Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gazeta Nr. 38, P. 1.
Gazeta Nr. 38, P. 1.
u
aici pentr Nr. 3 8 Anul 4 mai 2 012 8 p agini Se d istribuie g ratuit
o a s trã!
dumneav
pagina 2
Nr. 38 mai 2012 Gazeta de Voineºti
FAPTE, NU VORBE!
Nici nu a început bine asistenþã socialã, sau orice altã dumneavoastrã, cetãþenii, care aþi
campania electoralã ºi au ºi apãrut problemã de interes public. Unele înþeles situaþia de crizã economicã ºi
atacurile specifice acestei perioade, lucruri au fost realizate sau rezolvate politicã ºi aþi achitat întocmai ºi la
care se întâmplã o datã la patru ani. la timp, altele mai complicate au timp taxele ºi impozitele dându-ne
Pe lângã afiºele care mai de care durat mai mult iar altele încã nu astfel girul pentru tot ceea ce am
mai colorateºi cu mesaje din ce în ºi-au gãsit rezolvarea. Unii dintre întreprins.
ce mai ciudate, a început atacul la dumnavoastrã aþi rãmas încântaþi,
baionetã, adicã om la om. Cum alþii mulþumþi iar alþii mai puþin Cei ce se laudã pe afiºele
precizam ºi în articole din numerele mulþumiþi sau chiar dezamãgiþi. electorale cu fapte bune au ajutat
trecute ale Gazetei de Voineºti, Niciodatã însã nu a fost pusã în comuna Voineºti cu ,,fabuloasa”
Campania electoralã ar balanþã apartenenþa politicã, poziþia sumã de 5 mii de lei(cincizeci de
trebui sã cuprindã realizãri sau socialã ºi nici afinitãþile de orice fel. milioane vechi) bani care nu au
nerealizãri ale celor aflaþi în funcþie ªi, spun toate aceste lucruri fiindcã acoperit nici mãcar iluminatul public
dar ºi critici pertinente sau soluþii am observat faptul cã unii dintre într-o jumãtate de lunã... În tot acest
pentru rezolvarea problemelor, contracandidaþii noºtri se folosesc timp au fost îndopate sume mari
venite din partea candidaþilor la de fel ºi fel de tertipuri, acuzaþii sau bani în alte localitãþi unde chiar am fi
funcþiile puse în joc. Dar, cum este chiar minciuni pentru a vã distrage curioºi sã vedem ce fapte bune au
specific românesc, trebuie musai sã atenþia ºi a vã obþine votul. Acest fost fãcute. Dar asta nu este treaba
moarã capra vecinului, fiindcã a lui lucru este o dovadã de laºitate sau noastrã.
este mai mare ºi mai grasã, decât neputinþã. Cu siguranþã va urma ºi
sã ne cumpãrãm ºi noi capra pe Vã este dat sã auziþi toate etapa împãrþirii de bunuri (pungi,
care sã o îngrãºãm, sã arate bine. aberaþiile de pe lume, cum cã dacã biciclete, bani,) pentru a vã convinge
iese nu ºtiu care primar, atrage sã-i votaþi. Un singur lucru nu
În ceea ce ne priveºte, ca ºi investitori, va da locuri de muncã trebuie sã uitaþi: aceia nu sunt banii
candidaþi la încã un mandat de sau vã întreþine terenurile gratis, lor, sunt banii dumneavoastrã, banii
primar ºi consilieri locali, campania cumpãrând tractoare la Primarie. care v-i s-au oprit din pensii, salarii,
electoralã a durat patru ani. Acestea sunt deja semne sau indemnizaþii ºi tot felul de taxe ºi
Perioadã în care ne-am întâlnit cu simptome de modificãri patologice impozite inventate inconºtient.
dumneavoastrã, cetãþenii, în diferite ale unei pãrþi superioare ale corpului Acestea sunt faptele bune
ipostaze ºi cu ocazia diferitelor omenesc. Nu mai discutãm de alte promise…
acþiuni întreprinse pentru a schimba promisiuni ºtiinþifico-fantastice cu
faþa comunei noastre în mai bine. care va sunt încercaþi neuronii sau Noi dorim doar sã vã
Ne-am întâlnit cu ocazia pietruirilor imaginaþia. mulþumim pentru strânsa colaborare
de drumuri, la deszãpeziri sau dintre dumneavoastrã, cetãþenii, ºi
inundaþii, la bisericile de pe raza Când spui cã ai fãcut fapte noi, administraþia localã, ºi, sã
comunei cu ocazia diferitelor lucrãri bune pentru Voineºti este neapãrat sperãm cã în continuare vom avea
sau evenimente, la cãminele nevoie sã le enumeri , cã altfel susþinerea pentru a merge mai
culturale, la parcurile de joacã, pe promisiunile sunt doar vorbe goale. departe ºi a continua atât proiectele
terenurile de sport, la construcþia Mai nou au apãrut ºi niºte fluturaºi începute cât ºi a realiza altele mult
podurilor, la lucrãrile de modernizare verzi, de hârtie, care conþin mai îndrãzneþe.
