Iubeste viata!

spune nu drogurilor

1.  Drogurile practic sunt simple substanțe care și-au găsit receptori în organismul nostru, care
acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ.

2.  Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau
artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se
referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la
substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

3.  Dependenta de droguri Dependenta de droguri este o boala cronica a creierului, care afecteaza
consumatorul atat psihic cat si fizic. Exista o multitudine de cauze pentru care oamenii incep sa consume
droguri, cum ar fi presiunea anturajului sau stresul. Multe din persoanele care incep sa consume devin
dependente. Abuzul de droguri este o problema in continua crestere in Romania.

4.  Schimbarile din creierul unui consumator de droguri.  La instalarea dependentei de droguri

(inclusiv etnobotanice), in creier au loc anumite schimbari. Aceste schimbari neurochimice afecteaza
capacitatea de stapanire de sine si de luare a deciziilor. Exista un impuls puternic de a continua
consumul, in ciuda raului provocat de droguri.

5.  Negarea  De obicei, persoanele dependente de droguri se afla in starea de negare si nu sunt

dispuse sa renunte la consum. Nu realizeaza ca sunt dependenti si ii acuza pe cei din jur pentru
problemele aparute in urma consumului. Din pacate, dependenta nu afecteaza doar consumatorul, ci si
familia si prietenii acestuia.

6.  Pe termen lung, consumul de heroina determina: dependenta fizica si psihica, boli contagioase
(Sida, hepatita de tip B si C), sclerozarea vaselor de sange, infectii bacteriene, infectia tesuturilor inimii si
a valvelor, artrita si alte probleme reumatologice.

7.  Pe termen lung, consumul de cocaina determina: iritabilitate, dispozitie schimbatoare, neliniste,

tulburari psihice (halucinatii, paranoia), tulburari fiziologice (perforarea septului nazal, afectarea
auzului), dependenta fizica si psihica.

8. Adolescentii si drogurile: cauze si efecte. In cazul adolescentilor, semnele timpurii ale consumului de
droguri ar trebui sa fie detectate de catre parinti prin o urmarire atenta a obiceiurilor zinice, a companiei
copiilor lor, pentru a evita sau depista abuzul, daca acesta exista. Nu va lasati impresionati, deoarece
dependentii de droguri isi pierd capacitatea de a diferenta binele de rau, asadar, ar trebui sa fie strict
tratat sub supraveghere medicala, fara nicio intarziere, desi are nevoie de sprijin moral si emotional din
partea celor dragi.

9.  Abuzul de droguri duce la grave probleme sociale cu prietenii si membrii familiei, iar cei apropiati
sau cei dragi isi pierd increderea in individ si incep sa-i evite compania. Prin urmare, statutul social al
individului are de suferit ca urmare a abuzului de droguri.

10.  Abuzul de droguri in adolescenta duce la formarea unei viitoare societati cu handicap, lipsita de
moralitate, cu un IQ scazut, cu factori crescuti de criminalitate (cum ar fi violuri, furturi, etc.) si scaderea
in productivitate a membrilor ei datorata handicapului abuzului de droguri.
CLASIFICAREA DROGURILOR (exemple de droguri)

9 noiembrie 2015 Niciun comentariu

Substanţele pe care astăzi le numim droguri au fascinat și ”bucurat” sute de milioane de oameni, din
epoca sumeriană şi până în prezent. Consumul de droguri reprezintă o problemă relativ nouă pentru
ţara noastră, cu care ne confruntăm din anul 1990. România, aflată la o intersecţie a principalelor rute
de trafic de droguri, a devenit o adevărată „placă turnantă” pentru drogurile care ajung în Europa de
vest. Concomitent cu intensa activitate de trafic, consumul de droguri a devenit, treptat, o problemă
care se conturează tot mai clar ca un fenomen social scăpat de sub control. Din ce în ce mai mult, unii
dintre noi realizează că drogurile sunt prezente şi se consumă, şi că cei atraşi de mirajul „paradisurilor
artificiale” sunt din ce în ce mai numeroşi şi… din ce în ce mai tineri…

Consumul de droguri apare ca un fenomen cu profunde implicaţii de ordin social şi uman, afectând atât
individul cât şi familia şi societatea. Toxicomanul devine un sclav al drogurilor care, la început, păreau
soluţia tuturor problemelor sale. Treptat, totul în jurul toxicomanului dispare, drogul devenind a doua sa
natură, noul lui mod de viaţă. Dispar obligaţiile familiale, profesionale, sociale, pentru ca în cele din
urmă, el însuşi să dispară moral şi apoi fizic, fiind acaparat de ceea ce este mai presus de orice: drogul.

Termenul de „drog” este considerat a proveni din:

cuvântul persan „droa” care înseamnă „miros aromatic”;

cuvântul evreiesc „rahab” care înseamnă „parfum”;

cuvântul olandez „droog” care desemna, în urmă cu circa 200 de ani, „părţi din plante comercializate în
farmacii;

cuvântul englez „drug” care desemnează orice produs medicamentos.

În sens ştiinţific, „drog” înseamnă orice substanţă care are capacitatea de a determina o stare de
dependenţă.

Rădăcinile consumului de droguri sunt dificil de identificat; istoria şi evoluţia în timp a drogurilor relevă
că acestea nu sunt decât în mică măsură o invenţie a lumii moderne, cele mai multe droguri fiind
cunoscute şi folosite de multe milenii, iniţial la scară redusă, în rândul anumitor populaţii şi în anumite
zone geografice, iar mai târziu la nivelul unui număr din ce în ce mai mare de indivizi, răspândirea
făcându-se în diverse împrejurări şi oarecum în mod particular pentru fiecare drog în parte.

