Sunteți pe pagina 1din 90
ZTI@L AIT A+e OIOR+ 1G Introducere - Despre raporturile dintre opera marelui clasic lon Creang si folclor s-a discutat mult, incd de la sosirea sa la Junimea - Asupra acestui aspect s-au pronuntat Gheorghe Panu, Titu Maiorescu, Garabet Ibraileanu, George Calinescu: ,lon Creangai este un mare prozator si numai cititorul de mare rafinament artistic il poate gusta cum trebuie" - Observatia criticului este valabild mai ales cu privire la ,Povestea lui Harap-Alb” - Aaparut la 1 august 1877 ‘in Convorbiri literare - A fost reprodus tn acelasi an in Timpul I = Apreciat pentru ,ritmul trepidant al naratiunii, gigantescul viziunii umor" - Eo sintezi de ,realism si fabulos” Evider 3 incadrarea textului stu rea a doua trasaturi care fac posi intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’ - Din titlu rezulta specia operei, ,Povestea” => basm cult @ - Forma cult const in - Reorganizarea elementelor populare - Originalitatea cliseelor compozitionale, basmul: - incepe cu Amu cicd era odat” - Se incheie cu ,Sia tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca l. - Umanizare a fantasticului => fabulosul este tratat in mod realist - Se observa principiul ambiguizairii: - Harap-Allb nu seamané cu Fat-Frumos din basmul popular - E lipsit de puteri supranaturale operei ji este conferitd verosimilitatea definitorie curentului realist [\. — alturi de: - Stilul impersonal al descrierilor spatiului si personajelor - Perspectiva narativa obiectiva - Viziunea ,dindarat’, apartinandu-i unui — - Narator omniscient, omniprezent si extradiegetic care nareaza la persoana a lll-a - Obiectivitatea naratoriala este incaleatd, ins, pe alocuri prin interventii directe ale naratorului in discurs = tris&turd a oralitatii stilului & - Spanul # intruchiparea absolut a maleficului - Apare in ipostaza de maestru spiritual sever - Far8 el initierea protagonistului nu ar fi posi 1) Este ,un rau necesar” 2) Caracterul de bildungsroman al textului Prezentarea a dou secvente/episoade narative relevante pentru tema basmului cult studiat Confruntarea dintre bine gi rau = tema principal a operei - Se reiau anumite motive literare specifice, precum: superioritatea mezinului, cdldtoria, probele la care este supus personajul principal - Osscena semnificativa a basmului = cea a coborarii in fantan’ - Craigorul, ignorénd sfatul parintesc, accept tovarasia Spanului - Dovedeste naivitate si imaturitate - ,boboc in felul sau la trebi de aistea” - Se las manipulat de Span => incapacitatea de a deosebi esenta de aparenta - Spanul -> caracterizat in antiteza cu protagonistul: - Este viclean, capabil de a-I manipula pe mezin - il convinge s& coboare in fantana racoritoare => motivul specific basmului, cel al supunerii prin viclegug prin care debuteaza: 1) Procesul de maturizare a mezinului 2) Conflictul exterior, dintre protagonist si antagonist - Este astfel adusi in prim-plan o ,moartea spirituala’ - Presupune substituirea statutului siu de nobil cu cel de slug’ a Spanului - Aminteste, in plan simbolic, de taina botezului AA: 1) Moare in raport cu vechea sa identitate, inscriindu-se pe o alt treapté a evolutiei sale 2) Primeste numele de Harap-Alb, un oximoron ce sugereaza: a) Noul sau statut social, cel de sclav a eroului, care: b) Puritatea gi originea nobild a sa - Oaltd scena semnificativa = secventa final - Spanul jl acuz’ pe Harap-Allb ci a divulgat secretul, c& a incalcat jurémantul facut la fantana - fireteaz’ capul => moarte simbolic’: - Personajul Harap-Alb moare - Dar invie acum initiatul si vitorul imparat => sfarsitul aventurii initiatice a eroului @ - Antagonistul este ucis de tovariisul de drum al lui Harap-Alb, calul 1) Restabilirea echilibrului initial 2) Rezolvarea conflictelor - fortele binelui le inving pe cele ale raului llustrarea a doua elemente de structurd si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului Actiunea operei = una liniara si urmeaza o schema simpla - momentele subiectului Expozitiunea: - Contureazii starea de echilibru initial prin prezentarea familiei craiului Intriga : - Dati de sosirea scrisorii de la Verde-imparat - Acesta nu avea decat fete => are nevoie de un mostenitor la tron motivul imparatului fara urmasi @ - Curajul celor trei fii este testat de craiul deghizat in urs - Apar si personajele ajutatoare = Sfanta Duminica Desfagurarea actiunii: - incepe odaté cu trecerea probei podului = simbol al intrarii intr-o noua etapa a vietii - Ratacirea in p&durea labirint + incdlcarea sfatului parintesc + asocierea cu Spénul 1) Feciorul devine robul acestuia 2) E supus mai multor probe, pe care le trece cu ajutorul personajelor himerice intdlnite pe parcurs - Punctul culminant: - Reprezentat de intoarcerea la curtea lui Verde-imparat - Lui Harap-Alb fi este retezat capul, fata deconspirdnd secretul feciorului de crai - Este reinviat de fata cu ajutorul celor celor trei smicele, apei vii si apei moarte - Deznodaméntul: - Consta in revenirea la realitate ele invinge raul - Se reface echilibrul initial, reinstalnd starea de fericire eterna - Conflictele basmului = complexe - Conflictul exterior: - Corespunde temei principale a basmului - Se referd la dorinta subversiva a SpSnului de a-i rapi identitatea si drepturile fiului de Crai - Are loc si intre Harap-Allb i imparatul Ros, ce refuza a-i da fata pentru ao duce Spanului ~ Conflictul interior: - Fixeaza drama psihologica a personajului principal - Este nevoit si demonstreze tatilui ci este mai bun decat fratii lui - Este obligat s& i se supund Spanului => indeplineste o serie de probe dificile - in final, se maturizeaza incheiere »Povestea lui Harap-Alb” = un basm cult cu multiple valente educative ce decurg din egecurile si implinirile protagonistului - Viata devine astfel un drum necontenit in care omul trebuie sa lupte neincetat cu sine pentru a: - inlatura defectele - Acumula valori spirituale inalte G LlS+OH+XG1 9-4S+NAIOR+*1G Introducere = [tema si viziune I] Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales - Din titlu => Harap-Alb este personajul principal al operei - Statutul social: = Protagonistul basmului = fiul cel mic al craiului => motivul superioritati mezinului - Un téndr nobil imatur J - Din cauza naivitatii + incapacitatii de a descoperi esenta dincolo de aparenti -> ajunge sluga Spanului => motivul supunerii prin viclesug - Datorita superioritatii caracteriale: = Devine in final imparat - Se csitoreste cu fata lui Ros-Imparat => motivul cdsatoriei vazuta ca recompensé a eroului - Statutului moral: - Harap-Alb = erou atipic de basm, neobignuit - spre deosebire de eroli basmului popular, nu are: - Calitati fizice iesite din comun - Fortd deosebitd - Vitejie - Capacitati fantastice - Compenseaza prin trsaturi morale impresionante - printr-o ,caritate cosmicé fata de toatd faptura” = Astfel, este un caracter complex, alcatuit din calitati si defecte 1) Arat generozitate si bunatate fat de furnici, albine si Sfanta Duminics @ 2) Loialitate + simt al onoarei faté de Span 3) Prietenie + amabilitate fata de cele 5 personaje himerice - inacelasi timp, dovedeste: 1) Superficialitate fata de batrana 2) Neascultarea fat de sfatul tatalui 3) Fricd de necunoscut 4) Lipsa de curaj in fata fiecdrei probe pe care o primeste 5) Naivitate ‘n fata manipularii Spanului - Statul psihologic: - Vizeaza framantiarile interioare ale protagonistului - Zbucium sufletesc de la inceputul pani la sférsitul c&latoriei initiatice = Drama sa incepe cand craiul se simte dezamagit de fii sii mai mari: - Mezinul este cuprins de rugine - Este nedreptitit fiindca tatal sau fi refuza plecarea - Pe parcursul calatoriei: ~ Protagonistul are de luat decizii di - Naivitate + lipsa de experienta - Are de suportat repercusiuni - Desi e sfatuit sé se fereasca de omul Span, e nevoit sa se asocieze cu acesta: - Mai tarziu este constrans in mod abuziv, fi devine slug’ - Harap-Alb traieste o adevarat drama: - [si asumé conditia cu responsabilitate - Isi exteriorizeaza de fiecare data sentimentele de fricd + descurajare in fata greutattilor impuse de Span - Chiar daca se lamenteaz’ mereu in fata calului sau Sfintei Duminici — - Dovedeste astfel cd este un erou atipic de basm - Este un ténar obisnuit, inspaimantat de necunoscut - Acesta manifesta - Operseverenta admirabila - Generozitate + incredere in cei - Loialitate + spirit de onoare fat ile le apreciaza eronat K n jurul sau de Span Toate acestea 4 fi determina o traiectorie existentiald exemplara & Relevarea principalei tras&turi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative = Principala trsitur3 a actantului = naivitatea @ - O-scena semnificativa a basmului = acceptarea tovarasiei Spanului - Fiul de crai are parte de trei intalniri cu antagonistul - Prima data, intr-un codru, Spanul isi sugereaza utilitatea ca slug’ - Afirma c& este bun cunoscator al imprejurimilor, pe care le prezinta drept hazardoase - Este refuzat, respectand sfatul parintesc - ,s8 te feresti de omul ros, iar& mai ales de cel span, cat‘i putea” Episodul se repeta o a doua oar’ - Acum cu 0 deghizare din partea Spanului - trece neobservat de mezin, desi stia c& trebuia s8-i acorde o atentie sporita - Este refuzat gi de data aceasta Cea de-a treia intalnire se dovedeste a fi decisiva pentru viitorul craigorului: - Constrans de circumstante se vede nevoit si accepte tovarasia Spanului @ - Chiar daca igi aminteste sfatul primit, alege si il ignore, neavand incredere in propriile forte - ,R&u-i cu rau, dar e mai rau far’ de ru" - Nici manipularea evident a Spanului nu este remarcat, facand observatii precum ,c& pe-aici sunt numai oameni spani” Di astfel dovadii de naivitate specifica lipsei sale de experienta Consider’ c& niciun om nu poate avea intentii atat de rele, in ciuda sfatului batranesc O alt scen’ semnificativa = cea a coborarii in fantan’ [temé si viziune A.) llustrarea a doua elemente de structurd si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru constructia personajului Actiunea operei subiectului [tema si viziune @ fi) una liniara si urmeaza o schema simpla - momentele Conflictele basmului [tema si viziune ) = complexe incheiere {tema si viziune Ga SI @IR++ 61ANOGOn+G212 Introducere - Considerat parintele nuvelei romanesti, marele clasic loan Slavici surprinde realist viata targului de provincie + a satului ardelenesc - Observa modul in care societatea influenteaza transformarea individului - Paralel cu evolutia sinuoasd a psihicului uman, scriitorul urmareste si ilustreze anumite principii etice, care — - Odata incdleate, sunt aspru pedepsite - Publicata in 1881, in volumul Novele din popor @, ,Moara cu noroc”: - Este o nuvelé realist, psihologic’ - Are un caracter clasic, moralizator 3 incadrarea textului stu a rea a dou’ trasituri care fac posi curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare temati ‘intr-un - Dimensiunea realist [A - Reprezentarea veridicd a realitatii - Obiectivitatea perspectivei narative - Stilul sobru, detasat, impersonal - Personajele = tipice + reprezinta tipuri umane = Tehnica detaliului semnificativ - Precizarea exact a reperelor spatio-temporale inc din expozitiune - Nuvelé psihologic’ @: - Prezenta conflictului interior al personajului central - Involutia moral a protagonistului - _ Utilizarea tehnicilor de investigatie psihologic’: 1) Stilul indirect liber 2) Monologul interior Prezentarea a dou’ secvente/episoade narative relevante pentru tema nuvelei studiate - Efectele dezumanizante ale dorintei de inavutire pe fondul surprinderii lumii transilvanene a secolului al XIX-lea = tema operei - Osecventa semnificativa a nuvelei = aparitia lui Licd la moara cu noroc ‘Samadaul igi impune in fata noului crciumar propriile reguli: ,Eu vreau si stiu totdeauna cine trece pe aici, [..]