecte aduc un beneficiu nu doar elevilor, ci şi profesorilor. Dacă elevii învaţă să
utilizeze mai bine tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în activităţile lor de zi cu zi, la fel se
întâmplă şi în cazul profesorilor, care vor integra din ce în ce mai mult TIC în activităţile didactice. În
felul acesta, rezultatele profesorilor vor creşte, iar pregătirea lor didactică va fi mult mai eficientă. Pe
de altă parte, astfel de proiecte vor creşte şi experienţa profesorilor în a gestiona activităţi de tip
administrativ, nu doar educaţional. Şi nu în ultimul rând, colaborarea lor cu elevii va fi din ce în ce mai
strânsă, toţi fiind mult mai motivaţi de a lucra împreună în timpul şcolii.
Un exemplu foarte bun pentru un proiect de acest gen îl constituie şi realizarea de către elevi, în
sistem colaborativ, a unei reviste şcolare de vacanţă. Pentru aceasta, profesoara coordonatoare a
proiectului, ştiind că portofoliul de activităţi contează foarte mult în evaluarea proiectului propus, a
prevăzut următoarele acţiuni comune ale elevilor:
a) iniţierea elevilor în utilizarea unui editor de texte, cu care aceştia să editeze ulterior revista
de vacanţă;
b) iniţierea elevilor în utilizarea unui camerei foto acordate în proiect şi realizarea de
instantanee cu anumite evenimente din cadrul comunităţii sau şcolii respective;
c) iniţierea elevilor în utilizarea Internetului pentru a se informa cu privire la anumit tradiţii
populare, anumite locuri istorice aflate în vecinătate comunităţii din care fac parte;
d) realizarea de către elevi a unor scurte fotoreportaje, sub îndrumarea profesoarei, în care să
însoţească imaginile de texte care să descrie locurile ilustrate;
e) realizarea de către elevi, în colaborare, a machetei revistei cu ajutorul unui editor de texte şi
publicarea acesteia pe Internet, într-o pagină special creată cu acest scop;
f) realizarea unor afişe care să fie puse în comunitate pentru a anunţa apariţia revistei în
format electronic şi prin care elevii să invite membrii comunităţii să folosească Punctul de
Acces Public la Informaţie pentru a o citi;
g) realizarea unei expoziţii de instantanee din comunitate menite să scoată în evidenţă
punctele pozitive ale locurilor în care locuiesc.
Acest proiect îi va ajuta pe elevi să-şi dezvolte capacitatea de a redacta în format electronic
diverse texte, dar şi să-şi dezvolte limba şi vocabularul. În plus, ei vor învăţa să utilizeze mult mai bine
Internetul şi cum să îşi prezinte materialele cu ajutorul acestuia.
Folosind camera foto, elevii vor fi mult mai atraşi şi înspre imagine, deprinzând în acest fel un
ochi critic pentru orice fel de imagine sau material tipărit, precum şi gustul pentru domeniul artei
imaginii.
În general, orice şcoală poate participa în proiectul eVacanţa, neavând nevoie buget ci doar de
câteva echipamente IT(cameră foto, calculator, videoproiector, microfon, reportofon, cameră
web),acces la Internet şi cel mai important de un număr minim de cadre didactice coordonatoare
şi un număr de elevi care doresc să-şi petreacă vacanţa în mod creativ şi activ.

TEME
1. Căutaţi pe www.google.ro referinţe la proiectul e-vacanţa
Pag. 39
8.3. TIC în procesul de evaluare

TIC te ajută …
 să eficientizezi evaluarea elevilor pe tot parcursul semestrului
 să nu pierzi din timpul dedicat orelor de predare/pregătire
 să gestionezi mai bine procesul de evaluare şi toate informaţiile generate în
cadrul acestui proces
 să nu pierzi timp cu corectarea lucrărilor
 să faci cunoscute rezultatele evaluării mult mai uşor
 să existe o mai mare transparenţă în evaluare
Evaluarea este unul dintre procesele educaţionale implicate în activitatea şcolii, care, deşi în
mod tradiţional era privit ca fiind ultima etapă a procesului de predare-învăţare, comportă mult mai
multe aspecte decât cel simplei verificări de cunoştinţe. În primul rând, ea trebuie privită atât în rolul
de atestare a nivelului de cunoştinţe şi de înţelegere a lor, a nivelului de aplicare a acelor cunoştinţe în
diverse situaţii şi integrare a lor în contexte noi, cât şi ca instrument de motivare a elevului.
În această nouă lumină, evaluarea nu mai are doar rolul de a verifica stadiul dezvoltării
elevului, ci şi de a ghida profesorul în procesul de predare-învăţare. De exemplu, dacă în urma unei
evaluări elevii dovedesc un grad scăzut de pregătire, profesorul îşi poate modela lecţiile astfel încât să
recupereze elementele neasimilate de elevi, dar şi să-şi regândească maniera de lucru cu aceştia, să-i
coopteze şi mai mult în realizarea activităţilor de la clasă. Cu alte cuvinte, scopul principal al evaluării
nu mai este acela de a trece o notă în catalog, ci de a-i ajuta pe profesori şi pe elevi să progreseze.
În al doilea rând, evaluarea nu trebuie să ia neapărat forma scrisă – studiile au arătat că în cele
mai multe cazuri, testele scrise blochează elevul producându-i o spaimă legată de rezultatul pe care
trebuie să-l obţină. Utilizând TIC în evaluare, s-a observat că această spaimă dispare aproape în
totalitate pentru că atenţia elevului se mută de la coala albă înspre modul de prezentare a conţinutului
testării, deci şi asupra conţinutului.
În plus, evaluările cu ajutorul TIC eficientizează în mod considerabil modul cum sunt testaţi
elevii. Nu mai este nevoie să pierdeţi timpul dictându-le subiectele sau corectând zeci de lucrări la care
de cele mai multe ori aveţi probleme serioase de descifrare a scrisului.

SUGESTIE
Pentru o tratare metodologică a evaluării, vă sugerăm să accesaţi următoarea prezentare:
http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/6_10_radu.pdf
Nu este de neglijat posibilitatea de a avea evaluarea integrată într-un sistem de management al

educaţiei (LMS – Learning Management System), iar acest lucru să permită afişarea notelor elevilor de
la o anumită clasă într-o pagină specială, sub formă de tabel, fără ca profesorul să stea să calculeze
separat nota pentru fiecare elev în parte. Toată această muncă o face direct sistemul, iar astfel evidenţa
notele este mult mai clar
Pag. 40
Exemplu de evaluare pe platforma AeL Educaţional
Pag. 41
Pag. 42

Pentru a ilustra modul cum poate implementa TIC un profesor în partea de evaluare din cadrul
procesului educaţional, vă propunem în continuare două exemple concrete.
EXEMPLUL 1
Profesoara de limbă franceză a lucrat deja cu elevii de la clasa a VI-a capitolul despre prepoziţii
şi doreşte să îi evalueze astfel încât să aibă o imagine clară a nivelului lor. Pentru asta, ea s-a gândit de
când şi-a structurat cursul la două etape de evaluare:
1) AUTO-EVALUARE
2) EVALUARE FINALĂ
În primul caz, auto-evaluarea presupune exerciţiul elevilor cu ei înşisi cu ajutorul auto-testelor.
Dacă în modelul pedagogic clasic exerciţiile de la finalul fiecărui capitol de manual jucau uneori şi
rolul de auto-teste, profesoara de franceză recunoaşte limita acelor exerciţii şi îşi propune să schimbe
modul cum îi sprijină pe elevi în învăţare.
Pentru a face ceea ce şi-a propuse, profesoara se foloseşte de exerciţii care sunt în format
electronic – fie pe un site, fie pe un CompactDisk, fie pe platforma AeL – pentru a schimba modul de
evaluare. În auto-evaluare, obiectivul nu este ca elevul să primească o notă (chiar dacă la finalul
unora dintre testele folosite primeşte o notă), ci să-şi cunoască nivelul la care se află cu ajutorul unei
evaluări obiective. Acest lucru nu se putea întâmpla în cazul situaţiei cu exerciţiile de la finalul lecţiilor
fiindcă, în cazul în care nu avea răspunsurile, el trebuia să fie şi propriul evaluator.
Folosindu-se de auto-teste deja realizate de alţii sau creându-şi singură propriile teste cu
ajutorul platformei AeL, profesoara de franceză le dă elevilor câteva exerciţii de făcut în clasă cât şi
acasă. Fiindcă ceea ce o interesează este cât anume au asimilat elevii şi nu capacitatea acestora de a
răspunde într-un interval de timp dat. Ca atare, teste nu sunt cronometrate, iar elevii pot să revină
Pag. 43
asupra lor ca să se re-testeze şi după alte câteva zile. Din acest punct de vedere, auto-evaluarea
funcţionează ca o evaluare diagnostic, identificând punctele tari şi punctele slabe ale elevilor.
Exemplul 1 - Set de exerciţii
http://www.francaisfacile.com/exercices/exercice-francais-2/exercice-francais-55854.php
Pag. 44
Exemplul 2 - Set de exerciţii corectat automat de site
http://www.francaisfacile.com/cgi2/myexam/voir2r.php?id=55542
http://french.about.com/library/prepositions/bl_prep_verbs-test.htm?level=20&last=1&q0=17&question1=a
Pag. 45
http://www.ilv.ucl.ac.be/gramlink-an/exercices/verbprep/verbprep03c.htm
Exemplul 5 - Set de exerciţii corectat, oferind posibilitatea de a introduce din nou răspunsurile greşite
http://www.ilv.ucl.ac.be/gramlink-an/exercices/verbprep/verbprep01c.htm
Pag. 46
Exemplul 6 - Set de exerciţii cu răspunsuri multiple
http://www.geocities.com/eu_citizenship/
Elevii şi profesorii deopotrivă trebuie deprinşi cu auto-evaluarea. Prin auto-
 testare, ei realizează că mai au de învăţat înainte de a spune că au terminat cu

studiul. De fapt, învaţă să-şi recunoască propriile limite şi îi împinge să şi le
depăşească.
Dar profesoara de franceză nu a limitat acest tip de evaluare doar la lecţia despre prepoziţii, ci
el este parte din tot procesul educaţional angrenat la disciplina sa. Prin urmare, evaluarea capătă în
acest fel şi o valoare formativă pentru că elevul este învăţat să-şi testeze cunoştinţele şi competenţe şi
să se auto-îmbunătăţească.
Mai mult decât atât, deoarece este obişnuit cu testările, atitudinea elevului faţă de evaluările
pentru care primeşte o notă se schimbă. Nu se mai simte ameninţat de fiecare dată când este anunţat că
urmează o lucrare de control sau o teză.
Tot datorită obişnuinţei de a se auto-evalua şi de a fi evaluat, elevul învaţă să compară idei, să
se raporteze la o anumită poziţie pentru a critica o alta, să analizeze critic un discurs, să-şi auto-impună
un termen pentru a duce la bun sfârşit o sarcină. E un fel de disciplină de sine pe care elevul şi-o
însuşeşte.
Pe Internet există nu doar teste simple de genul celor enumerate anterior, ci şi platforme web cu
exerciţii diferenţiate pe niveluri de dificultate, de la cele mai uşoare exerciţii până la cele pentru
olimpiadă. O astfel de platformă este Experior, rezervată testelor de matematică.
Pag. 47

Experior
http://www.experior.ro/
Pagina de testare
Pag. 48

Experior
Pagina de gestionare a testelor
 Experior este o platformă inovativă de evaluare a cunoştinţelor de matematică pentru diverse

niveluri. Experior se bucură de o interfaţă intuitivă, care facilitează accesul la teste şi
gestionarea testelor începute din punct de vedere al duratei (timpul total pentru efectuarea
testului, timpul rămas), al dificultăţii, al notei obţinute.
 Puteţi utiliza Experior atât ca suport de auto-evaluare, cât şi pentru evaluarea la clasă.
Evaluarea finală
După un anumit timp, profesoara de franceză îşi anunţă elevi că va urma o lucrare finală pe
care vor primi o notă. În sistemul clasic, profesoara ar fi venit la clasă cu subiectele scrise pe o foaie şi
fie le-ar fi scris pe tablă, fie le-ar fi dictat. Chiar dacă profesoara le-ar fi redactat folosind un calculator,
ea tot ar fi pierdut timp cu transcrierea subiectelor pe tablă sau cu dictarea lor. Însă există soluţii astfel
încât acest lucru să nu se mai întâmple.
O astfel de soluţie ar putea fi proiectarea subiectelor pe o tablă albă cu ajutorul unui video-
proiector. În felul acesta, elevii ar avea subiectele afişate pe tot parcursul testării fără a fi nevoie să le
mai scrie pe coala de examinare. Sau ar putea tipări respectivele subiecte pe bucăţi de coală A4 pentru
fiecare elev în parte. Dar ambele soluţii pot fi considerate costisitoare pentru că prima presupune ca
elevul să se concentreze când pe coala de examinare, când pe tablă, iar ceea de-a doua presupune un
consum suplimentar de timp cu tipărirea şi tăierea subiectelor.
O altă soluţie, mult mai eficientă, este aceea de a îngloba testul pe o platformă de
managementul educaţie, cum ar fi AeL. Profesoara de franceză îşi poate face singură testul cu ajutorul
AeL-ului, iar elevii să răspundă direct pe platformă. În felul acesta este o mai bună gestionare a
evaluării pentru că profesoara nu se mai chinuie cu calcularea procentelor pentru fiecare subiect în
parte şi calcularea notei finale, iar apoi poate crea un raport imediat cu situaţia celor care au susţinut
evaluarea finală. De îndată ce are acest raport, de fapt o listă cu elevii şi notele primite, ea poate să-l
publice pe site-ul propriu, pe blog-ul propriu sau pe site-ul şcolii, într-o zonă specială. Făcând astfel,
Pag. 49
profesoara de franceză economiseşte timp în relaţia cu elevii şi cu părinţii acestora, fiindcă notele vor
fi la îndemâna lor tot timpul şi vor putea cunoaşte situaţia şcolară oricând ar dori.
EXEMPLUL 2
La clasa a VII-a, la ora de limbă şi literatură română, elevii au învăţat să analizeze o operă
literară din perspectiva elementelor de compoziţie artistică. Au aflat despre figurile de stil, despre rimă,
măsură, despre modalităţile de exprimare poetică ş.a.m.d. Profesoara de limba şi literatură română,
dorind să îi ajute să înţeleagă mai uşor toate aceste elemente teoretice a folosit în predare diverse
metode care implicau TIC: de exemplu, a făcut apel la imagini pentru a însoţi explicaţia unei poezii
sau nuvele, care au fost proiectate cu ajutorul unui video-proiector, sau i-a pus pe elevi să caute pe
Internet cât mai multe informaţii despre scriitorii studiaţi şi operele lor, curentele în care au fost aceştia
încadraţi şi specificul scriiturii lor.
Însă, la un moment dat pe parcursul semestrului, profesoara a hotărât să le dea o testare ca să
vadă cât au înţeles din cele studiate şi cum ştiu să se folosească de acele informaţii. Prin urmare, ea a
pregătit un test care presupune lectura unei poezii şi oferirea de răspunsuri la 10 întrebări pe marginea
poemului respectiv.
De data aceasta, subiectele de tip grilă nu o pot ajuta pe profesoara de română să eficientizeze
evaluarea aşa cum am văzut în exemplul precedent. Dar nu înseamnă că noile tehnologii nu o pot ajuta.
Dacă subiectele cu răspunsuri multiple nu mai pot fi folosite acum, profesoara poate să le ceară
elevilor prin aceeaşi platformă AeL, ca în loc să aleagă răspunsul corect, să scrie text, exact aşa cum ar
scrie un mesaj de poştă electronică sau o intrare pe un blog sau un comentariu la un blog. După
aceasta, profesoara are posibilitatea de a verifica fiecare test în parte şi să atribuie o notă pentru
rezolvările la test ale fiecărui elev.

Testarea elevilor nu înseamnă “sancţionarea” acestora, ci evaluarea nivelului de
cunoştinţe şi competenţe dobândite. Nota este un demers secundar, ceea ce
interesând de fapt fiind formarea elevului.
Concluzia, şi în acest caz, este că profesoara şi elevii dumneaei nu au pierdut timp cu

transcrierea subiectelor pe tablă sau pe coala de examinare, ci s-au putut ocupa direct de a răspunde la
întrebări. În al doilea rând, profesoara de română nu va mai fi nevoită să care acasă un teanc de foi pe
care apoi să fie nevoită să le depoziteze până se strânge praful pe ele. Toate testele vor fi în baza de
date a sistemului, oricând putând fi regăsite şi, eventual, tipărite.
Pag. 50
Exemplul 2 - Set de exerciţii în Word - Matematică
http://www.didactic.ro/files/1/testdeevaluareunitatea1.doc
Exemplul 2 - Set de exerciţii în Word - Matematică
http://myschool.ro/content/index.php?act=Attach&type=post&id=96
Pag. 51
Conţinutul testelor şi rezultatele evaluării pot fi publicate on-line pe site-ul sau blog-ul
profesorului pentru ca elevii să poată reveni, dacă doresc, asupra lor şi să se auto-corecteze. Rostul
testelor nu este să le acorde note mici elevilor pentru că nu au învăţat, ci să-i ajute să înveţe. De aceea,
publicarea lor on-line este un beneficiu pentru profesor şi nu un consum de energie sau o risipă a
muncii după principiul “nu le voi mai putea folosi la altă clasă”. Publicarea lor on-line se poate face
după finalizarea evaluării la toate clasele unde profesorul respectiv predă.

