Patrimoniul cultural imaterial al Republicii Moldova 

este unul dintre pilonii pe care se sprijină

cultura şi identitatea  ţării. Această moştenire, numită de specialişti „cultura tradiţională”, la nivel
internaţional, a fost recunoscută ca parte din patrimoniul cultural şi a devenit subiect al politicilor
culturale. „Patrimoniul cultural imaterial” („intangible cultural heritage”, engl.), în opinia UNESCO, e
strâns legat de cel material, iar de păstrarea artelor tradiţionale, a cunoştinţelor, abilităţilor, instituţiilor
sociale şi culturale tradiţionale depinde păstrarea identităţii noastre în condiţiile globalizării.

Republica Moldova se poate mândri cu o cultură deosebită, cu oameni

frumoși și ospitalieri și cu locuri neobișnuite, care merită descoperite.
Redacția diez.md și-a propus să selecteze cele mai deosebite locuri din R.
Moldova, care merită să fie incluse în patrimoniul UNESCO.

Orheiul Vechi
De-a lungul râului Râut se găseşte Orheiul Vechi, probabil cel mai spectaculos loc din Republica Moldova.
Defileul format printre formaţiunile calcaroase oferă vizitatorului o imagine impresionantă, indiferent de
anotimp. În cadrul complexului arheologic Orheiul Vechi se găsesc câteva construcţii monumentale din
piatră, care prezintă un interes deosebit, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere
muzeografic.

Mănăstirea Țîpova
La Țipova, pe malul stâncos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chișinău) se găsește cea mai mare mănăstire
rupestră ortodoxă din Moldova, considerată și una dintre cele mai mari din Europa. Se crede că unele chilii au
fost săpate în stâncile abrupte ale Nistrului prin sec. X-XII (potrivit altor date sec. XVI-XVIII). 

Peştera Criva sau „Emil Racoviţă”

Peştera a fost descoperită în 1959. În timpul lucrărilor cu explozibil pentru lărgirea carierei de ghips din zonă,
a fost descoperită o gură a peşterii din care s-a scurs o cantitate enormă de apă. Ca rezultat a fost inundată
cariera, respectiv au fost stopate lucrările de extragere. În schimb s-au deschis cavităţile peşterii, în care, după
uscarea parţială, au pornit ulterior lucrările de cercetare.

Lacul Beleu
Lacul Beleu e o relicvă, lungimea lui e de 5 km, lăţimea − 2 km, iar adâncimea este de 0,5-2 metri. Acest lac
s-a păstrat din timpuri imemorabile − 5-6 mii de ani în urmă, când mare parte din Delta Dunării se afla sub
apele Mării Negre. În prezent apa ajunge în Beleu din două braţe, ele unindu-se apoi în unul

Patrimoniul cultural al Republicii Moldova reprezintă o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și
imateriale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială, constituit pe parcursul istoriei
1. În Republica Moldova, pînă în prezent au fost identificate peste 15 000 de obiecte ale patrimoniului
cultural, dintre care 5206 monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat: 2696 –
monumente arheologice, 1284 – monumente istorice, 1261 – monumente de arhitectură și 225 –
monumente de artă.
2. Unele monumente sînt atribuite la două sau trei categorii: istorie/artă, istorie/artă/arhitectură, dintre
acestea 989 țin de tematica celui de-al Doilea Război Mondial.
3. În unele localități au fost instaurate monumente noi, consacrate celor căzuți în conflictele militare,
care nu sînt incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
4. Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat se întocmește pe baza investigațiilor
efectuate de Ministerul Culturii, ministerele și instituțiile de resort, Academia de Științe a Moldovei,
instituțiile de învățămînt superior, organizațiile obștești, de către savanți, colaboratori de muzee și
biblioteci, persoane particulare.
5. Patrimoniul național de publicații este protejat de stat și include lucrări rare, deosebit de valoroase,
care prezintă interes aparte pentru cultura Republicii Moldova: lucrări de unicat (de anticariat) – cărți
editate pînă în anul 1850 și manuscrise; lucrări editate între anii 1851 și 1960, care au intrat în istoria
literaturii naționale și universale, care au o prezentare grafică deosebită sau au fost editate cu prilejul
unor jubilee etc. Anume la acest tip de lucrări se acordă la trecerea frontierei de stat, pentru a nu fi
retrase ilegal din țară.
6. Parte componentă a patrimoniului cultural-natural al Republicii Moldova sînt: cetățile (Soroca,
Bender/Tighina), mănăstirile (Căpriana, Curchi, Japca, Saharna ș.a.), bisericile (din Căușeni,
Chișinău, Bălți etc.), peisajele și siturile naturale (Orheiul Vechi, valea Nistrului) etc.
7. În anul 2005, meridianul geodezic de lîngă satul Rudi, raionul Soroca, a fost inclus în Lista
Patrimoniului Mondial, gestionată din anul 1978 de UNESCO. Este vorba de unul dintre cele 258 de
elemente din „Arcul Struve” (de la numele savantului Wilhelm Struve), care are o lungime de 2 820
km și se întinde pe teritoriul a zece țări, din nordul Europei (Hammerfest, Norvegia) pînă la Marea
Neagră (Ismail, Ucraina), obiectiv ce reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări științifice și
tehnice în domeniul măsurărilor terestre din sec. XIX. În Moldova existau anterior 27 de puncte
geodezice, după care specialiștii efectuau măsurări pentru alcătuirea hărților internaționale.
8. Încercarea Ministerului Culturii de depune în 2008 la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO (cu
sediul la Paris) a dosarului cu privire la „Peisajul Cultural Orheiul Vechi” ca monument mixt cultural și
natural este tergiversată de mai mulți factori, inclusiv legislativi, de dezvoltare și întreținere a
infrastructurii etc.
9. Patrimoniul muzeal este constituit din bunuri mobile de o valoare istorică și documentară deosebită,
artistică, arheologică, etnografică, reprezentînd istoria naturală, tehnica, arta și literatura. Bunurile
culturale din patrimoniu muzeal al republicii se înscriu în Registru de stat al patrimoniului cultural
mobil.
10. Drept patrimoniul cultural-național al Republicii Moldova se consideră complexul Combinatului de
Vinuri „Cricova” SA și Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”.
Conferirea statutului de obiectiv al patrimoniului cultural-național a fost efectuată cu scopul de a
păstra aceste unități pentru generațiile actuale și cele viitoare. Organizațiile respective, în calitate de
complex cultural și peisagistic de importanță națională, au fost considerate purtătoare de informații
vizînd tradițiile poporului în domeniul vinificației și culturii viței-de-vie.