CURS 5 CERVICITA

Cervicita reprezinta o inflamatie la nivelul colului uterin, iar de cele mai multe ori
simptomele lipsesc cu desavarsire. Este o afectiune genitala frecvent intalnita. Colul este
partea cea mai de jos a uterului. El se extinde usor inspre vagin. In timpul travaliului, colul
uterin (cervixul) se dilata pentru a-i permite bebelusului sa treaca prin canalul endocervical.La
fel ca orice tesut din corp, colul uterin sau cervixul poate sa se inflameze dintr-o varietate de
motive. Inflamatia colului uterin este cunoscuta drept cervicita.
Cauzele cervicitei
Microbii si virusii care sunt responsabili de aparitia vaginitei pot conduce la aparitia unei
rani pe colul uterin. Bolile cu transmitere sexuala (BTS) cum ar fi gonoreea, clamidioza,
herpesul genital sau condilomatoza genitala pot infecta colul uterin. Majoritatea infectiilor
bacteriene sau virale care cauzeaza cervicita sunt transmise pe cale sexuala.In rare cazuri, o
rana pe col poate fi cauzata de:
 vaginoza bacteriana
 agenti chimici
 un dispozitiv inserat in vagin
 alergie la spermicidele contraceptive sau la latexul din prezervative

Factorii de risc pentru cervicita sunt considerati a fi:

 debutul precoce al vietii sexuale
 comportamentul sexual neglijat (sex neprotejat, parteneri multipli)
 antecedentele de boli cu transmitere sexuala (BTS), de exemplu: gonoreea, clamidioza,
trichomonaza, herpesul genital, condilomatoza genitala, vaginoza bacteriana)
 contactul sexual cu un partener cu comportament sexual cu risc crescut sau care prezinta o
boala cu transmitere sexuala (BTS).
Unele femei care sufera de cervicita nu prezinta niciun fel de simptome. Cand simptomele
sunt prezente, acestea pot include:
 sangerari vaginale anormale
 secretii vaginale persistente de culoare gri sau alba, care pot avea un anumit miros
 durere vaginala
 durere in timpul raportului sexual
 o senzatie de presiune pelvina
 dureri de spate.
Colul uterin poate sa devina foarte inflamat daca cervicita progreseaza. In unele cazuri,
boala se poate dezvolta, ajungand o rana deschisa. Secretia vaginala asemanatoare cu puroiul
este un simptom al cervicitei severe.Cervicita acuta implica un debut subit al simptomelor.
Cervicita cronica dureaza mai multe luni.Cervicita acuta se datoreaza, de obicei, unei infectii
cu transmitere sexuala, cum ar fi:, herpesul simplex sau herpesul genital,chlamydia,
tricomoniaza ,gonoreea.
Infectia cu HPV care a progresat poate cauza inflamatia colului uterin, care este, de regula,
un semn ulterior al cancerului de col uterin sau unei forme precanceroase a bolii.
Totodata, cervicita ar putea fi rezultatul unei infectii care s-a ivit din cauza altor factori, care
ar putea include: o alergie la spermicid sau la latexul din care sunt facute prezervativele, o
diafragma vaginala sau capacul cervical, sensibilitate la substantele chimice care se gasesc in
tampoanele intravaginale, bacteriile vaginale care se dezvolta cu regularitate.
Diagnostic clinic
• Inspecţia poate pune în evidenţă eritem vulvar determinat de o infecţie vulvo-vaginală
asociată.
• La examenul vaginal cu valve, se poate observa o leucoree abundentă, colul poate fi uşor
mărit de volum, edemaţiat, cu o zonă roşie periorificială.
• Uneori zona infectată este foarte vascularizată şi poate să sângere uşor la atingere. La
exprimarea canalului cervical între valve, se poate evidenţia o oarecare cantitate de puroi de
diferite aspecte funcţie de etiologie.
• Palparea vaginală combinată cu cea abdominală găseşte adesea un col de dimensiuni uşor
crescute, eventual sensibil la mobilizare.
Diagnostic diferenţial
• Problema cea mai importantă este cea a diferenţierii unei cervicite banale de infecţiile cu
HPV şi de diferitele grade de displazii cervicale, culminând cu carcinomul epidermoid.
• Chisturile Naboth sunt acumulări de mucus secretat de glande mucinoase situate ectopic pe
exocol, al căror lumen a fost acoperit de un proces de remaniere.
• Cervicita tuberculoasă este rară, are aspect ulcerat
• Alte leziuni granulomatoase posibile, dar rare, sunt celedeterminate de sifilis sau
limfogranulomatoza inghinală benignă.
• Leziuni benigne condilomatoase sau herpetice
Prognostic
• În cazul în care procesul inflamator rămâne cantonat la nivelul colului uterin, prognosticul
vital nu este afectat.
• Prognosticul funcţional privind funcţia de reproducere sau cea sexuală pot fi afectate.
• Depăşirea nivelului cervical al infecţiei întunecă prognosticul general.
Tratamentul cervicitei
Pentru ca tratamentul sa fie unul de succes, este obligatoriu cunoasterea cauzei ce a
stat la baza dezvoltarii cervicitei.
• Primul pas în tratamentul cervicitelor este tratamentul antibiotic în faza acută. Dacă succesul
nu este deplin, pentru a îndepărta posibilitatea extinderii infecţiei către etajele superioare ale
aparatului genital şi evitarea recurenţei leucoreei supărătoare, se indică distrugerea ţesutului
cervical inflamat periorificial.Printre metodele cele mai folosite sunt: electrocauterizarea,
diatermia cu ansă, crioterapia sau vaporizarea laser.
• În endocervicitele mucopurulente de origine negonococică
- 1g azitromicină doză unică sau 100 mg/zi de doxiciclină timp de şapte zile.
NURSING 3