. Cred cd ne-am inteles!” Se observ modul diferit in care cele doud personaje se raporteaz’ la relatiile interumane: 1) Pentru Ghité - relatii bazate pe incredere, respect 2) Pentru Licd - relatia cu partenerul de afaceri inseamna subordonare La inceput - Ghitd pare s8 fie cuprins de junghiuri la amenintarile Samadului Pe parcurs - aceste reactii se transforma intr-o chinuitoare macinare sufleteasca - Protagonistul nu gaseste in el insusi resorturile necesare pentru a eschiva influentele sale malefice Ghitd se simte intimidat in fata atitudinii agresive a lui Licd => se vede nevoit sa accepte aceste conditii Aici se deruleazé: - inceputul conflictelor - Debutul dezumanizai banului protagonistului in fata pati O alta scena semnificativa = finalul nuvelei Ghit - orbit de furie + dornic de a se razbuna pe Lica - 1 in bratele Smadaului aruncé sotia Ana: ~ Ise druieste lui Licd innebunit de gelozie + mutilat de propriile slabiciuni, Ghita: - Este convins cd nu 0 poate lasa in viat’ dupa tot ce s-a intémplat =: injunghie nevasta Dupé ce-si ucide sotia Ghitd e impuscat de Raut isi Samadaul, din orgol Moara este ars Singurii care scapa cu viatd din acest carusel al destinului sunt numai cei nevinovati Aici: - Se solutioneaza conflictele exterioare si interioare - Este amplificata ideea banului dezumanizant: - Toti cei implicati in jocurile de avere ajung si moari in final de a nu se lsa prins, se sinu llustrarea a doua elemente de structurd si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului - Actiunea operei = una liniara gi urmeaz o schema simpla - momentele subiectului - Expozitiunea: - Fixeazi indicii spatiali gi temporali - in Ardeal, la moara cu noroc - Aflati la o rscruce de drumuri spre Ineu - Intamplarile se petrec pe parcursul unui an, intre Sfantul Gheorghe si Pasti - Nuvela incepe cu un sfat rostit de batrana soacri - ,linistea colibei tale te face ferici - Prin acesta este incdleat obiectivitatea naratoriala - Eaeste 0 voce auctoriala ce da glas intelepciunii populare A. -_ intruchipeaza tipologia umana a omului simplu - Ghit’, dorind a-si depasi conditia de cizmar, ia in arenda hanul, mutandu-se acolo cu familia - Consta in sosirea lui Lic’ Samadau la moara cu noroc - isi impune autoritatea in fata lui Ghita - Pe acesta il insércineazi cu adunatul de informatii despre calatorii care trec pe la han - Protagonistul, din dor incuviinteazé - Desfagurarea actiunii: - Cuprinde amplificarea conflictului psihologic - Ingrijorat de posibilele consecinte, urmare a parteneriatului cu Licd, Ghi igi ia masuri de precautie, facand rost de: - Osluga - Marti - Doi cdini & - pe care, spre groaza lui, Lic’ ti mangaie ita de a se imbogatti + din frica porcarului, - Dou’ pistoale - Din momentul aparitiei lui Licd, incepe procesul de instrainare a lui Ghits fat de familie: = Devine tot mai irascibil - Nu mai zimbeste ca inainte - Este violent cu sotia sa @ - Ghitd incepe si regrete cd are familie si copii - nu-si poate asuma total riscul imbogatirii cu Licd din cauza lor - Urmare generozitatii Samadaului: 1) Starea materiala a lui Ghita se imbunatateste 2) incepe s& devina obisnuit cu raul - Oindeamna pe Ana s& joace cu Lic’, aruncand-o in bratele lui - Ajunge si fie implicat in furtul de la arendas + un omor - Devine complice la crima prin declaratie fals& - Hotiraste s-I dea pe mana lui Pintea: - Nueste sincer nici cu acesta - Tiofera dovezi despre vinov: jumatate din bani Punctul culminant: - Este atunci cand Ghitd ajunge pe ultima treapt’ a degradarii morale - Este momentul in care vrea s8 se rzbune pe Lic’: - Pentru aceasta isi arunca sotia in bratele sale @ - Sperd pind la sfarsit c& sotia sa va rezista tentatiei - Dezgustatd de lasitatea sotului ei, i se daruieste lui Licd tia lui numai dupa ce-si poate opri - Qucide pe Ana - cand isi di seama cé |-a ingelat ~ Ghit este omorat de oamenii lui Lic’ - Acesta alege sé se sinucida pentru a nu fi prins Deznodamantul: - Un incendiu distruge moara cu noroc in noaptea de Pasti - Singurele personaje care supravietuiesc sunt bitrana si co} - Nu intémplator, sférgitul personajelor care au incaicat principille etice a avut loc de srbatoarea Pastelui - Aceste este, in traditia popular, un moment in care sufletele sunt chemate la Judecata de Apoi @ xs - Circularitatea: - Se realizeazi o circularitate prin interventiile batranei in incipitul si finalul nuvelei - li ofera operei lui Slavici aspectul de univers fictional inchis Conflictele nuvelei Contflictul exterior: complexe - Se desfasoara intre Ghita si Lica - Are un fundament: - Material, economic - Ghitd nu poate céstiga bani decat cu acordul lui Lied - De natura psihic’ - opozitia dintre cei doi este determinat de: - Orgoliul de stipan al lui Lic’ - Atitudinea dominatoare a acestuia fata de Ghita G - Este revazut gi la nivelul mentalitatilor celor doi: 1) Ghitd - reprezentantul mentalitatii traditionale, bazate pe valori morale 2) Licd - reprezentantul mentalitatii capitaliste, fundamentata pe valori de schimb = Conflictul interior: - Reflect caracterul psihologic al nuvelei - llustreaz’: - Frméntarea protagonistului ~ Declinul sau moral = Cel al lui Ghit se desfagoard intre dorinta de: 1) Aramane om cinstit alaturi de far 2) Ase imbogiti alaturi de Lic’ Samadau & incheiere - Nuvela lui loan Slavic! ilustreaza destinul unui protagonist complex ~ Dincolo de limitele caracteriale dovedeste o incapacitate de: - Assi proteja familia - A-icomunica sotiei framantarile sale sufletesti - Assi gestiona propria existent - Toata aceasta sldbiciune jl va impinge spre marginea prapastiei pe Ghita - Se pierde pe sine si pe toti ai lui Ol +O G+ OlS-R+eb14+G2ls Introducere - [temé si viziune @: Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales - Social: Ghitd este, la inceputul nuvelei, un cizmar cinstit + modest dpdv. financiar - Mai tarziu, odat cu mutarea la moara cu noroc, devine carciumar inst&rit + |") implicat in fapte ilegale - Evolutia statutului economic © involutie morala a eroului = Este insurat cu Ana - Are doi copii = Locuieste impreund cu soacra sa - Statutul moral: = llustreaz& caracterul complex al protagonistului nuvelei Este constituit din calitati si defecte ~ Ghit este un personaj ,rotund” - Personalitatea sa se individualizeaza prin ,acel amestec de bine si ru care exist la oamenii adevarati” - Statutul sau social evolueaza: - Mutarea lui Ghité la moara cu noroc este oportuna standardului material dorit Statutul moral suferi o involutie elocvent’ - Dintr-un cizmar cinstit + altruist + responsabil + ambitios — = Ajunge un carciumar: 1) Corupt 2) Vulnerabil in fata ispitei malefice a banilor 3) Insensibil fat de propria familie 4) Complice la jaf + crima 5) Criminal = Traseul sinuos al dezumanizairii lui Ghit + decdderea principiilor sale morale sunt surprinzatoare @: - Da dovada de spirit de initiativa + dorinta de a-si depasi conditia modest - Mai tarziu devine un carciumar harnic + energic + Intreprinziitor + cu simt mercantil + capabil si- atraga clientela Fat de Lic ~ Ghitd are un statut ingrat de subordonat - Se las manipulat de autoritatea + forta morala exercitate de antagonist - Ghitd se simte fata de acesta: 1) Precaut 2) Amenintat si intimidat @ - constientizeaza cd dorinta lui de asta 3 ani la moara cu noroc e conditionata de obedienta sa - Odatd cu imixtiunea Samadaului in viata sa sia familiei sale: - Ii deterioreaza semnificativ comportamentul fata de sotie si copii - Devine impulsiv + introvertit + agresiv Fata de Pintea: - Ghi 3 nu reugeste si rimané cinstit pani la capat: - [si opreste jumatate din banii lui Lica => lcomia fi acapara intregul caracter - Statutul psihologic: Se axeazi pe drama interioara a acestuia Aduce in prim-plan conflictul dintre cele doua dorinte irepresibile: - Deaseimboga - Dea rmane om cinstit incercarea lui Ghita de a-si imbunatati conditia economica => un punct de plecare pentru declinul sau psihologic Vulnerabil in fata arghirofiliei @ ajunge si - si compromita imaginea in fata societatii + familiei - [si piarda increderea in sine - Nu faptul ci protagonistul doreste s progreseze material este de blamat, ci modul prin care intelege sé fac acest lucru: - Nuigi pune ordine in prioritati - [si sacrificd familia + dragostea conjugal - [si abandoneaz sotia in bratele lui Licd - Ignor’ faptul cd intr-o relatie interumana comunicarea este esentiala Relevarea principale’ trasaturi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative - Principala trasaturé a actantului = caracterul slab, ugor influentabil - Osecventa semnificativa a nuvelei ~ {tema si viziune] paritia lui Lica la moara cu noroc = Oaltd scena semnificati = [tema si viziune 6) llustrarea a douad elemente de structura semnificative pentru constructia personajului ale textului narativ studiat, - Modalitatile de caracterizare a protagonistului sunt variate: - Caracterizarea directa alterneaza cu cea indirect - Trasdturile personajului sunt, in primul rand, evidentiate de narator: - Prezint& cele dou’ ipostaze ale personajului &: 1) A t&ranului muncitor si iubitor de familie - ,om harnic si sarguitor” 2) A omului dominat de bani si avere - Ghitd devine ,de tot ursuz”, nu mai zémbea ca mai inainte” - Aceste A doua ipostaze sunt relevate si prin afirmatiile celorlalte personaje: - Ana care observa cel mai bine schimbérile prin care trece sotul ei: - La inceput ji era loial lui Ghitd, avand incredere in el si in deciziile sale - ,Ghit& este un om drept si bland la fire” - Odata cu transformarea lui, isi schimba atitudinea, vizdndu-si ea familiei amenintata de acesta - ,Esti un om netrebnic si - Vorbele lui Lic’ Sémédau incearcd mereu sa-i hraneasc orgoliul - pentru a+ atrage in cursa lui bine planificata a afacerilor necurate - ,Tu esti om, Ghit, om cu multi urd fn sufletul tau, si esti om cu minte” - Propriile afirmatii ale lui Ghit& evidentiaza: - Slabiciunile sale - Mijloc de autoaparare prin victimizare - , lsat Dumnezeu!" il Ce s8-mi fac? [..] Aga m-a - Conflictele nuvelei = complexe - [tema si viziune G &] incheiere - {tema si viziune BISA S+KRVIGHSC+O Ale Introducere - Anul 1920 §*, cand Liviu Rebreanu a publicat »lon", a reprezentat, in viziunea lui Eugen Lovinescu, momentul de maturizare a prozei noastre - Tematic romanul nu era unic, autorul conservand ideea universului rural = Criticul afirma ca acesta reprezinta ,o revolutie si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea poporanistd, si fata de eticismul ardelean, constituind o data istorica (...] in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice” - Jon” = primul nostru roman realist obiectiv - Dincolo de tematica traditionala rurala, incep si se remarce elemente de modernitate, in spiritul conceptului lovinescian al sincronismului Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’ = un roman 1) Doric &: - Perspectiva narativa - Naratiune relataté la persoana a Ill-a, nonfocalizata 2) Interbeli - Publicat intre cele dou Razboaie Mondiale - 1920 3) Social si rural: - Reprezint o monografie asupra societatii rurale de la inceputul secolului al XX-lea, respectiv satul Pripas = Dimensiunea realist [\ 1) Veridicitatea si verosimilitatea personajelor 2) Obiectivitatea perspectivei narative 3) Fixarea timpului si spatiului cu precizie: - Actiunea se petrece in satul transilvanean Pripas - ||») Conditile istorice ale dominatiei austro-ungare - ‘inceputul secolului al XX-lea 4) Personaje tipice in situatii tipice: = lon este tipul taranului sarac - Pentru a se imbogati, se casditoreste cu o fat bogata pe care nu o iubeste 5) Tehnica detaliului semnificativ: - Descrierea cronotopului actiunii - Caracterizarea personajelor Prezentarea a doua secvente/episoade narative relevante pentru tema romanului studiat Problematica paméntului in conditiile satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea = tema principala a romanului - Romanul prezintd lupta unui taran sdrac + toatd zbaterea sa interioara - Scena horei duminicale 4. = una dintre cele mai importante secvente narative ale romanului: - Reprezinta expo: = Aduce in prim-plan: - Personajele + conflictele cu care acestea se confruntd - lerarhia socialé prin care se caracterizeaza lumea rurala a Pripasului - Deserierea horei se realizeazi prin tehnica detaliului semnificativ .ilustrand: - Serie de imagini artistice dividualizeaza pasii specifici ai Somesenei + vigoarea dansatorilor + farmecul muzicii Iutarilor - Stratificarea socialé a taranilor: - Intelectualitatea rural - Hora are locin curtea Todosiei Oprea - Sunt prezenti si preotul Belciug + familia Herdelea - veniti s& priveasca ,petrecerea poporului” - Taranii: - Impartiti in doua categori »S8r€ntrocil" - se remarc lon + tatal su, Alexandru Pop al tiunea Glanetasului »bocotanii” - Toma si George Bulbuc + Vasile Baciu - Rolul horei: - Mentinerea coeziunii comunitatii rurale - Facilitarea intemeierii cdsatoriilor % - Decizia lui lon de ao lua pe Ana a lui Vasile Baciu desi o iubeste pe Florica marcheaz’ 1) Intriga romanului 2) Declangarea conflictelor exterioare + interioare Confruntarea lui lon cu Vasile Baci - Este umilit public, fiind numit ,fleandurd, hot si talhar” - Trezeste dorinta de razbunare a flécdului care, mai tarziu, il face pe Baciu un paria al satului: - Tilasé fata insarcinata - llobliga sa i-o dea de sotie Scena final A: - Reprezentativa pentru solutionarea conflictelor pe care le traiesc personajele - llustreaza punctul culminant + deznodaméntul operei Este construita simetric cu scena horei: - Atunci debuteazé conflictul exterior al celor doua personaje din cauza An - Acum George isi ia revanga fat de lon, din cauza Florica Din punct de vedere psihologic: - lon simte imperios nevoia de a-si implini ,glasul iubirii": - Incepe s& o curteze pe Florica, desi aceasta era cAsatorita acum cu George - Dovedeste viclenie + atitudine subversiva fata de George: - Simuleaza prietenia cu acesta doar pentru a avea acces in