a ºcolilor, în târgul sãptãmânal, realizãrile noastre ºi nicidecum ale Pe data de 10 iunie aveþi
atunci când am trecut pe la porþile celor care ºi le’au însuºit ºi le ocazia de a alege între promisiuni ºi
dumneavoastrã pentru a strânge prezintã cu o nonºalanþã care l-ar fapte. Votaþi numarul 1 pe Buletinul
taxele ºi impozitele, la Primãrie în face pe Pinocchio sã-ºi taie nasul. de vot ºi comuna noastrã va fi
fiecare zi , sau ne-am auzit la S-a mai întâmplat acest lucru ºi în întotdeauna numãrul 1.
telefon indiferent de zi sau orã. Am trecut, mai exact în ultima campanile
cãutat de fiecare datã sã gãsim electoralã. Aceeaºi protagoniºti, Cu deosebitã consid
deraþie
soluþii la problemele care au apãrut, aceleaºi apucãturi… Vicep
primar
fie cã a fost vorba de fond funciar, În toþi aceºti ultimi patru ani Claud
diu Poppa
de terenuri ºi construcþii, de faptele bune au fost doar ale
pagina 3
Gazeta de Voineºti Nr. 38 mai 2012
Sã luãm aminte!
“Cât trãieºte omul învaþã”, dispreþ, ci pentru a exprima cu ei capacitãþii tale de acceptare a vieþii,
se spune în popor si adevãrat este; chipul iubirii ce se cãzneºte sã iasã dar ea nu rãmâne nemiºcatã, nu
numai cã momentele sau întâm- din sufletele noastre. Succesele nu este ca un munte sau ca un ocean.
plãrile trãite ii dau omului posibili- ne sunt date spre a ne înfoia în Îngâmfarea ºi trufia reuºitei te
tatea sã-si evalueze vrednicia sau pene, ca în mantiile statuilor, ci coboarã, încetul cu încetul de pe
nevrednicia, credinþa sau necredinþa, pentru a le transforma în dragoste, soclul tãu, cãci ele deseneazã pe
tãria sau slãbiciunea. Mulþi gânditori în dezvoltare ºi în dãruire pentru cei cerul vieþii tale evenimente specifice
au aºternut pe hârtie ideile legate de din jur. Dacã reprimi foamea în timp lor. Slãbeºte, bucurã-te ºi taci!
forþa omului de a separa binele de ce posteºti, foamea se va face tot Lasã-te de fumat, bucurã-te ºi taci!
rãu. In acest context cu permisiunea mai mare. Mintea ta o sã viseze Curãþã ograda ta, bucurã-te de
dumneavoastrã o sã redau un curãþenie ºi lasã gunoiul vecinului
crâmpei din cugetãrile lui Nicolae acolo unde vecinul însuºi l-a pus.
Steinhardt intitulat „Acum ºtiu” Cãci între vecin ºi gunoiul din curte
existã o relaþie ascunsã, niºte emoþii
“Când un om reuºeºte sã pe care nu le cunoºti,sentimente pe
facã ceva ce i-a solicitat mult efort, care nu le vei bãnui vreodatã ºi
în el începe sã lucreze trufia. Cel ce cauze ce vor rãmâne, poate, pentru
slãbeºte, se uitã cu dispreþ la graºi, totdeauna ascunse minþii ºi inimii
iar cel ce s-a lãsat de fumat tale. Intre omul gras ºi grãsimea sa
rãsuceºte nasul dispreþuitor când existã o relaþie ascunsã. O
altul se bãlãceºte, încã, în viciul sãu. înþelegere. Un secret. Un sentiment
Dacã unul îºi reprimã cu sârg neînþeles. O emoþie neconsumatã.
sexualitatea, se uitã cu dispreþ ºi cu Grãsimea este profesorul grasului.