A. RECOLTAREA SECREŢIILOR CERVICOVAGINALE PENTRU EXAMENUL

CITOTUMORAL BABEȘ-PAPANICOLAOU

Este un test complex utilizat pentru depistarea leziunilor necanceroase şi a cancerelor

incipiente cervicale la femeile asimptomatice.
Indicaţii
- o dată pe an la femeile în varstă de peste 18 ani care au activitate sexuală;
- la femeile care nu prezintă leziuni cervicovaginale vizibile precum şi la cele cu leziuni care
evocă un proces inflamator sau distrofic la examenul clinic sau colposcopic.

Materiale necesare
- spatula de lemn Ayre (se evită spatulele de metal) pentru prelevarea vaginală și exocervicală;
- perie mică cilindrică pentru prelevarea endocervicală;
- tampon de vată montat pe un porttampon pentu recoltare endocervicală;
- lame de sticlă cu extremităţi aspre;
- fixator, alcool – eter în proporţii egale;
- valve vaginale sau specul vaginal.

Pregătirea pacientei
- este avertizată sa nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72ore înaintea examenului (toaleta
vagianală, aplicații de ovule, creme vaginale);
- se evită raporturile sexuale cu 24 ore înainte de recoltare;
- nu se efectuează manevre obstetricale cu 24ore înainte (tuseu vaginal, colposcopie,
tamponamente vaginale etc.);
- prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei locale şi de preferinţă în perioada de
mijloc a ciclului.