RESURSE UTILE
http://www.cniv.ro/2008/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaC/sectiuneaC_lucrarea14.pdf - o
prezentare a unor aspecte metodico-didactice şi a unor recomandări practice de evaluare folosind
mediul AeL
http://www.cniv.ro/2008/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaC/sectiuneaC_lucrarea23.pdf - o
prezentare a platformei Easy-Learning (http://easy-learning.neuro.pub.ro/) disponibilă în cadrul
Universităţii Politehnica din Bucureşti, şi vă puteţi face o idee cu privire la cum arată o platformă de
evaluare integrată
http://myschool.ro/ - forum cu rezolvări la exerciţiile din manualele de liceu
http://matematik.ro/ - pagina web a unei profesoare de matematică din judeţul Sibiu şi care conţine
exerciţii de matematică pentru gimnaziu (organizat sub formă de forum)
http://teste.haios.ro/ - website cu teste grilă pentru diverse materii
http://www.englezaonline.ro/ - website care conţine şi o secţiune cu teste on-line
http://www.profuderomana.ro/ - website care are secţiune cu teste de gramatica limbii române
propuse la examenele de admitere la diferite universităţi

TEME
1. Ce instrumente de evaluare folosiţi în procesul didactic? Identificaţi modele alternative de evaluare
care să implice utilizarea instrumentelor TIC.
2. Care sunt diferenţele dintre testele folosite pentru a ilustra primul exemplu şi cele de la al doilea
exemplu?
3. Accesaţi Experior şi comentaţi aspectele care vi se pare cele mai interesante.
8.4. Comunicarea cu ajutorul instrumentelor TIC

TIC te ajută …
 să comunici mai uşor cu elevii şi părinţii acestora,
 să comunici mai uşor cu colegii şi alte persoane interesate de şcoală
 să promovezi şcoală mai bine şi să diseminezi informaţii cu privire la proiectele
organizate de aceasta
 să identifici potenţiali parteneri pentru dezvoltarea de proiecte
Am tot adus vorba despre modelul educaţional clasic, arătând de fiecare dată că există soluţii
moderne, mult mai eficiente, de a îmbunătăţi procesele de predare-învăţare-evaluare. Este cazul acum
să ne referim şi la modelul de comunicare presupus de sistemul clasic în relaţia dintre profesori şi
elevi, profesori şi părinţii elevilor, dintre profesori şi colegi, şi la cum poate fi acesta îmbunătăţit cu
ajutorul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.
Pag. 52
8.4.1. Website-ul şcolii

Din totdeauna, profesorii au comunicat în mod direct cu elevii şi părinţii acestora. De exemplu,
aproape în toate cazurile, contactul pe care părinţii îl au cu şcoala se rezumă la şedinţele cu părinţii şi
întâlnirile informale cu profesorii, pe holurile instituţiei. Însă acest contact este insuficient şi are efecte
negative asupra motivaţiei elevilor şi părinţilor de a se interesa de procesul educaţional, precum şi
asupra modului cum are loc comunicare. Iar asta se întâmplă fiindcă avem de-a face cu un contact
minimal, mai degrabă de control a activităţii elevilor decât de implicare în educaţia acestora.
Dar această situaţie se poate schimba folosind tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor.
Modelul clasic poate fi completat în beneficiul tuturor părţilor implicate. Cea mai la îndemână sugestie
în acest sens o reprezintă comunicarea prin intermediul site-ului şcolii.
Făcând un obicei din anunţarea diverselor evenimente festive sau administrative ale şcolii pe
site-ul web al acesteia, părinţii şi elevii vor şti din timp ce activităţi îi solicită, unde ar fi nevoie de
implicarea lor. Pe de altă parte, modul cum e construit un astfel de site, poate transforma total
comunicarea. Ce ar fi dacă părinţii ar putea să vadă oricând situaţia la învăţătură a copiilor prin
intermediul unei zone speciale, cu acces restrâns, de pe site-ul web al şcolii? Oare nu le-ar fi mai uşor
să urmărească progresele copiilor la şcoală decât să ceară tot timpul carnetul ori să meargă până la
şcoală ca să vorbească cu dirigintele clasei? Sau ce ar fi dacă elevii ar putea găsi pe site-ul şcolii
exerciţii propuse spre rezolvare de profesorii lor, suplimentar temelor obişnuite – sau alte materiale
educaţionale?
Cu alte cuvinte, website-ul unei şcolii poate fi folosit ca o adevărată platformă educaţională,
care oferă nu doar date de contact pentru şcoală, ci şi lista profesorilor şi elevilor, paginile cluburilor
care funcţionează în şcoală, secţiuni cu materiale educaţionale ş.a.m.d.
Totodată, site-ul şcolii poate fi un foarte bun mijloc de comunicare nu doar între cadrele
didactice, elevi şi părinţi, ci şi între instituţie şi alte organizaţii (şcoli, ong-uri, autorităţi etc.) din ţară şi
străinătate. El poate sta la baza unor parteneriate cu alte şcoli, la baza cooperării între cadrele didactice
din Uniunea Europeană.
Câteva chestiuni elementare

Un site web poate fi static, adică sub forma unei prezentări (inclusiv cu imagini care se
modifică la un anumit interval), sau dinamic, folosind o bază de date cu informaţii, conţinut care se
schimbă relativ repede, formulare de contact sau alte metode de interacţiune cu vizitatorii, fişiere
audio-video, forum, blog etc.. Un site static poate fi comparat cu un tablou, în timp ce un site dinamic
poate fi apropiat mai degrabă unei interacţiuni cu o persoană aflată de cealaltă parte a ecranului – pui
întrebări şi ţi se oferă răspunsurile de care ai nevoie, ceri un anumit lucru (de exemplu, structura anului
pre-universitar cu datele exacte ale vacanţelor) şi ţi se oferă.
Cele mai importante lucruri la un site, indiferent dacă e static sau dinamic sunt următoarele:
1. design-ul
a. design-ul trebuie să nu fie complicat fiindcă, de regulă, complicat înseamnă şi mare,
ceea ce duce la o încărcare greoaie a site-ului
b. culorile site-ului nu trebuie să fie nici prea tari, nici în compoziţii obositoare (cu multe
culori) fiindcă va respinge mai degrabă decât să atragă
c. să nu conţină mult text într-o singură pagină; atunci când se doreşte inserarea unui
raport de activitate, de exemplu, este mai bine ca acesta să apară pe pagini succesive cu
un meniul de navigare pentru accesul cât mai uşor – în felul acesta se evită pe de o parte
îngreunarea unui site, iar pe de altă parte obosirea vizitatorilor/lectorilor
Pag. 53
2. structura
a. site-ul trebuie să aibă o structură clară şi aerisită, care să permită o navigare simplă
chiar şi pentru cei care nu cunosc deloc şcoala
b. să conţină toată informaţiile despre şcoală şi să nu existe pagini goale
3. interactivitatea
a. să conţină elemente de interactivitate: un formular de contact etc.
b. să aibă înglobat şi un motor de căutare limitat la site
c. să ofere servicii pentru utilizatori înregistraţi: forum etc.
Orice site trebuie să fie verificat la finalul dezvoltării sale astfel încât să nu conţină erori,
greşeli de ortografie, erori de formatare etc. De asemenea, el trebuie să fie întreţinut permanent cu
informaţii, pe măsură ce acestea suferă vreo modificare sau apar elemente noi.
Exemple de pagini web ale unor şcoli
Exemplul 1 – site static – http://www.scoala12.multinet.ro/
Exemplul 2 – site static – http://www.scoalajosemarti.ro/
Pag. 54
Exemplul 3 – site static – http://www.geocities.com/romanul1/
Exemplul 4 – site dinamic – http://www.scoala5calarasi.ro/
Pag. 55
Exemplul 4 – lista profesorilor – http://www.scoala5calarasi.ro/
Exemplul 4 – fişe de lucru pentru elevi – http://www.scoala5calarasi.ro/
Pag. 56
Exemplul 4 – continuare fişe de lucru – http://www.scoala5calarasi.ro/
Exemplul 4 – expoziţie de lucrări artistice realizate de elevi – http://www.scoala5calarasi.ro/
Pag. 57
http://www.licsfsava.ro/ Liceul Sfântul Sava (Bucureşti)

PRO:
- site cu elemente dinamice, cum ar fi: un poll pentru sondarea vizitatorilor cu privire la ce
cursuri IT ar dori să participe – CISCO, ECDL, ORACLE; o galerie foto intitulată Liceul
virtual care prezintă dotările existente; o bază de date cu toţi elevii liceului, distribuiţi pe
ciclu de învăţământ şi clase; o bază de date cu toate cadrele didactice, pe discipline, şi
conducerea instituţiei; o secţiune de ştiri unde sunt anunţate examenele naţionale –
Testarea naţională şi Bacalaureatul
- informaţia este structurată clar în interiorul site-ului şi dispusă aerisit, fără culori
stridente sau incompatibile
- conţine informaţii la zi
CONTRA:
- consultarea primei pagini este mult prea dificilă
- slabă optimizare pentru motoarele de căutare (de exemplu, denumirea liceului apare doar
ca imagine)
- se păstrează la nivelul de prezentare, adică prezintă un grad scăzut de interactivitate cu
vizitatorul
- lipseşte o ofertă educaţională din partea liceului
http://www.neculce.ro/ Liceul Ion Neculce (Bucureşti)
PRO:
- nimic
CONTRA:
- site static, cu text bloc imposibil de citit
- informaţii lipsă (Galeria foto) sau foarte veche
- lipsesc cu desăvârşire informaţiile despre corpul cadrelor didactice şi conducere, despre
facilităţile oferite (oferta licelului)
- date de contact insuficiente
Model de site nerecomandat.
http://www.cnlazar.ro/fosti.php Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr (Bucureşti)
PRO:
- puţine elemente dinamice: o bază de date cu cadrele didactice şi o secţiune pentru foştii
elevi la care accesul se face pe baza unui user şi a unei parole individuale
- conţine informaţii despre foştii elevi
CONTRA:
- prima pagină nu atrage deloc, conţinând informaţii inutile
- oferta educaţională se prezintă sub forma unei liste cu clasele disponibile
- secţiunea Noutăţi nu conţine decât un afiş sub formă de imagine (care datorită
dimensiunii foarte mari se încarcă greu) pentru Balul Bobocilor
http://www.geocities.com/romanul1/ Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7 (Timişoara) – prima variantă
PRO:
- conţine formular de contact
CONTRA:
- site-ul este găzduit pe un cont gratuit de pe www.geocities.com şi este invadat de
reclamă de la Yahoo
- nu conţine nici un element care să indice identitatea proprietarul site-ului cu excepţia
unui buton
- conţine link-uri “moarte” – care nu duc nicăieri
- conţine prea puţine informaţii relevante despre şcoală
- culorile ales sunt mult prea închise pentru site-ul unei şcoli
- nu are un nume de domeniu propriu, care să faciliteze regăsirea site-ului
Pag. 58
http://www.scoala5calarasi.ro/ Şcoala I-VIII “Nicolae Titulescu” (Călăraşi)

PRO:
- are un nume de domeniu propriu
- s-a încercat crearea unui brand propriu prin utilizarea unui banner
- conţine foarte multe elemente dinamice: vertical roll-bar cu anunţuri; sondaj părere
despre site; preluare script cu informaţii despre vreme în oraşul Călăraşi; script căutare de
la Google; script imagini care se schimbă prezentând dotările şcolii; counter care
cuantifică numărul de vizitatori
- conţine un set de link-uri utile
- conţine foarte multe informaţii relevante despre şcoală din ultimii trei ani, ceea ce arată
consecvenţa
- conţine secţiune de evenimente unde sunt anunţate toate olimpiadele, concursurile,
festivităţile organizate de şcoală sau legate de ea
- conţine informaţii despre structura de conducere şi structura administrativă
- orarul este afişat într-o pagină specială, uşor de găsit
- sunt oferite informaţii despre istoria şcolii şi despre oraş
- există o bază de date cu profesorii, distribuiţi pe discipline
- există diferite materiale educaţionale
- există o expoziţie virtuală cu lucrările artistice ale elevilor
etc.
CONTRA:
- în unele cazuri sunt prea multe informaţii într-o singură pagină şi trebuie să derulezi
destul de mult până a ajunge la final, unde, poate, se găseşte informaţia care interesează
Două exemple de cum poate fi folosit site-ul şcolii

Imaginaţi-vă următoarea situaţie: directorul unei şcoli dintr-o zonă izolată şi puţin dezvoltată a
României ar dori să-şi atragă elevii mai mult înspre şcoală decât înspre muncile zilnice din
gospodăriile familiilor lor. Pentru asta, el se hotărăşte să se folosească de un site web care să conţină
diverse jocuri pentru elevi, materiale educative sub formă de fişiere audio-video etc. Pe de altă parte,
site-ul respectiv va veni în completarea activităţilor de la şcoală, susţinând lecţiile pe care aceştia le
parcurg pe tot timpul semestrului.
Singura dificultate reală pentru ca planul profesorului să eşueze ar fi fost ca elevii să nu aibă un
calculator şi o conexiune la Internet disponibilă. Însă această dificultate a fost înlăturată o dată prin
programul care le-a oferit elevilor 200 de Euro pentru a-şi achiziţiona un calculator, pe de altă parte
prin programul prin care au fost introduse Puncte de Acces Public la Informaţii (PAPI) în incinta
primăriei locale. Ca atare, el le-a solicitat părinţilor care nu aveau conexiune la Internet acasă să-şi
trimită copii la PAPI pentru a putea folosi site-ul şcolii, precum şi ei înşişi să îi însoţească din când în
când pentru a obţine informaţii despre activităţile şcolare ale acestora.
Această cerere venită din partea directorului şcolii atinge două obiective: primul ar fi cel
propus, şi anume atragerea elevilor înspre şcoală prin intermediul calculatorului şi Internetului; cel de-
al doilea, de a-şi apropia părinţii pentru a-i susţine mai mult pe elevi în activităţile lor şcolare prin
iniţierea celor dintâi în utilizarea minimală a calculatorului şi Internetului.
Următorul pas al directorului şcolii a fost să implice toate cadrele didactice în dezvoltarea site-
ului respectiv. Pentru a fi cât mai eficienţi, directorul şcolii a optat să folosească un portal gratuit care
să găzduiască site-ul, iar forma acestuia să fie de tip wiki, care permite lucrul în sistem colaborativ.
Pag. 59
http://mirceaeliade.wikispaces.com/
De îndată ce directorul a deschis contul pe portalul www.wikispaces.com, profesorii au putut să

înceapă să pună informaţii despre şcoală, despre programa şcolară şi activităţile de la disciplinele lor,
să adauge şi exerciţii suplimentare.
Tipuri de conţinut introdus pe site:
1. Descrierea şcolii şi date de contact (în limba română şi în engleză)
2. Descrierea proiectelor realizate în cadrul şcolii
3. Un avizier, unde sunt anunţate toate chestiunile care privesc şcoala şi modul
de desfăşurare a activităţilor şcolare (de la calendarul anului şcolar până la
evenimente speciale şi informaţii despre plecarea sau venirea unui profesor
nou)
4. Lista profesorilor, pe discipline – iar la fiecare profesor în parte câte o scurtă
prezentare într-o pagină proprie
5. Lista claselor cu elevii care le compun
6. Lista absolvenţilor din ultimii doi ani
7. O listă a disciplinelor care se predau, pe clase, iar la fiecare în parte câte o
pagină cu materiale educaţionale pentru anul respectiv, cu programa şcolară
etc.
După o scurtă perioadă în care site-ul a prins contur, fiecare profesor al şcolii a lucrat cu elevii
săi câte 5 minute în fiecare zi, timp de două săptămâni, pe site-ul şcolii pentru a-i deprinde pe aceştia
cu funcţiile site-ului.
Odată cu punerea în funcţie a site-ului, profesorii, de nevoie, au început să lucreze mai mult pe
Internet. În felul acesta, ei au aflat cât de multe resurse educaţionale se găsesc pe Internet. Iar pe unele
dintre acestea le-au înglobat în propriile lor lecţii. Evident că profesorii au considerat necesar să
folosească alte materiale, care sunt mai captivante pentru elevi în momentele când aceştia nu sunt la
şcoală, direct pe site-urile şcolii. În felul acesta, ei au introdus la disciplinele pe care aceştia le
coordonează, la fiecare clasă în parte şi pe structura planurilor de lecţii, materiale audio-video, jocuri
educaţionale. De exemplu, profesorul de chimie de la clasa a VII-a, pentru a le stârni şi mai mult
Pag. 60
curiozitatea elevilor, a introdus la fiecare lecţie în parte şi un materiale audio-video de pe

www.youtube.com, unde sunt arătate anumite experimente. Apoi, el a introdus şi un link către un site
educaţional care conţine un material on-line în care elevii pot lua cu mouse-ul diverse substanţe şi să le
amestece între ele pentru a vedea ce reacţii rezultă.
http://www.crocodile-clips.com/shared/videos/ch/Reactions.html
Dezvoltarea site-ului le permite profesorilor să-şi convoace mult mai uşor părinţii la şcoală
pentru diverse activităţi. De exemplu, un profesor de limba română care ar dori să-i implice pe elevi
într-o scenetă care să îi înveţe să comunice mai uşor, să fie mai puţin inhibaţi, să afle lucruri noi despre
piesa de teatru şi autorul ei, poate să le ceară părinţilor de la clasa respectivă să colaboreze la realizarea
decorurilor. Pentru asta, profesorul nu trebuie decât să posteze un anunţ pe site-ul şcolii, la Avizier. La
fel, poate să invite părinţii tuturor elevilor şi ceilalţi elevi ai şcolii la prezentarea scenetei tot prin
intermediul Avizierului on-line.
Profesoara de limba franceză s-a gândit să folosească site-ul şcolii într-un mod cu totul diferit
de cel amintit. Şi anume, ea a contactat o altă şcoală din Franţa cu care a demarat un proiect de
eTwinning ale cărui obiective sunt atragerea elevilor înspre învăţarea limbii franceze şi utilizarea TIC
în învăţarea limbii respective. Prin acest proiect, cele două şcoli s-au înfrăţit în mod virtual, prin
intermediul unui portal dedicat, www.etwinning.ro. Pentru această înfrăţire, tot prin intermediul
Internetului (prin e-mail, cu ajutorul instrumentelor de lucru colaborativ), profesoara de franceză din
şcoala din România a realizat împreună cu colega ei de franceză din Franţa un plan de acţiune.
Acest plan de acţiune, care a devenit accesibil on-line odată cu finalizarea lui, prevede toate
activităţile pe care grupurile de elevi selectate de cele două profesoare trebuie să le desfăşoare. De
exemplu, de astfel de proiect de eTwinning ar putea include:
- pe pagina proiectului de pe site-ul şcolii româneşti, elevii au într-o secţiune
specială ar putea să realizeze un jurnal comun, în care fiecare elev să scrie în
franceză ce a învăţat el la şcoală în săptămâna respectivă, iar profesoara să le
corecteze cu o altă culoare decât roşu formulările necorespunzătoare;
- elevii să planteze nişte seminţe, iar pe parcursul unei anumite perioade, să descrie
în limba franceză evoluţia plantelor de la seminţe până la ciclul final;
- elevii să încerce dialoguri imaginare între ei, povestindu-şi reciproc călătorii prin
ţara sau regiunea lor.
Pag. 61
http://mirceaeliade.wikispaces.com/Proiecte+eTwinning
Aceste programe de eTwinning nu trebuie să se desfăşoare neapărat în cadrul instituţiei şcolare.

Ele pot foarte bine să ţină elevii conectaţi la activităţile proiectelor şi acasă, prin intermediul
Internetului. Ei pot, de exemplu, să prezinte comuna în care locuiesc cu ajutorul pozelor făcute în
comunitate şi cu scurte descrieri alături. De exemplu, un elev dintr-o şcoală din judeţul Tulcea ar putea
să descrie satul în care locuieşte, folosind imagini cu diferite tipuri de păsări pe care le întâlneşte zilnic
şi cu descrierea lor în limba engleză.
8.4.2. Forum-ul
Pe lângă site-ul şcolii, directorul a luat decizia să includă şi un forum. În felul acesta, el speră
ca profesorii să poată purta discuţii mai uşor atât între ei, cât şi elevii sau părinţii acestora.
Forum-ul, aşa cum îi spune şi numele, este un loc virtual de întâlnire în care profesorii pot scrie
despre absolut orice îi interesează sau îi preocupă. De exemplu, ei pot iniţia o discuţie pe marginea
programei şcolare sau a celor mai potrivite materiale pe care să le utilizeze la clasă. Pentru a face acest
lucru, ei nu trebuie decât să se înscrie (adică să obţină un nume de utilizator şi o parolă) pe forumul
creat de director pe site-ul şcolii, iar apoi să posteze mesajele la fel cum trimit un mesaj prin poşta
electronică.
Pag. 62
http://forum.scoala30.ro/
Pag. 63
http://forum.scoala30.ro/viewtopic.php?t=45 – pagină cu discuţii
Pe forum pot discuta şi elevii între ei despre ce nu înţeleg la şcoală, despre hobby-urile
comune, despre orice îi interesează. E o modalitate complementară de a comunica, complementară la
comunicarea de la clasă, complementară altor modalităţi de a comunica cu ajutorul TIC.
Forum-ul poate fi utilizat de profesori şi pentru a-i verifica cu privire la realizarea unor sarcini
pentru disciplinele lor. De exemplu, profesorul de matematică de la clasa a VI-a le poate cere elevilor
să intre pe forum atunci când îşi scriu tema şi să explice cum au rezolvat o problemă şi de ce au optat
pentru o anumită variantă de rezolvare. În felul acesta, profesorul respectiv îi obişnuieşte pe elevi să-şi
realizeze sarcina în ziua în care le-a fost dată şi să discute despre soluţia găsită de ei.