casa lui si a o vedea pe Florica - Pune la cale cu ea o intdlnire nocturnd - Ce doi sunt deconspirati de Savista - Ildetermind pe George sa isi amane planurile si s8-1 surprinda pe lon in propria gradina - Astfel se incheie conflictul exterior dintre lon si George: = Cel din urma il omoarii cu sapa pe protagonist - Demonstreaza: - Impulsivitate + gelozie - Dorinta de rzbunare - isi asumé fapta si este arestat - Florica este stigmatizata llustrarea a doua elemente de structurd si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului - Actiunea operei subiectului una liniara si urmeaza o schema simpla - momentele - Expozitiunea: - Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica tn care este prezentati scena horei duminicale - Cercul horei = centrul lumii satului, 0 descéitusare de energie - Sunt prezentate personajele, clasificate dupa statutul lor soci - Este folosita tehnica planurilor paralele 7 pe tot parcursul romanului = (lp) Intrig’: - Isi face aparitia Vasile Baciu - beat fiind: - llinsulta pe lon - ilavertizeazé si-i lase fata in pace - Acestea fac numai si declangeze in sufletul lui lon setea de razbunare - Desfagurarea actiunii: - Prezinta preponderent evolutia personajelor si a relatiilor dintre ele - lon seduce pe Ana Baciu - Planul ti reugeste, obtinand: - P&ménturile lui Vasile Baciu - pe Ana de sotie: - Casatoria lor are corespondent in planul intelectualitatii pe cea a Laurei - A-=> tehnica narativa a contrapunctului ¢ - Sinuciderea Anei: - Nu constituie pentru lon un act de vinovatie - Nu vede in ea itn copilul lor, Petrisor, decat o garantie asupra paménturilor : El o face responsabild pentru nefericirea lui = Punctul culminant: - Consta in sosirea lui lon la Florica - Savista il instiinteaz pe George Bulbuc de acest pla s&-I pedepseasca pe vechiul sau rival - George il loveste cu o sap’, unealt a piméntului, ucigandu-I => nu este decat un instrument in mana destinului - Aflatin agonie - lon constientizeaza zdarnicia efortului sau de a obtine paméntul Deznodamant: - loneste inmormantat in curtea noii biserici - Belciug isi implineste visul - averea lui lon revine bisericit la ridicarea turlei = George = dus la inchisoare = singuratate - Hora satului, element de circularitate @, este la fel de aprinsa ca cea din incipit => se sugereazi ideea cd viata merge mai departe > acesta decide © poate folosi Florica urmeaza s-si ducd viata in Conflictele romanului = complexe Conflictul central = lupta pentru pimant in satul traditional - Posesiunea acestuia conditioneaz dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitatea rurala din care fac parte - Drama lui lon = drama taranului sarac, ce nu-si accept conditi aleaga intre dragostea pentru Florica & averea Anei Un alt conflict central = cel interior, psihologic - Se deruleaza in sufletul protagonistului - Are locintre cele doua ,glasuri” care sugereaza cele dou patimi ale lui lon: piméntul & iubirea © Conflictele exterioare au in prim-plan: - Conflictul cu Vasile Baciu - lzbucnit la hora - Senaste din refuzul acestuia de a-ida fata de sotie - Este accentuat de faptul ca Baciu ti da Anei doar o parte din paménturile sale - Conflictul cu George Bulbuc: - Mai intai din cauza An - Izbucneste tot la hor’ enevoit si apoi din cauza Floricai - Cei doi se confrunta la carciuma lui Avrum - Scena este simetricd - Anticipeaz secventa final, cdnd lon este ucis cu sapa de c&tre George - Conflictul secundar cu Simion Lungu , lon: ~ _Intr in fotul su cu plugul - Este dat in judecati pentru o brazda de paimant - Condamnat la 2 saptamani de inchisoare = Unconflict important in roman = dintre un tran si o fort pe care nu o poate domina: pamantul-stihie , paméntul-ibovnicd si pamantul-mama g - Evidentiat magistral jn scena sdrutarii paméntului: - Se contureazii patima irational pentru pimant a lui lon incheiere - Alimentandu-se din imaginile lumii reale . romanul lui Liviu Rebreanu da iluzia viet - Este, aga cum observa Nicolae Manolescu: - ,0 reconstituire a universului” #e un esantion de umanitate” - O creatie monumentalé: - Deschide drumul modernizarii prozei romAnesti in perioada interbelicd BI@+=+@CIO=-+ 3 +X S1O+0 45 Introducere - [tema si viziune "J Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales - Din titlu => on este personajul principal al operei - Social: - Este fiul Zenobiei + Alexandru Pop al Glanetagului - Personaj realist prin excelent, tipic in situatiitipice - Reprezinta simbolul tranului srac, dornic de a avea cat mai mult pamant - Posesiunea acestuia - legitimeazi dreptul de a fi respectat in comunitatea rurala - Opteaza pentru o casdtorie favorabilé cu Ana => schimbare radicala in statutul social = Este exponentul t&rnimii: - Tipologie sugerata prin onomastica - Este dominat de patima imbogatirii - Se individualizeaza nu prin modul in care obtine pamanturile ci prin atitudinea ingrata @ - O seduce si o manipuleazi, ldsand-o insarcinata - O brutalizeazé ii distruge viata - Statutul moral: - lon se face vinovat de incdlcarea legilor nescrise conform c&rora destinul nu poate fi schimbat - individul nu-si poate depasi conditia = - Este imoral prin intregul su comportament = Poate fi absolvit partial de vina morala: - Titue cel care & glas ideii care il framanta pe lon - Dimensiunea psihologica: = Releva slabiciunea caracteriala cd atat mai mult - Comportamentul sau - dictat de obsesia de a avea pimant = lon are un comportament care aduce cu cel al personajelor din tragedia greacd @®: - Eroii precum cei din tragedille lui Eschil, Sofocle, Euripide: - Contureaza conflictul dintre pornirile contradictorii ~ Lupta are loc intre pasiune si ratiune - lon se zbate intre .glasul pamantului” si ,glasul iu - Sufletul sdu inscrie o sinusoid intre cele 2 extremitati - Tanjeste si dea ascultare fiecdruia dintre aceste glasuri - lon nu va reusi si le uneasca intr-un singur tot - La Rebreanu nu exista unitatea contrariilor: - Extremele nu se ating niciodaté C - De aici A se declanseaz drama psihologic’ a actantului - Cele dou glasuri nu inceteaza sé rasune succesiv - Zbuciumul de a nu putea impaica cele doua imperative ale sufletului => obsesia + dezumanizarea personajului lon Relevarea principalei trasturi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative Principala trasatura a actantului = viclenia Scena horei duminicale “4. = una dintre cele mai importante secvente narative ale romanului [temé si viziune &] Scena final A [tem si viziune %) llustrarea a dou elemente de structur’ si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru constructia personajului Modalitatile de caracterizare a protagonistului sunt cele consacrate de textul epic lon este construit prin tehnica moderna a pluriperspectivismului: - Personalitatea sa - se reflect in mod diferit in constiinta celorlalte personaje ale textului Vasile Baciu - il numeste ,fleandurd, hot si télhar” Preotul Belciug - tl consider ,un batdus si un om de nimic” - Cand paménturile sale rman in posesia bisericii => ,un bun crestin” = Doamna Herdelea - il considera ,un flécdu cumsecade si harnic’: - Cand se face réspunzator de tensiunile dintre intelectuali => fara pereche in blastimatii” - Titu -il admira pentru ambitia sa: - fi dezaproba cinismul @ - Relatia cu celelalte personaje caracterizare: - Comportamentul protagonistului fata de cea pe care o va lua de sotie se modifica: - Este binevoitor - Trece la gesturi de brutalitate - O trateazii cu indiferenta = lono face responsabila pentru nefericirea lui - Ocompatimeste cu superioritate - ,tare e slbutd si urdta, sérmana. lata pentru cine rabd eu ocari si sudilmi.” \devarat mijloc indirect de - Conflictele romanului = complexe - {tema si viziune © &) incheiere - {tema si viziune 3 6+2S1EBOE+XHIO Introducere jintr-o perioada in care literatura se indrepta, gratie unor scriitori precum: - Camil Petrescu - Mircea Eliade - Hortensia Papadat-Bengescu - A Spre modelul proustian - George Calinescu isi propune si revitalizeze: - Modelul balzacian # - Caracterul obiectiv + epic . orientandu-se spre clasicism - Publicat in 1938 - Enigma Otiliei” apare la sfarsitul perioadei interbelice Evidentierea a doua trasaturi care fac posibild incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’ - Caracterul realist : - Se evidentiaza la nivelul intentionalitatii actului artistic a scriitorului de a reflecta veridic + verosimil realitatea => de a crea o literatura mimetic - Universul fictional aduce imaginea societ&tii burgheze bucurestene de la ‘inceputul secolului al XX-lea => romanul dobandeste aspect de fresca sociald == - Problematica propusé de text, tipic balzaciana = banul distruge etica unei societati - ,Zeul la care toti se inchin este banul” - Discursul epic urmareste degradarea relatiilor interumane din pricina averii - Cu toate cd aderd la modelul balzacian de scriitura - George Calinescu se distanteaza de stilul autorului francez: - Balzac este preocupat de a infattisa viata - La Cilinescu este observabild o atitudine critic’ in surprinderea societatii burgheze bucurestene: - La determinat pe Nicolae Manolescu sa afirme c& romanul apartine unei alte varste a realismului -> perioada realismului critic - Autorul creeaza o adevarat galerie tipologic’ de personaje [lil - cu punct de plecare declarat in opera lui Balzac - George Calinescu se indeparteaz’i de modelul francez - isi individualizeaz personajele => o Comedia umana” moderna - Costache Giurgiuveanu nu seamana cu Mos Goriot - este umanizat datorita sentimentelor sincere de afectiune fat de Otilia - Este vizibil interesul autorului pentru cazurile patologice => sfera naturalismului X€ Prezentarea a dou secvente/episoade narative relevante pentru tema romanului studiat - Romanul cdlinescian - igi releva dimensiunea realista si in plan tematic - Discursul narativ abordeazii o tema social, urbana - Aceast macrotemé e particularizata prin teme specific balzaciene: - Mostenirea - Paternitatea esuatd - Cea a orfanului = Scena jocului de table - George Calinescu isi introduce personajele in scena prin descrierea detaliata a: - Mediului in care acestea traiesc - Avestimentat - Aelementelor de portret fizic -> devin definitorii pentru trasaturile de caracter ale actantilor - Cel dintai personaj cu care face cunostinta Felix = mosierul Leonida Pascalopol - Eleganta sa e sugeraté prin detalii semnificative: - Finetea pi - _,t8ietura englezeasca a mustatii cdrunte” - Hainele de stofé fina - Parfumul discret - Aglae Tulea = urmatorul personaj pe care il cunoaste tandrul: - Parvenitismul femeii + tendinta spre imitatie = trasaturi sugerate prin: - Imaginea prului negru bine aranjat intr-o coafura japonez’ - Buzele subtiri + nasul incovoiat => avaritie + malitiozitate - Aceastd scena -> prefigureaza conflictele majore ale romanului + evolutia destinelor personajelor: : Replica Aglaei la adresa lui Felix - ,N-am stiut c fa de orfani..” ) -> avertizeazi cititorul asupra unuia dintre conflictele centrale : - Eforturile depuse de clanul Tulea pentru a intra in posesia mostenirii batrénului Costache - Momentul in care Pascalopol ii oferd Otiliei inelul -> prefigureaza finalul - Scena priveghiului inainte de vreme & - Menit a reliefa modul original in care George Calinescu trateaza tema mostenirii jintr-o zi foarte calduroasa - mos Costache lesina - Aglae: - Spera intr-o apropiata moarte a acestuia - Se grabeste si cheme doctorul - Merge la Giurgiuveanu acasi Afiati in camera bolnavului: - Membri familiei Tulea + Stanicd + medicul - ineep un joc de carti - Intimpul lui toti vorbesc - Sunt indiferenti fata de starea de snatate a batrénului Secventa narativa surprinde ‘intr-o maniera comicd @: - Degradarea mecanismelor societati = Dezumanizarea fiintei umane generat’ de patima banului llustrarea a doua elemente de structura si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului - Actiunea operei = una liniard si urmeaza o schema simpla - momentele subiectului - Primul capitol se constituie intr-o ampla expozitiune: - Timpul si spatiul sunt indicate cu precizi iulie 1909 + strada Antim ~ inceputul lui - Prin intermediul tanrului de vreo optsprezece-nouasprezece ani, imbracat in uniforma de licean” facem cunostinta cu celelalte personaje - Pr8sirea momentului actual + intoarcerea in trecut => posibilitatea de a afla cine e Felix Sima + imprejurarile sosirii sale la Bucuresti - Aglae = personajul care da glas + atrage atentia prin: ~ Replic’ acid’ referitoare la faptul cd fratele ei gazduieste doi orfani - Constatarea ci nu are bani - Sustinand ideea separdrii planurilor actiuni 4: - Criticul lon Rotaru afirma ci in aceasta opera sunt incluse dous romane 8: - Al ,educatiei sentimentale” - trimitere la romanul lui Gustave Flaubert, ,L'Education sentimentale”: - Urmareste destinul lui Felix - Al, scenelor din viata privata” cu prezentarea membrilor familie - aminteste