IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

FIȘA INSTRUCTIV-TEHNOLOGICĂ nr.6

Pentru lucrarea practică

Disciplina: ,,Automobile”
Specialitatea 2051: ,,Transport-auto”
Grupa: TA2/1
Tema:Executarea lucrărilor de dezasamblare-asamblare a transmisiei principale.
Durata: 6 ore.
Competențe:
1.Executarea lucrărilor de dezasamblare-asamblare a transmisiei principale.
Obiective:
Elevul va fi capabil:
1. Determine condiţiiletehnice specifice pentru realizarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a
transmisiei principale.
2. Executarea lucrărilor de dezasamblare a transmisiei principale în noduri/ ansambluri şi piese.
Suport tehnologic:
Fișa instructiv- tehnologică, transmisia principalăa automobilului, instrumente și scule suplimentare.
Bibliografie:
Gh.Fratila s.a. Automobile cunoastere, intretinere si reparare. Editura didactica si pedagogica, R.A,
Bucuresti, 2008
M.Iedu Automobilul si intretinerea lui. Editia a 3 complectata si actualizata.-Chisinau, 2014.
Activitați de ocrotire a muncii și a mediului inconjurator.
La lucrare nu se admit persoanele care nu cunosc construcția și nu au audiat instrucțuini ale TS.
Se interzice folosirea focului deschis și a fumatului la locul de muncă. Scurgeri de combustibil și
lubrifianți nu se admit. Lucrul cu instrumentele și sculele suplimentare defectate nu se admite.

Introducere in tema (evocarea)

Transmisia principala cuprinde toate mecanismele din punte care realizeaza o demultiplicare a turatiei
motorului.
 Rolul transmisiei principale este de a mari momentul motor primit de la transmisia longitudinala sau de
la arborele primar al cutiei de viteze si de a-l transmite, prin intermediul diferentialului si arborilor
planetari, la rotile motoare, ce se rotesc in jurul unei axe dispuse sub un unghi de 900 fata de axa
longitudinala a automobilului.
Amplificarea momentului motorului, cu un raport de transmitere de regula constant, numit raportul de
transmitere al puntii motoare (notat io), reprezinta adaptarea cinematica necesara impusa de conlucrarea
motor transmisie. Pentru a realiza aceasta functie, prin constructie transmisiile principale sunt mecanisme
de tipul angrenajelor. La autoturisme, la care valoarea necesara a raportului de transmitere este cuprinsa in
intervalul de valori 35, transmisia principala este constituita dintr-un singur angrenaj. Astfel de transmisii
principale se numesc transmisii principale simple.
  Adaptarea geometrica a fluxului de putere pentru autopropulsare presupune directionarea lui de la axa in
jurul careia se roteste arborele cotit al motorului  la axa transversala a automobilului, in jurul careia
se   rotesc rotile motoare. Aceasta functie se realizeaza in transmisia principala prin tipul angrenajului
utilizat si anume angrenaje cu axe ortogonale in cazul dispunerii longitudinale a motorului si angrenaje cu
axe paralele la dispunerea transversală a motorului.

Sarcini de lucru(realizarea sensului)

Nr. Denumirea sarcinii Timpul, min

d/o
1 Destinația, construcția transmisiei ale punții principale a 60
automobilului.
2 Reglarea jocului rulmenților și angrenării roților dințate a 300
transmisiei centrale a automobilului.
Succesiunea indeplinirii sarcinilor și continutul acestora( reflectii).
1. Transmisia principală simplă cu roți dințate conice, cu dinți curbi se compune din pinionul de atac și
coroană.Pe partea dinspre transmisia longitudinală, arborele este prevăzut cu caneluri, pe care se
montează flanșa, ce servește la obținerea legăturii între transmisia longitudinalăși transmisia
principală.Arborele este montat în carterul punții din spate prin intermediul a doi rulmenți, cu role
conice.Carcasa diferențialului compusă din două părți asamblate cu șurubur, este montată în carterul
punții din spate pe rulmenți cu role conice.
Transmisia cardanică are rolul:
● de a trece cuplul de rotaţie generat de către cutia de viteze spre transmisia principală
fără a-i modifica valoarea.

