Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Microelectronica și
Inginerie Biomedicală

Traductoare și Biosenzori

1
Chișinău 2021
Modulul T2 (12 ore). STRUCTURA ȘI PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE
A SENZORILOR ȘI TRADUCTOARELOR

2.1 Senzori de deplasare, poziție și proximitate (apropiere)

2.2 Senzori cu ultrasunet
2.3 Senzori de presiune
2.4 Senzori magnetici
2.5 Accelerometre și giroscoape
2.6 Senzori de temperatură
2.7 Senzori tactili

2
 2.6. Senzori de temperatură

Desirable Temperature Sensor Characteristics

Răspuns rapid Acuratețe Repetabilitate

Calibrare Interval larg de

ușoară Senzor de temperaturi
temperatură
Cost

Relație simplă
Semnalul senzor Temperatură

3
 2.6. Senzori de temperatură

 Temperature sensors are the oldest

 1821 - Seebeck effect (Thomas Johann Seebeck)
 1826 - first sensor - a thermocouple - based on the Seebeck effect (Antoine
Cesar Becquerel)
 1834 - Peltier effect (Charles Athanase Peltier).
 First peltier cell built in 1960’s
 Used for cooling and heating
 1821 - discovery of temperature dependence of conductivity (Sir
Humphrey Davey)
 1771 - William Siemens builds the first resistive sensor made of platinum

4
 2.6. Senzori de temperatură
1. Rezistivi
(1) dispozitive cu rezistența dependentă de temperatură (RTDs) și (2) termistori
RTDs sunt confecționați din materiale cu rezistența dependentă de temp. Cel mai des sunt
folosite metale precum platina, nickel, și cupru. Ei demonstrează un coeficient de
temperatură pozitiv.

dR
 dT
R

5
 2.6. Senzori de temperatură

• RTD sunt senzori pasivi și necesită excitare cu curent pentru a produce o

variație a tensiunii la ieșire.
• Coef. Mic de temperatură 0.385%/°C necesită cirucite suplimentare de
prelucrare a semnalului.
• Valorile curenților trebuie sa fie mici, pentru a exclude efectul de
autoîncălzire, care introduce erori în măsurări.
• Alte erori sunt produse de tensiunea care cade pe contacte și firele de
conecțiune. Daca valoarea RTD este mică, iar lungimea firelor este lungă (ohmi
sau zeci de ohmi), se pot introduce erori semnificative. 6
 2.6. Senzori de temperatură

Ca exemplu vom folosi un PT100 cu 100 Ω. Eroarea va fi de 55 ºC.

7
2.6. Senzori de temperatură

8
2.6. Senzori de temperatură

9
(2) Termistore sunt confecționate din semiconductori. În general au un coeficient de
temperatură negativ (NTC), dar există și pozitivă (PTC). Temperatura de lucru specifică
este de -75÷150ºC.
  1 1 
RT  R0 exp B  
  T T0 
unde R0 este rezistența la un punct de referință (de obicei la 0 grade).
Avantajul principal este sensivitatea înaltă la temperatură, în comparație cu metalele și
termocuplele. Dezavantajul principal este neliniaritatea înaltă. Astfel curbele de răspuns
al termistoarelor nu sunt standartizate ca la termocupluri. O metodă de linearizare este
șuntarea cu o altă rezistență.

Aplicații. Comutator bimetalic

electro-mecanic – se folosește în
termostate

10
A thermistor produces a resistance (RT), which must be converted to a voltage signal
• Self-Heating can introduce an error into the
I measurement
• The increase in device temperature (ΔT) is
related to the power dissipated (P) and the
power dissipation factor (δ)
RT P = δ ΔT
Vout  VS Where P is in [W], ΔT is the rise in temperature in
RT  R1 [oC]
• Suppose I = 5 mA, RT = 4 kΩ, and δ = 0.067
W/oC, what is ΔT?
(0.005 A)2(4000 Ω) = (0.067 W/oC) ΔT
ΔT = 1.5 oC
• What effect does a ΔT of 1.5 oC have on your
A current must pass through the thermistor to thermistor measurements?
measure the voltage and calculate the • How can we reduce the effects of self-heating?
– Increase the resistance of the thermistor!
resistance
The current flowing through the thermistor buffer
generates heat because the thermistor REF195
+5 V
reference
dissipates electrical power -
10k To ADC
P = I2RT +
The heat generated causes a temperature rise 1/4
Thermistor
in the thermistor AD8606
(AD8605)
This is called Self-Heating
WHY IS SELF-HEATING BAD?
11
 2.6. Senzori de temperatură
2. Termoelectrici – termocuple
Efectul Seebeck – cînd o pereche de fire metalice disimilare sunt puse în contact la un
capăt, iar la capetele celelalte care nu sunt puse în contact există o diferență de
temperatură, se generează o tensiune electromotoare termică, care poate fi măsurată
la capetele deschise.
2.6. Senzori de temperatură

13
 2.6. Senzori de temperatură
Termocuplul măsoară diferența de temperatură dintre două joncțiuni, dar nu
temperatura absolută la o joncțiune. Astfel pentru a măsura temperatura exactă,
se măsoară temperatura doar la o joncțiune (joncțiunea caldă), pe cînd cealaltă
joncțiune se menține la o temperatură de referință (joncțiunea rece, 0 ºC). În
sistemele electronice moderne, temperatura de la joncțiunea rece se măsoară
cu un termistor și se ia în considerație la calculele precise a temperaturii de la
joncțiunea caldă.