Forum-ul şcolii poate fi utilizat atât pentru o comunicare eficientă între cadrele
didactice, cât şi în procesul educaţional propriu-zis, în comunicarea cu elevii şi
părinţii acestora.
Un profesor de biologie poate să le ceară elevilor să intre pe forum, într-o secţiune specială
pentru orele de biologie, unde să scrie despre structura unor plante pe care ei le găsesc acasă. Pentru
rezultate cât mai eficiente, profesorul a introdus condiţia ca elevii să se uite tot timpul pe forum şi să
vadă despre ce plante au scris colegii lor ca ei să scrie despre o altă plantă, care nu a mai fost
menţionată. Ca atare, un elev ar putea să scrie despre floarea soarelui, explicând care sunt părţile unei
plante şi ce forme şi culori au ele (rădăcină puternică sub formă de fire groase, tulpină subţire şi aspră,
frunze late şi foarte aspre ş.a.m.d.). Apoi să descrie structura internă a plantei aşa cum o văd ei, fără
microscop, urmând ca această a doua etapă să se întâmple la clasă. Elevii nu doar că învaţă să
recunoască structura plantelor, dar şi să caracterizeze ceea ce văd. Astfel, ei îşi îmbogăţesc
considerabil vocabularul.
Pag. 64
8.4.3. Blog-ul
Despre blog am tot amintit în secţiunile anterioare. Rolul lui este nu doar de instrument pentru
educaţie, ci şi de instrument de comunicare. Pe lângă faptul că un profesor poate să-şi afişeze pe blog-
ul personal informaţii pentru elevi despre lecţiile pe care acesta le ţine, el poate să posteze şi
comentarii sau anunţuri pentru profesori. De exemplu, un profesor nemulţumit de prestaţia elevilor la
clasă poate să introducă un comentariu prin care să le indice situaţia respectivă părinţilor, indicându-le,
eventual, şi modalităţi de a lucra cu elevii acasă.

Blog-ul este cea mai facilă metodă de a vă face o pagină web personală. Puteţi
introduce inclusiv materiale audio-video pe blog-ul dumneavoastră. Combinând
blog-ul cu www.scribd.com, un exemplu de portal care găzduieşte documente şi
prezentări tip slideshow, puteţi să includeţi şi documente pe blog.
Pentru a vă crea un blog, nu trebuie decât să accesaţi un portal care găzduieşte gratuit blog-uri:
www.blogspot.com, www.wordpress.com etc.
http://anetaradu.blogspot.com/
Pag. 65
http://crisdialog-cds.blogspot.com/
Pag. 66
Dialogând cu elevii pe blog veţi reuşi să schimbaţi percepţia acestora şi asupra

dumneavoastră. De foarte multe ori elevii reacţionează negativ şi ca urmare a
faptului că ei sesizează diferenţe considerabile între o lecţie făcută de alt profesor
într-un mod mai interactiv, cu ajutorul TIC, şi stilul clasic de predare-învăţare-
evaluare.
Blog-ul face comunicarea dintre profesor şi elev să nu mai pară un monolog. Elevul are
posibilitatea de a contribui cu comentarii pe blog-ul profesorului şi să-şi spună părerea cu privire la
lecţiile pe care le audiază. Cu cât un elev se simte mai atras de metodele utilizate de profesor la clasă şi
în afara ei, cu atât elevul va fi favorabil unei colaborări mai strânse cu profesorul.
http://stiu.info/

TEME
1. Alegeţi-vă un site asemănător celor prezentate şi comentaţi-l cu argumente pro şi contra.
2. Creaţi-vă propriul blog pe www.blogspot.com, www.wordpress.com.
3. Dacă există un forum dedicat al şcolii dumneavoastră, accesaţi forumul şi introduceţi mesaje
despre disciplina dumneavoastră şi lecţiile pe care urmează să le ţineţi, indicând materiale ajutătoare
de pe Internet.
Pag. 67
8.5. TIC în contextul administrativ

TIC te ajută …
 să gestionaţi mai bine activităţile din cadrul şcolii
 să gestionaţi mai bine informaţiile din interiorul şcolii
 să comunicaţi mai uşor cu colegii
 să identificaţi posibile tipuri de proiecte care să fie finanţate şi linii de finanţare
 să intraţi în contact cu posibili parteneri
 să găsiţi resurse care să vă ajute în redactarea cererilor de finanţare
 să depuneţi cererea de finanţare
 să vă protejaţi informaţiile mult mai bine
Deşi tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa în
şcolile româneşti, foarte puţini sunt cei care apelează la ele pentru a-şi eficientiza, pentru a-şi uşura
munca. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă datorită unor constrângeri externe (de exemplu,
obligaţia de a prezenta un anumit document într-o formă electronică sau tipărită sau de a comunica şi
prin intermediul poştei electronice anumite rapoarte sau documentaţii).
În acest capitol, vom încerca să vă arătăm că TIC vă poate fi de mare ajutor în toate activităţile
dumneavoastră legate de şcoală, de la partea administrativă a procesului educaţional până la realizarea
de proiecte pentru dezvoltarea şcolii.
8.5.1. Instrumente TIC pentru un management performant al şcolii

Ce ar fi dacă programul după care sunt împărţite orele şi sălile ar fi realizat de un
 calculator, fără riglă, creion şi gumă de şters?
Ce ar fi dacă activităţile administrative ale şcolii (de la gestiunea fondurilor, salariilor, şi
 până la numărul de ore pentru fiecare profesor, datele elevilor ori bunurile de inventar etc.)
ar fi făcute cu ajutorul unui calculator?
Ce-ar fi dacă în loc să mergi în bibliotecă pentru a vedea dacă există sau nu o anumită carte
 ai avea la îndemână o interfaţă web pe care să o consulţi de oriunde ai fi?
Directorul unei şcoli s-a săturat să se chinuie la începutul fiecărui an şcolar să facă programul
şcolii împreună cu colegii săi, folosindu-se de creion, riglă şi guma de şters. Anterior, directorul acelei
şcoli a încercat să introducă orarul astfel realizat în Word şi să-l tipărească pentru a fi mai vizibil şi mai
estetic. Însă şi această sarcină i s-a părut complicată şi mare consumatoare de timp şi energie. Din alt
punct de vedere, deşi programul respectiv era făcut pentru tot anul, datorită modificărilor orare
(trecerea de la o ora de vară la ora de iarnă şi invers) făcea munca de la începutul anului şcolar inutilă
pe parcursul lunilor de iarnă.
Căutând pe Internet diverse materiale educaţionale, unul dintre profesorii şcolii respective a
aflat de o categorie specială de programe de calculator care generează orare pentru şcoală. Folosindu-
se de o bază de date în care sunt trecute numele profesorilor, intervalele orare de lucru pe luni,
săptămâni, zile, precum şi indicativul sălilor de curs şi laboratoarelor disponibile, software-ul creează
tabele mult mai clare şi mult mai uşor decât dacă le-ar fi făcut cineva manual.
Prin urmare, profesorul respectiv discută cu directorul despre acest tip de software şi îi trimite
prin poşta electronică link-uri către paginile unor astfel de programe:
Pag. 68
Sistemul Dezvoltatorul Website

FET – Open Source Free Timetabling Software Liviu Lălescu http://lalescu.ro/liviu/fet/
[GRATUIT]
ASC TimeTables Applied Software Consultants http://www.asctimetables.com/
Lantiv Timetabler Lantiv International http://www.lantiv.com/
Wise Timetabler Wise Technologies Ltd. http://www.wisetimetable.com/
iMagic Timetable iMagic http://www.imagictimetablesoftware.com/
Mimosa Scheduling Software Mimosa Software Ltd. http://www.mimosasoftware.com/index.html
Exemplu interfaţă profesori 1 – generat cu FET (http://lalescu.ro/liviu/fet/)
Pag. 69
Exemplu grafic orar 2 – generat cu Wise Timetable 4 (http://www.wisetimetable.com/)
Exemplu grafic orar 3 – generat cu aSc Timetables (http://www.asctimetables.com/)
Pag. 70
Orarul unei clase – http://www.eminescusm.ro/Orar/
Orarul general al sălilor – http://www.eminescusm.ro/Orar/
Pag. 71

EXEMPLE DE ORARE
http://www.eminescusm.ro/Orar/ - orarul Colegiului Naţional “Mihai Eminescu”, clasa a V-a
http://www.leonida.ro/orar/ - orarul Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida”, clasa a IX-A
Utilizând un program de generare a orarului, directorul şcolii reduce considerabil efortul şi

timpul investit în realizarea unui program pentru şcoală. Dacă în varianta manuală, directorul ar fi
putut să facă o singură versiune a orarului, după care fiecare profesor ar fi extras programul propriu de
la clasă, în noua variantă, software-ul generează automat următoarele elemente:
- programul pentru fiecare clasă în parte;
- programul fiecărui profesor în parte;
- un orar general pe clase şi pe profesori;
- precum şi orarul desfăşurat pe săli de curs şi laboratoare.
Un elev, nu se va mai holba la orar încercând să desluşească programul pentru săptămâna

respectivă. Cu câteva click-uri de mouse, elevul sau părintele acestuia poate vedea pe pagina on-line a
orarului (situată pe site-ul şcolii), poate să identifice simplu care este orarul clasei la care învaţă.
Faptul că orarul este disponibil şi în variantă electronică uşurează munca şi în cazurile
schimbărilor de la ora de vară la ora de iarnă şi invers pentru că nu se va face decât o mică ajustare
prin alegerea opţiunii pentru programul restrâns.
Dar directorul nu se rezumă doar la programul de generare a orarului. Văzând câte beneficii are
de pe urma introducerii unui astfel de program, el decide să eficientizeze şi munca secretarelor şi a
contabilei şcolii. Ca atare, el se interesează pe Internet, pe diverse forumuri educaţionale şi nu numai,
cu privire la software dedicat muncii de secretariat şi muncii financiar-contabile. Aşa află că utilizând
un program de calcul tabelar, contabila şcolii scapă de evidenţa scriptică, pe hârtie, a salariilor şi
sporurilor alocate, a fondurilor care ajung în şcoală ş.a.m.d.
Introducând toate datele contabile sau toate datele elevilor şi profesorilor pe calculator, într-un
program de calcul tabelar (de exemplu, OpenOffice Calc sau Microsoft Excel) sau într-o bază de date
(de exemplu, Microsoft Access), toate informaţii pot fi regăsite foarte uşor în orice moment.
Pe de altă parte, având o asemenea infrastructură informatizată, lucrurile sunt mult mai
transparente. Dacă ar veni cineva de la Inspectoratul Şcolar Judeţean să întrebe de ce un profesor
primeşte sporuri, accesând baza de date, directorul şcolii va putea foarte uşor să demonstreze că
respectivul profesor a lucrat cu mult mai mult decât îi cere norma şi merită să primească o compensaţie
financiară pentru munca depusă.
În plus, toate calculele se fac automat. În acest fel sunt eliminate erorile pe care le-ar fi genera
prelucrarea manuală a datelor financiare.

Programele de calculator pentru gestiunea bunurilor ori gestiunea financiar-
contabilă a şcolii pot reduce cu până la 60% timpul care se pierde cu aceste
activităţi în lipsa unui sistem informatic.
Aşadar, există diverse variante prin care tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pot
transforma managementul unei şcoli într-unul eficient. Nu e nevoie de efort suplimentar pentru a
comunica mai bine cu profesorii, de exemplu. Prin intermediul unui program de poştă electronică,
directorul unei şcoli poate convoca mult mai uşor şi mai rapid cadrele didactice pentru o şedinţă de
Pag. 72
catedră decât dacă ar lăsa un anunţ pe o foaie sau ar scrie pe tablă în cancelarie.
O altă ilustrare a modului cum eficientizează TIC procesele administrative ale şcolii este dată
de utilizarea unui program de lucru colaborat. De exemplu, profesorii care predau aceeaşi materie, ar
putea să discute pe marginea unui curriculum ca să găsească împreună o modalitate de lucru cu elevii
cât mai interesantă pentru aceştia. Planurile de lecţie ar putea fi realizate în sistem colaborativ şi
gestionate în format electronic, oricând având la dispoziţie informaţia respectivă. Un astfel de sistem
colaborativ, de tip gratuit, este cel oferit de Google, care conţine:
* serviciu de poştă electronică: Gmail
* serviciu de lucru colaborativ pe documente: Google Documents
* serviciu de calendar colaborativ: Google Calendar
* serviciu de mesagerie instant: Google Talk
* serviciu de găzduire de imagini: Google Picasa
* grupuri de discuţii: Google Groups
* agregator pentru RSS: Google Reader
Pentru a beneficia de toate aceste avantaje nu trebuie decât să vă creaţi un cont de poştă
electronică pe www.gmail.com.
Website-ul şcolii ar putea fi reamintit aici ca un exemplu de instrument TIC care eficientizează
foarte mult managementul şcolii prin faptul că permite crearea unui canal direct de legătură cu toţi
factorii implicaţi: cadre didactice, elevi, părinţi, reprezentanţii comunităţii, alte părţi interesate de
bunul mers al şcolii.
Însă management eficient al şcolii nu înseamnă doar atât. O mai eficace gestionare a fondului
de carte al bibliotecii se încadrează tot în această categorie. Biblioteca nu este o extensie a şcolii, ci o
parte a ei. Informatizând catalogul cărţilor, se reduce considerabil timpul necesar identificării unei
cărţi. Acest catalog, în interfaţa utilizatorilor obişnuiţi, conţine o secţiune unde se precizează dacă acea
carte este disponibilă sau este împrumutată. În interfaţa administratorului, adică a bibliotecarului,
acesta poate vedea şi cui este împrumutată şi când trebuie să sosească. În acest mod, un elev sau un
profesor care sunt interesaţi de o anumită carte vor şti dacă o pot obţine astăzi sau peste alte trei zile.
Un profesor poate folosi un program de calcul tabelar (de exemplu, OpenOffice Calc sau
Microsoft Excel) pentru a ţine evidenţa notelor sau punctajelor acordate elevilor, iar media finală să fie
calculată în mod automat. În felul acesta, profesorul respectiv economiseşte timp pe care altfel l-ar fi
pierdut cu medii aritmetice pentru fiecare elev în parte.
8.5.2. TIC şi dezvoltarea şcolii prin programe de finanţare

În secţiunea 8.5, am folosit un exemplu în care o profesoară de franceză a realizat un proiect de
înfrăţire (eTwinning) cu o altă şcoală, de data aceasta din Franţa. Obiectivele principale ale proiectului
respectiv au fost două: impulsionarea elevilor să înveţe limba franceză şi acomodarea acestora cu TIC
în învăţarea unei limbi străine. Acest proiect poate fi sprijinit în mod activ prin programul eTwinning
al Ministerului Comunicaţiilor. Accesând pagina www.etwinning.ro puteţi afla mai multe detalii
despre cine poate organiza un program de înfrăţire şcolară, ce activităţi să cuprindeţi, dar şi cum puteţi
transmite cererea de proiect prin Internet.
Ce ar fi dacă un profesor de limbă engleză ar merge la un program de specializare în Marea
Britanie, iar toate cheltuielile ar fi suportate de către altcineva? Sau dacă un elev ar participa la un
program dedicat nivelului său în care să descopere lucruri noi, iar totul să fie acoperit nu din buzunarul
propriu? Astfel de participări sunt posibile doar prin intermediul programelor Comeniu şi Grundtvig
ale Agenţiei Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.
Pag. 73
Pe site-ul acestei instituţii veţi găsi detaliat toate programele pe care le gestionează, cât şi condiţiile de
participare. Tot ce trebuie să faceţi e să accesaţi pagina de web şi să scrieţi un proiect folosind un
program de editare de text gen OpenOffice Write sau Microsoft Word, pe care apoi să o transmiteţi în
format electronic prin e-mail.
Pentru a vă uşura o primă imagine a posibilităţilor de finanţare ale proiectelor şcolii, am
pregătit în Anexa 4 o descriere a celor mai relevante programe de finanţare. Însă singura modalitate ca
dumneavoastră să fiţi la curent cu aceste oportunităţi este să accesaţi paginile web ale instituţiilor care
le gestionează.
În dezvoltarea proiectelor, TIC este un instrument esenţial. Aveţi nevoie de programe pentru a
redacta cererile de finanţare, deci şi pentru a programa activităţi, pentru a realiza rapoarte ori materiale.
Totodată, TIC vă ajută să dezvoltaţi activităţi de tip colaborativ, ca în exemplul de care am reamintit
mai sus. Sau, aţi putea să participaţi la un program de training sau să realizaţi un program de training
care să presupună învăţarea unei limbi străine cu ajutorul sistemelor de management educaţional
(LMS) – de eLearning. De exemplu, aţi putea crea un program de formare pentru tinerii din alte ţări
care doresc să înveţe limba română. Aceştia ar avea toate costurile asigurate prin programul Comenius
Mobilităţi, iar dumneavoastră i-aţi iniţia în limba română utilizând instrumentele aşa cum am
exemplificat până acum.

Accesând Internetul veţi putea afla foarte multe informaţii despre programele de
finanţare pentru şcoli, elevi şi cadre didactice. Tot prin Internet puteţi să depuneţi
şi documentaţia solicitată.
TIC vă ajută să …
1. să identificaţi tipurile de proiecte ce pot fi finanţate
2. să intraţi în contact cu posibili parteneri
3. să găsiţi resurse care să vă ajute în redactarea cererii de finanţare
4. să comunicaţi rapid şi eficient cu partenerii aleşi în redactarea cererii de finanţare
5. să depuneţi cererea de finanţare în format electronic
6. să realizaţi diverse activităţi cuprinse în proiect
7. să gestionaţi proiectul
8. să diseminaţi informaţii cu privire la proiect şi rezultatele sale
9. să elaboraţi rapoarte de activitate pentru proiect
10. să multiplicaţi rezultatele proiectului şi după finalizarea lui
Suita OpenOffice sau Microsoft Office vă ajută să …

 redactaţi cererea de finanţare
 creaţi lista de activităţi şi gestionaţi succesiune şi costurile aferente fiecăreia
 gestionaţi bugetul proiectului
Apelând la o pagină web puteţi să diseminaţi mult mai uşor informaţiile cu privire
 la activităţile din proiect. Folosind programe de editare de texte ori imagini, puteţi
să creaţi diverse materiale în cadrul proiectului (afişe, pliante, broşuri, scurte
prezentări audio-video etc.).
Pag. 74
8.5.3. Securitatea informaţiilor în mediul educaţional