de Comedia umana” a lui Honoré de Balzac: - Urméreste lupta pentru mostenire in familia Giurgiuveanu ~ Intriga: - Fortele care incitd si declangeaza conflictul -> concentrate in personajul despre care Calinescu spunea: ,ttlia este eroina mea lirica” - Protejata lui Costache Giurgiuveanu - Stain calea rudelor sale cdtre mostenirea lui Costache - Aglae + Aurica: - Invidioase pe norocul pe care Otilia il are tn viata: revine mostenirea - Este iubiti de un mosier rafinat @ - Incearca s8 denigreze imaginea ei - Otilia starneste primii fiori ai dragostei in inima tandrului Felix: - Desfagurarea actiunii: - Invirtutea clasicitatii pe care 0 promoveaza - romanul se construieste in jurul conflictului dintre bine & ru, dintre material & spiritual - Felix: - Se zbate intre: dragostea spiritual pentru Otilia & dragostea fi pentru Georgeta - Lupta impotriva soi respinge - pentru a construi o cariera in domeniul stiintfic ici a conditiei de orfan + a familiei care fl - Altfir al conflictului Punctul culminant: - Dat de episodul mortii lui Costache + furtul banilor - Evenimentele care urmeaza grabesc povestirea catre final: - In loc s& organizeze inmorméntarea - clanul condus de Aglae cucereste casa lui Costache - Parvenitul St&nic’ Ratiu pastreaza tacerea asupra banilor sustrasi de la batranul bolnav @ + se desparte de Olimpia - Nestatornica Otilia pleacd la Paris cu Pascalopol - dupa o ultima noapte petrecuti cu Felix in care acestia igi declar’ iubirea Deznodamantul: = Se deruleazi fulgerator - ilare in prim-plan pe Felix, Stanic3, Pascalopol si Otilia Otilia si rudele ei - Tanrul medicinist - devine medic de renume + apreciat profesor universitar + membru al societatii inalte, printr-o cdsatorie oportund - _St8nic’ - intr’ in lumea politic’ - Pascalopol - ji reda Otilie'libertatea, ea casatorindu-se cu un conte exotic din Argentina § - Finalul este deschis: - Se concentreaz asupra Otiliei care ede nerecunoscut in poza lui Pascalopol = Romanul se incheie ciclic - cu imaginea strazii Antim vazut8 prin ochii maturului Felix Conflictele romanului = complexe Conflictul central: - Unul exterior - Consté fn lupta dus de clanul Tulea pentru a intra in posesia mostenirii batranului Costache Giurgiuveanu 36 - Se impiedic’ infierea Otiliei Conflict interior, erotic: - Traversat de Felix Sima - Este cuprins de gelozie din pricina atitudinii prea familiare pe care Otilia © manifest fata de maturul Leonida Pascalopol ‘incheiere Enigma Otiliei” = un roman realist, balzacian - Depaseste modelul realismului clasic - Este de un balzacianism fara Balzac Q: ~ Prin spiritul critic si polemic - Prin valorificarea unor elemente ale modernitati 414+7+B1B=2+O Introducere - [tema si viziune %#") Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales - Statutul social Este un personaj prin care George Calinescu a incercat s& surprind’ preocupirile sale pentru natura feminitatii - cu toat& spontaneitatea + imprevizibilul ei - Eroina - reflect perceptia tipic realist a scriitorului asupra conditiei femeii: - Este sugerata ideea conform careia statutul ei social se deosebeste de cel al barbatului - Pentru ea: - Timpul trece mai repede - Efectele distructive ale acestuia se rasfrang in mai mare masura asupra sa : ~ Otilia afirm’ c& se va sinucide cand va simti c& si-a pierdut frumusetea + farmecul ~ = De aici => conceptia sa asupra viet: singurul lucru care conteazi = trairea momentului, fara un plan de viitor - Fate are sentimentul propriei libertti - Trece peste prejudecitile mediului burghez caruia apartine = Are intotdeauna initiativa intr-o relatie - intelege sa-si aleaga liber partenerul de viata - Statutul more - Ideea transmisa de text = individul este influentat de mediu in care trdieste + se formeazd - Otilia s-a dovedit a fi un personaj cu o existenta inscrisa in sfera moralului - Informatille pe care naratorul le oferd in epilog - releva modul in care personalitatea ei poartd amprenta mediului in care s-a format - Otilia igi pierde aura enigmatic’ -> devine ry femeie frumoasa invaluit’ intr-un aer de platitudine feminina” - Enigma fetei se spulbera - Din fata insetatd de ideal + exuberant’ -> femeia obisnuit’, greu de remarcat intr-un mediu anodin - Prin ea - se vede cd toate personajele calinesciene sunt vulnerabile: ~ Nu rezist& fluxului necrutator al timpului - Se pierd intr-o lume anonima 7, fra intrigi complicate = Statutul psihologic: - Marcat de faptul c& ramne orfana ~ Obisnuit’ cu luxul + rasfatatd cnd mama sa traia -> copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea + rautatea celor din jur - Caracterul sau enigmatic - provine din trecerea foarte rapida de la gesturi ce ji reflect maturitatea -> la o atitudine copilaroas’ @ - Amestecul de copilitie + maturitate - evidentiat inc de la inceputul romanului : - Felix Sima intra in contact cu intimitatea {in dezordine a fetei - Luciul peretilor + ghemurile de panglici + camasile de matase mototolite + palariile + jurnalele de moda frantuzesti + mirosul de pudra & parfumuri doamna de lume, cocheti - Harababura din camer’ + ppusile de stofa + patul scund = dau camerei aerul de zpaceala Relevarea principalei trasturi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative Principala trasatura a actantului = inconsecventa @ - Oprima scena narativa cea in care Felix si Otilia se afl in vacant in Campia Baraganului 24 - Este momentul in care ténarul - declara fetei dragostea lui sincera - R&spunsul Otilie: - Se constituie intr-o forma de autocaracterizare - lireleva aceasta inconsecventa ce o caracterizeazi - _,Ce tanar de varsta mea crezi cd m-ar putea iubi pe mine aga cum sunt?” - ,Sunt foarte capricioas’: vreau sa fiu liber - _,Eu am un temperament foarte nefericit: ma plictisesc repede si sufar cand sunt contrariata” - Alt secventa narativa finalul romanului €} - innoaptea de dinaintea plecarii cu Pascalopol la Patis, Otilia ~ Se furigeaza in camera lui Felix - icere permisiunea de a innopta alaturi de el - Cei doi poarta o discutie lung despre dragoste + casnicie + viitor - Otilia fi deciara dragostea - Adoua zi dimineata - tanarul descopers ca patul in care a dormit Otilia este gol @ - Gaseste un biletel in care fata i-a scris: ,Cine a fost capabil de atata stapanire de sine e in stare sd treaca gi peste o dragoste nepo pentru marele lui viitor” - Gestul Otiliei beneficiaz’ de o dubla interpretare: 1) Fata ar putea fi acuzati de imoralitate - i-a declarat dragostea lui Felix -> a ales s plece cu Pascalopol 2) Poate fi considerat unul moral - mult mai maturd in gandire decat Felix => constientizeaza ci ea nu poate fi un sprijin in cariera sa -a oferit libertatea llustrarea a dou elemente de structur’ gi de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru constructia personajului = Modalitatile de caracterizare a Otiliei sunt cele consacrate de textul epic - Portretul ei - realizat prin tehnica moderna a pluriperspectivismului - Personalitatea fetei se reflect in mod diferit in constiinta celorlalte personaje - Pentru Mos Costache - ,fat’i cuminte si asculttoare” - Leonida Pascalopol fi intuieste ,firea de artista" @ - Sténica Ratiu - ,0 fat desteapta, cu spirit practic” - Din perspectiva Aglaei - ,0 stricat si o dezmatata” - in viziunea naivului Felix - Otilia este idealul de feminitate & Felix mijloc indirect de caracterizare Relatia dintre O Conflictele romanului = complexe [tema si viziune 36) incheiere {tema si viziune Q) GIN TIWO+R@IAG+HIN Introducere - Contemporan cu ,supravietuitorii secolului al XIX-lea si cu reformatorii prozei noastre din secolul al XX-lea” - Mihail Sadoveanu = - Rascrucea drumurilor literare - Confluenta dintre traditional & modern - Eugen Lovinescu il incadreaza intre semanatoristii & poporanistii moldoveni @ in scriitor aflat la: - ,Baltagul” = una dintre capodoperele sale - Caracterizat prin concizie + dinamism + armonie compozitionala - Roman interbelic, aparut in 1930 - ,Baltagul” = sinteza naturii artistice a prozatorului Evidentierea a dou trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioadai sau intr-o orientare tematic’ - Roman realist mitic [. - Expunerea unor fapte verosimile, veridice: - Geneza = scriitorul asist la discutia dintre doi ciobani despre o crim - Personaje tipice - Obiectivitatea perspectivei narative => caracter doric - Fixarea cu exactitate a cronotopului - Caracterul mitic: = Se intdlnesc 3 mituri fundamentale: - Nuntirea cosmicd din ,Miorita” *, = Motto-ul operei = ,Stapane, stpane, / Mai chiama g-un cane” - Fir epic similar baladei populare: - Roman al transhumantei - viata oierilor se desfasoara dupa repere religioase - Zeta Isis - plecata in marea cutare a recompunerii trupului dezmembrat al lui Osiris - Coborarea in infern a lui Orfeu Prezentarea a dou secvente/episoade narative relevante pentru tema romanului studiat - Cilatoria pe care o intreprind Vitoria si Gheorghiti are 0 dubla semnificatie: - Pentru Vitoria = 0 cAlatorie justitiard - cu scopul de a afla adevarul despre sotul ei + de a-i face dreptate => roman politist - Pentru Gheorghitd = 0 célétorie de maturizare, initiatic’ => bildungsroman - Romanul = monografie a satului moldovenesc de la munte tema principal a romanului - Prezint& credinte + obiceiuri + superstitii + ritualuri - Individualizeaz o imagine complex a unei lumi rurale ancestrale - Scena coborarii in prapastie ¥] - Relevant pentru traseul existential al celor doua personaje - Importanta secventei narative - Intensitatea emotionala ce caracterizeaza starea de spirit a Vitoriei +a lui Gheorghité — - Descoperirea ramésitelor lui Nechifor Lipan - prdpastia din dreptul Crucii Talienilor, cu ajutorul cdinelui Lupu - Cele dou personaje -> caracterizate in oglind’: : St&panirea de sine + forta moral a Vitoriei ~ ,cu grab, dar far8 lacrimi femeia a facut cea dintdi rénduiala” : Tandrul imatur + ferit de marile dureri ale vieti ~ Urcd la suprafaté un tanér matur - Este initiat prin durerea pe care o constientizeaz odatd cu noul statut existential, acela de orfan - ,abia acum intelegea c& acolo zace tatal sau” - Se observa exigenta mamei sale @: - _Nu-si menajeaza copilul - Tispune sd pazeasca osemintele tatalui cat timp ea merge si anunte autoritatile - Ilforteaza sd se responsabilizeze + si-si asume rolul de viitor cap al familiei Scena final’ A: - Prezinta parastasul lui Nechifor Lipan - Semnificatia secventei const in rezolvarea conflictelor: - Cel de natura exterioara = Conflictul interior al Vitoriei - isi duce la capat misiunea justitiara - Eroina invita intregul sat + autoritatile pentru a reconstitul in fata lor scenariul crimei savarsite - Dovedeste intuitie + perspicacitate + inteligent& ascutita + perseverent& detectivistica, Vitoria: - Manevreazai cu abilitate rabdarea + sensibilitatea celor doi ucigasi - [si atinge scopul, determinandu-i si - Discursul Vitoriei este similar unui interogatoriu condus cu mare abilitate persuasiva @: Tlispiteste pe Bogza cu bauturd -si asume vina ~ Dirijeaz discutia in aga fel incat tactul + rbdarea ei si contrasteze progresiv cu pierderea cumpaitului - Gheorghité: - Dovedeste cd a ajuns un om matur, veritabil cap de familie - Implineste menirea justitiara si isi razbuna tatal - Scena parastasului - are rolul de a ilustra incheierea procesului de maturizare - Are caracter simetric cu scena coborariiin prapastie llustrarea a doua elemente de structura si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului Actiunea operei = una liniara si urmeaza o schema simpla - momentele subiectului Textul debuteaza cu un prolog - cu o parabol cosmogonica avand rolul de a motiva comportamentul muntenilor Expozitiunea: - Evocé imaginea Vitoriei Lipan, ingrijorata din pricina intarzierii sotului ei: - Fiind 0 familie de tip patriarhal, absenta sa este perceput de Vitoria ca o amenintare asupra omogenitatii + coerentei microuniversului siu familial ; Indicii spatiali si temporali sunt fixati cu exactitate: - Romanul debuteazi in preajma Sfantului Andrei - cind Vitoria Lipan asteapta vesti de la sotul plecat sa facd negot cu oi la Dorna ~ Spatiul fictiunii este fixat prin toponime reale: Magura Tarcaului, Calugareni, Cruci, Dorna, Suha, Sabasa, etc. - Aceste elemente de cronotop isi dezvaluie si valoarea simbolica: - Muntele poate fi perceput ca un topos al inaitari spre spiritualitate A: - Aicise afl satul Magura Tarcdului - un univers al traditilor, spiritualizat + pastrator al valorilor morale - In opozitie, se afla ,tara de jos”: - Tinutul Dornelor - in plan simbolic, pare a sugera ‘indepértarea de spiritualitate + orientarea spre o nous valoare, banul - Intriga: -Intervine cand Vitoria intelege c Nechifor Lipan ,nu vine” - cdci semnele ru-prevestitoare nu sunt putine => protagonista recurge atat la acestea, ct si la vise pentru intelegerea tainelor existentiale - Desfagurarea actiunii: ~ llustreaza drumul parcurs