Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 6 PEDIATRIE

Afectiunile sistemului nervos central


1. Convulsiile si epilepsia infantila
Definitie
Convulsiile sunt crize paroxistice cerebrale legate de o activitate excesiva si hipersincrona a
neuronilor corticali si subcorticali, caracterizate prin contractii musculare clonice, tonice sau
tonicoclonice asociate cu tulburari de constienta.
Fizlopatogenie Este vorba de tulburari metabolice ce determina depolarizarea membranei
neuronului, aceasta ducand la cresterea excitabilitatii neuronale.
Frecventa este mai mare cu cat varsta este mai mica.
La nounascuti, frecventa este redusa pentru ca la acestia predomina mecanismele inhibitorii.
De la varsta de 6 luni incep sa predomine mecanismele excitatorii.
Etiologie
Factori predispozanti:
- genetici (gena dominanta cu penetrate variabila);ereditari.
Factori favorizanti:leziuni organice cerebrale, febra; hipocalcemia; hipomagneziemia,
hipoglicemia;hiponatremia; hipo- si hiperpotasemia; hipoxia; alcaloza.
Factori ce inhiba aparitia convulsiilor: maturizarea cerebrala (peste varsta de 3 ani)
hipematremia; acidoza; medicatia anticonvulsivanta
Clasificare
A. Convulsii ocazionale (accidentale).
B. Convulsii recurente (epilepsia).

A. Convulsiile ocazionale
a) Convulsii ocazionale in afectiuni SNC
Cauze- meningita; ECA; accidente vasculare cerebrale; hematom subdural cronic, abces
cerebral; tumori cerebrale
Caracteristici - Tablou clinic complex al bolii de baza.
EEG: semne de suferinta difuza si modificari inflamatorii.
Modificari ale FO si ale radiografiei craniene.
Prognostic: - tardiv evolueaza spre epilepsie

b) Convulsii accidentale In afectiuni extracerebrale


Caracteristici- apar in afectiuni extracerebrale.
Prognosticul
- este favorabil.
Forme clinice
Convulsii febrile
- apar incontext febril infec|ios pana la varsta de 3 ani.
- etiologie:infectii virale,debutul bolilor eruptive,dizente rie.
- caracteristici: apar in primele 24-48 ore ale episodului febril; copilul nu are antecedente
neurologice; nu survin in afectiuni acute cerebrale; au durata scurta, de 10-15 minute
au caracter generalizat; apar sub varsta de 3 ani;
- intre crize EEG este normal
- au tendinta la repetare;
- 5-6 %dau epilepsie dupa prima criza;
- rise crescut de epilepsie dupa 3 ani;
- tendinta mare de recurente la varste mici.
Convulsiile din SDA
- sunt determinate de tulburarile hidroelectrolitice.
Convulsiile hipocalcemice
- apar cand calcemia scade sub 8mg%;
- semne de tetanie rahitica;
- modificari ale ECG;
- modificari ale electromiogramei.
Convulsiile hipoglicemice
- sunt rare;
- apar in bolile metabolice;
- glicemia este sub 0,4 g%o la copilul mare; sub 0,30 g%0 la nounascut; sub 0,20 g%o la
prematur
- prezinta convulsii, lipotimii, coma.
Convulsiile prin carenta de vitamina B6
- apar in tratamente prelungite cu izoniazida,penicilamina.
Convulsiile din intoxicatii acute
- cauze: miofilin,fenotiazine,largactil,derivati de piperazina,izoniazida,
micoren,substante organofosforate;
- caracteristici:apar in plina sanatate, se lnsotesc de coma si alte manifestari neurologice
severe;
- anamneza pune in evidenta intoxicatia;
- evolutie grava.
Convulsiile hipoxice
- sunt mai mult stari sincopale.
Convulsiile hiperoxice
- apar atunci cand presiune a partiala a oxigenului din amestecul respirator create;
- se manifesta prin convulsii violente si pierderea constientei