14
15
 2.6. Senzori de temperatură
3. Termometru pe bază de joncțiune

Se folosește cel mai des pentru determinarea temperaturii unui

chip, deoarece joncțiunea poate fi ușor integrată în procesul
tehnologic. Oferă o acuratețe înaltă și o linearitate înaltă în regiunea
-55ºC÷150ºC. De obicei are strucutra unui tranzistor cu colectorul și
baza scurtcircuitată. Iar temperatura se măsoară cu ajutorul relației:
kT  I C
v BE  ln 
q  IS 
Dacă punem mai mulți tranzistori în paralel, vom avea următoare
relație
kT  I C 
vN  ln  
q  N  IS 

16
 2.6. Senzori de temperatură

Ambele circuite nu au întrebuințare practică deoarece curentul de scurgere IS depinde

de temperatură. Însă dacă avem un curent egal într-un tranzistor și alții N tranzistori
similari, atunci expresia diferenței între două tensiuni bază emitor este proporțională la
temperatura absolută și nu depinde de IS.
Circuitul de mai jos se numește Celula Brokaw. Tensiunea ΔVBE apare pe rezistența R2, astfel
curentul emitorului în Q2 este ΔVBE/R2. Amplificatorul operaționale și rezistențele R forțează
ca prin Q1 să curgă același curent. Astfel curenții prin Q1 și Q2 sunt egali și sunt sumați în
R1. Astfel tensiunea care cade pe R1 este proporțională la temperatura absolută (PTAT) și
este dată de:

Tensiunea de referință VBANDGAP apare la baza Q1 și este suma al VBE (Q1) și VPTAT. VBE (Q1)
este complementar la temepratura aboslută (CTAT), și în sumă cu VPTAT cauzează ca
tensiunea de bandgap să fie în respect cu temperatura (asumînd valoarea R1/R2 și N pentru
a face tensiunea de bandgap egală 1.205 V).

18
2.6. Senzori de temperatură

19
Interfața – 1-Wire; Intervalul temp. -55 ... +125 oC;
Fiecare senzor are adresă ceea ce permite conectarea mai multor
senzori la același fir; Nr de biți la convertire 9 ... 12 (rezoluția);

20
2.6. Senzori
Thermalde temperatură
Sensor

Digital Thermal Sensor

 2.6. Senzori de temperatură
Thermal Sensor

Initializing

1, DQ=1; (reset)
2, Delay (2 us)
3, DQ=0;
4, Delay (750 us)
5, DQ=1;
6, Wait (15-60us), until the sensor return a 0, means that
the sensor is ready
7, Delay (480us)
8, DQ=1, end
 2.6. Senzori de temperatură
Thermal Sensor

Sensor write data to the bus

1, DQ=0
2, Delay (15us)
3, Sampling and sending data to the bus, begins with the
lowest bit.
4, Delay (45us)
5, DQ=1
6, Repeat the 5 steps above, until one byte is sent.
 2.6. Senzori deSensor
Thermal temperatură
MCU Read Data

1, DQ=1
2, Delay (2us)
3, DQ=0
4, Delay (6us)
5, DQ=1 (release the bus)
6, Delay (4us)
7, Read data
8, Delay (30us)
9, Repeat step 1-7, until a byte is read to the MCU.
 2.6. Senzori de temperatură
4. Termometre radiative (Pyrometer)
Un pirometru modern are un sistem optic și un detector. Sistemul optic focusează radiația termică
(infraroșie, λ de la 0.7 – 20 µm) de la obiectul care necesită de măsurat de temperatura pe detector.
Semnalul de ieșire al detectorului (temperatura T) este relatat la radiația termică sau iradierea j al
obiectului prin legea Stefan-Boltzmann, constanta de proporționalitate σ, numită și constanta Stefan-
Boltzmann, și emisivitatea obiectului ε. j = εσT4 Avantajele sunt – măsurarea temperaturii fără contact
mecanic (ca la termocupluri), măsurarea temperaturilor foarte înalte, măsurarea a ariilor destul de
mici.

VIDEO 14
25
26
27
Calibrarea

The thermal time

constant can be
measured as the time it
takes to get to (1/e) of
the final temperature
100 (1-(1/e)) = 63 oC

Thermal Time Constant

28