de munteancé alaituri de fiul , Gheorghi - Timpul dezvaluie valente simbolice (i) = Dimineata zilei de primavara - ce coincide cu pornirea la drum - anunta un nou inceput - Toamna ca anotimp al sfarsitului, marcheaz’ finalul unei etape din existenta familiei Lipan Punctul culminant: = Coincide cu scena demascarii ucigasilor - Deznodamant - Ilinfatiseaza pe Calistrat Bogza mérturisind cd la ucis pe Nechifor ,ca s8-i ludim oile” - Finalul romanului prezinta ~ Ritualul integrérii cosmice a personajului Nechifor - Reluarea ritmurilor firesti ale existentei - Opera se incheie cu un epilog: - Vitoria vorbeste despre continuitatea vietii dup’ aceleasi traditii, dar cu o alt generatie - Finalul - intra fn raport de simetrie cu incipitu: - Prin destinul exponentului exemplar al oamenilor de la munte = Vitoria - Conflictele romanului - Conflictul exterior: - Se deruleaza intre Vitor Calistrat Bogza - Vitoria cauté cu inversunare informatii despre soarta lui Nechifor Odati ce descopera rémasitele trupului séu scopul femeii devine: - De a afla cine i-a ucis sotul - De a-i pedepsi pe ucigasi - Se concretizeaza in scena parastasului - cnd Vitoria fi infrunta cu indrazneala pe cei 2 agresori complexe pan & cei 2 ucigasi ai sotului sdu - llie Cutui + - Conflictul nu const in ciocnirea intre mentalitatea tradi moderna, capitalist’ 3X: - Faptul cd Vitoria Lipan s-a adaptat cu usurintd - demonstreaz’ ideea coexistentei celor dous ,|umi” = Conflictul interior: Vizeaza zbuciumul sufletesc al Vitoriei Lipan Debuteazi odatii cu ingrijorarea femeii cauzati de absenta indelungat’ a sotului su - Continua cu dorinta ei febrila dea afla adevarul nal & cea incheiere - Romanul ,Baltagul”: - Descris de George Calinescu drept un ,poem al naturi si al sufletului omului simplu, 0 «Miorit&» tn dimensiuni mari” %y - Oscriere despre vechile norme de civilizatie, despre confruntarea dintre modern si arhaic - Considerat de critici ca fiind cel mai reugit roman romanesc inspirat dintr-o balada populara GIM+ T+ SIG= 1O+KR Ol H+ KIN Introducere - [tema si viziune ©} Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales - Social: Personajul feminin intruchipeaza tipologie muntencei Familia Lipan = de tip patriarhal @: - Barbatul este cel care face legea - Femeia vegheazi la respectarea ei Absenta lui Nechifor Lipan - resimtita de Vitoria ca: - Un dezechilibru - Oreala amenintare pentru omogenitatea + coerenta microuniversului familial - Femeia incearca sé-I facd si pe Gheorghita si constientizeze importanta calatoriei - de faptul c el urmeaza s& devina capul familie’ Aceast mentalitate patriarhala - se evidentiaza in relatia pe care mama o are cu cei doi copii - Fat de Minodora - mai restrictiva - In raport cu Gheorghita - mai permisiva = Statutul moral: - intregul comportament al Vitoriei {i reflecta verticalitatea §) Respecté traditiile: - Nuisi poate gasi linistea pana in momentul in care realizeazd ritualul inmormantirii Chiar daca p&trunde intr-o lume noua, nu renunté la traditie: - Cinsteste dupa dating cumetria de la Borca + nunta de la Cruci incearca sa isi educe si copiii in aceeasi lege a traditiei: - Se revolt c4nd fiica ei, Minodora, pare deschis’ spre nou Inclusiv gestul final trebuie interpretat ca fiind unul moral: restabilirea binelui, a ordinii - WA rzbuna” = Statutul psihologic: - Vitoria Lipan se incadreazi in categoria ,sufletelor tari” ale literaturii romane - Desi sufletul ei plange de durere - femeia da dovad de stpanire de sine: ~ Reuseste si-si ducd la indeplinire scopul = afld adevarul despre moartea sotului - Are o inteligent’ nativi - Reuseste si se adapteze cu usurinta legilor noii lumi cu care intra in contact ~ Intuieste ce se afld in sufletele oamenilor - Aceasta intuitie il uimeste pe Gheorghita &%§ - ,Mama asta trebuie Si fie vreo fermecatoare, pentru c& poate citi gandurile omului” - Ea insdgi igi evidentiaza aceasti capacitate u te pot ceti pe tine, mcar cd nu stiu carte” = Se constituie intr-un adevarat model pentru tanarul neinitiat Relevarea principalei trasturi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative Principala trasatura a actantului = caracterul puternic Gy Scena coborarii in prapastie ¥: {tema si viziune @] Scena finala {tema si viziune @) llustrarea a doua elemente de structura semnificative pentru constructia personajului - Modalitatile de caracterizare a Vitoriei = cele consacrate de textul epic - inprimele 5 capitole: - Vitoria Lipan este caracterizata preponderent indirect, - Comportamentul ei este unul specific oricdrei muntence - Naratorul omniscient recurge la caracterizare directa H - Elementul central asupra cdruia se opreste = privirea ** - Naratorul dezvaluie: - Frumusetea interioara a eroinei - ,desi nu mai era tandira, avea 0 frumuseta neobisnuité in privire” - ingrijorarea acesteia - ,ochii fi straluceau ca intr-un fel de ceati - Conflictele romanului = {tema si viziune 3] omplexe incheiere - {tema si viziune \] L21F@O6 K+CUIKSA+e Ria Introducere - Scriitor care a trait in orizontul cunoasteri - P&truns de gustul amar al filosofiei - Camil Petrescu - exemplifica natura artistului lucid - Teoretician al noului roman - ,Noua structura si opera lui Marcel Proust” - Camil Petrescu - sustine perspectiva proustiana asupra literaturii ce exprima autenticitatea trairilor @ - Aparut in 1930 - Romanul ,Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de razboi” urmareste trei ani din experienta lui Stefan Gheorghidiu - llustreaza drama intelectualului lucid + dornic de cunoastere & experiente absolute Evider rea a doua trasaturi care fac posibild incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica - Modernismului subiectiv fj : - Unicitatea perspectivei narative - Naratiunea la persoana | - Timpul prezent si subiectiv: - Opera urmareste agitatia emotional a protagonistului, intr-o ordine necronologica = acronie - Memoria afectiva: - Preluatd de la Marcel Proust - Adaptat in manierd proprie - nu e declangaté deo senzatie cide o dezbatere + un conflict de idei - Luciditatea autoanalizei - Eroul isi analizeaz’i minutios + constient fiecare traire interioara - Trece prin fitrul nemilos al constiintei orice gest al sotiei - Autenticitatea: - Lanivelul actiunii - Prima parte =n intregime fictional - Cea de-a doua valorificd jurnalul de campanie al autorului + articole + documente de epoca - Lanivelul limbajului - Autorul opteazi pentru un stil anticalofil - Scriitorul nu refuza corectitudinea limbii, ci efectul de artificialitate = Roman psihologic @ : - Prezenta conflictului interior al personajului central - Constiinta problematizantd a personajului - ,catd luciditate..., atata dram: = Tehnici de investigatie psihologica - Introspectia = Monologul interior Prezentarea a dou secvente/episoade narative relevante pentru tema romanului studiat - Asa cum se prefigureaza inc din titlu, romanul abordeaza doud teme majore = iubirea + rézboiul: - Percepute ca forme de cunoastere a sinelui + a lumii - Mostenirea primita pe neasteptate dela unchiul avar @ - Produce un dezechilibru in viata de cuplu a protagonistului Ela pare din ce in ce mai atras de discutiile despre bani - Acest A comportament il dezamageste pe barbatul indragostit: - li produce o reala stare de suferinta: As fi vrut-o mai feminina, deasupra acestor discutii vulgare” - Despartirea celor doi = bun prilej pentru ca Gheorghidiu sa experimenteze iubirea de tip Don-Juan - une’ alte femei” - Gheorghidiu adera la iubirea corporala - Aceast forma a erosului = masca pentru intelectualul insetat de absolut + aflat intr-o permanent cdutare de certitudini - inrealitate: - Vrea s& se convinga de faptul c’: - Toate femeile sunt la fel ram vazut aproape in fiecare seara la bratul - Ca s-aingelat atunci cnd a transformat-o pe Ela intr-un ideal de feminitate - Este constient cd singura iubire pe care o poate trai = cea pasionala - Capitolul intitulat ,Intmplari pe apa Oltului” (( = semnificativ pentru a ilustra ea haotic’ a frontului - Stefan Gheorghidiu se fnroleaza in armati - pentru a afla ce este ,rzboiul cel adevarat” - Imaginea frontului = total diferita de proiectia ideal a protagonistului - R&zboiul + acte de eroism si vitejie, ci = haos + spaima in fata mortii - Se observa diferenta dintre romanul traditional de razboi - »R&zboi si pace” de Lev Tolstoi - si romanul modern - Gheorghidiu aresteazi dou’ fete: - Ana + Maria Manciulea - acuzate de spionaj - Ostasii romani -> nevoiti sa treacd apa Oltului pentru a lupta cu inamicul - Dificultatea este cu atét mai mare, cu cat apa Oltului nu e numai foarte adanca, ci si plina de capcane - Haosul - declangat de comandantii armatei romane -> dau ordine contradictorii - Salvare: Maria Manciulea: ~ Le aratd ostagilor romani o cale ocolitoare - Dintr-o prizonier acuzata de spionaj, fata devine eroin de rzboi - Pe front - protagonistul traverseaz doua mutatii sufletesti &): - Experienta frontului are © functie cathartic’ - Dezvolta sentimentul de camaraderie fata de cei aldturi de care lupta: - Ei devin ,soldatii mei" + ,ostasii mei” + ,singurii care conteazé cu adevarat pentru mine” llustrarea a doua elemente de structurd si de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului - Actiunea operei -> urmeazii o schema simpli - momentele subiectului - Expozitiunea: - Prezentarea protagonistului + reperelor spatiale & temporale - Artificiu compozitional 5 - Actiunea primului capitol, ,La Piatra Craiului fn munte” = posterioar intamplarilor relatate in restul Cartii | - Tehnica memoriei involuntare: = Creeazi o unitate de ansamblu a operei - Uneveniment exterior - discutia de la popota - declangeaz’ rememorarea unor intdmpliri/stari - Capitolul - pune in evident cele doua planuri temporale din discursul narativ: - Timpul nararii - Timpul narat - _,Eram insurat de doi ani sijumatate cu 0 colegii de la Universitate si banuiam ca ma insala” @ - Constructia subiectului - realizat in manieré modernd, discursul epic: = Structurat in dou’ mari parti - Prima parte: - Surprinde experienta individual in iubire a protagonistului - Debuteazi aici - Desfagurarea actiuni - Retrospectiva iubirii dintre Stefan gi Ela - lubirea sa a luat nastere din satisfacerea unei vanitati masculine O dragoste nascuta din orgoliu -> iubire-pasiune - Ela devine pentru Gheorghidiu un ideal de feminitate = Punctul culminant: - Excursia de la Odobesti are cd Ela fi acorda o atentie exageraté unui anume domn G - Deznodamantul: - Stefan 0 paraseste pe Ela - Ultimu! capitol, intitulat sugestiv ,Comunicat apocrif" - se distanteaza de restul discursului epic ~ Desi naratiunea la persoana | se pastreaz&, lipseste stilul analitic {2 - R&nit + extenuat in urma experientei frontului - protagonistul manifest’ o atitudine indiferent& fat& de Ela - 0 priveam cu indiferenta cu care privesti un tablou” - De aceea decide si se despart’ de cea pentru care era capabil chiar sa ucida - Ultimele randuri din roman - deschid perspectiva unui final deschis: - Auaspectul unui ,comunicat apocrif” - ,j-am scris c& filas totul, adic& tot trecutul...” J - Conflictele romanului = complexe - Conflictul interior = cel dominant & are in vedere componenta psihologica a romanului, fiind individualizat in trei direct +: 1) in iubire: - _Justificat de caracterul perfectionist al protagonistului care: - Cauté dragostea absolut - Trdieste drama geloziei - Este permanent chinuit de incertitudinea fidelitatii sotiei sale: ,Ce n-as fi dat alt data s8 am certitudinea cd ma ingala” 2) in razboi: - _Justificat de caracterul orgolios + lucid care: - igi asuma experienta limita a razboiului din dorinta de a se elibera de angoasa suspiciunii cd sotia sa fl ingalé - Pentru cd nu vrea sa eludeze o experienta pe care cei multi nu o pot evita - Drama razboiului este cu atat mai cumplita, cu ct Stefan nu simte nicio motivatie de a lupta pentru 0 cauza fn care nu crede 3) insocietate: - _Justificat de firea superioard & inadaptata care: - Ancorat in lumea absoluti a ideilor, nu gaseste niciun reper de integrare/comunicare cu cei din jurul s8u, ancorati intr-o lume: - Meschina + materialist + mondend + superficiala - Incare Elase integreazd perfect: - Se indepirteaza astfel de aura de perfectiune pe care i-o construise eroul - Conflictul exterior principal = reliefat in razboi: - Paradoxal, nu este conflict asumat @ - Gheorghidiu nu are constiinta c lupta pentru 0 cauza dreapté - Nuigi poate justifica nicio actiune agresiva impotriva celor crora lupta - Toate demersurile sale = din nevoia de a se apara incheiere - ,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rizboi": - Moment de referinta pentru literatura national ~ llustreaza efortul scriitorilor romani de a se racorda la innoirile propuse de literatura european’ Gm - Dupa cum nota si Marin Preda: - Camil Petrescu = unul dintre promotorii innoiriiliteraturi la un inatt