B. Convulsiile recurente
Definitie Convulsiile recurente sunt boli cronice cu etiologie variata, caracterizate prin
repetitia unor manifestari clinice convulsivante sau neconvulsivante ce sunt urmarea unei
descarcari anormale a neuronilor corticali sau subcorticali.
Clasificare clinicoetiologica:
- epilepsie organica;
- epilepsie idiopatica.
Clasificare electroclinica
- crize epileptice generalizate;
- crize epileptice partiale.
Crizele epileptice primare generalizate sunt:
a) Criza tonicoclonica
- este o criza majora;
- trece prin urmatoarele faze: pierderea constientei, o faza tonica de 1 minut, o faza clonica cu
o durata mai mare si o faza postcritica de minute sau ore.
b) Criza tonica
- este asemanatoare cu criza tonicoclonica, doar ca lipseste faza clonica.
c) Criza mioclonica
- apare in encefalopatii severe si in leziuni cerebrale;
- predomina faza clonica;
- se manifesta fie ca mioclonii petitmal, fie ca spasm in flexie.
d) Absentele
- pot fi simple, complexe sau atipice;
- apar dupa varsta de 3 ani §i dispar la pubertate;
- reprezinta o pierdere brusca a con§tienfei cu o durata scurta de 1 minut, ce apare de mai
multe ori pe zi;
- pot aparea scurte mioclonii ale pleoapelor si buzelor;
- prognosticul este bun;
- in absentele complexe mai apar hipersau hipotonie , mioclonii,tulburari vegetative,
automatisme;
- in absentele atipice apare intarzierea psihomotorie.
e) Crize atone
- reprezinta pierderi ale tonusului cu cadere si leziuni oreganice.
f) Crize akinetice
- dureaza secunde, minute;
- apar intre 1 si 6 ani;
- prezinta pierderea motilitajii cu pastrarea tonusului si pierderea constientei.
Crizele epileptice partiale sunt:
a) Crize motorii:
- se manifesta prin mioclonii la extremitatile mainii, ce se extind la tot bratul, la hemifata si
coboara la membrul inferior;
- nu isi pierde constienta.
b) Crize senzitive:
- debuteaza prin parestezii §i fumicaturi, apoi mioclonii ce se extind ca mai sus.
c) Crize senzoriale:
- crize vizuale (iluzii sau halucinatii vizuale).
d) Crize vegetative:
- crize abdominale paroxistice insotite uneori de pierderea constientei.
e) Crize psihomotorii:
- automatisme simple (gestuale, verbale, ambulatorii, mimice).
f) Crize psihosenzoriale:
- iluzii, halucinatii, afazie, alexie.
g) Crize psihice:
- dismnezice (deja vazut, deja auzit);
- ideajionale (gandire forjata);
- afective;
- alterarea constientei (confuizii temporare si spatiale).

Tratamentul convulsiilor si epilepsiei


a) Tratamentul de urgenta

In crizele convulsive majore (grand mal):


- se pozitioneaza bolnavul in decubit dorsal, cu capul intors pentru a preveni aspirafia
secretiilor;
-se vor desface cureaua, hainele, pentru a evita asfixierea;
- se va imobiliza pacientul in pat capitonat pentru a preveni traumatismele;
- se introduce intre arcadele dentare un obiect necontondent pentru a preveni muscarea limbii
si a mucoasei jugale;
-se linistesc apartinatorii;
- se administreaza oxigen in cazul in care criza se prelungeste;
- se administreaza de urgenta diazepam injectabil intramuscular,iar dupa oprirea crizei,
fenobarbital, pentru a preveni aparitia recidivelor;
-in caz de colaps, se administreaza adrenalina,
- In starea de rau epileptic (definita ca o recidiva a acceselor convulsive la intervale scurte sau
ca o prelungire a accesu- lui peste 15 minute):
-se administreaza diazepam injectat intravenos lent;
-daca accesul cedeaza se administreaza fenobarbital;
-se cateterizeaza vezica urinara;
-se combate febra;
- se vor administra diuretice pentru a combate edemul cerebral;
- se administreaza solute 5% glucoza in perfuzie.
b)Tratamentul etiologie
Se instituie in 2 cazuri:
- in epilepsii produse de afectiuni neurochirurgicale (tumori cerebrale, abces cerebral, chisturi
cerebrale, anomalii vasculare cerebrale etc.): interventie chirurgicala; - in epilepsii produse
prin tulburari metabolice: se combat aceste tulburari;
- convulsiile febrile: Diazepam in criza, antitermice, hidratare, antibioterapie §iprevenirea
recurenjelor cu fenobar. bital;
- convulsiile hipocalcemice: se administreaza calciu gluconic in perfuzie endovenoasa;
- convulsiile hipoglicemice: se administreaza solutii de glucoza 30%,
c) Tratamentul de durata
Dupa precizarea diagnosticului clinic §i electroencefalografic se incepe un tratament de lunga
durata, care are ca scop prevenirea repetarii acceselor epileptice.
Indicative majore ale tratamentului de lunga durata sunt:
- accesele convulsive care due la modificarea starii subiective sau tulbura capacitatea de
munca a pacientului;
- epilepsiile de cauza cunoscute §i remediabile prin tratament etiologie;
- accesele de grand mai.
Indicafii relative ale tratamentului de lunga durata sunt:
- epilepsii latente;
- epilepsii abortive;
- oligoepilepsii.
Contraindicatiile sunt:
- convulsii ocazionale;
- pseudoepilepsii.