Transmisia principală este formată:

● dintr-un pinion de atac (conic) ce antrenează o coroană dinţată. Rolul său este de
multiplicare a cuplului mişcării de rotaţie dinspre transmisia cardanică (aflată în plan
longitudinal) spre diferenţial şi arborii planetari (în plan transversal). Axele cinematice ale
transmiterii mişcării formează un unghi de 90º. Pinionul de atac este montat pe capătul
arborelui cardanic în partea opusă cutiei de viteze. Acesta acţionează coroana dinţată
care face corp comun cu caseta diferenţialului, ambele aflându-se pe aceeaşi axă
transversală de rotaţie.
Diferenţialul are două roluri:
● de a permite roţilor motoare opuse de pe aceeaşi punte să parcurgă spaţii diferite în
momentul executării virajelor (roata din interior parcurge un spaţiu mai mic, iar roata din
exterior, un spaţiu mai mare). Din acest motiv roţile motoare se montează pe arbori
diferiţi, între care se găseşte diferenţialul. Acesta permite rulajul roţilor bracate, cu viteze
unghiulare diferite.
● de a distribui cuplul motor în mod egal către roţi.

1. arbore de ieșire din cutia de viteze (arbore cardanic);

2. arbori planetari (antrenează roțile autovehiculului);
3. pinion transmisie principală (pinion de atac);
4. coroană transmisie principală;
5. roți dințate planetare;
6. roți dințate sateliți;
7. carcasă diferențial.
Arborii planetari au rolul:
● de a transfera momentul de rotire rezultat din „lanţul cinematic al transmisiei” de la
diferenţial către roţile motoare, fără a-i modifica valoarea.
 Transmisia finală are rolul:
● de a demultiplica turaţia transmisă roţilor motoare, respectiv de a amplifica momentul
motor. Ea este parte componentă a punţii motoare. Aceasta există numai la unele
tractoare, autobuze şi autocamioane de mare capacitate fiind dispusă după diferenţial.

La unele vehicule există suplimentar faţă de cutia de viteze şi reductoare – distribuitoare. Ele au
rolul de a distribui şi amplifica momentul motor la toate punţile motoare ale vehiculului. Sunt folosite la
autovehiculele de teren şi la cele de mare tonaj, pentru a utiliza aderenţa corespunzătoare întregii lor
greutăţi pe toate roţile. Fiind prevăzute cu două rapoarte de transmitere proprii, ele permit dublarea
numărului de trepte ale cutiei de viteze.
Constructia diferentialului simetric

1.   garnitura etansare 8.   flansa racord semiarbore stanga

2.   rulmenti pentru cutia diferentialului  9.   planetare
3.   angrenaj pentru vitezometru 10. arbore de fixare sateliti
4.   carcasa diferential 11. sateliti
5.   coroana dintata 12. arbore intermediar
6.   flansa de fixare intre carcasa diferentialului si cutia de viteze 13. inel de reglare
7.   inel de fixare etansa
FUNCTIA: functia diferentialului consta in repartizarea uniforma a cuplului furnizat de motor care
provine de la cutia de viteze si este destinata rotilor motrice, atunci cand viteza de rotatie a rotilor este
diferita si indiferent de conditiile pe care le ofera carosabilul. Astfel, este asigurata simetria fortei de
impingere care se dezvolta, in functie de aderenta rotilor motrice la suprafata de rulare.
ALCATUIREA: diferentialul este alcatuit din doua semi-cutii care impreuna formeaza cutia interna a
diferentialului, aceasta fiind imbinata cu coroana de transmisie fixata prin intermediul suruburilor si a
buloanelor. In interiorul celor doua semi-cutii, corespunzator respectivei suprafete de imbinare, se afla un
pivot pe care sunt montate liber doua roti dintate conice cu dinti drepti ce poarta denumirea de sateliti;
satelitii se afla in contact direct cu alte doua roti dintate cu dinti drepti, denumite roti planetare si care
prezinta, in interior caneluri in care sunt cuplate doua flanse, imbinate cu cei doi semiarbori care transmit
miscarea la roti. Diferentialul este fixat pe doi rulmenti cu role conice montati in X pentru care este
necesara reglarea pre-sarcinii in faza de verificare. Pe exteriorul cutiei diferentialului este fixat angrenajul
de comanda pentru transmisia kilometrajului.
a) FUNCTIONAREA DIFERENTIALULUI LA MERSUL RECTILINIU
CONDITII: in timpul deplasarii rectilinii, in conditii de carosabil neted, presupunand ca razele de
rotire  ale celor doua roti sunt egale, vitezele de rotatie ale semiarborilor sunt de asemenea egale; pe de
alta parte, cuplul furnizat rotilor motrice este egal repartizat intre cei doi semiarbori.