nivel - _ Intr-o vreme cand filosofic si tehnic, romanul romanesc ramasese la stadiul primei jumatati a secolului XIX — - Sau trecuse la confectionarea unor rudimente moderniste fara acoperire teoreticd serioas’ B1P+@+ Blo = 4 K+O% Introducere = [tema si viziune 8 @+e Bian Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales = Stefan Gheorghidiu = protagonistul romanului - Statutul social: Student la Facultatea de Filosofie Devine sublocotenent CAsatorit din dragoste cu Ela * - studenta la Facultatea de Litere jinregistreaz un progres al starii materiale odata cu primirea mostenirii de la unchiul Tache => devine om bogat periclitarea ireversibilé a relatiei conjugale Provine dintr-o familie sarac& Este orfan de tata Moral: Este un intelectual superior + ultralucid + analitic + introvertit + inadaptat societatii in care traieste Izolat in ,lumea ideilor” Gheorghidiu = un ,insetat de absolut” care nu se poate integra intr-o lume meschina + mercantila Dovedeste rigiditate mentala + posesivitate in relatia sa conjugal’ . ferm in a-si pastra principiile - ,acei care se iubesc au drept de viata gi de moarte, unul asupra celuilalt” Orgolios + posesiv, Stefan traieste intr-o perpetua nefericire @® Nu isi acceptd din vanitate masculina vulnerabilitatea pe care o presupune gelozia - ,Nu, n-am fost nicio secunda gelos, desi am suferit din cauza iubirii” Din orgoliu + dorinta de perfectiune -> se inroleaza in armata Impulsiv + vindicativ + imatur - cand . gelos gi jignit, aduce acasé o ,cocot mai frumusica” - doar pentru a se rzbuna pe sotia sa - Statutul psihologic: Urmareste drama interioara a eroului - Trdieste deziluzia iubi - Caut absolutul in dragoste - Coreleaza ideea de perfectiune cu un sentiment efemer + o fiinta imperfecta - Nu are sentimentul ci lupté pentru 0 cauz dreapta intr-un rizboi ce nu presupune nimic eroic - Drama protagonistului se fundamenteaz pe dous realitati definitive in existenta umané - iubirea + rzboiul - Traieste dou experiente care il metamorfozeaz’ sufleteste Razboiul - il ajuta s-si pund ordine in prioritai - Traieste revelatia & cé drama personalé a iubirii inselate & a geloziei = infirma in raport cu drama colectiva a omenirii Relevarea principalei trasaturi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative Principala trasatura a actantului = luciditatea excesiva ++ Mostenirea primitd pe neasteptate de la unchiul avar [tema si viziune *] Excursia de la Odobesti Q: - Impresia cert cd Ela ii acord un prea mare interes unui anumit domn G. - Analizeazi cu o incredibila atentie toate gesturile sotiei sale fata de presupusul amant - trecute prin filtrul propriei constiinte ranite - Descoperd cu uimire + durere irepresibilé - Preferinta Elei pentru domnul G - Dorinta ei de a-i atrage acestuia atentia - Usurinta cu care repet gesturi + emotti fat de un barbat strain - _,Niciodata nu m-am simtit mai descheiat de mine insumi, mai nenorocit” - Astfel: 1) Imaginea femeii cu bratele pline de crengj inflorite, urcénd pe un deal, sprijinité de domnul G * 2) Asezarea acestora impreund la masa 3) Placerea Elei de a gusta din mancarea celuilalt barbat 4) Ochiiinlicrimati ai sotiei din cauza faptului cd domnul G intarzie la masi - Toate ‘ sunt nenumarate prilejuri de crdncena suferinta + neasumatd gelozie ale lui Stefan - inmarmurit de lipsa de empatie & tact a propriei sotii llustrarea a dou’ elemente de structura gi de compozitie ale textului narativ studiat, semnificative pentru constructia personajului - Modalitatile de caracterizare a lui Stefan = cele specifice prozei de analizi psihologic’ - Realitatea interioara a personajului narator: - Dezvaluita prin intermediul monologului + autocaracterizari - Trasdturile de caracter ale lui Stefan Gheorghidiu - evidentiate si prin modul in care personalitatea sa se reflecti in constiinta celorlalte personaje - Pragmaticul unchi Nae: - li surprinde inadaptabilitatea in lumea mercantild in care traieste - N-ai spirit practic! O s iti pierzi toatd avereal Cu Kant ala al dumitale si cu Schopenhauer nu faci in afaceri nicio branza” sé - Odoamna pe care o intalneste intamplator: - li evidentiaza luciditatea - Oh, nu, atata luciditate e dezastruoasa, insuportabilal!” - Ela insasi fi amendeaza bunatatea - Comportamentul lui Stefan in relatie cu Ela reflect’ ideea de iubire ,ca proces de autosugestie” - Atitudinea indragostitului se modifica de la mila + duiosie + obisnuintd + gelozie + capacitatea de a ucide -> |») indiferenta - Conflictele romanului = complexe - tema si viziune @ @) incheiere ~ [tema si viziune Gm Sir, BAl2O+4 GIGS O+2G18 Introducere - Cuun acut simt al realitatii + puternic ancorat in actualitatea timpului siu — - lon Luca Caragiale: - Se inscrie in realismul critic - Devine cel dintai scriitor care a oferit prin comedille sale 0 vast fresc a moravurilor societii roménesti - Considerat de catre Garabet Ibraileanu drept - ,cel mai mare creator de viata din intreaga noastra literatura” @ - Atreia din seria celor patru comedii scrise de Caragiale — - 0 scrisoare pierduta”: - Aavut premiera pe scena Teatrului National din Bucuresti - la 13 noiembrie 1884 - Este publicati ulterior in revista junimist8 Convorbiri literare - in anul 1885, Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’ - Dimensiunea realist’ [\.: - Reflectarea veridica a mediului politic + social - Sunt scoase la luminé tipuri reprezentative - personaje c&rora scriitorul le atribuie un limbaj de o mare autenticitate - Caracterul clasic i: - Dramaturgul respinge retorismul + patetismul -> ca trasdituri specifice teatrului romantic - Manifesteazi interes pentru tipologiile de personaje din comedia clasi - Caragiale creeazi o adevarat galerie tipologic’ de personaje - Rigoarea compozitiei - Cultul formei - Simetria incipit-final - Migala cu care scriitorul cauta expresia cea mai potrivita - Tendinta moralizatoare a textului J: - Caragiale = adeptul ideii c& snimic nu arde pe ticdlosi mai mult decat rasul” Prezentarea a doud secvente/episoade narative relevante pentru tema comedici studiate - Caracterul realist al piesei - se reflect gi in plan tematic - ,O scrisoare pierduta” - abordeaza tema vietii publice si private a politicienilor corupti, rosi de dorinta parvenirii - Reprezentativ pentru aceasta lume politic’ = personajul Nae Catavencu: - Trasaturile sale caracteriale - evidentiate in timpul discursului electoral @ - Catavencu = personaj histrionic - Se indreapta spre tribuna plin de important - Tuseste + bea api + tsi sterge sudoarea de pe frunte - aratandu-se puternic emotionat - Detine arta disimulérii - incepe s plangai atunci cand vorbeste despre .trisoara mea, Roménia” - Este construit pe baza discrepantei dintre esent adevaraté sursa a comicului de moravuri Vrea sa para bun patriot a in realitate, comportamentul sau este axat pe parvenire intregul sau discurs - reflecté: - Lipsa de culturd - prin utilizarea gresit’ a neologismelor: - Numeste ,capitalisti” pe locuitorii capitalei - Incoerenta logicd - prin formularea unor enunturi total lipsite de sens: Industria romana este admirabila, sublima am putea spune, dar lipseste cu desavarsire” {in planul vietii de familie lucrurile nu par sa stea altfel - Caragiale - creaza triunghiul conjugal 4 Zaharia Trahanache - Zoe - Stefan Tipatescu: - Pentru a surprinde degradarea valorilor morale ce caracterizeaz’ noua clas sociala - Scrisoarea de amor = punctul de fuga al intregului discurs dramatic - Imoralitatea - devine cu atat mai pregnanté, cu cat un obiect produce un adevarat haos in lumea politic’ - Epistola amoroasé un obiect de santaj care fi asigura celui ce o detine puterea - Aceast idee 4 - surprins8 magistral in Scena VI, Actul al II-lea @: - Zoe joacd o adevarata comedie a slabiciunii feminine - pentru a-1 determina pe Tip&tescu s&-I sustin’ pe Nae Catavencu - Daca ambitia ta, dac’ nimicurile tale politice le pui mai presus de rusinea mea, de viata mea, atunci lasd-ma! S& mor..." - Aparenta autoritate a prefectului cedeazé in fata sentimentelo - Accepta si-| sustina in alegeri pe contracandidatul politic llustrarea a dou elemente de structurd si de compozitie ale textului dramatic studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a autorului : Comedia caragialiana urmareste o structurd clasicd -> impartitd in patru acte = Actiunea: - Logica + cronologic’ - Se dezvolta prin inlintuirea secventelor - chiar daca intriga este anterioara intamplarilor propriu-zise - Timpul si spatiul: - Nu sunt precis conturate - Mentiunea initial ,in capitala unui judet de munte, in zilele noastre” - rol de a conferi intmplarrilor un caracter de generalitate - Cronotopul vag precizat (@ -> sustine caracterul actual al actiunii + tipurilor umane prezentate: - Idee sugerata si de lista de ,persoane” din pagina de prezentare a comediei => verosimilitatea faptelor - Expozitiunea : - Sunt prezentate personajele - Discutia dintre Tipatescu & Pristanda - evidentiaza relatille existente intre acestea - Poate fi observat comicul de nume - llustreaza diversitatea tipologiilor personajelor caragialiene - Are un rol esential in caracterizarea indirect a actantilor - Numele lui Pristanda: - Face trimitere la un dans moldovenesc in care se bate pasul pe loc - Numele lui Catavencu sugereaza: - Demagogia - Ipocrizia = Numele lui Zaharia Trahanache: - Ramolismul actantului - Caracterul séu usor influentabil atitudinea servild ~ Intriga: - Consta fn realizarea pierderii scrisorii de amor - Este prefiguraté de titlu: - Forma articulat nehotrat a substantivului - ,o scrisoare”: - Se distinge caracterul de generalitate + exemplaritate a ‘intamplarilor ~ Scrisoarea devine: = Unsimbol al corupti ~ Vechiul livrese ce sugereaza faptul cd functiile politice nu se obtin pe baza meritocratiei — ~ Ciapelnd la diverse tertipuri ~ Scrisoarea: - Este un suprapersonaj &§ - in ciuda aparentei de lipsa de ‘insemnatate ~ Capt in viata personajelor o important’ semnificativs ~ Scrisoarea - gait de cetSteanul turmentat, de la care o sustrage Catavencu - Tehnica acumularilor succesiv: - Caragiale ofera informatii incomplete publicului - Principiul favorizeaza introducerea unor detalii semnificative pentru derularea intamplarilor: - Se stia de existenta unui document - despre care Nae Catavencu afirmase c& fi asigur postul de deputat - Abia acum este ldmurit misterul asupra scrisorii - Tensiunea initial generat de pierderea scrisorii de amor: - Nu se rezolva pe parcurs - Acumuleaza treptat alte conflicte, asemeni unui bulg’re de zSpada in rostogolire - Desfagurarea actiunii: - Reflect demersurile facute de Tipatescu pentru a recupera scrisoarea: - Arestarea lui Catavencu - Perchezitionarea casei acestuia - ‘Incercarea de a-| mitui cu mosii/functi importante Farfuridi + Brénzovenescu - fi acuzai de tradaré ~ Trimit o telegrama anonima la Bucuresti = Punctul culminant: = Aparitia lui Agamemnon Dandanache le demonstreaza actantilor inutilitatea luptei - Despre acesta Caragiale declara - Am gait un personaj mai prost ca Farfuridi si mai canalie decét Catavencu” - llustreaza comicul de situatie - Se repeta istoria cu scrisoarea - Deznodamantul: = Este (5) fericit - Cetdteanul turmentat gaseste scrisoarea sio restituie Zoei - Catavencu: ~ Seintoarce spasit - isicere iertare @ - Este desemnat si conducé festivitatile in cinstea alesului - drept pedeapsi din partea eroinei : Comicul de limbaj - Utilizarea gresita a formelor unor cuvinte - Utilizarea incorect a neologismelor - Formularea unor enunturi lipsite de logica - Specific comediei - este prezent exclusiv conflictul exterior - Conflictul dramatic princip: - Const in confruntarea a dou’ factiuni “®: - Reprezentantii partidului puter - Tipatescu + Zoe + Zaharia Trahanache + Farfuridi + Branzovenescu - Gruparea independent’ - Nae Catavencu - ambitios avocat + proprietarul ziarului ,Racnetul Carpatilor” - Conflict comic: - Contrastul dintre cea ce sunt & ceea ce vor s3 para personajele - Conflictul secundar: - Reprezentat de grupul Farfuridi - Branzovenescu -> se teme de tridarea prefectului - Amplificarea conflictului - se creeaza prin intrarile repetate in scena ale cetateanului turmentat @: - Toate aceste conflicte -> rezolvate in scena final - Personajele implicate se Impaca in fata publicului incheiere - Prin varietatea mijloacelor de realizare a comicului — - Prin satirizarea moravurilor societati - ,O scrisoare pierduta”: - Capodopera a genului dramatic - Un spectacol al comediei umane - Undocument artistic @ prin care se reconstituie imaginea unei epoci SiMtA+SIM=H w+ #D4+8OlE Introducere = [tema si viziune @} Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales - Nae Catavencu = unul dintre personajele comediei de moravuri - Social: - Personaj de anvergura exceptionala - Descris in lista de ,persoane” - din pagina de prezentare a comediei - Titulaturd stufoasé - Avocat