Una dintre cele mai mari probleme cu care se poate confrunta o instituţie şcolară este pierderea,
deteriorarea sau accesul neautorizat la date confidenţiale sau orice fel de date care privesc bunul mers
al şcolii. De exemplu, în lipsa unei bune administrări a calculatoarelor dintr-o instituţie şcolară, datele
stocate pe acelea calculatoare sunt expuse la tot felul de pericole, de la viruşi până la accesarea lor de
la distanţă de către persoane care nu au nici o legătură cu şcoala.
Aceste riscuri nu pot fi eliminate, ci doar gestionate. Dar gestionându-le corect, foarte rar se
poate întâmpla ca acele riscuri să se materializeze.
De exemplu, o şcoala dintr-o comună din sudul judeţului Giurgiu a fost dotată de curând cu un
laborator de informatică, cu calculatoare la secretariat, în cancelarie şi în biroul directorului.
Calculatoarele aflate în birourile administrative sunt folosite cel mai adesea pentru a scrie documente
într-un editor de texte clasic şi pentru a naviga pe Internet, şi mult mai rar pentru alte tipuri de activităţi
(de exemplu, de contabilitate). Doamna secretară a aflat de la diverse persoane că ecranul negru al
calculatorului care apare atunci când nu lucrează la el circa 10 minute poate fi personalizat astfel încât
să arate fie poze personale, fie ceasul, fie imagini de pe net. Prin urmare, a căutat pe Internet un anumit
program indicat de respectivele persoane şi apoi l-a instalat pe calculator. Ceea ce face respectivul
program e să genereze o listă de imagini de pe Internet şi pe care să le afişeze apoi sub formă de
ScreenSaver. Însă ceea ce nu ştie secretara şcolii e că respectivul program conţine un virus troian care
fură informaţii de pe calculatorul respectiv şi le transmite prin Internet către anumite site-uri. În felul
acesta, doamna secretară expune toate datele şcolii acestui pericol, riscând nu doar ca acestea să devină
publice, ci chiar să le piardă ca urmare a unei căderi a sistemului. Printre datele cu care aceasta
lucrează se află inclusiv CNP-urile şi alte date de identificare ale personalului şcolii.
Ce se poate face pentru a evita astfel de situaţii?
În primul rând, personalul şcolii trebuie să fie instruite cu privire la eventualele riscuri la care
se expun dacă folosesc programe de calculator piratate sau din surse nesigure. În al doilea rând, o
administrare bazată pe categorii de utilizatori cu drepturi de acces diferenţiate pentru fiecare calculator
în parte.
În al treilea rând, pentru a proteja sistemul, este nevoie să se utilizeze periodic un program anti-
virus, care conţine şi un anti-spyware şi un filtru pentru poşta electronică (ca în cazul majorităţii
programelor de acest fel), să nu se partajeze fişiere cu date în reţea, să nu se acceseze site-uri cu
conţinut reprobabil. În plus, toate parolele de acces nu trebuie să fie cunoscute decât de persoanele
cărora le sunt destinate iar mesajele de e-mail suspecte să nu fie accesate.
În al patrulea rând, recomandarea specialiştilor este ca toate datele şcolii (de ex., datele
contabile, bazele de date cu profesorii şi elevi etc.) să nu fie păstrate pe unităţi de calculator care sunt
conectate la Internet sau în reţea.
Pag. 75

RECOMANDĂRI
 Protejarea tuturor calculatoarelor cu un program anti-virus, care să includă un firewall, este
esenţială. (A se vedea site-urile recomandate din secţiunea “Resurse utile”.)
 Calculatoarele pe care se află datele importante sau confidenţiale ale şcolii nu trebuie să fie
conectate la Internet pentru a evita eventuale probleme de genul celor amintite anterior.
 De asemenea, soft-ul utilizat pe calculatoarele şcolii nu trebuie să fie piratat. Altfel, în cazul în
care sistemul se defectează, nimeni nu va garanta pentru integritatea datelor.
 În cazul în care un calculator este utilizat de mai multe persoane, atunci se impune asigurarea
accesului la respectiva unitate numai pe baza de autentificare cu ajutorul unui nume de utilizator şi a
unei parole individuale (adică pentru fiecare utilizator în parte).
 Totodată, calculatoarele trebuie să aibă un cont de Administrator, care să aibă drepturi “zero”
(adică să poată instala programe, să poată modifica setările sistemului etc.), şi conturi pentru restul
utilizatorilor, dar cu drepturi restrânse (să nu poată instala programe, de exemplu). În felul acesta se
păstrează un control asupra programelor care se instalează pe unitatea respectivă.
 În cazul în care se foloseşte un program pentru poştă electronică (e-mail), atunci se recomandă
verificarea periodică a programului anti-virus ca să aibă activată setarea de verificare a mesajelor
primite şi transmise.
 Tot legat de poşta electronică, este recomandat să nu deschideţi documente pe care le primiţi şi
care au denumiri ciudate sau de la persoane pe care nu le cunoaşteţi.
 Datele persoanele (CNP-uri, seria şi numărul buletinului, conturi bancare, parole şi coduri de
acces) nu se păstrează pe calculator fiindcă ele pot fi furate de programe specializate sau de persoane
răuvoitoare.
 De asemenea, a nu se transmite altor persoane numele de utilizator şi parola de la calculatorul pe
care îl folosiţi, parole şi alte date de acces pentru programele sau site-urile pe care le folosiţi.
 Este recomandat să vă schimbaţi parolele cel puţin o dată la doi ani şi să nu folosiţi în formarea
unei parole date relevante pentru dumneavoastră (de exemplu, data de naştere sau CNP-ul), numele
unor persoane apropiate sau cuvinte din dicţionar. Specialiştii IT recomandă ca parolele să conţină
atât litere şi cifre, cât şi simboluri speciale (de exemplu, #, @, $, -) şi să aibă în componenţă mai mult
de 7 caractere.

RESURSE UTILE
SOFTWARE ANTI-VIRUS
AVG 8.0 Free – o versiune gratuită a AVG 8.0, dar şi cu mai puţine opţiuni de utilizare
http://free.avg.com/download-avg-anti-virus-free-edition
ESET NOD32 Antivirus – versiunea de probă (1 lună) este disponibilă în secţiunea Download
http://www.eset.ro/thinksmart/ena.php

TEME
1. Creaţi un fişier în OpenOffice Calc sau Microsoft Excel care să vă ajute să calculaţi media
generală a elevilor de la clasa la care predaţi.
2. Care este activitatea şcolară pe care aţi dori să o îmbunătăţiţi imediat? Ce instrumente TIC aţi
folosi?
3. Identificaţi programul anti-virus instalat pe calculatorul la care vă aflaţi şi porniţi interfaţa de
verificare ca să vedeţi dacă pe calculator se află viruşi sau alte programe distructive.
4. Explicaţi ce măsuri de protecţie aţi luat pentru calculatoarele la care aveţi acces.
Pag. 76
8.6. Aspecte etice în utilizarea TIC în scop educaţional

TIC te ajută …
 să evaluezi corect şi obiectiv cunoştinţele şi competenţele elevilor
 să descoperi mult mai uşor cazurile de plagiat
 să obţii feedback pe marginea procesului de predare-învăţare-evaluare
În şcoală NU utilizezi TIC pentru …
 accesarea site-urilor interzise
 ca înlocuitor al lucrărilor ştiinţifice; enciclopediile şi dicţionarele libere
presupun un control minim din punctul de vedere al corectitudinii informaţiilor
oferite
Utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor nu este lipsită de riscuri. În cea mai mare
măsură, aceste riscuri sunt date de modul cum utilizăm aceste tehnologii şi nu de cum funcţionează ele.
Cu alte cuvinte, deşi s-ar putea să nu ne placă, problemele cu care ne confruntăm în funcţionarea TIC
ni se datorează în cea mai mare măsură. Totodată, TIC facilitează în unele cazuri utilizarea improprie a
informaţiei. Pentru aceste două situaţii posibile, vă oferim în continuare câteva recomandări.
8.6.1. În evaluare
Profesoara de limba română a dat drept temă elevilor de la clasa a V-a să citească şi să facă un
rezumat pentru nuvela “Popa Tanda” a lui Ioan Slavici. Unul dintre elevi, în loc să citească nuvela
respectivă şi apoi să facă rezumatul cerut, a căutat pe Internet o scurtă prezentare a respectivei nuvele
şi, din pagină în pagină, pe site-ul www.calificativ.ro a găsit un scurt rezumat. Elevul a copiat de
mână textul şi l-a predat profesoarei ca fiind realizarea sa.
În acest exemplu, avem de-a face cu un caz tipic de plagiat. Elevul, dacă profesorul nu
utilizează TIC în evaluare, ar putea scăpa fără nici o sancţiune. Asta se poate întâmpla fiindcă deşi, ca
profesor cu experienţă recunoşti că textul foloseşte un limbaj mult prea elevat pentru un elev de clasa a
V-a, nu vei putea dovedi că este vorba de un plagiat, neavând la îndemână termenul de comparaţie
(sursa după care s-a copiat). Însă, dacă profesorul s-a obişnuit cu integrarea TIC în predare-învăţare şi
evaluare, atunci el le va cere elevilor rezumatele în format electronic. În felul acesta va putea să
efectueze foarte uşor căutări pe un motor de căutare folosind fraze sau bucăţi de fraze din rezumatele
elevilor.
Aceasta este o primă modalitate de a identifica eventuale probleme în evaluare. O altă
modalitate la care dorim să facem referire este trecerea de la testele scrise la cele în variantă
electronică. În secţiunea despre TIC în procesul de evaluare, am oferit câteva exemple de evaluare cu
ajutorul noilor tehnologii. Marele avantaj al acestora, merită să subliniem încă o dată, este acela că
elimină factorul subiectiv din procesul de evaluare. În felul acesta, profesorul nu mai poate fi acuzat de
un părinte nemulţumit de rezultatele fiului că a favorizat un anumit elev şi l-a defavorizat tocmai pe
fiul său.
O altă chestiune importantă legată de evaluarea cu ajutorul TIC este aceea că poate elimina
într-o proporţie destul de mare frauda. Folosind teste tip grilă pe o platformă de e-learning (gen AeL)
la care elevii au acces într-un anumit moment, aceştia sunt nevoiţi să fie atenţi la ecran şi nu la ce
răspunde colegul de alături fiindcă testele sunt cronometrate şi după un anumit timp ele se închid
automat. Astfel, elevii nu mai nici ocazia să mai scrie două rânduri până cei din faţă merg la catedră ca
să predea lucrarea.
Pag. 77
De asemenea, evaluarea prin intermediul unei platforme de e-learning permite afişarea aproape
imediată a rezultatelor. Ca atare, elevii îşi vor cunoaşte rezultatul la finalul testului, dar şi în tabelul
elevilor de la clasa în care învaţă, iar părinţii lor nu vor mai comenta că elevii nu-şi cunosc nivelul
pentru că nu ar avea repede rezultatele în cazul unei testări după metoda tradiţională.

RECOMANDĂRI
 Cea mai bună soluţie de transmitere a temelor cu ajutorul TIC este prin folosirea poştei
electronice deoarece în felul acesta se păstrează date de autentificare ale persoanei care a trimis
mesajul şi documentul ataşat, precum şi ora la care a făcut acest lucru.
 Evaluarea cu ajutorul TIC nu trebuie să înlocuiască total sistemul clasic de evaluare. Acest proces
trebuie adaptat pentru fiecare disciplină în parte, pentru configuraţia fiecărei lecţii în parte. De
exemplu, o lecţie de trigonometrie nu se poate transpune decât parţial în format electronic, ceea ce
contând mai degrabă în cazul acestei discipline fiind capacităţile practice ale elevului de a determina
anumite coordonate, anumite valori pentru formele geometrice avute în vedere. Însă nu este deloc
ineficient să le ceri elevilor să susţină o testare la geografie în care ei să fie nevoiţi să identifice, de
exemplu, caracteristicile unei delte alegând dintr-o listă sau pur şi simplu scriind ei anumite cuvinte
care se aşteaptă de la ei.
8.6.2. În managementul şcolii

Securitatea unui sistem informatic este esenţială pentru o bună administrare a şcolii sau a
procesului educaţional, după cum am văzut şi în secţiunea anterioară. În lipsa unor minime măsuri de
protecţie, toate datele şcolii pot ajunge pe Internet, în mâinile unor persoane nu tocmai bine-voitoare,
sau pot fi distruse parţial sau integral de viruşi. Dar este vreo problemă dacă un profesor sau un elev
accesează un site care conţine materiale îndoielnice?
De exemplu, elevii de la o anumită clasă, vrând să dea o dovadă de teribilism, au accesat site-
uri cu caracter pornografic. O astfel de situaţie ar putea fi prevenită prin utilizarea unui filtru special
care nu lasă utilizatorii calculatoarelor să intre pe anumite site-uri. Astfel de programe sunt instalate pe
aproape toate calculatoarele din şcolile şi bibliotecile din Statele Unite şi majoritatea statelor europene.
În felul acesta, calculatoarele şcolii pot fi folosite doar în scopuri educaţionale. Pe de altă parte, site-uri
cu conţinut reprobabil conţin cel mai adesea programe distructive care se instalează pe calculatorul
care accesează site-urile respective şi pot conduce la distrugerea sistemului, lucru care scoate din uz
unitatea respectivă iar elevii să nu mai beneficieze de el.
Alţi elevi, ar putea utiliza calculatoarele şcolii pentru a transmite mesaje de tip spam către
diverse adrese de e-mail. În acest caz, deşi mai greu de prevenit un astfel de comportament, ar putea fi
eliminat treptat prin educarea elevilor cu privire la conţinutul site-uri şi la ce este permis şi ce nu este
permis pe Internet.
Mulţi utilizatori ai Internetului cred că în mediul virtual totul este permis. Însă nu este deloc
aşa. Acest exemplu cu spam-ul este foarte bun pentru a înţelege că lucrurile nu stau în felul acesta. La
nivelul României există o instituţie publică al cărui obiectiv este să reglementeze şi să sancţioneze
astfel de incidente. Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii – http://www.anrcti.ro/ – a început încă
din 2007 să dea amenzi usturătoare celor care fac spam de pe serverele din România.
O altă utilizare neetică a infrastructurii şcolii este atunci când un cadru didactic foloseşte
echipamentele şcolii în scopuri personale. Una e să tipăreşti la imprimanta şcolii teste pentru elevi sau
un document relevant pentru activitatea ta didactică, şi alta să tipăreşti un document personal ori
horoscopul. În această situaţie, cea mai bună soluţie este contorizarea paginilor imprimate.
Pag. 78

RECOMANDĂRI
 Asiguraţi-vă că utilizatorii calculatoarelor şcolii nu pot accesa site-uri nepotrivite mediului
educaţional (site-uri cu materiale pornografice, site-uri care promovează sau oferă accesul la jocurile
de noroc ş.a.m.d.). Pentru a nu permite accesarea acestor site-uri, vă recomandăm utilizarea unui
program special pentru filtrarea traficului Internet. (A se vedea site-urile recomandate din secţiunea
“Resurse utile”.)
 În cazul în care un calculator este utilizat de mai multe persoane, atunci se impune asigurarea
accesului la respectiva unitate numai pe baza de autentificare cu ajutorul unui nume de utilizator şi a
unei parole individuale (adică pentru fiecare utilizator în parte).
 Totodată, calculatoarele trebuie să aibă un cont de Administrator, care să aibă drepturi “zero”
(adică să poată instala programe, să poată modifica setările sistemului etc.), şi conturi pentru restul
utilizatorilor, dar cu drepturi restrânse (să nu poată instala programe, de exemplu). În felul acesta se
păstrează un control asupra programelor care se instalează pe unitatea respectivă.

RESURSE UTILE
SOFTWARE PENTRU FILTRAREA ACCESULUI LA INTERNET
1) Se pot utiliza programe speciale pentru filtrarea accesului la Internet (care se numesc “filtre web”
(web filters), dintre care menţionăm:
Blue Coat K9 Web Protection (gratuit pentru utilizatorii individuali):
http://www1.k9webprotection.com/
OpenDNS (gratuit): http://www.opendns.com/
Net Nanny Parental Control: http://www.netnanny.com/
Untangle Web Filter:
http://www.untangle.com/index.php?option=com_content&task=view&id=68&Itemid=141
O trecere în revistă a programelor de filtrare a accesului la Internet (în limba engleză):
http://www.internet-filter-review.toptenreviews.com/
2) Se solicită administratorului de server instalarea SQUID (http://www.squid-cache.org/), pentru
monitorizarea accesului la Internet şi se blochează conexiunea la Internet persoanelor care nu o
folosesc în scopuri educaţionale sau administrative.

TEME
1. Identificaţi dacă aveţi un program pentru filtrarea accesului la Internet instalat pe calculatorul la
care vă aflaţi..
2. La ce site-uri consideraţi că elevii nu ar trebui să aibă acces?
8.7. ANEXA 1. Resurse on-line pentru profesori şi elevi

În era informaţiei, resursele on-line sunt foarte importante şi tind să înlocuiască modalităţile
clasice de căutare a informaţiei şi explorare prin biblioteci, cărţi, articole vechi, etc. Pentru că elevii
sunt mari consumatori de informaţii de pe Internet, profesorii trebuie să ţină pasul cu ei, cu
schimbarea, cu avalanşa de informaţii, de noi practici, să-i atragă şi să-i ajute să aleagă drumul şi
informaţiile potrivite. Prin urmare, în mediul educaţional, alături de bibliotecile clasice, resursele on-
line ocupă un loc la fel de important atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi.
Pentru a veni în sprijinul profesori, am încercat să sistematizăm resursele după tipul lor şi
modalitatea de folosire după cum urmează:
Pag. 79
1. Resurse generale, folosite în procesul de predare-învăţare-evaluare de către profesori sau

elevi
1.1 Software educaţional

EXEMPLE DE SOFTWARE EDUCAŢIONAL
Software educaţional gratuit

Pachete de lecţii electronice (biologie, chimie, fizică, geografie, informatică, istorie, matematică,
tehnologie): http://portal.edu.ro/index.php/base/materiale/
Lecţii gratuite (informatică, matematică, fizică, chimie, geografie): http://www.e-
scoala.ro/Downloads/index.html
Periodic Table Classic 3.7 – un program gratuit care ilustrează tabelul periodic al elementelor:
http://www.freshney.org/education/index.htm
Lecţii pentru elevii din învăţământul primar: http://www.sheppardsoftware.com/teachers.htm
Software educaţional comercial
Realizare de teste : http://www.pro-edu.ro/31-informatica/univtest-generator-pro-6.0-soft-
educational.html
Arventure: The Romans - un program foarte atractiv care simulează un şantier arheologic într-un
sit roman şi cuprinde foarte multe informaţii despre perioada Imperiului Roman:
http://www.teem.org.uk/1824/
Exampro GCSE Sciences – software pentru crearea de teste: http://www.exampro.co.uk/
Absorb Chemistry for GSCE – un program care conţine explicaţii şi teste de auto-evaluare pentru
chimia elementară; se adresează elevilor de liceu :
http://www.crocodile-clips.com/en/Absorb_Chemistry_for_GCSE
1.2 Resurse suplimentare pentru clasă

EXEMPLE
Portalul educaţional SEI : www.portal.edu.ro
Didactic.ro – portal cu exerciţii pentru mai multe discipline: http://www.didactic.ro/discipline
Fişe de lucru pentru matematică (Şcoala I-VIII “Nicolae Titulescu”, Călăraşi):
http://www.scoala5calarasi.ro/fise.php
Forum de probleme de matematică: http://www.pro-didactica.ro/
Mate Club – comunitate virtuală unde puteţi găsi materiale matematice: http://mateclub.8k.ro/
Programul Pitagora – Clasa 5: http://www.matematica-scolara.com/matematica-clasa-5.htm
Pag. 80
1.3 Biblioteci, enciclopedii şi dicţionare virtuale

BIBLIOTECI VIRTUALE
Biblioteca digitală a Academiei de Studii Economice din Bucureşti: http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp
Biblioteca Online a Universităţii din Bucureşti: http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala
Biblioteca românească - un proiect al Asociaţiei pentru iniţiativă culturală în internet: http://biblior.net/
Biblioteca Universităţii din Craiova: http://biblio.central.ucv.ro/bib_web/Biblioteca%20Virtuala.php
Biblioteca virtuală de literatură contemporană: http://agonia.ro/index.php/clasics/all/
Biblioteca virtuală LiterNet: http://editura.liternet.ro/catalog/toate/0/2/Carti-pentru-copii.html
Biblioteca Virtuală Metropolitană Bucureşti: http://www.bmb-on-line.ro/scripts/master.htm
Biblioteca virtuală românească: http://www.e-scoala.ro/biblioteca/index.html
Bibliotecă virtuală: http://www.c-cultural.ro/biblioteca%20virtuala/proza.php
Cărţi de la A la Z: http://www.cartiaz.ro/
Institutul de Memorie Culturală: http://www.cimec.ro/a_carte.htm
Europeana – o mega structură on-line care cuprinde bibliotecă virtuală, muzeu şi arhivă:
http://www.europeana.eu/
Mari biblioteci virtuale (accesul gratuit se poate face doar din reţeaua
bibliotecilor universitare româneşti)
ProQuest: http://www.proquest.com/
JSTOR: http://www.jstor.org/
EBSCO: http://www.ebsco.com/
SCOPUS: http://www.scopus.com/
SpringerLink: http://www.springerlink.com/
Muse: http://muse.jhu.edu/