TRANSMISIA FIXA: coroana transmisiei fixe transmite miscarea la cutia diferentialului, iar mai apoi la
arborele de fixare a satelitilor cu care este unita cutia.
SATELITI: satelitii, la randul lor, antreneaza planetarele intr-o miscare de rotatie in jurul propriei axe, dar
ei nu se rotesc in jurul axei lor, dat fiind faptul ca vitezele de rotatie ale rotilor sunt egale; cuplul este
repartizat uniform intre cei doi semiarbori, timp in care diferentialul ramane inactiv comportandu-se ca si
cum ar fi un simplu cuplu conic.
B) FUNCTIONAREA DIFERENTIALULUI LA DEPLASAREA IN CURBA

CONDITII: diferentialul isi intra in rol atunci cand autovehiculul are de efectuat o curba sau de fiecare
data cand vitezele de rotatie ale celor doua roti difera; in aceste situatii, diferentialul trebuie sa le permita
celor doua roti ca acestea sa adopte viteze diferite si trebuie sa garanteze in acelasi timp repartizarea
corespunzatoare a cuplului astfel incat forta de impingere motrica sa mentina in permanenta sensul liniei
mediane a vehiculului.
TRANSMISIA FIXA:  actiunea transmisiei fixe ramane neschimbata in aceste conditii.
SATELITI: satelitii sunt antrenati in miscarea de revolutie in jurul axei planetarelor, dar, din cauza
diferentei de viteza unghiulara a semiarborilor (si prin urmare a planetarelor) sunt angrenati si intr-o
miscare de rotatie in jurul propriei axe, care compenseaza tocmai diferenta de viteza si evita frecarea
rotilor (cu urmari in ce priveste pierderea caracteristicilor pneurilor); in ciuda acestui fapt, satelitii
continua sa transmita cuplul motric la cei doi semiarbori permitand astfel avansarea vehiculului;
momentele transmise celor doi semiarbori continua sa fie in mod egal repartizate, fapt care previne
aparitia momentelor de poticnire la curbe.
c) LIMITARI ALE DIFERENTIALULUI COMUN:
Caracteristica esentiala a unui diferential este prin urmare aceea ca repartizeaza cuplul intre rotile motrice,
chiar si atunci cand acestea se invartesc cu viteze diferite, cum este de exemplu necesar sa se intample la
curbe sau in alte situatii de deplasare (drumuri foarte accidentate, roti cu raze diferite intre ele, etc.);
aceasta calitate a diferentialului atrage insa dupa sine un mare dezavantaj: cuplurile motoare, datorita
necesitatii stabilirii unui raport constant intre ele, se vor stabiliza la valoarea cea mai scazuta, chiar zero
uneori (in realitate valorile sunt usor diferite datorita frecarilor interne dintre angrenaje) si in aceste cazuri
nu mai permit avansarea vehiculului.
CONDITII: dezavantajul mentionat mai sus apare in urmatoarele situatii:
carosabilul care intra in contact cu una dintre rotile motrice are un coeficient de aderenta scazut (gheata,
noroi, etc.)
sarcina aderenta suportata de una din rotile motrice scade din diferite motive, ca de exemplu: transferarea
sarcinii de la rotile interne la cele externe in curbe; transferarea sarcinii de la rotile aflate in amonte la cele
din aval atunci cand terenul cu care vehiculul intra in contact prezinta o inclinatie transversala;
transferarea sarcinii de la o roata motrice la celelalte roti ale vehiculului atunci cand se parcurge un drum
accidentat;
S-a constatat ca situatiile de mai sus apar la autovehicule intre 1% si 5 % din timpul total de utilizare;
acest procent, chiar daca este foarte mic este suficient sa impuna necesitatea ca la anumite tipuri de
vehicule  sa se utilizeze anumite diferentiale speciale.
DIFERENTIALE SPECIALE: in aceasta categorie intra acele diferentiale care, chiar si in siituatiile
mentionate mai sus continua sa isi indeplineasca functia tipica de diferential, permit depasirea
inconvenientului in ceea ce priveste pierderea mobilitatii vehiculului, blocand sistemul de roti al
diferentialului ori limitand diferenta de viteza dintre cei doi semiarbori. Aceasta blocare se poate realiza
automat sau manual prin actiunea soferului.
Constructia puntii motoare
ROL: puntea motoare are rolul de a transmite rotilor motrice cuplul furnizat de motor, multiplicat in mod
convenabil de catre cutia de viteze si de gruplul conic; Evident, puntea motoare este prezenta acolo unde
este necesar sa se transmita miscarea la rotile motrice, pentru care in mod normal se indica puntea
anterioara; la vehiculele cu tractiune integrala, exista si o punte posterioara.
ALCATUIRE: componentele principale ale unei punti motoare sunt:
·       semi-arborii planetari (sau demi-arborii planetari),
·       arborele intermediar (daca acesta intra in constructia autovehiculului),
·       articulatiile homocinetice care au rolul de a asigura o anumita libertate de bracare a rotilor fata de
carcasa – acestea continuand sa transmita putere;
·       o masa de echilibrare care are functia de a amortiza oscilatiile induse de rotatia semi-arborilor.
CARACTERISTICI: componentele puntii motoare, in special semi-arborii, sunt solicitati la torsiune sau
torsiune – incovoiere si sunt deseori supuse variatiilor de efort; La fabricarea acestor componente se
utilizeaza otel cu rezistenta mecanica sporita pentru a rezista mai bine solicitarilor induse in timpul
functionarii; in plus, cuplul transmis are o valoare ce face ca, in timpul functionarii, semi-arborii sa fie
supusi unor deformari unghiulare semnificative (datorita efortului de torsiune).
Data fiind pozitia asimetrica a diferentialului fata de linia mediana a vehiculului, situatie ce presupune ca
unul dintre arborii utilizati sa fie mai lung decat celalalt. In cazul in care cuplurile transmise au valori
foarte ridicate se utilizeaza si un semi-arbore intermediar care permite utilizarea a doi semi-arbori egali,
obtinandu-se astfel o uniformizare mai buna a cuplului transmis; imaginea de mai jos indica faptul ca,
pentru acelasi autovehicul, pot fi utilizate trei solutii diferite, in ceea ce priveste puntea motoare, in
functie de cuplul transmis de motor.  
Diverse scheme de constructive a puntilor motoare in functie de
cuplul maxim furnizat de motor; (exemplu extras din manualul de
asistenta tehnica “Lancia Lybra”).