trufie cãtre pãcãtosul, care se Viciul este profesorul viciosului. ªi,
cãzneºte sã scape de pãcat, dar în viaþa noastrã nu existã profesori
instinctul i-o ia înainte! Ceea ce mai severi decât viciile ºi
reuºim, ne poate spurca mai ceva incapacitãþile noastre... “Acum ºtiu,
decât pãcatul însuºi. Ceea ce ºtiu ca orice ura, orice aversiune,
obþinem se poate sã ne dea peste orice þinere de minte a râului, orice
cap reperele emoþionale în aºa lipsã de milã, orice lipsã de
manierã încât ne umple sufletul de înþelegere, bunãvoinþã, simpatie,
venin. mâncãruri gustoase ºi alese, mintea orice purtare cu oamenii care nu e la
o sã simtã mirosurile cele mai nivelul graþiei si gingãºiei unui
Banii care vin spre noi ne apetisante chiar ºi în somn, pentru menuet de Mozart... este un pãcat si
pot face aroganþi ºi zgârciþi, cum ca, în ziua urmãtoare, înnebunitã de o spurcãciune; nu numai omorul,
succesul ne poate rãsturna în abisul frustrare, sã compenseze lipsa ei rânirea, lovirea, jefuirea, înjurãtura,
înfricoºãtor al patimilor sufleteºti. printr-un dispreþ sfidãtor faþã de cel alungarea, dar orice vulgaritate,
Drumul cãtre iubire se îngusteazã ce nu posteºte. desconsiderarea, orice cãutãturã
când ne uitãm spre ceilalþi de la rea, orice dispreþ, orice rea
înãlþimea vulturilor aflaþi în zbor. Atunci, postul devine prilej dispoziþie este de la diavol si strica
Blândeþea inimii se usucã pe vrejii de trufie, de exprimare a orgoliului ºi totul. Acum ºtiu, am aflat si eu... “
de dispreþ, de urã ºi de trufie, dacã a izbânzii trufaºe asupra poftelor... Hristos a inviat!
sufletul nu este pregãtit sã Dar, dincolo de orice, trufia rãmâne
primeascã reuºita sa cu modestia ºi trufie, iar sentimentul frustrãrii o Preot Ned
delea Alexand dru
graþia unei flori... Tot ce reuºim confirmã. Dacã ai reuºit în viaþã, nu Parohia Sud
duleni-IIzvoarele
pentru noi ºi ne aduce energie este te agãþa de nereuºitele altuia, pentru
menit a se întoarce cãtre aceia ce a nu trezi în tine viermele cel aprig
se zbat, încã, în suferinþã ºi-n pãcat. al orgoliului ºi patima înfumurãrii.
Ochii noºtri nu sunt concepuþi pentru Reuºita este energia iubirii ºi a
pagina 4
Nr. 38 mai 2012 Gazeta de Voineºti
pagina 5
Gazeta de Voineºti Nr. 38 mai 2012
STARE
D’ale gemenenilor…
CIVILÃ
Despre oameni, în general, ºi norme morale ºi sociale ºi proclamã,
despre faptele lor putem spune multe; sus ºi tare, propria lege. Ei devin
despre Un om ºi faptele sale putem periculoºi, chiar machiavelici ºi nu se 19.04.2012 - 18.05.2012
spune ºi mai multe. Un om este bun opresc pânã nu se impun fiindcã
dacã face lucruri bune pentru cei de ambiþia îi îimpinge mai sus, tot mai
lângã el, sau pentru cei ce depind de
el. Cã parveniþii uitã sã fie oameni ºi
sus, la mai mult, tot mai mult.
CÃSÃTORII
îºi manifestã fie un dezinteres total „Indivizii” se remarcã prin vorbe
faþã de cei din mijlocul cãrora a proclamate zgomotos, susþinute cu 1. JIMBLARU OVIDIU CONSTAN-
plecat, fie devin niºte „demiurgi” tãrie. „Oamenii” vorbesc prin fapte, nu TIN ºi MARADIN MARINELA
egoiºti care se preocupã doar de sine; au nevoie sã þipe ca sã fie ascultaþi;
îºi slujesc propriile interese. ªtim cã sunt prezente discrete, dar Le urãm casã de piatrã!
fiecare individ este o entitate în sine, remarcabile care „se urcã la tribunã
cã fiecare om are propria personali-
tate, dar fiecare trãim în mijlocul unui
când, întradevãr, au ceva de spus”
DECESE
grup social. Raþiunea ºi educaþia ne De astfel, de oameni avem nevoie,
cizeleazã, ne modeleazã ºi ne are nevoie societatea româneascã în 1. MATEIU CONSTANTIN
evidenþiazã în societate. Sunt indivizi general. Acolo unde ei existã trebuie 2. MOTOIU FILOFTIA
care , lipsiþi de educaþie, prin diverse urmaþi, susþinuþi, pentru cã un astfel 3. ONCIOIU VASILE
tehnici, ajung sã iasã în faþã, pozând de Om (ne) este devotat. 4. COJOCARU FLOAREA
în „oameni” ºi, mai grav, învestindu-se 5. ISBêESCU ANA
cu valori pe care nu le au. Astfel de Prof. Mãnescu Elena 6. CAIBAR ION
indivizi, aroganþi ºi tupeiºti neagã
adevãruri, legi scrise ºi nescrise, Dumnezeu s ã-ii o dii hneascã!
pagina 6
Nr. 38 mai 2012 Gazeta de Voineºti
Daniiel Popescu
Sat Gemenea-V Voiineºtii
15 maii 2012
pagina 7
Gazeta de Voineºti Nr. 38 mai 2012
pagina 8