ENCICLOPEDII
e-Enciclopedia: http://www.litera.ro/e.enciclopedia/
Enciclopedia Dacica: http://www.gk.ro/sarmizegetusa/
Enciclopedia florei şi faunei din România: http://www.eukarya.ro/index.php
Enciclopedia României (în PDF):
http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/carte_capitole.php?cid=45
Enciclopedia României: http://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Portal:Marea_Unire
Enciclopedie de filosofie – Stanford Encyclopedia of Philosophy: http://plato.stanford.edu/
Enciclopedie de Psihologie (engleză): http://www.psychology.org/
Encyclopedia Britannica: http://www.britannica.com/
Encyclopedia Mythica (engleză): http://www.pantheon.org/mythica.html
Encyclopedia of Life – enciclopedie universală despre animale: http://www.eol.org/
Ghid de artă: http://memory.loc.gov/diglib/ihas/html/guide/guide-home.html
OrthodoxWiki – enciclopedie colaborativă despre tradiţia creştină ortodoxă:
http://ro.orthodoxwiki.org/
Wikipedia – enciclopedie online gratuită: http://ro.wikipedia.org/
Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/
Pag. 81

DICŢIONARE ON-LINE
Dicţionar de termeni matematici: http://mate.info.ro/Dictionar.aspx
Dicţionar explicativ al limbii engleze (OED): http://dictionary.oed.com/
Dicţionar explicativ al limbii italiene De Mauro Paravia: http://www.demauroparavia.it/
Dictionar explicativ al limbii române (DEX): http://www.dexonline.ro/
Dicţionar explicativ al limbii spaniole (Academia Regală a Spaniei): http://buscon.rae.es/draeI/
Dicţionare ale limbii române: http://dictionare.edu.ro/
Dicţionare de limbi străine: http://www.dictionaronline.ro/
Dicţionare de termeni matematici: http://math.ournet.md/formule.html
Dicţionare online (diverse domenii): http://www.dictionar-online.ro/
Wicţionar – dicţionar liber şi universal: http://ro.wiktionary.org/
2. Resurse şi informaţii utile despre Examene

EXEMPLE
http://www.examene.edu.ro/teze_cu_subiect_unic/subiecte_si_bareme/
http://www.examene.edu.ro/teste_nationale/
http://subiecte2008.edu.ro/
http://subiecte.edu.ro/
http://titularizare.edu.ro/
http://www.edu.ro/index.php/articles/c187
3. Resurse şi informaţii utile despre Concursuri

EXEMPLE
http://www.olimpiade.ro/
http://campion.edu.ro/
Cupa SIVECO : http://portal.edu.ro/index.php/articles/c1461
CNIV: http://www.cniv.ro/
www.eComunitate.ro
4. Resurse şi informaţii utile despre Burse de studiu

EXEMPLE
http://www.roburse.ro/
http://www.edrc.ro/projects.jsp?project_id=18
http://www.anpcdefp.ro/tempus/index.html
http://www.study-in-italy.it/index.html
Pag. 82
5. Resurse şi informaţii utile despre obţinerea finanţărilor

EXEMPLE
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
(ANPCDEFP) – autoritatea coordonatoare pentru “Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii”,
care include sub-programele “Comenius”, “Leonardo Da Vinci”, “Grundtvig” şi alte ce nu au
relevanţă pentru acest curs, precum şi pentru programul “Tineret în acţiune”
http://www.anpcdefp.ro
Programul “Tineret în acţiune”
http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/index_s.html
Programul Sectorial “Comenius”
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/formulare.html
Programul Sectorial “Leonardo Da Vinci”
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/leonardo/formulare.html
Programul Sectorial “Grundtvig”
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/formulare.html
Proiectul pentru Învăţământul Rural
http://rural.edu.ro/
Programul de Granturi pentru Dezvoltarea Şcolară
Apelul 2007:
http://isj.is.edu.ro/site/page.php?50
http://www.finantare.ro/program-481-Programul-de-Granturi-pentru-Dezvoltare-
Scolara.html
Programul eTwinning
http://www.edu.ro/index.php/articles/9581
Pentru apeluri viitoare, a se urmări site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, secţiunea
Programe şi proiecte:
Programul Operaţional Regional (POR) – Axa prioritară 3.4
http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_GUIDE_DOC
Linkuri utile cu oferte pentru stagii de formare:

Catalogul de cursuri Comenius/Grundtvig:
http://ec.europa.eu/education/trainingdatabase
Centre de formare pentru profesori de limba străine
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/arhiva.html
Balkan Trust for Democracy – program coordonat de biroul de la Belgrad al The German
Marshall Fund of the United States
http://www.gmfus.org/balkantrust/
Black Sea Trust for Regional Cooperation – program coordonat de biroul de la Bucureşti al The
German Marshall Fund of the United States
http://www.gmfus.org/about/office.cfm?city=bucharest
Fondul de Mediu – program coordonat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
http://www.afm.ro/
A se urmări şi site-urile:
http://www.finantare.ro/
http://www.euractiv.ro/
Pag. 83
6. Forumuri

EXEMPLE
Forum de discuţii pe site-ul Ministerului Educaţiei: http://forum.portal.edu.ro/
Didactic.ro – cancelaria virtuală -loc virtual unde profesori se pot întâlni şi discuta oricând:
http://www.didactic.ro/
Forum de discuţii pentru profesori: http://www.didactic.ro/forum/
Forum de discuţii despre educaţie şi învăţământ:
http://forum.famouswhy.ro/index.php?s=162a9ad6758d2aee1da0ceb0da080dfb&showforum=12
Comunitate virtuală de discuţii: http://mate.info.ro/Forum/
Mate Club – comunitate virtuală unde puteţi găsi materiale mtematice: http://mateclub.8k.ro/
Forum de probleme de matematică: http://www.pro-didactica.ro/

RECOMANDĂRI
 Folosiţi cât mai multe resurse on-line în activitatea de predare-învăţare-evaluare
 Solicitaţi elevilor să viziteze anumite site-uri recomandate de dumneavoastră pentru a culege
informaţii
 Participaţi în cât mai multe comunităţi virtuale de specialitate
 Participaţi la cât mai multe cursuri şi perfecţionaţi-vă în fiecare an
 Implicaţi-vă activ în educaţia elevilor dumneavoastră: organizaţi concursuri, îndemnaţi-i să
participe la concursuri, etc.
 Site recomandat:http://doku.arc-software.ro/Educatie_Resurse_online/doku.php/educatie

TEME
1. Accesaţi câteva din site-urile indicate şi navigaţi prin conţinut. Apoi menţionaţi ce materiale vi s-
au părut potrivite pentru a fi folosite în procesele educaţionale.
2. Propuneţi un concurs destinat elevilor dintr-o clasă la care predaţi.
8.8. ANEXA 2. Termeni specifici pentru eEducaţie

Proiecte eTwinning
Programul "eTwinning" a fost lansat la 14 ianuarie 2005, ca parte a Programului de învăţare
permanentă al Comisiei Europene. Se adresează tuturor şcolilor din învăţământul preuniversitar, tuturor
profesorilor, indiferent de disciplina predată, directorilor de unităţi şcolare şi inspectorilor şcolari.
Beneficii
Un program pentru profesori
eTwinning facilitează accesul profesorilor la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de
experienţă, la parteneriate cu alţi profesori şi la activităţi de formare profesională, alături de
colegi din ţările europene.
Un program pentru elevi
Prin participarea la proiecte de eTwinning (înfrăţire online între şcoli), elevii au posibilitatea
să comunice cu alţi elevi din ţările participante, să afle elemente de specific cultural sau de
specific al educaţiei în ţările partenere, să înveţe utilizând noile tehnologii şi să îşi
perfecţioneze competenţele de comunicare în limbi străine.
Un program pentru comunitate
Înfrăţirea online a şcolilor poate fi însoţită de înfrăţirea comunităţilor. Unele localităţi au decis
să se "înfrăţească" şi completeze comunicarea şi cooperarea online prin alte proiecte - vizite,
activităţi culturale pentru adulţi etc.
Pentru desfăşurarea de activităţi în cadrul programului eTwinning, vă stau la dispoziţie o serie de instrumente de
Pag. 84
lucru şi pentru colaborare pe platforma www.etwinning.net, precum şi câteva instrumente externe:

http://www.etwinning.net/ww/en/pub/etwinning/tools.htm
Instrumente specifice
Dacă te-ai înscris eşti un eTwinner!

Poţi avea şi un eTwinning Label pentru proiectele înregistrate
TwinSpace este un instrument specific proiectelor eTwinning
(Staffroom, Classroom, Portofolio, Showroom)
Instrumente Desktop Actualizarea profilului: informaţii, idei de proiecte,
(eTwinning Desktop) activităţi întreprinse, galerie foto
Căutarea partenerilor (Search, Forum, Vizitarea
profilelor)
Discutarea ideilor (mailbox, chat, idei de proiecte)
Împărtăşirea rezultatelor (Blog, resurse )
Instrumente TwinSpace Clasă virtuală
Instrument colaborativ şi de comunicare între
profesori
Instrument de planificare
Instrument de colectare a documentelor şi linkurilor
ePortofolii
Portofoliul este un instrument de evaluare complex, integrator, reprezentând o alternativă de evaluare şi
autoevaluare a performanţelor şcolare. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev
posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând
capacitatea de autoevaluare.
Un portofoliu poate include

 înregistrări pe banda magnetică, casete audio, CD şi video
 comunicări, compuneri pe diverse teme, scrieri libere, eseuri pe teme originale
 teste, lucrări curente scrise
 răspunsuri la chestionare, interviuri
 seturi de întrebări şi răspunsuri adresate profesorilor, colegilor, părinţilor
 prezentarea unor bibliografii
 creaţii proprii: postere, fotografii, colaje, machete, hărţi, desene, caricaturi.
 secvenţe de agendă personală, adrese, contribuţii la reviste şcolare
 reportaje, sondaje de opinie, chat, forum
 ştiri, afişe, clipuri publicitare, reclame, revistă digitală
Un ePortofoliu poate fi o simplă pagină web, un weblog, wiki sau o

aplicaţie integrată.
e-Portfolio – sau portofoliul electronic, constă în informaţii precum:
1. profil personal,
2. colecţii de realizări,
3. persoane şi organizaţii ce au acces la aceste informaţii,
4. Servicii ce pot fi aduse publicului larg participant la comunicarea web pe blog.
Pag. 85

EXEMPLE
http://roinfocds.blogspot.com/
http://www.bde.enseeiht.fr/~hansn/index.php
http://www.eife-l.org/publications/eportfolio/
http://www.eife-l.org/publications/misc/eifelglossary/eportfolio
eLearning
Ce este eLearning
(1) În sens larg, prin elearning (sau e-learning) se întelege totalitatea situaţiilor
educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi
comunicării. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul
primar, etimologic, de învaţare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de
intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel,
mai mult ca e-education, aria semantică a conceptului e-learning interferează cu şi
se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea
experienţelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată/
mediată de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin
multimedia etc.
(2) În sens restrâns, elearning reprezintă un tip de educaţie la distanţă, ca
experienţă planificată de predare-învăţare organizată de o instituţie ce furnizează
mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi
în maniera proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informaţiei şi
comunicării – în special prin Internet. Internetul constituie atât mediul de distribuţie
al materialelor, cât şi canalul de comunicare între actorii implicaţi. Funcţional
deocamdată doar la nivelul învăţământului superior şi în educaţia adulţilor, sistemul
de instruire prin Internet replică si adaptează componentele demersului didactic
tradiţional/ faţă-în-faţă: planificare, conţinut specific şi metodologie, interacţiune,
suport şi evaluare.
eContent
Sub denumirea de software didactic/ educaţional (eContent), o gamă largă de materiale electronice
(pe suport digital/multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educaţie: hărţi,
dicţionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărţi (e-books), teste, tutoriale,
simulări, software ce formează abilităţi, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul şi
materialele electronice/multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învăţare, evaluare sau ca mijloc
de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc.).
Blended Learning
Blended Learning sau învăţarea mixtă se referă la îmbinarea mai multor resurse, tehnologii şi
metode de predare-învăţare astfel încât procesul de învăţare să fie cât mai accesibil şi mai eficient.
Pag. 86
Avantaje
În cazul acestui tip de învăţare, elevul beneficiază atât de componenta TIC, cât şi de
prezenţa unui profesor sau tutor. Lecţiile sunt conduse de acesta din urmă, iar
componenta TIC este un instrument de care el se foloseşte. De exemplu, un profesor
de istorie foloseşte diverse materiale pentru a ilustra Războiul de 100 de ani,
foloseşte teste pentru auto-evaluarea elevilor, şi, în plus, îi mobilizează pe elevi să
caute informaţii suplimentare despre tema respectivă pe Internet.
Instruirea asistată de calculator

Pe lângă învăţarea mixtă, mai există un alt concept care ne interesează aici, şi anume instruire asistată
de calculator. Rolul său este tot de a eficientiza procesul de învăţare şi de a facilita formarea de
competenţe.
Avantaje
Deosebirea faţă de stilul clasic de învăţare este aceea că elevul se comportă autonom,
interacţiunea dintre el şi calculator fiind maximă: procesul de învăţare este coordonat
după un scenariu, un plan preexistent într-un software educaţional. Interacţiunea cu
un profesor poate fi minimă sau poate lipsi, iar însăşi evaluarea are loc prin
intermediul calculatorului.
Un aspect foarte important în instruirea asistată de calculator este acela că ritmul
desfăşurării procesului educaţional depinde de elev, de ritmul propriu. Altfel spus,
dacă elevul are un ritm de învăţare mai lent, el nu afectează deloc ritmul de învăţare
al unui alt elev.

EXEMPLE
http://www.elearning.ro/
http://en.wikipedia.org/wiki/E-learning
http://advancedelearning.com/index.php/articles/c3
Blog, Wiki şi site-uri web de colaborare on-line

Blog
Descriere Acronimul de la weblogs, blog-urile sunt utilizate pentru a
schimba informaţii şi opinii cu cititorii, pentru a solicita reacţii şi
discuţii. Blog-urile iau adesea forma unor jurnale şi sunt
actualizate constant cu noi intrări.
Exemple de utilizări Jurnale personale, liste de surse de căutare, reflecţii cu privire la
în scopul instruirii studiu, colectarea de răspunsuri la idei, dezbaterea unor probleme
relevante pentru domeniul respectiv etc.
Pag. 87
Dezavantaje • Interacţiunea este limitată de răspunsurile scrise.

• Blog-urile pot fi vizualizate de orice persoană care are acces la
Internet, cu excepţia cazului în care faceţi intrările blog private.
• Formatarea, opţiunile de proiectare şi elementele multimedia
sunt deseori limitate.
• Conţinutul trebuie de obicei introdus online.
• Persoanele pot răspunde la intrările blog cu conţinut acid sau
necorespunzător.
Wiki-urile reprezintă site-uri web de colaborare online care pot fi setate pentru a fi editate de oricine
sau doar de anumiţi utilizatori. Autorul unui wiki poate fi notificat cu privire la toate modificările şi
poate urmări şi monitoriza dezvoltarea conţinutului site-ului.

EXEMPLE
Articol despre modul de utilizare a blog-urilor în clasele primare

www.educationworld.com/a_tech/tech/tech217.shtml
Scurtă introducere pentru a-i determina pe elevii dumneavoastră să scrie propriile lor blog-uri
www.educationworld.com/a_tech/techtorial/techtorial037print.shtml
Despre Bloguri- www.budtheteacher.com/wiki/index.php?title=Main_Page
Pentru profesori începători în ceea ce priveşte wiki-urile –
http://writingwiki.org/default.aspx/WritingWiki/For%20Teachers%20New%20
to%20Wikis.html
Utilizarea wiki în educaţie –
http://www.scienceofspectroscopy.info/edit/index.php?title=Using_wiki_in_education
Oferă un articol complet despre utilizarea aplicaţiilor online
www.eschoolnews.com/news/showStoryts.cfm?ArticleID=6656
Tipăreşte şi călătoreşte: Aplicaţii web pentru procesarea documentelor
http://reviews.cnet.com/4520-9239_7-6627472-1.html

TEME
1) Accesaţi site-ul http://trainingpractice.ro/ce-este-o-comunitate-de-practici/
2.) Aţi folosit vreunul din instrumentele descrise mai sus? În ce context?
8.9. ANEXA 3. Programe de formare continuă pentru cadrele didactice

Aşa cum am amintit şi în secţiunile anterioare, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
facilitează nu doar procesul de predare-învăţare-evaluare de la şcoală, în cazul elevilor, ci şi procesul
de perfecţionare al cadrelor didactice. Acestea trebuie să caute în permanenţă oportunităţi de a se
perfecţiona, de a-şi îmbunătăţii competenţele de predare şi evaluare. Iar pentru a găsi programe de
training specifice, nu e nevoie decât să se acceseze Internetul.
Îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional depinde de formarea continuă a cadrelor didactice
şi de o atitudine pro-activă din partea acestora. În noul model educaţional, nu doar elevii trebuie să
înveţe să-şi direcţioneze singuri studiul, ci şi profesorii.
Însă nu orice program de formare profesională continuă merită efortul şi banii. Pentru ca
respectivele programe să conteze, ele trebuie să fie acreditate de CENTRUL NAŢIONAL DE
Pag. 88
FORMARE A PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR (CNFP). Pentru

detalii privind organizaţiile acreditate să organizeze astfel de programe, accesaţi pagina web a
instituţiei: http://www.cnfp.ro/.
Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, menţionăm câteva locuri unde se pot afla mai multe
informaţii despre oferta de programe de formare disponibilă pe piaţa românească:

SUGESTII
CNFP
http://www.cnfp.ro/
Programe de formare continuă acreditate pentru cadre didactice (situaţia la 6 februarie 2006)
http://www.old.edu.ro/cnfp/progr_acredit_prof.htm
Programe de formare continuă acreditate pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control (situaţia la
6 februarie 2006)
http://www.old.edu.ro/cnfp/prog_acredit_dir.htm
PROGRAME CASA CORPULUI DIDACTIC, BUCUREŞTI

Oferta pentru perioada 2008-2009 este disponibilă la adresa:
http://www.ccd-bucuresti.org/2008-2009%5C2008OfertaCCD.htm
CASELE CORPULUI DIDACTIC

Denumire Pagina web Număr de telefon Adresa de mail
CCD Alba 0258 826 147 ccdab@yahoo.com
CCD Arad http://www.ccdar.ro/ 0258 826 147 ccdab@yahoo.com
CCD Argeş http://www.ccdag.ro/ 0248 220 520 ccdag2005@yahoo.com
CCD Bacău http://www.ccdbacau.ro/ 0234 523 988 ccd_bacau@yahoo.com
CCD Bihor http://www.ccdoradea.ro/ 0359 409 726 ccdbihor@yahoo.com
CCD Bistriţa Năsăud http://ccdbn.uv.ro/ 0263 237 094 ccd_bistrita@yahoo.com
CCD Botoşani 0231 535 919 ccd@ccd.bt.edu.ro
CCD Brăila http://ccdbraila.xhost.ro/ 0239 611 060 ccdbraila@yahoo.com
CCD Braşov http://www.ccdbv.rdsbv.ro/ 0268 472 169 CCDBrasov@gmail.com
CCD Bucureşti http://www.ccd-bucuresti.org/ 021 314 4660 ccdbucuresti@yahoo.com
CCD Buzău http://www.ccd.buzau.ro/ 0238 718 504 ccd@buzau.ro
CCD Călăraşi 0242 312 793 ccdcalarasi@k.ro
CCD Caraş Severin 0255 218 029 ccd@ccd.ubbcluj.ro
CCD Cluj http://ccd.ubbcluj.ro/ 0264 593 945 ccd@ccd.ubbcluj.ro
CCD Constanţa 0241 615 468 ccd@isjcta.ro
CCD Covasna http://www.ccdcovasna.ro/weblap/ 0267 316 088 office@ccd.educv.ro
CCD Dâmboviţa 0245 220 569 ccddambovita@yahoo.com
CCD Dolj http://www.ccddj.ro/ 0251 421 159 ccd_dj@isj.dj.edu.ro
CCD Galaţi 0236 414 749 ccd_gl@yahoo.com
CCD Giurgiu 0246 212 638 ccd_gl@yahoo.com
CCD Gorj http://www.ccdgorj.ro/ 0253 240 888 ccdgorj@hotmail.com
CCD Harghita http://ccd.eduhr.ro/ 0266 372 139 ccd@rmpsz.ro
CCD Hunedoara http://isj.hd.edu.ro/ccd/ 0254 232 452 ccd@isj.hd.edu.ro
CCD Ialomiţa http://ialomita.ccd.edu.ro/ 0243 234 205 ccd_ialomita@yahoo.com
CCD Iaşi http://www.ccdis.ro/ 0232 210 424 secretariat@ccdis.ro
Pag. 89
CCD Ilfov http://ccdilfov.ccd.edu.ro/ 021 350 1402 ccdilfov@zappmobile.ro