ambitios - Proprietar al ziarului ,R&cnetul Carpatilor” - Lider al gruparii independente - opuse partidului aflat la putere - Statutul moral - llustrat prin onomasticd A\, numele Catavencu sugerénd: - Demagogia - Ipocrizia - in ciuda caracterului realist al constructie dramatice - nu depageste limitele tipologiei demagogului - Prejudiciaz’ profunzimea conflictelor care il anima - Psihologia protagonistului - Slab conturata: - Accentul nu este pus pe conflictele interne ale eroului - ci pe comportamentele deviante - Procesele de constiinta - nu exist in lumea caragialiana @: - Animat in permanent de ,marea trncdneala” - De un verbiaj continu - ce demonstreaza conectarea acestor personaje la 0 realitate vorace ~ Discursul lor - este 0 arma ce le asigura supravietuirea - Catavencu: in aparenta: - Spirit cu vederi liberale - Conducator al unei publicatii cu un nume rasuniitor - Are |) toate calitatile unui lider inteligent + carismatic - Devine © simp fantos& ‘in jocul politic - Arma sa: - Nueste decat fragila scrisoare compromi - Sinuun discurs valal ‘in care traieste = Oricat de versat pare sé fie Catavencu - viclenia sa nueste suficient’ | - care s8 anuleze mediocritatea lumii pentru asigurarea succesului - Ramane reprezentantul unei tipologii umane - Nuare profunzimea unor procese de constiinta, neevoluand pe parcursul intamplarilor Relevarea principalei trasturi a personajului ales, ilustrata prin doua secvente/ episoade narative semnificative - Principala trasdtura de caracter a actantului = dorinta parvenirii ™ - Furtul scrisorii de amor iw: - Cea ce face ca rolul lui Catavencu sé fie atat de important in actiunea comediei = faptul c& ajunge in posesia scrisorii de dragoste: - Dela Stefan Tipatescu - prefectul judetului + contracandidatul sau politic - Destinat’ amantei sale = Zoe Trahanache - sotia lui Zaharia Trahanache - Zoe pierde scrisoarea -> ajunge in posesia cetteanului turmentat - C&nd Catavencu il vede pe acesta citind scrisoarea, observand scrisul [ui Tipatescu: - Face uz de carisma sa - Depisteazi slabiciunea omului = alcoolul - Tlinvita ,la 0 tuica” - C&nd acesta este beat de-a binelea -> fi furd documentul - C&nd se vede aflat in posesia scrisorii - Decide sé utilizeze documentul pentru a-si atinge scopul principal in viat ascensiunea in ierarhia politica - Discursul electoral #: - {tema si viziune @ ie ale textului narativ studiat, Modalitatile de caracterizare a personajului = diverse, surprinzand tipologia demagogului ambitios - al crui discurs epateazi prin inconsecventa + lingugeala Facut de citre autor - lista de ,persoane” Zoe - il considera ,mise!” Stefan Tipatescu: - invreme ce il numeste - ,mizerabil”, ,impertinent” - Reuseste s8 pastreze aparentele unui dialog civilizat - ,iubitul si stimabilul d-I Catavencu” - Confruntarea dintre cei doi eroi = edificatoare pentru felul {in care evolueaza actiunea dramatic’, demonstrand # 1) Duritatea jocului politic 2) Importanta scrisorii ratacite - Ti recunoaste ,caracterul practic” Zaharia Trahanache - ,venerabilul’, ,stimabile” Autocaracterizara - amplific’ demagogia + imaginea superlativa pe care o are despre sine: »Eu sunt cel dint... intre fruntasii politic!” Specific comediei - este prezent exclusiv confictul exterior {tema si viziune & @) incheiere [tema si viziune @} HIS @iext+¢Ol* SSG Introducere = Cel mai mare poet roman - Mihai Eminescu - Constantin Noica - “Omul deplin al culturii romanesti” - Se formeaz spiritual “la scoala lui Homer, Shakespeare, precum si la aceea a clasicului folclor romanesc” - Considerat ultimul mare romantic european - _,Luceaférul” = capodopera creatiei eminesciene Pe parcursul lui - prezentate marile teme si motive ale liricii sale: 1) lubirea = tema evidenta a poemului 2) Natura - pastelul cosmic si terestru 3) Folclorul - sursa de inspiratie = basmul popular, versific&nd: - _,Fata in grdina de aur” - cules de austriacul Richard Kunisch - _,Miron i frumoasa fara corp” 4) Filosofia - conceptia filosofica a lui Arthur Schopenhauer 5) Mitologia greaca - motive preluate de la Platon & Aristotel 6) Timpul = supratema creatiei eminesciene = Poem romantic - Aparut in aprilie 1883 fn ,Romania Junai - Publicat ulterior in revista ,Convorbiri literare” - Caracterul de poem romantic: - Amestecul genurilor + speciilor: - Epicul : - Personajele-masti - Fir narativ ce poate fi structurat pe momentele subiectului = Lirismul poemului = Elementele de pastel din primul + ultimul tablou - Meditatia filosofica - Caracterul dramatic = Secventele aialogate dintre: 1) Fata de imparat + Luceafir 2) Catalin + Catalina 3) Hyperion + Demiurg - Motive romantice - Antiteza: - Procedeu artistic preferat de reprezentantii acestui curent = Discursul liric dezvolta antiteza dintre @: 1) Planul celest & planul teluric 2) Omul de geniu & omul comun 3) Cunoasterea apolinica &cea dionisiac’ - Motivul central: - Subliniat inca din titlu - Este locul geniului in lume @ - vazut ca o fiinta solitara si nefericita - Uneste doua mituri 1) Roménesc = al stelei cdlauzitoare 2) Grecesc = al lui Hyperion, ,cel care merge pe deasupra” dubla a personajului de tip romantic natura Prezentarea a dou’ secvente/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat - Dimensiunea romantica - se reflect giin plan tematic Discursul abordeazé trei teme majore: - lubirea neimplinita - Natura - surprinsa in alternanta celest/teluric - Tema filosofica a cunoasterii - prin evidentierea raportului antitetic dintre omul comun & omul de geniu Reliefata inc din prima parte @: - Prezintd idila dintre Luceafar + ,o prea frumoasa’ fata de imparat - Devine in plan discursiv = pretextul pentru adevarata problematica pe care o propune poemul: - Modul diferit de raportare la existent + iubire a omului comun & a ‘omului de geniu - Pentru fata de imparat - ipostaziera a vulgului - Sentimentul iubirii - se confunda cu dorinta => are accent de cotidian: ,l vede azi, il vede méni, / Astfel dorinta-i gata’ - inceea ce-| priveste pe Luceafar: - Sentimentul inseamné asumare - Se naste in timp - ,El iar privind de saptaméni, / Ti cade drag fata” - Aceasti raportare antitetic’ la eros cunoastere pe care il adopta - Omul comun - opteaza pentru o cunoastere - Astrului celest - (©) specific alt tip de cunoastere, cea apolinic’ - Pentru fata de imparat - indragostirea de Luceafir = inéltare dincolo de limitele contingentului Ba - Pentru acesta din urma - experimentarea cu un nou tip de cunoastere va insemna deciderea - Evidentiata si in al doilea tablou &% - Prezintd o alt poveste de iubire - intre 2 muritori = Catalina + Catalin - Fata de imparat - isi pierde din unicitate -> este individualizat’ prin nume - Derivarea motional’ la care recurge poetul -rol dea reliefa compatibilitatea dintre cei 2 - Aceasti idilé = alta fatet a erosului: - Evidentiaz’ modul de raportare la iubire al omului comun - Dacé Luceaférul - fi adresa fetei de imparat 0 chemare intr-un spatiu nelimitat - C&t&lin - 0 atrage intr-un spatiu al limitei -> marcat de necunoastere @ - Comportamentul Catalinei = specific fiintelor comune: - Atitudinea sa reflect nestatornicia - fata de imparat oscileaz’ intre planul rationalului & cel al afectelor - Cea care, odinioard, remarca incompatibilitatea cu lumea superioar’ a Luceaféirului - ,Privirea ta ma arde” - In fata lui Catalin isi recunoaste echivalenta de substant potrivi cu mine” 1: ,Te-ai llustrarea a doud elemente de structur’, de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a poetului - Particularitate romantica = simetria - Realizata prin cele 4 parti - Subliniaz’ opozitia dintre: - Planul cosmic & terestru - Omul de geniu & omul comun - Prima parte: - Planul terestru & cosmic - Luceaférul doreste sa o aducii pe fata de imparat in lumea superioard - Fata de imparat ~ considerata unica # - Si era una la parinti” - ,Cum e fecioara intre sfinti / Si luna printre stele”: - Comparatiile propun o posibild dualitate: 1) Puritate 2) Predispozitie spre inditimile astrale ~ Tema naturii - imbinat cu tema iubirii - Apar motive romantice 1) Castelul 2) Visul 3) Fereastra - Incipitul - specific basmului, cu formula ,A fost odata ca-n pove; ca niciodata” - Fata de imparat - considera Luceaférul un spirit -> descantecul ,Cobori in jos, Lucedifar bland” - Pleonasmul - Adoua parte: - Dedicata planului terestru - Povestea de iubire dintre Catalin + Catalina i / A fost distanta dintre cei doi Numele similare = apropierea dintre cei doi: - Amndoi sunt simbol al omului inferior - Numai statutul social fi separa - Initial Catalina marturiseste dragostea pentru Luceafir CAtalin gaseste remediul: ,Hai s-om fugi in lume” @: - Cel inferior fi cere celui superior si se sacrifice = Dar omul comun este incapabil s8-si depaseasca conditia - Totusi, fata de imparat accept => contrastul dintre omul de geniu & omul comun: ~ Omul inferior se consider’ implinit doar prin iubire Fata inca aspira la Luceafar, desi i se implinise iubirea cu Cate - Atreia parte: Calatoria Luceaférului spre demiurg - printr-un pastel cosmic Calatoria: - Este lung’ - Este regresiva temporal - incursul ei Luceafarul traieste in sens invers istoria creatiei Universului Luceaféirul, acum numit Hyperion - ji cere demiurgului s8-I dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute Filosoful Constantin Noica: ~ Observé c& Hyperion cere si devine altceva - Dar pentru asta A trebuie s& se nasca din nou - Luceaférul ins se nascuse odat cu lumea aspiratia sa este - El face parte din ordinea primordial a cosmosului - Desprinderea sa ar duce din nou la haos - Demiurgul nu-i poate oferi moartea pentru ci astfel ar produce moartea lumii & Demiurgul: - Explicd Luceaférului absurditatea dorintei lui - Este pusd in antitez’ lumea nemuritorilor & aceea a muritorilor: = Muritorii - Nu-si pot determina propriul destin - Se bazeaz’i numai pe noroc - Sunt supusi vointei oarbe de a trai - Omul de geniu : - Este capabil de a indepli - Se afla dincolo de ti - Ilrefuza indirect: rezint’ diferite ipostaze ale geniului: filosoful -> poetul -> geniul militar - Pastreaza pentru final argumentul infidelitatii - fi dovedeste Luceafrului superioritatea sa siin iubire ~ ,Si pentru cine vrei s& mori - ji arata ce s-ar intampla daca ar accepta - A patra parte: - Construita simetric fata de prima - Planul terestru & cosmic - Luceafarul = dezamagit @, cAnd constata ca relatia om-geniu este incompatibita - _,chip de lut" - diferenta dintre imaginea fetei din inceput si cea de acum - ,nemuritor si rece” - ataraxie stoica . indiferenta Luceaférului ~ Lirismul: - Este obiectiv - Tudor Vianu socoteste ,personajele” poemului drept ,voci"/"masti” ale eului fir - Acesta se proiecteaza in diverse ipostaze lirice ‘incheiere - Poemul ,Luceafarul” - Este o oglindire a viziunii eminesciene despre lume - Are drept coordonate - esentiale principii ale liricii din epoca marilor clasici - Conceptele filosofice + ritualul iubirii + idea incompatibilitatii celor doud lumi + profunzimea sentimentelor = cuvinte-cheie ale creatiei lui Mihai Eminescu wiel@+Ol@A4#AIE Introducere George Bacovia = scriitor roman format la scoala simbolismului literar francez Unul dintre cei mai importanti simbolisti romani: - Apatra etapa - numita dupa acesta = ,simbolismul autentic bacovian" Universul poetic al autorului - Lumea oragului de provincie, a targului sufocant - Singuratatea = tema predilect’ a lui Bacovia - Natura - aflaté sub puterea unor forte distructive - lubirea - nu este un sentiment benefic pentru spiritul uman - Moartea = 0 obsesie fascinant Poezia ,Lacustr’i - Publicatd initial in 1915 fn revista ,Cronica Moldovei” ws - Se regaseste si in volumul Plumb” - 1916: - Caracterizat prin putinele teme Evidentierea a doua trasaturi care fac posibild incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare temati - Caracterul simbolist al poeziei - Folosirea simbolurilor - Tehnica refrenului Dramatismul trairii eului liric Atmosfera dezolanta |. Prezentarea a doua secvente/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat - Titlul: - Substantiv comun, nearticulat, destul de rar folosit - Metafora simbol: - Insens denotatiy, lacustra = 0 locuinta primitiva . temporard si nesigur, construita pe apa, sustinuta pe 4 piloni, legat de mal printr-un pod mobil - Insens conotativ, lacustra: - Simbolul singur&tatii, al amenintarilor de tot felul - Lumea ca mediu ostil, in care omul este o jucdrie a materiel universale ce plange, degrad’indu-se - Tema = singuratatea: - Stare definitorie pentru omul care se instraineaz de sine — - Simtindu-si viitorul implacabil — - Trdindu-l cu toate simturile acutizate - ,O halucinatie a unui diluviu ce izbeste cu valuri de apa pe adormit” - ,O poezie a sfarsitului continu” Versurile comune primei si ultimei strofé Spre locuintele lacustre” @: - Enunta starea de singuratate - fi creeaza eului liric o panica progresiva - Locuintele lacustre = ca un refugiu - Singuratatea eului liric: - Stare care favorizeazi manifestarea subconstientului - Nueste una impusa, ci este doris Sunt singur, si m& duce-un gand / Versurile din a doua strofé - .