COMPONENTELE PUNTII MOTOARE

a) Semiarbori si arbori intermediari

1.     semiarbore stanga
2.     semiarbore dreapta
3.     articulatii homocinetice
4.     articulatii culisante
5.     masa de echilibrare
6.     arbore intermediar
 

CARACTERISTICI: demiarborii si arborele intermediar sunt construiti cu sectiune cilindrica si au la

capete caneluri care au rolul de a asigura o legatura mai facila cu articulatiile; executarea acestor caneluri
necesita o grija deosebita, dat fiind faptul ca jocul din cuplare trebuie mentinut intre anumite limite, astfel
incat sa nu genereze lovituri deranjante sau chiar periculoase, care pot supune semiarborele la solicitari
anormale, similare cu loviturile; atunci cand se observa semne de uzura sau fenomene de „variola”
(prezenta unor mici ciupituri) pe dintii canelurilor, se va verifica starea in care se afla aceste caneluri si se
va inlocui semiarborele .
PUNCTE SLABE: atunci cand vehiculul se deplaseaza cu viteze ridicate (cu raporturi de transmisie ale
cutiei de viteze egale sau mai mici decat unitatea) si in cazul in care semiarborele nu este bine
proportionat sau echilibrat, static si dinamic, se pot manifesta oscilatii care se repercuteaza asupra
transmisiei, dand nastere la zgomote neplacute; valoarea acestor vibratii creste odata cu lungimea
semiarborelui, deoarece la solicitari de torsiune, acestea provoaca, pe langa deformarea unghiulara, si o
sageata in semiarbore care nu se mai roteste echilibrat dinamic; pentru evitarea acestei situatii care poate
aparea pe semiarborele mai lung, lungimea acestuia este limitata prin montarea unui arbore intermediar
conectat la carcasa vehiculului; astfel, efortul de torsiune solicita cei doi semiarbori in mod uniform,
evitandu-se dezechilibrele si vibratiile nedorite.
b)Articulatii homocinetice
FUNCTIA: in timpul deplasarii vehiculului, datorita existentei suspensiei, dispuse intre roti si caroseria
masinii, puntea oscileaza continuu fata de cutia de viteze, din cauza denivelarilor de pe carosabil; pentru
ca puntea motoare sa se adapteze oscilatiilor rotilor, se monteaza anumite articulatii homocinetice care
permit transmiterea miscarii intre arborii ale caror axe nu sunt coaxiale (cum este cazul axei butucului
rotii si axa demiarborelui) fara modificarea miscarii de rotatie.
TIPURI: la autovehicule sunt, de obicei, utilizate articulatii homocinetice tip R-ZEPPA, articulatii
culisante sau tip tripoda.