CCD Maramureş http://www.isjmm.ro/ccd/index.htm 0262 275 935 ccdmaramures@gmail.com
CCD Mehedinţi http://ccdmehedinti.go.ro/ 0252 321 537 ccdmehedinti@go.ro
CCD Mureş http://www.ccdmures.ro/ 0265 260 880 ccdmures@yahoo.com
CCD Neamţ http://www.ccdneamt.ro/ 0233 223 885 ccdneamt@gmail.ro
CCD Olt 0249 406 103 ccdolt@yahoo.com
CCD Prahova http://www.ccdph.ro/ 0244 514 793 ccdph@isj.ph.edu.ro
CCD Satu Mare http://81.196.170.234/ 0261 715 869 ccdsatumare@yahoo.com
CCD Sălaj 0260 661 396 ccdsalaj@yahoo.com
CCD Sibiu http://www.ccdsibiu.ro/ 0269 230 259 office@ccd.isjsibiu.ro
CCD Suceava http://www.ccd-suceava.ro/ 0230 523 316 ccd@ccd-suceava.ro
CCD Teleorman 0247 315 636 ccd_tr_2005@yahoo.com
CCD Timiş http://www.ccd-timis.ro/ 0256 490 452 ccdtimis@yahoo.com
CCD Tulcea http://tulcea.ccd.edu.ro/ 0240 516 656 ccd_tl@yahoo.com
CCD Vâlcea 0250 736 558 ccdvalcea@yahoo.com
CCD Vaslui 0235 317 279 ccdvs@yahoo.com
CCD Focşani http://www.ccdfocsani.ro/ 0237 223 372 ccdfocsani@yahoo.com

PROGRAME SUPLIMENTARE
British Council – Cursuri de dezvoltare pentru profesorii de limbă engleză
http://www.britishcouncil.org/ro/romania-support-exchanges-and-professional-networks-english-
language-networks-networking-development-courses
Lista cursurilor pentru 2009:
http://www.britishcouncil.org/ro/cursuri_british_council_pt_ccd_2009.doc
Institutul Cervantes – Cursuri pentru profesorii de limbă spaniolă
http://bucarest.cervantes.es/ro/Cursuri/profesores_espanol/profesori_romana.htm
ECDL – Certificat de competenţe pentru folosirea calculatorului

http://www.ecdl.org.ro/
Universitatea Transilvania din Braşov

http://unitbv.ro/Default.aspx?tabid=327&language=ro-RO
Curs de formare continuă a personalului de conducere
Academica I
Academica II
De asemenea, nu uitaţi că prin intermediul programului Comenius se pot finanţa integral

programele de formare profesională continuă pentru profesorii de limbi străine sau pentru profesorii
care doresc să înveţe o limbă străină. Pentru detalii, accesaţi
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/tipuri.html#mobi.
Lista programelor de formare existente şi care pot fi accesate prin programele Comenius sau
Grundtvig poate fi accesată la adresa: http://ec.europa.eu/education/trainingdatabase/
Pag. 90
Pag. 91

RECOMANDĂRI
 Accesaţi Internetul pentru a găsi cât mai multe informaţii despre programe de formare
profesională şi specializare pentru profesori.
 Nu evitaţi programele de formare profesională de tip elearning.

TEME
1. Faceţi o scurtă listă cu programele la care aţi vrea să participaţi.
2. Puneţi pe blogul personal sau site-ul anterior creat informaţii despre programele de specializare
care vi se par cele mai interesante.
Pag. 92
8.10. ANEXA 4. Programe de finanţare pentru şcoli
8.10.1. PROGRAMUL DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

Cele mai importante programe de finanţare centrate pe şcoală sunt cele din cadrul “Programului
de învăţare pe tot parcursul vieţii”, şi anume Comenius, Leonardo Da Vinci şi Grundtvig. Acestea nu
sunt singurele incluse în programul amintit, dar sunt cele mai relevante pentru şcolile din mediul rural.
Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii
Program
(Long-Life Learning Programme)
Programul
sectorial
Comenius Erasmus Leonardo Da Vinci Grundtvig
Educaţia şi formarea
Segmentul
Învăţământul Învăţământul
vocaţională Educaţia adulţilor
pre-universitar universitar
(VET)
» Îmbunătăţirea calităţii » Dezvoltarea tehnicilor » Dezvoltarea de

şi consolidarea de predare/învăţare programe alternative de
dimensiunii europene a educaţie şi
educaţiei prin » Dezvoltarea îmbunătăţirea accesului
Obiective generale
promovarea acţiunilor instituţiilor care la ele
de cooperare între şcoli furnizează programe
educaţional şi de
» Încurajarea învăţării formare profesională
limbilor străine
» Încurajarea cooperării
» Îmbunătăţirea la nivelul UE în
metodelor pedagogice şi domeniul educaţiei şi
de management a şcolii formării profesionale
• Instituţii de • Instituţii sau • Organizaţii care se

învăţământ pre- organizaţii care oferă ocupă cu educaţia
universitar, de stat şi programe de educaţie adulţilor, din sistemul
private şi formare vocaţională formal, non-formal sau
Cui se adresează?
informal
• Elevi (se aplică doar • Întreprinderi,
învăţământului universitar) sindicate etc. • Adulţi (fie >25 ani, fie
• Cadre didactice 25< care nu mai e
• Ong-uri
• Autorităţi locale cuprins în sistemul
şi altele formal de educaţie)
• Asociaţii de părinţi
(Nu persoane fizice)
• Ong-uri din sectorul
educaţional
Parteneriate şcolare Mobilitate Mobilităţi individuale

Comenius Regio Transfer de inovaţie Parteneriate pentru
învăţare
Mobilităţi individuale
Proiecte multilaterale
Acţiuni
Cooperare multilaterala
Reţele de experţi şi
Reţele de parteneriat organizaţii
e-Twinning Vizite pregătitoare
Măsuri acompaniatoare
Pag. 93
COMENIUS
Comenius este cel mai important program sectorial al Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii care se
adresează educaţiei pre-universitare şi continuă vechiul program Comenius de care a beneficiat România înainte de
momentul aderării la Uniunea Europeană. Măsurile pe care le cuprinde se adresează instituţiilor de învăţământ
preuniversitar de stat şi private (de la grădiniţe la şcoli postliceale) şi tuturor membrilor comunităţii educaţionale care îşi
desfăşoară activitatea în acest sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum şi autorităţilor locale,
asociaţiilor de părinţi sau ong-urilor care activează în domeniul educaţional.
Comenius este împărţit în următoarele acţiuni:
1. Realizarea de parteneriate şcolare:
Proiecte multilaterale
Proiecte bilaterale
2. Proiecte de formare a personalului didactic;
3. Mobilităţi individuale (stagii de formare iniţială şi continuă cu scopul de a creşte calitatea şi a consolida
dimensiunea europeană în educaţie):
Mobilităţi ale elevilor
Asistenţi Comenius
Formare continuă pentru personalul implicat în educaţie şcolară
Găzduirea unui Asistent Comenius
Vizita pregătitoare
4. Dezvoltarea de reţele de parteneriate şcolar;
5. Măsuri acompaniatoare  nu se aplică
6. eTwinning
Proiectele COMENIUS sunt cele mai potrivite pentru şcolile din zonele defavorizate fiindcă se
adresează în mod direct acestora.
Parteneriate şcolare:
Parteneriatele şcolare se împart în două categorii:
(a) Proiecte multilaterale – http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/tipuri.html#multi
(b) Proiecte bilaterale – http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/tipuri.html#bi
(a) Proiecte multilaterale

Proiecte de parteneriat în care se pot implica cel puţin trei instituţii din trei ţări diferite.
Una din instituţiile implicate în parteneriat îşi va asuma rolul de coordonator de proiect.
Proiectele vor avea o durată de 2 ani.
Pot fi axate pe:
1. Elevi şi implicarea activă a acestora în activităţi specifice unei tematici comune la nivel de
parteneriat. Activităţile prevăzute în proiect trebuie să fie interdisciplinare, iar ulterior să fie
integrate în curriculum.
2. Instituţie şi îmbunătăţirea managementului şcolar şi a metodelor pedagogice. Aceste proiecte
vor permite echipelor de profesori şi directori de şcoli din ţările partenere să împărtăşească
experienţe şi informaţii, să testeze şi să pună în practică noi abordări pedagogice şi manageriale.
(b) Proiecte bilaterale
Se vor implica maximum două instituţii din două ţări diferite.
Au ca scop promovarea diversităţii lingvistice în Europa şi încurajarea folosirii tuturor limbilor oficiale ale
Uniunii.
Se vor aborda strict tematici referitoare la dezvoltarea competenţelor elevilor şi profesorilor în limbile străine.
Proiectele propuse trebuie să aibă o durată de 2 ani.
Presupun schimburi reciproce de elevi între instituţiile partenere.
Durata schimbului de elevi este de minimum 10 zile.
La schimbul de elevi vor participa minimum 10 elevi cu vârsta de cel puţin 12 ani.
Grupul de elevi va fi însoţit de profesori.
Pag. 94
Mobilităţi individuale
Mobilităţile individuale pot fi de două feluri:
a) Mobilităţi ale elevilor prin care elevii sunt cei care au posibilitatea de a participa în activităţile de mobilitate de
scurtă durată (schimb de elevi, reuniune de proiect) în Proiectele de parteneriat multilateral sau bilateral
Comenius. Vârsta minimă a potenţialilor beneficiari este de 12 ani.
b) Mobilităţi ale asistenţilor Comenius – pentru studenţii şi absolvenţii de studii superioare care doresc să devină
profesori în sistemul de învăţământ pre-universitar. Prin această acţiune se finanţează stagii de formare
profesională cu o durată de minimum 3 luni şi maximum 10 luni, care trebuie să se desfăşoare în instituţii de
învăţământ pre-universitar dintr-un alt Stat Membru
c) Formare continuă pentru personalul implicat în educaţia şcolară – se adresează cadrelor didactice din
învăţământul pre-universitar care predau limbi străine şi are ca scop îmbunătăţirea calităţii actului educaţional.
Finanţarea se acordă pentru stagii de formare profesională continuă care implică activităţi desfăşurate într-un alt
Stat Membru şi au o durată de minimum 5 zile şi maximum de 6 săptămâni. Pot participa la aceste mobilităţi fie
profesori calificaţi să predea o limbă oficială a Uniunii Europene ca limbă străină, fie formatori ai profesorilor de
limbi străine, personal didactic din şcoli care participă la Parteneriatele Comenius şi solicită formare în limba
străină în care se desfăşoară parteneriatul.
eTwinning
Programul sectorial Comenius finanţează şi proiectele care presupun înfrăţirea şcolilor şi liceelor din
State Membre ale Uniunii Europene. La proiectele de înfrăţire pot participa doar instituţii de
învăţământ preuniversitar situate în două State Membre diferite, iar beneficiarii sunt atât elevii şi
profesorii, cât şi comunităţile din care aceştia provin (prin activităţi culturale comune, chiar şi la nivel
de comunităţi).

A SE CONSULTA
Pentru detalii privind acţiunea de sprijinire a proiectelor de înfrăţire:
http://www.etwinning.ro/
O modalitate de căutare de parteneri este utilizarea instrumentului Twin finder. Acesta poate fi
accesat la adresa: http://www.etwinning.net/ww/en/pub/etwinning/tools.htm
GRUNDTVIG
Programul Grundtvig:
o îşi propune să ofere alternative educaţionale şi să îmbunătăţească accesul celor care, indiferent de vârstă, doresc să
dobândească noi competenţe prin forme de educaţie a adulţilor;
o vine în întâmpinarea nevoilor de predare/învăţare ale adulţilor;
o se adresează instituţiilor sau organizaţiilor care asigură sau facilitează educaţia acestora.
Orice organizaţie din domeniul educaţiei adulţilor, din sistemul formal, non-formal sau informal poate să participe
la programul Grundtvig. Adultul, în sensul programului Grundtvig, este o persoană de peste 25 de ani, sau un tânăr sub
această vârstă, care nu mai este cuprins în sistemul formal de educaţie.
Obiective operaţionale
Prin acţiuni şi tipuri de activităţi specifice programul Grundtvig îşi propune:
să crească accesibilitatea, calitatea şi volumul mobilităţilor în Europa, pentru persoanele
implicate în educaţia adulţilor;
să amelioreze calitatea şi să crească volumul cooperării între organizaţiile implicate în
educaţia adulţilor în Europa;
să asiste persoanele care provin din categorii şi contexte sociale vulnerabile şi/sau
marginalizate, în mod deosebit persoanele vârstnice şi pe cei care au ieşit din sistemul
formal de educaţie fără calificări de bază, pentru a le oferi oportunităţi alternative de
educaţie;
să faciliteze dezvoltarea de practici inovative în educaţia adulţilor precum şi transferul
acestora de la o ţară participantă la alta;
Pag. 95
să sprijine dezvoltarea de conţinuturi informaţionale bazate pe noile tehnologii,
dezvoltarea serviciilor, practicilor şi metodelor pedagogice inovative pentru învăţarea
pe tot parcursul vieţii
să multiplice abordările pedagogice şi să îmbunătăţească managementul organizaţiilor
pentru educaţia adulţilor.
Candidaţi eligibili
adulţi care învaţă/cursanţi adulţi;
profesori, formatori sau alte categorii de personal din instituţii şi organizaţii de educaţia
adulţilor;
persoane sau instituţii responsabile cu iniţierea şi monitorizarea politicilor şi sistemelor
educaţionale pentru adulţi, de la nivel local, regional şi naţional;
asociaţii şi reprezentanţi ai organizaţiilor implicate în educaţia adulţilor, inclusiv
Asociaţii ale profesorilor sau Asociaţii din domeniul educaţiei;
instituţii şi organizaţii care oferă diferite tipuri de pregătire în educaţia adulţilor;
instituţii implicate în formarea iniţială şi continuă a personalului din domeniul educaţiei
adulţilor;
organizaţii care furnizează servicii de orientare, consiliere şi informare în domeniul
educaţiei adulţilor;
centre de cercetare în domeniul educaţiei adulţilor;
firme, întreprinderi şi IMM-uri;
organizaţii non-profit, Asociaţii şi fundaţii care lucrează în regim de voluntariat,
organizaţii non-guvernamentale;
instituţii din învăţământul superior.
Tipuri de activităţi
Prin intermediul programului Grundtvig pot fi finanţate:
1. Mobilităţi individuale – stagii, plasamente, cursuri sau schimburi de experienţă între cei
implicaţi în organizaţii sau instituţii de educaţia adulţilor, formale cat şi non-formale, sesiuni de
formare sau de dezvoltare profesională a personalului implicat în educaţia adulţilor; vizite pregătitoare
destinate constituirii Parteneriatelor şi elaborării viitoarelor proiecte Grundtvig
Detalii la: http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/tipuri.html#mobi
2. Parteneriate (Parteneriate pentru Învăţare Grundtvig), pe teme de interes comun pentru
instituţiile participante
Detalii la: http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/tipuri.html#parteneriat
3. Proiecte multilaterale – scopul acestor proiecte trebuie să fie de ameliorare a sistemelor de
educaţie a adulţilor prin dezvoltare şi transfer de inovaţii şi bune practici între mai mulţi parteneri din
ţări diferite
Detalii la: http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/tipuri.html#multi
4. Reţele de experţi şi organizaţii [nu e cazul]
5. Vizite pregătitoare destinate reprezentantului unei instituţii care doreşte să participe la un
seminar de contact sau la o întâlnire cu potenţiali parteneri pentru realizarea unui Parteneriat sau
proiect Grundtvig
Detalii la: http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/tipuri.html#vizite
6. Alte iniţiative (Măsuri acompaniatoare) [nu e cazul]
LEONARDO DA VINCI
Obiectivele generale ale programului sectorial Leonardo Da Vinci sunt:
Pag. 96
Prin programul Leonardo Da Vinci se pot finanţa
proiecte care încurajează învăţarea limbilor străine,
dezvoltarea tehnicilor de predare / învăţare pentru toate care presupun dezvoltarea de conţinut educaţional
bazat pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor.
persoanele implicate în educaţie şi formare profesională;
dezvoltarea instituţiilor, organizaţiilor care
furnizează/facilitează accesul la educaţie şi formare profesională;
încurajarea cooperării europene în educaţie şi formare profesională; etc.
La acest program pot participa:

instituţii sau organizaţii furnizoare de învăţare în domeniile acoperite de programul sectorial Leonardo da Vinci;
asociaţii sau reprezentanţii celor implicaţi în educaţie şi formare profesională, inclusiv asociaţiile elevilor,
părinţilor şi cadrelor didactice;
întreprinderi, parteneri sociali sau alţi reprezentanţi ai pieţii muncii, inclusiv camerele de comerţ şi organizaţiile de
comerţ;
organisme furnizoare de servicii de orientare, consiliere şi informare privind orice aspect al învăţării pe tot
parcursul vieţii;
organizaţii non-profit, voluntariate, ONG-uri.
El nu se adresează persoanelor fizice decât în măsura în care acestea sunt prinse printre membrii echipei unui proiect.
8.10.2. PROIECTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL

Prin “Proiectul pentru Învăţământul Rural”, autorităţile urmăresc îmbunătăţirea parteneriatului
comunitate-şcoală în vederea creşterii calităţii procesului educaţional şi în vederea dezvoltării de
soluţii pentru nevoile educaţionale chiar din interiorul comunităţilor. Cu alte cuvinte, obiectivele
programului sunt:
i. crearea unui cadru de colaborare între şcolile din mediul rural şi comunitatea din care fac
parte;
ii. crearea unei dinamici interne a şcolii, incluzând comunicarea pe orizontală şi pe verticală
între factorii implicaţi (directori de şcoli, cadre didactice, elevi, inspectori, părinţi etc.);
iii. îmbunătăţirea procesul de învăţare-predare;
iv. creşterea ratei de absolvire şi ratei de trecere de la un ciclu de învăţământ la altul;
v. îmbunătăţirea capacităţii locale de a administra sistemul de învăţământ.
La acest program pot participa atât cadrele didactice şi elevii din şcolile situate în mediul rural,
cât şi inspectorii şcolari şi comunităţile locale. Activităţile eligibile pot include, în funcţie de
componenta avută în vedere, programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice pe baza
activităţilor din şcoală şi prin participarea la programe de formare profesională continuă, proiecte
comune ale şcolilor şi autorităţilor locale de creştere a ratei de absolvire prin responsabilizarea tuturor
factorilor implicaţi (cadre didactice, elevi, părinţi, autorităţi) şi găsirea de soluţii pentru abandonul
şcolar.
Din cele patru componente anunţate ale “Proiectul pentru Învăţământul Rural”, doar primele
două sunt importante pentru scopul acestui curs, şi anume: C1 – Îmbunătăţirea activităţilor de
predare-învăţare în şcolile din mediul rural, şi C2 – Îmbunătăţirea parteneriatului comunitate-şcoală.
La prima componentă există patru sub-componente:
1.1 – Dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza activităţii proprii
desfăşurate în şcoală;
1.2 – Oportunităţi de pregătire profesională pentru cadrele didactice din mediul rural;
1.3 – Condiţii minime de funcţionare pentru şcolile din mediul rural;
1.4 – Mijloace de învăţământ pentru şcolile din mediul rural.
Valorile limită ale finanţărilor care vor fi acordate nu au fost încă stabilite, dar detalii pot fi
obţinute de pe site-ul: http://rural.edu.ro/index.php/articles/4
Pag. 97
8.10.3. PROIECTUL “ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE”
Economia Bazată pe Cunoaştere este cel mai amplu proiect de informatizare a mediului rural
din România, asigurând în acelaşi timp infrastructura IT&C şi servicii cu valoare adăugată bazate pe
aceasta (training, finanţări nerambursabile, asistenţă).Iniţiatorul si implementatorul proiectului este
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Acoperirea şi durata proiectului: Proiectul EBC acoperă 38 din judeţele României şi se
adresează unei populaţii de peste 1,8 milioane locuitori. Proiectul se derulează în perioada 2004 – 2010
Administrarea proiectului este realizată de Unitatea de Management a Proiectului Economia
Bazată pe Cunoaştere, organism din cadrul MCSI
Bugetul proiectului este de 69,4 milioane dolari, din care 60 de milioane sunt puşi la dispoziţie
printr-un împrumut al Băncii Mondiale, iar 9,4 reprezintă contribuia Guvernului României.
Parteneri: Administraţiile Publice Locale ale comunităţilor EBC, Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării (MECI), Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), Ministerul
Culturii şi Cultelor (MCC), Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Cooperaţie, Comerţ,
Turism şi Profesii Liberale (MIMMC) şi Banca Mondială.
Prin Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere (EBC), MCSI a dotat 255 de comune şi oraşe
mici din toata tara cu calculatoare si acces la Internet. Împreuna cu primăria din fiecare localitate, a
fost înfiinţată o Reţea Electronică a Comunităţii Locale (RECL), alcătuită dintr-un Punct de Acces
Public de Informare (PAPI) şi mai multe puncte de acces în următoarele instituţii de utilitate publică:
în una sau mai multe scoli din comunitate, în fiecare biblioteca publică şi în fiecare primărie. În fiecare
localitate, reţeaua este administrata de un Manager de Reţea şi un Administrator IT, angajaţi de către
primărie şi sprijiniţi în activitate de MCTI. Aceştia beneficiază de specializare în diferite domenii şi
astfel contribuie la îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la tehnologiile moderne, sprijină dezvoltarea şi
promovarea serviciilor de guvernare electronică, facilitează modernizarea procesului educaţional şi
promovează soluţiile inovative în mediul de afaceri.
Cunoaşterea înseamnă mai mult decât accesul la informaţie şi la tehnologia informaţiei, mai
mult decât dorinţa de perfecţionare şi învăţare continuă; cunoaşterea înseamnă înţelegerea şi asumarea
unei culturi care pune accent pe un cetăţean foarte bine pregătit, cu un bun nivel al cunoştinţelor
profesionale şi un înalt grad de dezvoltare personală. Statele cu economii avansate se bazează, din ce
în ce mai mult, pe cunoaştere, iar bunăstarea cetăţenilor lor este în proporţie directa cu numărul mare
de angajaţi cu un înalt nivel de profesionalism şi cu utilizarea eficienta a abilitaţilor şi resurselor
superioare pe care aceştia le accesează, cum ar fi creativitatea, competenta pe propriul domeniu de
activitate, imaginaţia, inovaţia.
Pentru cei mai mulţi tineri este deja de la sine înţeles ca a nu şti sa lucrezi cu calculatorul este
aproape la fel de grav cu a nu şti să citeşti. Analfabetismul vremurilor actuale si al viitorului imediat
este, de fapt, inabilitatea de a recurge la tehnologia informaţiei si de a te raporta la acumulările
generaţiilor anterioare sau ale celei prezente.
Faptul ca locuitorii zonelor rurale au un acces mai limitat la tehnologia informaţiei este o
realitate. În acelaşi timp, este o inechitate. Atât copiii cât si adulţii din zonele rurale au acelaşi drept la
cunoaştere ca si locuitorii zonelor urbane.
Proiectul ECB propune o schimbare a modului de gândire privind repartizarea geografica a
cunoaşterii, deschizând, de fapt, o poarta pentru câteva dintre localităţile cele mai defavorizate din
punct de vedere al accesului la cunoaştere.
Toate cele aproape 3000 de localităţi rurale din România au fost provocate in 2006 la o
competiţie, pentru a le selecta pe cele care îşi asuma, constructiv si decisiv, opţiunea pentru cunoaştere,
Pag. 98
ca element de progres si dezvoltare comunitara. 255 dintre ele, cele câştigătoare, au acum ocazia sa-si
antreneze locuitorii în aceasta minunata aventura a cunoaşterii, fie ca aceştia sunt copii de grădiniţa sau
elevi, studenţi sau pensionari, primari, consilieri locali sau funcţionari în administraţia locală, fermieri
sau mici întreprinzători, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale sau întreprinderi mici si mijlocii,
beneficiari ai subvenţiilor din agricultura sau şomeri în căutare de locuri de munca, profesori sau
medici în mediul rural, veterinari sau poliţişti, ingineri agronomi sau preoţi. Proiectul urmează sa-i
familiarizeze pe locuitorii acestor comunităţi cu aceste concepte noi, care au darul de a declansa o
schimbare fără precedent la nivelul mentalităţii şi al atitudinii, o adevărată schimbare la nivel cultural.
Ulterior, ei vor fi mai bine pregătiţi să beneficieze de oportunităţile momentului pentru a-si construi
viata aşa cum si-o doresc.
Prin acest proiect, conceptul generos al economiei bazate pe cunoaştere devine accesibil unei
populaţii de 1.800.000 de locuitori, reprezentând 20% din populaţia rurală (comunităţi sub 30.000
locuitori) sau, altfel spus, 8% din populaţia României.
Portretele beneficiarilor proiectului ECB sunt la fel de variate ca poveştile întâlnirii lor cu
instrumentele cunoaşterii.
Cunoaşterea este un vector important al creşterii economice, pe ansamblu, dar este, mai ales, un
factor de progres individual care trebuie utilizat de fiecare dintre noi. Cunoaşterea deschide porţi
pentru împlinire personala şi realizări profesionale, oferă şanse noi de dezvoltare a comunităţilor,
uşurează relaţia între cetăţean şi stat, facilitează contacte între oameni cu preocupări şi competente
foarte diferite. Cu alte cuvinte, oferă posibilitatea unui trai mai bun celor care vor sa beneficieze de
noua tehnologie şi sunt dispuşi sa facă efortul de a se perfecţiona.
Proiectul EBC este cuprinzător şi acoperă domenii esenţiale pentru locuitorii zonelor rurale si
din oraşele mici, construind platforme de acţiune pe mai multe nivele de acoperire: educaţional,
dezvoltare de afaceri, administrativ şi cultural. Coordonatele principale pe care a fost direcţionat
Proiectul sunt: (1) Acces la IT&C si alfabetizarea digitala pentru locuitorii celor 255 de comunităţi, (2)
Modernizarea sistemului educaţional prin IT&C, (3) Dezvoltarea şi promovarea serviciilor de e-
guvernare, altfel spus guvernare electronica si (4) Promovarea comerţului electronic inovativ şi
susţinerea IMM
După realizarea infrastructurii şi specializarea celor doi experţi din fiecare RECL, s-a putut
trece la oferirea serviciilor cu valoare adăugată, facilitate prin conectarea la tehnologiile moderne:
sprijinirea actului educaţional, profesionalizarea cetăţenilor din comunităţile EBC, dezvoltarea şi
promovarea serviciilor de eGovernment, promovarea comerţului electronic si a reţelelor de afaceri prin
crearea unui portal specializat, acordarea de finanţări nerambursabile si asistenta pentru administraţia
publica, IMM-uri si alţi agenţi economici in procesul de accesare a finanţărilor.
Cele 255 de RECL oferă doua paliere de servicii: cele de baza si cele cu valoare adăugată.
Servicii de baza: servicii de comunicaţii (fax, telefon), copiere, multiplicare, redactare, scanare de
documente etc.
Servicii specializate: cursuri de iniţiere sau perfecţionare în calculatoare, pentru elevi sau adulţi,
cursuri de perfecţionare profesională pentru agricultori sau alte meserii, cursuri de scriere a proiectelor
de finanţare, activităţi educaţionale, asistenta pentru căutare de informaţii online, ajutor pentru
utilizarea serviciilor de guvernare electronică, sesiuni de informare privind fondurile structurale sau
alte proiecte de finanţare şi alte activităţi. Apelând la aceste servicii, cetăţenii pot accesa reţele de
preocupări comune şi, în general, îşi pot largi orizontul cunoaşterii, apelând instrumente noi,
novatoare.
Proiectul are în derulare acţiuni concrete, croite pe măsura fiecărei categorii de utilizatori ai
RECL. Astfel, începând cu 2009 urmează o ampla serie de activităţi de specializare în domeniul IT&C
a peste 5000 de persoane din comunităţile EBC: profesori, personal administrativ, antreprenori,
Pag. 99
cetăţeni. De asemenea, este în curs armonizarea sistemului online de înregistrare a asociaţiilor

familiale (AF) si persoanelor fizice autorizate (PFA) cu schimbările legislative recente. Se lucrează
intens la dezvoltarea versiunii avansate a portalului www.ecomunitate.ro, cu scopul de a deveni un
centru de resurse, parteneriate, inovare şi promovare a comunităţilor EBC. Nu in ultimul rând,
Proiectul investeşte în creşterea vizibilităţii beneficiilor IT&C pentru cetăţenii comunităţilor EBC.
Urmează finalizarea proiectelor finanţate prin programul de finanţare nerambursabila e-creştere, care a
oferit in toamna anului 2008, 9 mil. USD pentru următoarele tipuri de activităţi: achiziţia de utilaje de
producţie cu conţinut crescut de elemente inovatoare sau tehnologii moderne, achiziţia de licenţe
software, soluţii software sau consultanta pentru creşterea competitivităţii, participarea la târguri,
expoziţii, cursuri specializate şi achiziţia de servicii de marketing online.
8.10.4. PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA 3.4

Un alt tip de oportunitate de finanţare pentru şcolile din zonele rurale o reprezintă Axa 3.4 a
Programului Operaţional Regional (POR), care vizează infrastructura educaţională. Conform
documentaţiei POR, finanţarea se alocă pentru proiecte de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi
echiparea infrastructurii educaţionale şi a infrastructurii de formare profesională continuă, iar
potenţialii beneficiari pot depune propunerile lor oricând în timpul anului (funcţionează după
principiul cererii deschise cu depunere continuă şi a regulii primului venit-primului servit). Activităţile
eligibile trebuie să vizeze îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie, dotărilor şcolilor şi a centrelor de
formare profesională astfel încât să se poată asigura un proces educaţional la standarde europene şi să
se determine o creştere a participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional. Proiectele
propuse trebuie să aibă o valoare totală cuprinsă între un minim de 500.000 RON şi un maxim de
67.000.000 RON. În cazul proiectelor care vizează şcolile, entităţile eligibile sunt autorităţile locale,
adică primăriile. Până la ora când acest material de curs este redactat, nici un program de investiţie nu
a fost anunţat pe site-ul POR, deşi apelul este deschis de la începutul lui 2008.
Pag. 100

A SE CONSULTA
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
(ANPCDEFP) – autoritatea coordonatoare pentru “Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii”,
care include sub-programele “Comenius”, “Leonardo Da Vinci”, “Grundtvig” şi alte ce nu au
relevanţă pentru acest curs, precum şi pentru programul “Tineret în acţiune”
http://www.anpcdefp.ro
Programul “Tineret în acţiune”
http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta/index_s.html
Programul Sectorial “Comenius”
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/formulare.html
Programul Sectorial “Leonardo Da Vinci”
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/leonardo/formulare.html
Programul Sectorial “Grundtvig”
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/grundtvig/formulare.html
Proiectul pentru Învăţământul Rural
http://rural.edu.ro/
Programul de Granturi pentru Dezvoltarea Şcolară
Apelul 2007: http://isj.is.edu.ro/site/page.php?50
http://www.finantare.ro/program-481-Programul-de-Granturi-pentru-
Dezvoltare-Scolara.html
Programul eTwinning
http://www.edu.ro/index.php/articles/9581
Pentru apeluri viitoare, a se urmări site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, secţiunea
Programe şi proiecte:
Programul Operaţional Regional (POR) – Axa prioritară 3.4
http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_GUIDE_DOC
Linkuri utile cu oferte pentru stagii de formare:

Catalogul de cursuri Comenius/Grundtvig:
http://ec.europa.eu/education/trainingdatabase
Centre de formare pentru profesori de limba străine
http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/arhiva.html
Finanţările alternative pot fi:

 finanţări din partea unor institute
culturale străine sau ong-uri
internaţionale (gen Institutul
Cervantes sau The German
8.10.5. ALTE PROGRAME SAU MODALITĂŢI DE Marshall Fund for United States);
 finanţări din partea unor agenţi
FINANŢARE economici;
Reprezentanţii şcolilor şi cadrele didactice nu trebuie să  finanţări din fonduri europene
care nu au legătură directă cu
aştepte doar apelurile pentru finanţările centrate pe şcoală la care ne- şcoala (de exemplu, Fondul de
am referit anterior. Există şi alte modalităţi de finanţare, chiar de Mediu);
100%, a unor activităţi pe care le pot desfăşura elevii alături de  finanţări din surse proprii (familiile
elevilor);
profesori. În cele ce urmează ne vom referi la două astfel de
alternative, viabile în mod special pentru şcolile din zonele rurale.
Aceste finanţări alternative nu au legătură directă cu procesul educaţional propriu-zis, ci cu educaţia
informală şi complementară.
În primul rând, trebuie precizat că sorţii de izbândă ale unor proiecte menite să atragă finanţări
alternative depind de doi factori: primul, ca acele proiecte să fie centrate pe acţiuni în parteneriat (fie
între mai multe instituţii şcolare din ţară sau din ţară şi străinătate, fie între instituţii şcolare şi autorităţi
Pag. 101
locale); al doilea, rezultatele proiectelor să aibă impact nu doar la nivelul şcolii, ci mai ales la nivelul
comunităţii.
Pe de altă parte, proiecte nu trebuie să vizeze doar partea de infrastructură ori formare a
cadrelor didactice. De exemplu, se pot finanţa programe cultural-educative cu sprijinul institutelor
culturale ale unor ţări (Institutul Cervantes – Spania; Institutul Cultural Italian – Italia; Institutul
Goethe – Germania; Institutul Cultural Francez – Franţa etc.). Evident, în acest caz, proiectele trebuie
să aibă o legătură directă cu cultura şi/sau limba ţărilor respective. Un astfel de proiect ar putea, de
exemplu, să constea în organizarea unor concursuri de limbă la nivel judeţean, dar promotorul să fie o
şcoală dintr-o zonă defavorizată. În felul acesta se pot urmări două obiective: 1) se dezvoltă potenţialul
şcolii respective deoarece elevii au un nou stimulent de a-şi însuşi limba şi cultura respectivă, şi 2) sunt
făcute cunoscute cultura şi limba ţării în cauză într-o regiune a ţării care nu are acces în mod direct la
acţiunile culturale ale institutelor amintite.
O altă posibilitate o reprezintă programele de întărire a proceselor democratice la nivel regional
prin acţiuni de parteneriat cultural-educativ între grupuri de tineri din sud-estul Europei (zona
Balcanilor) şi regiunea Mării Negre. Apelându-se la The German Marshall Fund for United States, se
pot scrie, de exemplu, proiecte care să vizeze întărirea colaborării între tineri din ţările din Balcani,
cunoaşterea culturii ţărilor vecine şi înţelegerea paternurilor de gândire astfel încât conflictele inter-
etnice să fie de domeniul trecutului, promovarea unor valori culturale şi a unor acţiuni care să
contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunii (de exemplu, în ceea ce priveşte protecţia mediului).
Nu trebuie uitat nici faptul că anumite instituţii internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor
Unite (ONU), Organizaţia Tratatului Altanticului de Nord (NATO), instituţiile Uniunii Europene –
Parlamentul European, Consiliul Europei, Comisia Europeană, contribuie cu materiale informativ-
educative în cazurile în care există o dorinţă de a face cunoscute aceste structuri.
Anumite activităţi – în speţă cele de “educare şi conştientizare a publicului privitor la protecţia

mediului” (http://www.afm.ro/proiecte05_categorii.php) – pot fi finanţate şi prin intermediul Fondului
de Mediu, program coordonat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. De exemplu, în
exerciţiul 2007-2008, un număr de 21 de şcoli şi licee sau grupuri şcolare au beneficiat de finanţare
nerambursabilă pentru acţiuni în cadrul acestui obiectiv.
Valoarea
Beneficiar Localitate Denumire proiect Durata proiect
finanţată
Şcoala cu clasele I-VIII Coltau, jud.
Istoria ne obligă la conştiinţa verde 10 luni 76.773,73
Coltau Maramures
Grupul Scolar Agricol Gestionarea deseurilor, informarea si pregatirea elevilor- o
Tandarei 10 luni 8.986,55
Tandarei investitie sigur pentru viitorul mediului inconjurator
Scoala cu clasele I-VIII Baia Sprie, jud. Educaţie ecologică în oraşul minier Baia Sprie (campanie de
10 luni 143.222,35
din Baia Sprie Maramureş conştientizare şi educaţie ecologică)
Colegiul Naţional "Stefan Exerciţii cu natura -Program de educaţie a adultilor de către
Suceava, jud. Suceava 11 luni 161.519,55
cel Mare" liceeni, in beneficiul protecţiei mediului
Scoala cu clasele I-VIII
Grosi Rândunica a venit 10 luni 73.390,99
Grosi
Colegiul Naţional
Brăila Tinerii Naturalisti 3 luni 12.989,65
"Gh.M.Murgoci"
Şcoala cu clasele I - VIII
Craiova Impreună pentru o natura curată 4 luni 6.852,12
Nr.21 "Gh.Ţiţeica”
Liceul teoretic "NICOLAE Medgidia, jud.
Creeaza Eco-Generatia Ta! 12 luni 6.690,15
BALCESCU" Constanta
SCOALA CU CLASELE
GIURGIU Sanatatea mediului-sanatatea noastra 12 luni 3.283,47
I-VIII, Nr. 8
Liceul Teoretic "Emil
Baia Mare Iazurile de decantare, bombe ecologice 9 luni 139.555,16
Racovita"
Scoala cu clasele I - VIII
Maramures Invatam sa traim intr-un mediu curat 9 luni 97.822,52
Tautii-Magheraus
Pag. 102
Scoala cu clasele I-VIII