Efectuarea procedurii
- se evidenţiază cavitatea vaginală prin introducerea valvulelor sau speculului nelubrifiate
- recoltarea se face de la mai multe niveluri:
- din fundul de sac vaginal;
- de la nivelul exocolului utilizând pentru ambele tehnici spatula Ayre efectuând o mişcare de
raclaj;
- de la nivel endocervical utilizănd peria cilindrică (mai rar tamponul care absoarbe unele celule);
- se fac lame pentru fiecare zonă din care s-a efectuat recoltarea;
- întinderea secreţiei pe lama se face printr-o miscare sinuoasă a spaţiului, de la un capăt la celălalt
fără a apăsa prea tare;
- la extremităţile lamelor se notează numele pacientei precum şi tipul prelevării (V-vaginală, C-
exocol, E-endocol);
- lamele se trimit la laborator.
Interpretarea rezultatelor
Se face după mai multe clasificări (Papanicolaou, Richard, Bethesda).
Clasificarea Papanicolaou împarte frotiurile în 5 clase în funcţie de gradul de deviere morfologică
de la tipul normal:
Clasa I – absenţa de celule anormale sau atipice;
Clasa a II-a – citologie atipică dar fără evidenţă pentru malignitate;
Clasa a III-a – citologie sugestivă dar necloncudentă pentru malignitate;
Clasa a IV-a – citologie puternic sugestivă pentru malignitate;
Clasa a V-a – citologie concludenta pentru malignitate.
Observații
Pentru completarea informaţiilor se mai pot realiza: frotiul vaginal (la femei cu histerectomie
totală pentru displazie sau carcinom) şi frotiul vulvar (pentru leziuni vulvare vizibile).

B.COLPOSCOPIA
Este vizualizarea vaginului, cervixului (colului) şi vulvei cu ajutorul unui microscop binocular
special.
Scop/indicaţii:
- evaluarea leziunilor cervicale vaginale sau vulvare;
- testul Papa Nicolau anormal;
- monitorizarea cancerului intraepitelial.
Materiale necesare:
- specul vaginal;
- pense posttampon lungi;
- pense pentru col;
- pense pentru biopsie;
- chiurete pentru col;
- tampoane de vată, comprese, mese;
- materiale de dezinfectaţie soluţii necesare explorării suplimentare (colposcopie lărgită) acid
acetic 3%, soluţie de lugol;
- lamă, spatule pentru recoltarea secreţiilor;
- flacon cu fixator pentru biopsie;
- aparat de electrocoagulare.

Pregătirea pacientei:
- examenul se execută pe un col netraumatizat motiv pentru care se evită:
- toaleta vaginală, raportul sexual cu 5 zile înainte examinării;
- explorări endouterine (chiuretaje, histroscopie, histerosalpingografie)
- biopsia cervicală;
- examinarea se face la femeile menstruate în zile 8-13 ale ciclului; la femeile în menopauză
medicul recomandă 7 zile administrarea a 25 gr/zi ethinyl estradiol pentru a asigura
troficitatea mucoasei;
- examenul nu e traumatizant;
- se informează pacienta cu privire la derularea procedurii.
Participarea asistentului medical la efectuarea examenului
- pacienta este aşezată pe masa ginecologică;
- se montează speculul (nu se foloseşte lubrifiant);
- se observă şi se recoltează secreţie vaginală;
- se observă colul;
- se şterg secreţiile cu un tampon de vată, eventual cu ser fiziologic, se examinează colul;
- se badionează colul cu acid acetic 3%, (testul Hinselmann) permite evidenţierea în 15-30
secunde a imaginilor modificate;
- în continuare se face testul Lahm – Schiller care constă în aplicarea soluţiei Lugol.
Evidenţiază zone care nu fixează iodul şi numesc zone iod negative şi care atestă o leziune;
- mucoasă normală se colorează în castaniu interpretarea imaginilor colposcopice se face de
catre medic;
Asistentul medical
- urmăreşte pacienta în timpul examenului;
- serveşte medicului materialele de care are nevoie;
- preia produsele recoltate (secreţii, fragmente de ţesut);
- pregăteşte probele pentru expedierea la laborator.

Îngrijirea pacientei dupa procedură

Nu necesită ingrijire specială, procedura durează 15 minute.
Dacă s-a facut biopsie pot apărea sângerări vaginale.
Se recomandă:
- folosirea absorbantelor igienice şi monitorizarea pierderilor;
- interzicerea contactului sexual până la vindecarea locului de biopsie;
- interzicerea folosirii tampoanelor intravaginale.