1.     articulatie homocinetica roata

2.     banda de fixare burduf
3.     demiarbore  planetar
4.     burduf protectie articulatie
homocinetica
5.     articulatie tip tripoda
6.     demiarbore intermediar
 

 
1.     demiarbori
2.     articulatii homocinetice
3.     element intern
4.     carcasa externa
5.     bile
6.     colivie
PRINCIPIU DE FUNCTIONARE: articulatiile de transmisie se numesc homocinetice, deoarece permit
transmiterea miscarii fara variatii ale vitezei unghiulare. In articulatiile de tip cruce cardanica, transmisia
miscarii dintre doi arbori ale caror axe sunt concurente este insotita de o oscilatie a vitezei unghiulare
instantanee datorata functionarii articulatiei cardanice; In articulatiile homocinetice, transmisia miscarii
nu este insotita de oscilatii, datorita conformatiei pe care o are articulatia;
ARTICULATIA TIP R-ZEPPA , este constituit dintr-un element intern si o colivie cu orificii, care
antreneaza in rotatie, o serie de bile, acestea la randul lor ruland in canelurile prezente in carcasa externa
condusa; elementul intern este mentinut in pozitie, pe semiarborele la care este conectat, prin intermediul
unei garnituri, in timp ce bilele sunt ghidate pe pozitia lor cu ajutorul acelei colivii prezente; articulatia
este similara unui rulment cu bile in care, insa, inelele externe si interne sunt dotate cu caneluri axiale
care nu permit rotatii relative ale unui inel fata de celalalt; aceasta caracteristica se mentine si atunci cand
un inel (intern sau extern) se inclina fata de celalalt.
ARTICULATIA CULISANTA: functionarea articulatiei culisante este absolut similara cu functionarea
articulatiei tip R-ZEPPA explicata mai sus, cu exceptia faptului ca poseda o capacitate mai mica de
articulare.
ARTICULATIA TIP TRIPODA : si articulatia de tip tripoda functioneaza in acelasi mod ca restul
articulatiilor homocinetice; difera, insa de articulatia tip R-ZEPPA prin alcatuire: ca element de legatura
intre elementul intern si carcasa externa sunt utilizate role in loc de bile.

1.     articulatia homocinetica roata

2.     banda fixare burduf
3.     demiarbore planetar
4.     burduf de protectie
5.     flansa pentru articulatia homocinetica
6.     articulatia homocinetica cutie de viteze
7.     demiarbore intermediar

c) Protectiile de cauciuc

2. Reglarea rulmentului transmisiei principale cuprinde reglarea pinionului de atac și ai casetei

diferențialuluișiangrenării roților dințate a transmisiei centrale a automobilului (pag. 307).
Intocmirea darii de seama (extensii)
1. Denumirea lucrarii practice.
2. Scopul lucrarii.
3. Sarcina de lucru.
4.Executarea lucrărilor de dezasamblare-asamblare a transmisiei principale.
5. Concluzii pe lucrul indeplinit.

Profesorul Corneliu Pogorevici

Examinat la ședința caterdrei_____________________________
Proces verbal nr. _____ din ,,______’’______________________
Șef de catedră _______________V. Parasii