"ALEXANDRU Focsani, jud. Vrancea Vrancea-mediu european 12 luni 35.438,34
VLAHUŢÃ"
Scoala cu clasele I – VIII Ciugud Structura O viaţă sanatoasă intr-un mediu mai curat la nivelul comunei
8 luni 88.271,19
Ciugud Structura Hapria Hapria, Alba Ciugud, judeţul Alba
Ape curate - mediu sănătos Constientizarea si sensibilizarea
Grup Scolar Agricol Podu Iloaiei, judetul
comunităţii asupra necesităţii protecţiei apelor din localitatea 10 luni 5.327,40
"Haralamb Vasiliu" Vaslui
Podu Iloaiei
Liceul Teologic Romano -
Catolic ''Sf. Francisc de Roman Un mic pas in reconcilierea cu natura 10 luni 59.016,33
Assisi"
Scoala cu clasele I - VIII
Craiova, Dolj Mici, dar responsabili! 10 luni 25.045,94
Nr.12 "Decebal"
Grupul Scolar "Andrei
Oradea, jud. Bihor Pro Natura – 2007 12 luni 14.305,25
Saguna"
Grupul Scolar Industrial Borsa, jud.
Eco Borsa 11 luni 34.814,37
Borsa Maramures
Liceul Teoretic "Eugen
Bucuresti Saptamana verde 8 luni 41.335,57
Lovinescu"
Grupul Şcolar''Ioan Com. Şomcuta Mare, EDU-PART “M” - Parteneriat Educaţional pentru conştientizarea
12 luni 57.870,88
Buteanu" Jud. Maramureş copiilor, tinerilor şi părinţilor acestora, privind protecţia mediului
Grupul Scolar "Costin D.
Craiova Eco-caravana promotorilor de mediu 12 luni 162.435,32
Nenitescu"
Sursa: http://www.afm.ro/proiecte01_finalizate.php

RESURSE UTILE
Balkan Trust for Democracy – program coordonat de biroul de la Belgrad al The German Marshall Fund of
the United States
http://www.gmfus.org/balkantrust/
Black Sea Trust for Regional Cooperation – program coordonat de biroul de la Bucureşti al The German
Marshall Fund of the United States
http://www.gmfus.org/about/office.cfm?city=bucharest
Fondul de Mediu – program coordonat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
http://www.afm.ro/
A se urmări şi site-urile:
http://www.finantare.ro/
http://www.euractiv.ro/
8.10.6. PROIECTE DE SUCCES
EXEMPLUL 1: Şcoala Generală cu clasele I-VIII Nr. 2 Iscroni

Titlul proiectului: Trecut, prezent şi viitor. O carte deschisă întregii comunităţi
Categorie proiect: Proiect care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare prin activităţi
extra-curiculare
Durata: 6 luni
Obiectivul proiectului: Îmbunătăţirea cadrului de colaborare între şcoală şi comunitatea din care face
parte prin sensibilizarea întregii comunităţi în favoarea lecturii, ca mijloc de informare şi îmbogăţire a
cunoştinţelor.
Activităţi cuprinse în proiect:
a) activităţi de informare pentru echipa de proiect cu privire la istoria cărţii, istoria bibliotecii,
istoria tiparului şi a hârtiei
b) activităţi de amenajare a unui nou spaţiu pentru biblioteca şcolii iniţiatoare
Pag. 103
c) înfiinţarea unui cenaclu literar-artistic, primul de acest fel din regiune, şi promovarea cu
ajutorul membrilor cenaclului a implicării comunităţii în îmbogăţirea fondului de carte prin
donaţii; întâlniri cu scriitori şi jurnalişti, distribuirea ofertei şcolare către elevi, părinţi şi
membrii comunităţii; organizarea de seri de lectură etc.
Rezultatele:
1) crearea unui nou spaţiu pentru bibliotecă
2) îmbogăţirea fondului de carte de la 6815 volume la 7500-8000
3) sporirea numărului de elevi care frecventează biblioteca
4) impulsionarea membrilor comunităţii locale de a sprijini biblioteca
Realizarea proiectului a mai presupus achiziţionarea de mobilier nou (rafturi pentru cărţi şi mese şi
scaune pentru sala de lectură), informatizarea bazei de date cu cărţile din fondul bibliotecii, precum şi
dotarea cu mijloace audio-video pentru activităţile înscrise în proiect.
Obiectivele specifice ale proiectului prevăzute de coordonatori au fost ales în mod special pentru a
putea fi măsurate în cadrul rapoartelor intermediare şi final. De exemplu, s-a avut în vedere:
o Organizarea unui spaţiu în cadrul şcolii în care să fie puse la dispoziţia elevilor şi
părinţilor acestora cărţi şi acces la cărţi virtuale.
o Organizarea bibliotecii virtuale în cadrul celei tradiţionale.
o Creşterea numărului de cititori ai bibliotecii şcolare.
o Încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură atât prin metode clasice cât
şi prin metode noi, electronice.
o Conştientizarea apartenenţei la comunitatea locală.
o Creşterea gradului de implicare a comunităţii în activităţile şcolare şi extraşcolare.
Mijloacele de diseminare a informaţiilor folosite în proiect au fost: presa scrisă locală – anunţuri;
televiziunea locală – participarea unor membrii ai proiectului la emisiuni informative; Internet –
crearea şi întreţinerea unui website al proiectului; o masă rotundă în comunitatea din care a fost iniţiat
proiectul; afişe şi pliante.
EXEMPLUL 2: Şcoala Generală cu clasele I-VIII Rogoz

Titlul proiectului: Ieri meşteşugar, azi antreprenor... prin tradiţii şi folclor!
Categorie proiect: Proiect care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/tinerilor cu cerinţe
educaţionale speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială
Durata: 6 luni
Obiectivul proiectului: Întărirea colaborării dintre şcoală şi comunitatea locală în vederea sprijinirii şi
integrării şcolare şi profesionale a unor categorii de copii şi tineri defavorizate prin reînvierea,
valorificarea şi perpetuarea meseriilor tradiţionale specifice zonei
a) Realizarea unui mini-muzeu local al meseriilor tradiţionale, al costumelor populare, al
instrumentelor muzicale specifice
b) Implicarea meşterilor populare în cadrul proiectului
c) Editarea unui volum conţinând date despre tradiţiile şi obiceiurile locale
d) Instruirea teoretică şi practică a tinerilor în cadrul unor ateliere de lucru şi instruirea privind
dansurile populare
e) Organizarea unei expoziţii cu lucrările realizate de “micii meşteşugari”
f) Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor
Rezultatele:
Rezultatele măsurabile din punct de vedere cantitativ au constat în instruirea în meşteşugurile
tradiţionale şi dansurile populare a 100 de elevi din şcoala care a iniţiat proiectul şi aflaţi în sistemul de
Pag. 104
protecţie socială sau cu cerinţe educaţionale speciale. Coordonatorii au pus un accent mai mare pe
rezultatele „calitative‟ ale proiectului, după cum urmează:
Îmbunătăţirea competenţelor şi abilităţilor necesare celor 100 elevi cursanţi în practicarea
meşteşugurilor tradiţionale, dansurilor populare şi valorificarea folclorului;
Îmbunătăţirea cooperării dintre şcoală şi comunitatea locală;
Instituţiile comunitare devin interdependente, având ca scop comun dezvoltarea reală şi
progresul comunităţii în care se află;
Integrarea socială şi creşterea interesului pentru dezvoltarea personală şi profesională a
celor 100 elevi cursanţi;
Întărirea rolului şcolii în susţinerea unei culturi locale a dezvoltării;
Şcoala va deveni suport pentru rezolvarea unor probleme cu care comunitatea se confruntă;
EXEMPLUL 3: Şcoala Generală cu clasele I-VIII Şinca

Titlul proiectului: Educaţia, un drept al tuturor?
Categorie proiect: Proiect care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/tinerilor cu cerinţe
educaţionale speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială
Durata: 12 luni
Obiectivul proiectului: Îmbunătăţirea calităţii procesului didactic prin integrarea şcolară şi
profesionale a copiilor şi tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale
Pentru atingerea obiectivului general propus, iniţiatorii au prevăzut următoarele tipuri de activităţi:
a) Activităţi de management de proiect (de ex., informarea membrilor echipei de proiect cu
privire la sarcinile care le revin etc.)
b) Activităţi de informare şi documentare prin intermediul instituţiilor specializate în consiliere
şi orientare, prin interviuri, prin strângerea de materiale specifice şi realizarea unora noi
c) Activităţi de cenaclu artistic – punerea în scenă a unor piese de teatru şi comentarea acestora,
toate fiind realizate prin implicarea elevilor şi profesorilor
d) Activităţi de consiliere şcolară şi consiliere pentru părinţi şi cadre didactice
e) Activităţi de diseminare a rezultatelor proiectului
Rezultatele aşteptate:
- Integrarea şcolară a elevilor cu nevoi speciale;
- Dezvoltarea de abilităţi specifice la nivelul elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor în ceea ce
priveşte dezvoltarea spiritului de muncă în echipă, responsabilizarea individului în cadrul
grupului;
- O bază de date pentru consilierea şi orientarea elevilor şi părinţilor disponibilă la nivelul
comunităţii locale (materiale informative, interviuri, chestionare, articole);
- Construirea unui eveniment care să aibă impact major asupra modului de comportament în
cadrul familiilor din comunitatea locală;
- Conştientizarea de către părinţi a celor mai bune modalităţi de educare a copilului
(acordarea atenţiei, afectivitate, receptivitate la solicitările copilului, implicare activă în
managementul timpului activităţilor (extra-)şcolare, eliminarea practicilor violente din
relaţia părinţi-copil etc.);
- Încurajarea colaborării părinte-copil, părinte-cadru didactic/consilier şi copil-cadru
didactic;
- Se va obţine constituirea unor nuclee de informaţii specifice care vor juca un rol activ în
cadrul comunităţii;
- Conştientizarea de către cadrele didactice, părinţi şi membri ai comunităţii locale a
Pag. 105
importanţei informaţiilor primite prin diseminarea rezultatelor proiectului.
EXEMPLUL 4: Şcoala Generală cu clasele I-VIII Târgu Lăpuş

Titlul proiectului: Suntem prietenii naturii
Categorie proiect: Proiect care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare prin activităţi
extra-curriculare
Durata: 12 luni
Obiectivul proiectului: “Formarea conştiinţei ecologice şi a unui comportament ecologic” (sic!)
a) Crearea unei “potecii educative”, adică unei alei cu planşelor care să explice diverse aspecte
de protecţia mediului
b) Organizarea unei excursii cu scopul de a observa vegetaţia şi fauna locală şi de a identifica
acele căi prin care elevii pot contribui la protejarea mediului
c) Amenajarea unui spaţiu special pentru activităţile proiectului (Căsuţa din pădure), loc în care
se vor face excursii tematice
d) Amenajarea în cadrul şcolii a spaţiului destinat educării în spiritul protecţie mediului
e) Activităţi de observarea a poluării mediului în cadrul comunităţii şi în afara ei
f) Organizarea de concursuri pe teme de ecologie şi cu specific local
g) Realizarea unor materiale tipărite şi foto care să (de ex., Revista Broasca Verde, album foto)
ajute la diseminarea rezultatelor proiectului
Rezultatele:
La proiect au participat 30 de elevi din clasele I-VIII, părinţii acestora şi 3 cadre didactice.
Rezultatele aşteptate au constat în:
1) Perceperea nevoilor comunităţii în ceea ce priveşte protecţia mediului
2) Să contribuie la educarea elevilor asupra faptului că acţiunile individuale influenţează negativ
sau pozitiv mediul înconjurător
3) Crearea unor materiale care să îi ajute şi pe alţi elevi, dar şi pe membrii comunităţii să
înţeleagă de ce este nevoie de acţiuni individuale şi comune de protecţia mediului
4) Impulsionarea bunelor relaţii dintre elevi şi a practicilor bune de urmat de către aceştia
5) Să ajute şcoala să devină un punct de informare şi educare cu privire la protecţia mediului
8.10.7. ELEMENTE DE MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Proiectele pentru programele de finanţare amintite la 8.24.1 sunt foarte uşor de realizat şi nu
necesită ajutorul unei firme de consultanţă. De cele mai multe ori, documentaţia care trebuie depusă
constă doar într-o cerere de finanţare cu detalii despre etapele şi bugetul proiectului şi documente care
să ateste că iniţiatorul are capacitatea de a duce la bun sfârşit proiectul.
Ceea ce contează foarte mult la aceste proiecte este modul cum sunt ele concepute, dacă
obiectivele propuse sunt realiste (adică dacă se pot realiza în orizontul de timp stabilit de iniţiator),
dacă etapele prevăzute pot conduce la atingerea obiectivelor, dacă bugetul este bine proporţionat astfel
încât să ajungă realizării activităţilor din fiecare etapă sau să nu rămână fonduri necheltuite datorită
unei supradimensionări a sa.
Înainte de a porni în căutarea unei finanţări pentru proiect,
este recomandat să se clarifice ideea proiectului şi ce presupune ea Trebuie respectate în mod obligatoriu
atât din punctul de vedere al implicării necesare (oameni şi toate termenele de realizare ale
instituţii), cât şi din punct de vedere financiar (dacă iniţiatorul poate proiectului.
sau nu să aducă o co-finanţare). După ce s-au clarificat aceste
Pag. 106
A se verifica criteriile de eligibilitate aspecte, se va căuta acel program de finanţare care să corespundă cel
din Ghidul solicitantului înainte de a mai bine obiectivelor ideii de proiect, avându-se în vedere faptul că
depune un dosar.
dubla finanţare (acelaşi proiect să fie finanţat de două ori şi din surse
diferite) nu este acceptată nici la nivelul fondurilor europene, nici la
nivelul celor naţionale.
Etapele trebuie să conţină toate activităţile relevante atingerii obiectivelor şi să se încadreze cât
mai bine în acestea. De exemplu, dacă un proiect îşi propune să crească nivelul de conştientizare al
propriei contribuţii la procesul de încălzire globală, atunci etapele unui eventual proiect trebuie să pună
accent pe informare cu privire la efectele încălzirii globale şi diseminare a metodelor prin care fiecare
– elev, cadru didactic sau simplu membru al comunităţii –, poate face ceva astfel încât să fie împiedicat
fenomenul.
Înainte de a completa cererea de finanţare, deci de a scrie documentaţia proiectului, este bine să
consultaţi Ghidul solicitantului astfel încât să cunoaşteţi toate criteriile de eligibilitate pentru proiect şi
activităţile specifice.
Proiectul trebuie să aibă o echipă de proiect fixă, ai cărei membrii să cunoască foarte bine ce
responsabilităţi le revin, să-şi respecte obligaţiile prin implicare activă. Echipa de proiect poate fi
formată din directorul/coordonatorul de proiect, consilieri experţi pe tema proiectului şi elevi.
Bugetul trebuie să includă doar acele tipuri de cheltuieli considerate eligibile de către
coordonatorii programului de finanţare. Detalii se pot obţine fie din Ghidul solicitantului, fie în mod
direct de la persoanele care se ocupă de acel program de finanţare.
Înainte de a depune cererea de finanţare, este obligatoriu să se verifice dacă dosarul conţine
toate documentele solicitate. În felul acesta se vor evita situaţiile în care cererile de finanţare sunt
respinse înainte de a intra în procesul de evaluare.

RECOMANDĂRI
 Accesaţi Internetul şi resursele indicate mai sus în mod regulat pentru a afla detalii din timp
despre apelurile de proiecte existente.

TEME
1. Găsiţi o idee de proiect pe care aţi dori să o concretizaţi cu ajutorul unuia dintre programele de
finanţare amintite mai sus.
2. Căutaţi detalii cu privire la programul de finanţare cel mai potrivit pentru ideea dumneavoastră de
proiect şi apoi aflaţi când se pot depune propunerile de proiecte.
Pag. 107

Curs Bun TIC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Bun TIC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Proiectul Economia bazată pe Cunoaştere

„APLICAREA TIC ÎN ŞCOALĂ”

Obiectivele acestui modul sunt:

 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în procesul de

 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în procesul de

 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în comunicare

 Însuşirea cunoştinţelor şi acumularea deprinderilor practice privind rolul TIC în administrarea

 Cunoaşterea aspectelor etice ale utilizării TIC în scop educaţional

8.1. TIC în procesul de predare-învăţare ...................................................................................................................... 5

8.2. TIC în procesul de studiu ...................................................................................................................................... 31

8.3. TIC în procesul de evaluare .................................................................................................................................. 40

8.4. Comunicarea cu ajutorul instrumentelor TIC .................................................................................................... 52

8.5. TIC în contextul administrativ .............................................................................................................................. 68

8.6. Aspecte etice în utilizarea TIC în scop educaţional ............................................................................................. 77

8.7. ANEXA 1. Resurse on-line pentru profesori şi elevi ........................................................................................... 79

8.8. ANEXA 2. Termeni specifici pentru eEducaţie ................................................................................................... 84

8.9. ANEXA 3. Programe de formare continuă pentru cadrele didactice ................................................................ 88

8.10. ANEXA 4. Programe de finanţare pentru şcoli ................................................................................................... 93

Cursul îmbină partea teoretică – prezentarea conceptelor de bază, explicaţia cadrului şi

8.1. TIC în procesul de predare-învăţare

Predare Învăţare Evaluare

8.1.1. Dinamizarea procesului de predare cu ajutorul TIC

La fel procedează şi în cazul piramidelor, de data aceasta explicându-le elevilor cum

© Google Earth, http://earth.google.com/

8.1.2. TIC şi curriculum

Acest model pedagogic facilitează nu doar procesul de predare-învăţare, ci şi evaluarea

8.1.3. Cunoaşterea colaborativă prin intermediul TIC

Să ne imaginăm următorul exemplu: profesoara de franceză, după ce elevii au finalizat de

Elevii trebuie să fie deprinşi să scrie, adică să comunice nu doar verbal, ci şi în

 VoiceThread (http://voicethread.com/) este un nou instrument de lucru colaborativ care

 Simile Timeline (http://simile.mit.edu/timeline/) este o resursă gratuită care generează

 În educaţie, agregatoarele de RSS pot fi folosite pentru a eficientiza accesul la

 Acest sistem de bookmarking colaborativ este interesant pentru educaţie fiindcă

 Slideshare (www.slideshare.com) este un portal care conţine prezentări de tip Microsoft

 Prezentările au devenit un loc comun în educaţie, iar foarte mulţi profesori au

 Flickr poate fi utilizat în educaţie pentru a crea un proiect colaborativ cu ajutorul

8.2. TIC în procesul de studiu

8.2.1. Biblioteca şcolii

sursele de informaţii necesare.

8.2.2. Studiu extra-curicular

EXEMPLUL 1 Şcoala dincolo de şcoală – programul “e-Vacanţa!”

8.3. TIC în procesul de evaluare

Nu este de neglijat posibilitatea de a avea evaluarea integrată într-un sistem de management al

Exemplu de evaluare pe platforma AeL Educaţional

Exemplu de evaluare pe platforma AeL Educaţional

Exemplu de evaluare pe platforma AeL Educaţional

Exemplul 1 - Set de exerciţii

Exemplul 2 - Set de exerciţii corectat automat de site

Exemplul 3 - Set de exerciţii

Exemplul 4 - Set de exerciţii

Exemplul 6 - Set de exerciţii cu răspunsuri multiple

Elevii şi profesorii deopotrivă trebuie deprinşi cu auto-evaluarea. Prin auto-

 testare, ei realizează că mai au de învăţat înainte de a spune că au terminat cu

 Experior este o platformă inovativă de evaluare a cunoştinţelor de matematică pentru diverse

Concluzia, şi în acest caz, este că profesoara şi elevii dumneaei nu au pierdut timp cu

Exemplul 2 - Set de exerciţii în Word - Matematică

Exemplul 2 - Set de exerciţii în Word - Matematică

8.4. Comunicarea cu ajutorul instrumentelor TIC

8.4.1. Website-ul şcolii

Câteva chestiuni elementare

Exemple de pagini web ale unor şcoli

Exemplul 1 – site static – http://www.scoala12.multinet.ro/

Exemplul 2 – site static – http://www.scoalajosemarti.ro/

Exemplul 3 – site static – http://www.geocities.com/romanul1/