[..] mi se pare / Ca n-am tras podul de la mal” @ - Eul liric nu se izoleaz complet de lumea celor care nu fl iintelea: - Podul = poartd intre cele 2 lumi - _Incertitudinea este de fapt intentionata - doreste sé pastreze legatura cu exteriorul => optimism llustrarea a doud elemente de structura, de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a poetului - Poezia - construit din patru catrene -> organizate simetric - Acestea sunt dispuse in doud planuri textuale: - Realitatea interioara - Realitatea exterioara - Cadrul exterior - alcatuit din prima si ultima strofa: - Se deschide cu o referinta temporala: ,De-atatea nopti” @: - Impreuna cu ,|ocuintele lacustre” redau ideea de dezintegrare continua sub actiunea ploii - aud plound imagine auditiva ce subliniaza teroarea eului liric Degradarea se face simtita trept - Se trece de la o reactie personal - ,De-atdtea nopti aud plouand” - Lao reactie a intregului Univers - ,aud materia plangand” - Plansul -> comparat cu cel uman Superlativul absolut ,atatea” + verbul la gerunziu ,ploudnd” indicé: - Timpul nedefinit - Faptul c8 degradarea are loc in permanent; ~ Subliniat de ultimul vers - ,locuintele lacustre” amintesc de timpurile primitive Ultima strofa: - Strofé refren - Asigurd circularitatea - Aldoilea vers este schimbat: - Se face legtura intre descompunerea exterioara si cea interioara: - .tot” - arata continuitatea = Verbul ,tresdrind” - ce arata nelinistea Cadrul interior = a doua +a treia strofa - Este ardtat contopirea cu natura - prin ap - Spre deosebire de poeziile romantice in care apa este un element primordial, aici este un element distrugator - Apare motivul somnului, corelat cu moartea: ,Tresar prin somn” - Starea de nevroza progreseaza spre una de spaima, care este din ce in ce mai mare - prin imaginea artistica senzorialé ,Si simt" - Apar elemente ale acvaticului 224: ,Scnduri ude” + ,ma izbeste-un val” amplificd ideea de actiune distrugatoare a ploii - ina treia strofa primele doua versuri araté dezagregarea continua prin amintirea unui timp istoric - _,pilonii grei” - care ar trebui s& fie simbolul puterii, echilibrului, se prabusesc sub actiunea ploii - Simbolizeaz dezechilibrul emotional - Potopul bi As este redat prin sintagma ,atata ploaie” Lirism subiectiv: - Poezia se realizeazé ca un monolog liric al unui eu fantomatic - Prin marci ale subiectivitatii - verbe + adjective posesive la persoana | singular incheiere - Bacovia unul dintre cei mai importanti simbolisti romani ; Nichita Stdnescu - spune c& dintre poetii a cdror tensiune de comunicare a atins pragul extrem [J al suportabilitatii emotive: - Inordinea poeziei romanesti, George Bacovia este primul BPi@&k (B+ ViMOesin Introducere = Mare scriitor roman - Peste 100 de poezii publicate 0 = Tudor Arghezi = innoitor al limbajului - Cunoscut pentru contributia sa la dezvoltarea liricii romanesti - sub influenta baudelairianismului - Involumul Flori de mucigai”: - Aparut in 1931 - Rod al detentiei poetului la Vacaresti - Se afla opera cu acelasi nume ~ _ ,Flori de mucigai” = poezia program pentru volum - Transfigureazi materii precum uratul + grotescul + macabrul Limbaj idiomatic, ,al vulgarului” - apartinand umanitatii de periferie Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’ - Art’ poetic’ @ a ,esteticii urétului”: Opera oferd cateva dintre reperele fundamentale pentru definirea atitudinii lui Tudor Arghezi fat de creatie - schitand relatia eu-univers - in ,Testament" - poezia apare ca o sinteza straluciti de har + talent + inspiratie divin Poezia ,Flori de mucigai” - denumita lirica mainii sténgi” > pentru ci se naste intr-o zodie lipsit’ de har Scrierea ,cu unghiile de la mana stanga”: - Nuenumai o alternativa oarecare - Cioafirmare raspicat’ a mortii poeziei inspirate - ingereasc” pierzindu-si puterea creatoare - Caracterul de ,esteticd a uratului” 2: = Evident chiar din titlul poeziei - Construit intertextual cu baudelairienele ,Florile réului” = Pornind de la realitatea lumii temnitei - Arghezi construieste un univers liric in care zugraveste 0 lume a hotilor + ucigasilor - Poetul - se axeazi pe convingerea c& ,pretutindeni sin toate este poezie’ nghia - Uratul din lume se poate transfigura in frumosul artei - Forma oximoronicé a titlului: - ,Florile” lumina + viata + armonie + frumusete - »mucegaiul” = urat + intuneric + descompunere + moarte = Poezie modernista: - Versul liber |g - Inegalitatea secventelor - Preponderenta metaforelor - Teoria sincronismului: - Arghezi preia un model din literatura european’ - iltranspune in maniera proprie Prezentarea a dou secvente/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat - Poezia = arta poetic’ a esteticii urdtului => tema = efortul creator al scriitorului + puterea creatiei in conditi ostile - _,Le-am scris cu unghia pe tencuialé, / Pe un parete de firida goal” Hil - Primul cuvant ale proform: - Nu face trimitere la 0 realitate definita clar - Marca a ambiguitatii textului La fel ca Eminescu in ,Oda (in metru antic)" - Arghezi ofera receptorului libertatea de interpretare - le” poate reprezenta: 1) Florile de mucigai din titlu 2) ,Legile” creatiei sale - pe care le graveaza in tencuial§, la fel cum Decalogul a fost scris in piatra - Actul scrierii - nu evocd durerea fizicd a actului, ci mai degraba: 1) Caracterul rudimentar al instrumentului grafierii 2) ©) Materialul impropriu pe care cuvintele se astern . Este conturat aici un efort creator ce nu mai are mijloace de exprimare - sau cele disponibile sunt deja ,tocite” - De aceea foloseste la maximum resursele improprii - cdrora le descopera potentialitatea »Si m-am silit s& scriu cu unghiile de la mana stanga” “W: - Poetul constientizeaza cd doar prin creatie isi poate mentine conditia umana - exprimd o poezie intoarsa: - Sentimentul neputintei estompeaza toate trairile negative - Eul liric nu renunta - [si foloseste si ultima sursa de inspiratie llustrarea a doua elemente de structura, de compozitie gi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a poetului La nivel formal - poezia cuprinde 2 strofe, inegale ca dimensiune Prima strofa = polimorfa -> 16 versuri - llustreaza crezul poetic arghezian - Debuteaza abrupt - conturand conditiile speciale in care se desfasoard actul creatiei - Predomind cdmpul semantic al creatiei - ,am scris’, sunghia ingereasca”, ,s8 scriu” - intregul proces creator descris este marcat de schimbiiri fundamentale fata de cel cunoscut: - Suportul - ,pe tencuialé” - Instrumentul - ,cu unghia” - Locul - ,pe un parete” - Timpul - ,pe intuneric” - Starea - ,jn singuratate” - Modul - ,cu puterile neajutate” - Versurile rezultate = cosmogenetice HJ - evoc’ elemente primordiale ca la nasterea unei lumi noi -> cea a creatiei poetice: - _,Stihuri de groapa” = paméntul »De sete de apa” = apa - De foame de scrum” = focul - Dintre elementele primordiale - lipseste aerul: - Lips explicabild prin alt absenta - al patrulea evanghelist, Matei: - Pe langa imperfectiune - sugereazé lipsa vointei stihuri”, - Absenta - cu atat mai apasaitoare cu cat se insereaza un alt simbol conex = firida, un spatiu care apare gol: - Firida - face legatura cerului cu pamantul - in textul arghezian - face trimitere la absenta inspiratiei - Enumeratia prin negatie a animalelor totemice @: - Creeaza o imagine sugestiva privind starea de deprimare a poetului {in raport direct cu scrierile religioase - Adoua strofé - un catren: - Pare a aduce moartea artei - Poetul este secat de harul creator - Planul realitatii exterioare descrie o lume ostilé - ,Era intuneric ®, Ploaia batea departe, afara” - in acord cu starea sufleteasc a eului liric - Verbele la imperfect ~ permatizeaz’ singuratatea si durerea - Inciuda acestui fapt - in final isi face loc speranta in izbanda poezi - Perseverenta eului liric aminteste parc de Sisif m-am silit s& scriu cu unghiile de la mana stanga' - Solutia salvatoare prin care poezia reuseste s invinga timpul - Eugen Lovinescu - observa ca Arghezi este un antisimbolist: - Respinge spiritualizarea materiei - Alege drumul invers - al materializarii spiritului @ mul subiecti - Discursul liric apartine poetului - Este una dintre putinele poezii din intregul volum in care lirismul se manifest sub forma monologuluiliric + confesiunii incheiere - Tudor Arghezi - considerat al doilea cel mai mare poet roman ‘y, - Creeaza o opera: ~ Originala - care a influentat literatura vremii - Apreciatd superlativ sau dimpotriva, revendicata de catre clasicii gi modernistii deopotriva VIC H1#+91-OR1@ Introducere = Lucian Blaga = cazul unic in literatura - Unmare poet - Mare ganditor - isi elaboreaza propriul sistem filosofic - Poet + filosof, Lucian Blaga - se proclama de la inceput adeptul legaturii profunde intre cele doua domenii - Lirica sa - inglobeaz numeroase elemente anticipative ale creatiei filosofice de mai tarziu - Poezia ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii interbelice - Deschide volumul sau de debut - ,Poemele luminii” din 1919: - Pozitie justificata prin vaditul caracter programatic - Reprezint’ un manifest al autorului Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’ = Dimensiunea modernista - evidentiata tocmai prin caracterul sdu de ars poetica @: - Opera ofera céteva dintre reperele fundamentale pentru definirea atitudinii lui Lucian Blaga fat de poezie - schitand relatia eu-univers - _intregul discurs poetic - construit pe opozitia dintre cele 2 tipuri de raportare a subiectului la lumea in care traieste - in conceptia lui Blaga - fiinta umand poate accede la cunoasterea lumii in dou moduri: - Cunoasterea paradisiaca = apolinica - Cunoasterea luciferica = dionisiaca - Pentru autor - ars poetica = ars philosofica, poezia expundnd o intreagi filosofie a cunoasterii - Cea dinta - De tip rational ~ Specific’ oamenilor de stiinta - Sortitd esecului - nu imbogateste fiinta, ci o sdraceste - Cunoasterea dionisiaca: - Ecunoasterea poeticé, intuitiva - Scop - adéncirea misterului - Specific’ sensibilitatii artistului - imbogateste spiritul - Formele verbale ,nu strivesc” + ,nu ucid” + »sporesc” + ,imbogatesc”: - Contureaza preferinta scriitorului pentru cunoasterea luciferic’ - il apropie de estetica expresionistd - Poezie modernisté J: - Optiunea autorului pentru metaforele revelatori - Ambiguizarea a mesajului poetic - prin aceste metafore - Interesul - deplasat de la tehnica poetici la relatille poet-lume + poet-creatie Prezentarea a dou secvente/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat - Atitudinea poetic’ in fata marilor taine ale universului, cunoasterea lumii in planul creatiei poetice fiind posibila numai prin iubire = tema poemului - Sin tocmai cum cu razele ei albe luna” - Se construieste un crez - Lumea e atat de fascinanté incat ai comite o impietate ‘incercand: - S8odescosi Sd 0 arzi sub soarele ratiunii - cu lumina lui: - Rupe vraja - Lumineze ce e la suprafaté => las intunecate stréfundurile - Eul liric se aseamana cu luna acestuia prin intunericul ce o insoteste - Epitetul ,razele albe": - _Intensificd acest sentiment - Compara: - Soarele cu luna Lumina cu intunericul - Cunoasterea apolinicd cu cea dionisiaca misterul + pastrarea - wale cognitiv + estetic - Prin asemanarea cu luna - eul liric isi exprima atitudinea fata de misterele lumii = aceea de a le proteja puritatea acestui model = ,Cci eu iubesc / Si flori si ochi si buze si morminte” ® - Detaliaza prin enumeratie iubirea = singura prin care cunoasterea lumi planul creatiei poetice este posibili - lubire iubire pentru naturé: - Eul liric doreste s potenteze misterele sale - Ultimul vers - reia enumeratia din secventa 2, fiind precedata de un adverb de intarire => sugereaza cd iubeste intreg Universul llustrarea a doua elemente de structura, de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume a poetului Putem decela 2 secvente lirice - aflate in raport de opozitie - slumina mea” ¥ = reflex al cunoasteri luciferice : lumina altora” - se sugereaz cunoasterea paradisiacé - Prima parte a poeziei - exprima atitudinea categorica a instantei lirice de protejare a tainelor lumii - Titlut: ~ Neobignuit de lung - Sub forma unui enunt ce exprima dezideratul protejari misterelor Universului - 3 aspecte esentiale - care particularizeazé titlul 1) Prezenta emfatic’ a pronumelui personal ,eu" = constiinta artisticd 2) Verbul la forma negativa ,nu strivesc” atitudinea asumaté a poetului de aparare a fragiltatii lumii 3) Metafora revelatorie ,corola de minuni a lumi - Definitie inedita a poeziei insesi - Nu desemneaz ,,cercul stramt” eminescian @ = 0 lume a limitarii

S-ar putea să vă placă și