Drogurile pot fi clasificate din foarte multe puncte de vedere, pornind de la:
starea de agregare,

provenienţă,

structură chimică,

calea de administrare sau de pătrundere în organism,

efectele asupra organismului,

organele afectate sau funcţiile influenţate etc.

Toate clasificările sunt acceptate, considerând criteriul care stă la baza respectivei clasificări, dar, nici
una nu este universal valabilă, care să cuprindă toate aspectele fenomenului. Voi aborda mai jos, câteva
clasificări cu titlu informativ.

I – Din punct de vedere al stării de agregare:

Droguri solide: pulberi – pentru dizolvat şi băut, pentru amestecat cu produse de patiserie, pentru
fumat, pentru prizat, pentru dizolvat şi injectat etc.

Droguri lichide: alcoolul şi altele, folosite „per os” (de băut) sau pentru administrat parenteral
(injectabil).

Droguri gazoase: numite şi „droguri inhalatorii”, constituite din diverse structuri „psihoactive”
(psihotrope) sub formă de aerosoli, esenţe, cleiuri, solvenţi, nitriţi de butilen etc., unele dintre ele
comercializate sub formă de „parfumuri ambientale”.

II – Din punct de vedere al provenienţei, deosebim:

Droguri naturale: opiu, canabis, mescalină, cocaină, nicotină etc.

Droguri semisintetice: heroină etc.

Droguri sintetice: mialgin, pentazocină, LSD (dietil amida acidului lisergic), amfetamine etc.

III – Din punct de vedere al acţiunii:

Droguri uşoare, minore: cafeaua, ceaiul etc.

Droguri dure (grele), majore: morfina, cocaina, canabis, LSD, heroina, fenciclidina, mescalina, nuicotina,
psilocibina etc.

IV – Din punct de vedere al acţiunii asupra Sistemului Nervos Central:

A – Droguri care deprimă activitatea Sistemului Nervos Central:

Alcoolul şi băuturile alcoolice;

Hipnotice, sedative şi tranchilizante:

benzodiazepine: diazepam, nitrazepam, rudotel etc.;

barbiturice: ciclobarbital, amobarbital, fenobarbital etc.

alte structuri chimice folosite ca somnifere.

Solvenţi şi gaze inhalante: în afara celor amintite, continuăm cu: toluen, benzen, acetonă, butan, alcooli
alifatici şi aromatici etc.

Substanţe care reduc durerea – analgezice puternice:

Droguri opiacee – substanţe naturale din opiu: morfină, codeină etc.

Droguri opioide – substanţe de semisinteză sau sinteză chimică: heroină, mialgin, metadonă, fortral etc.

B – Substanţe care stimulează activitatea Sistemului Nervos Central:

Cocaina,

Cofeina,

Tutunul,

amfetaminele (prezintă şi efect halucinogen, vezi „ecstasy”, praful îngerilor etc.),

hormonii steroizi anabolizanţi.

C – Substanţe perturbatorii ale funcţiilor Sistemului Nervos Central (halucinogene sau psihodisleptice):

LSD – dietilamida acidului lisergic,

ciupercile halucinogene,

canabis, marijuana,

mescalina,

psilocibina etc.

Pentru a scoate în evidenţă marea diversitate a drogurilor, marea diversitate a structurilor chimice
capabile să influenţeze activităţile normale ale organismului şi psihicului uman şi în special acele
structuri chimice conţinute în produsele farmaceutice (medicamente), voi enumera mai jos câteva clase
farmacodinamice care pot influenţa Sistemul Nervos Central, Sistemul Nervos Vegetativ etc., capabile să
producă toleranţă, obişnuinţă, dependenţă psihică şi/sau fizică, în cazul unei utilizări abuzive,
nejudicioase, fără recomandarea specialistului:

Hipnotice – barbiturice şi nebarbiturice;

Neuroleptice – fenotiazine, rezerpină, butirofenone etc.

Tranchilizante – difenilmetani, carbamaţi, benzodiazepine etc.

Psihoanaleptice – antidepresive, excitante corticale etc.

Psihodisleptice – halucinogene naturale cu azot, halucinogene fără azot, halucinogene de sinteză;

Excitante medulare şi bulbare – stricnină, picrotoxină etc.

Anticonvulsivante;

Analgetice-narcotice – opiu, morfină, derivaţi de morfină etc.

Analgezice, antipiretice, antiinflamatorii;

Anestezici locali – naturali (cocaina) şi de sinteză (xilina etc.);

Colino-mimetice – pilocarpina;

Colino-mimetice + colino-litice – nicotina;

Anticolinesterazice – ezerina;

Colino-litice – atropina, hiosciamina, scopolamina etc.

Blocante neuromusculare – curara;

Adrenolitice – alcaloizii din cornul de secară (ergot);

Adrenomimetice – adrenalina, efedrina etc.,

şi lista poate continua. In aceste grupe farmacodinamice sunt cuprinse mii de structuri chimice
psihoactive, condiţionate în zeci de mii de produse farmaceutice.

Am introdus şi aceste ultime aspecte pentru a sublinia şi a evidenţia pericolul ce există la utilizarea
abuzivă a medicamentelor, fără recomandarea specialistului.

Sumarele clasificări prezentate nu au epuizat nici pe departe toate clasificările drogurilor şi nu am

amintit decât o mică parte din substanţele „incriminate” pentru efectele lor distructive asupra fiinţei
umane.
Dacă acceptăm că drogurile există, se consumă cu diverse ocazii de indivizi aparţinând la diverse
categorii de vârstă şi nivele de pregătire variabile, dacă fiecare din noi vom conştientiza fenomenul,
atunci, uniţi, vom putea să luptăm cu succes împotriva flagelului devastator.

”Cunoașterea ne face liberi și sănătoși”