2. COPILUL CU HANDICAP MOTOR SI PSIHIC

Handicapul fizic si psihomotor


Definitie
Handicapul fizic si psihomotor este o abatere de la normalitate.
Handicapul se caracterizeaza prin - modificari morfologice ale corpului;
- aspect disarmonic;
- deficiente ale cresterii (crestere excesiva sau deficitara);
- tulburari ale dezvoltarii (dezvoltare disproporfionata);
- tulburari functionale;
- tulburari de motricitate;
- tulburari senzoriale;
- invalidity corporale;
- invaliditati psihice;
- conflicte si tensiuni interioare;
- dificultafi de relationare cu cei din anturaj;
- dificultafi de integrare in societate.
Etiologie
Cauzele deficientelor fizice §i psihomotorii prezinta o mare varietate.
Factori predispozanti:
- ereditatea;
- influenfele nocive pe care le sufera fatul in viata intrauterina;
- dismaturitatea;
- prematuritatea;
- accidentele obstetricale.
Factori favorizanti:
- conditii igienico-sanitare si de viata inadecvate;
- regim dezorganizat de viafa (lipsa de organizare a activitafii,
lipsa repausului);
- alimentafie necorespunzatoare;
- lipsa conditiilor igienice de locuit;
- dormit in paturi prea moi (cu peme multe in care corpul se afunda si se curbeaza exagerat)
sau tari si incomode (care nu faciliteaza odihna normala pentru copiii ce sunt in perioada de
crestere);
- lipsa de supraveghere si de control din partea parintilor si a educatorilor;
- bolile cronice;
- convalescentele lungi;
- interventiile chirurgicale dificile, debilitatea fizica.
Factorii determinanti:
a) factori care actioneazd prenatal:
- infectii cronice ale mamei: sifilis, malarie, tuberculoza;
- intoxicatii ale mamei: alcool, medicamente, saruri radioactive, droguri;
- tulburari endocrine ale mamei;
- tulburari neuropsihice;
- carente alimentare si vitaminice;
- boli ale sangelui;
- traumatismele fizice ale abdomenului gravidei;
- stresul;
- varsta maintata a parintilor (mai ales a mamei).
b) factori care actioneaza in tirnpul travaliului:
- eforturile excesive ale mamei;
- durata crescuta a travaliului;
- traumatisme obstetricale.
c) factori care actioneaza in perioada copilariei:
- boli si accidente;
- vicii de pozitie ale corpului copilului;
- tulburari de metabolism;
- tulburari hormonale;
- leziuni traumatice prin arsuri sau degeraturi;
- atrofii musculare.
Clasificare
In functie de evolutie:
- handicapuri neevolutive (statice, fixate definitiv, foarte greu de corectat);
- handicapuri evolutive (care progreseaza sau regreseaza, putand fi corectate).
In functie de gravitate:
_ handicapuri usoare (de exemplu, atituidinea cifotica, torace in flexiune, genu varum, genu
valgum);
- handicapuri medii (de exemplu, cifoze, lordoze, deformari ale abdomenului, toracelui,
hiposomii, disproporfii intre segmente);
- handicapuri accentuate (de exemplu, malformatiile apara- tului locomotor, paralizii, absenta
congenitala a unor segmente de membre, encefalopatie cerebral infantila).
Tratament
Principii de tratament
- principiul prevenirii;
- principiul interventiei educational precoce;
- principiul intervenftiei globale si individualizate;
- principiul interventiei structurilor de sprijin.
Tratamentul profilactic
- masuri de ingrijire primara si secundara:
- vaccinari - impotriva bolilor transmisibile (vaccinare antipoliomielitica);
- asanarea solului;
- aprovizionarea cu apa potabila;
- examene medicale periodice ale gravidei §i copilului;
- supravegherea alimentatiei;
- combaterea consumului de alcool si droguri;
- tratarea precoce si corecta a diferitelor bolilor.
- masuri pentru a impiedica transformarea unor incapacitati in handicapuri (consiliere
psihologica si sociala).
Recuperarea handicapurilor
Tratamentuil recuperator debuteaza prin evaluarea psihomotorie a copilului.
Interventia recuperatorie trebuie inceputa precoce pentru a asigura copilului cu handicap
conditii optime de progres care pot duce la recuperarea sau compensarea deficientei.
Consta in:
- educatia copilului;
- educatia familiei;
- consilierea psihologica a copilului si a familiei;
Tratamentul propriu-zis in functie de handicap:
- exercitii de gimnastica corectiva (exercitii active de cap gat, trunchi, membre superioare si
inferioare, exercitii de respiratie, exercitii aplicative, exercitii de redresare
- pasive, pasivo-active sau active, exercitii de relaxare a grupelor musculare contractate sau
scurtate, exercitii de echilibru);
- exercitiile statice corective constau in pozitii sau contractii izometrice;
- fizioterapie;
- kinetoterapie;
- reflexoterapie;
- acupunctura;
- educare neuromotorie prin miscari repetate si corectate;
- stimularea simultana a factorilor morali si a vointei.
FISA DE LUCRU
1.Forme clinice ale convulsiilor accidentale din afectiunile extracerebrale sunt:……………
………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………….

2. Convulsiile recurente sunt boli cronice cu etiologie variata, caracterizate prin…………….


…………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….

3.Prezentati crizele epileptice primare generalizate……………………………………………..


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..

4. Tratamentul de urgenta in crizele convulsive majore (grand mal este…………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….

5. Handicapul se caracterizeaza prin urmatoarele modificari morfologice ale corpului……….


…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………...

S-ar putea să vă placă și