Disciplina: ,,Automobile”
Specialitatea 2051: ,,Transport-auto”
Grupa: TA2/1
Tema:Executarea lucrărilor de dezasamblare-asamblare a transmisiei principale.
Durata: 6 ore.
Competențe:
1.Executarea lucrărilor de dezasamblare-asamblare a transmisiei principale.
Obiective:
Elevul va fi capabil:
1. Determine condiţiiletehnice specifice pentru realizarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a
transmisiei principale.
2. Executarea lucrărilor de dezasamblare a transmisiei principale în noduri/ ansambluri şi piese.
Suport tehnologic:
Fișa instructiv- tehnologică, transmisia principalăa automobilului, instrumente și scule suplimentare.
Bibliografie:
Gh.Fratila s.a. Automobile cunoastere, intretinere si reparare. Editura didactica si pedagogica, R.A,
Bucuresti, 2008
M.Iedu Automobilul si intretinerea lui. Editia a 3 complectata si actualizata.-Chisinau, 2014.
Activitați de ocrotire a muncii și a mediului inconjurator.
La lucrare nu se admit persoanele care nu cunosc construcția și nu au audiat instrucțuini ale TS.
Se interzice folosirea focului deschis și a fumatului la locul de muncă. Scurgeri de combustibil și
lubrifianți nu se admit. Lucrul cu instrumentele și sculele suplimentare defectate nu se admite.
La unele vehicule există suplimentar faţă de cutia de viteze şi reductoare – distribuitoare. Ele au
rolul de a distribui şi amplifica momentul motor la toate punţile motoare ale vehiculului. Sunt folosite la
autovehiculele de teren şi la cele de mare tonaj, pentru a utiliza aderenţa corespunzătoare întregii lor
greutăţi pe toate roţile. Fiind prevăzute cu două rapoarte de transmitere proprii, ele permit dublarea
numărului de trepte ale cutiei de viteze.
Constructia diferentialului simetric
TRANSMISIA FIXA: coroana transmisiei fixe transmite miscarea la cutia diferentialului, iar mai apoi la
arborele de fixare a satelitilor cu care este unita cutia.
SATELITI: satelitii, la randul lor, antreneaza planetarele intr-o miscare de rotatie in jurul propriei axe, dar
ei nu se rotesc in jurul axei lor, dat fiind faptul ca vitezele de rotatie ale rotilor sunt egale; cuplul este
repartizat uniform intre cei doi semiarbori, timp in care diferentialul ramane inactiv comportandu-se ca si
cum ar fi un simplu cuplu conic.
B) FUNCTIONAREA DIFERENTIALULUI LA DEPLASAREA IN CURBA
CONDITII: diferentialul isi intra in rol atunci cand autovehiculul are de efectuat o curba sau de fiecare
data cand vitezele de rotatie ale celor doua roti difera; in aceste situatii, diferentialul trebuie sa le permita
celor doua roti ca acestea sa adopte viteze diferite si trebuie sa garanteze in acelasi timp repartizarea
corespunzatoare a cuplului astfel incat forta de impingere motrica sa mentina in permanenta sensul liniei
mediane a vehiculului.
TRANSMISIA FIXA: actiunea transmisiei fixe ramane neschimbata in aceste conditii.
SATELITI: satelitii sunt antrenati in miscarea de revolutie in jurul axei planetarelor, dar, din cauza
diferentei de viteza unghiulara a semiarborilor (si prin urmare a planetarelor) sunt angrenati si intr-o
miscare de rotatie in jurul propriei axe, care compenseaza tocmai diferenta de viteza si evita frecarea
rotilor (cu urmari in ce priveste pierderea caracteristicilor pneurilor); in ciuda acestui fapt, satelitii
continua sa transmita cuplul motric la cei doi semiarbori permitand astfel avansarea vehiculului;
momentele transmise celor doi semiarbori continua sa fie in mod egal repartizate, fapt care previne
aparitia momentelor de poticnire la curbe.
c) LIMITARI ALE DIFERENTIALULUI COMUN:
Caracteristica esentiala a unui diferential este prin urmare aceea ca repartizeaza cuplul intre rotile motrice,
chiar si atunci cand acestea se invartesc cu viteze diferite, cum este de exemplu necesar sa se intample la
curbe sau in alte situatii de deplasare (drumuri foarte accidentate, roti cu raze diferite intre ele, etc.);
aceasta calitate a diferentialului atrage insa dupa sine un mare dezavantaj: cuplurile motoare, datorita
necesitatii stabilirii unui raport constant intre ele, se vor stabiliza la valoarea cea mai scazuta, chiar zero
uneori (in realitate valorile sunt usor diferite datorita frecarilor interne dintre angrenaje) si in aceste cazuri
nu mai permit avansarea vehiculului.
CONDITII: dezavantajul mentionat mai sus apare in urmatoarele situatii:
carosabilul care intra in contact cu una dintre rotile motrice are un coeficient de aderenta scazut (gheata,
noroi, etc.)
sarcina aderenta suportata de una din rotile motrice scade din diferite motive, ca de exemplu: transferarea
sarcinii de la rotile interne la cele externe in curbe; transferarea sarcinii de la rotile aflate in amonte la cele
din aval atunci cand terenul cu care vehiculul intra in contact prezinta o inclinatie transversala;
transferarea sarcinii de la o roata motrice la celelalte roti ale vehiculului atunci cand se parcurge un drum
accidentat;
S-a constatat ca situatiile de mai sus apar la autovehicule intre 1% si 5 % din timpul total de utilizare;
acest procent, chiar daca este foarte mic este suficient sa impuna necesitatea ca la anumite tipuri de
vehicule sa se utilizeze anumite diferentiale speciale.
DIFERENTIALE SPECIALE: in aceasta categorie intra acele diferentiale care, chiar si in siituatiile
mentionate mai sus continua sa isi indeplineasca functia tipica de diferential, permit depasirea
inconvenientului in ceea ce priveste pierderea mobilitatii vehiculului, blocand sistemul de roti al
diferentialului ori limitand diferenta de viteza dintre cei doi semiarbori. Aceasta blocare se poate realiza
automat sau manual prin actiunea soferului.
Constructia puntii motoare
ROL: puntea motoare are rolul de a transmite rotilor motrice cuplul furnizat de motor, multiplicat in mod
convenabil de catre cutia de viteze si de gruplul conic; Evident, puntea motoare este prezenta acolo unde
este necesar sa se transmita miscarea la rotile motrice, pentru care in mod normal se indica puntea
anterioara; la vehiculele cu tractiune integrala, exista si o punte posterioara.
ALCATUIRE: componentele principale ale unei punti motoare sunt:
· semi-arborii planetari (sau demi-arborii planetari),
· arborele intermediar (daca acesta intra in constructia autovehiculului),
· articulatiile homocinetice care au rolul de a asigura o anumita libertate de bracare a rotilor fata de
carcasa – acestea continuand sa transmita putere;
· o masa de echilibrare care are functia de a amortiza oscilatiile induse de rotatia semi-arborilor.
CARACTERISTICI: componentele puntii motoare, in special semi-arborii, sunt solicitati la torsiune sau
torsiune – incovoiere si sunt deseori supuse variatiilor de efort; La fabricarea acestor componente se
utilizeaza otel cu rezistenta mecanica sporita pentru a rezista mai bine solicitarilor induse in timpul
functionarii; in plus, cuplul transmis are o valoare ce face ca, in timpul functionarii, semi-arborii sa fie
supusi unor deformari unghiulare semnificative (datorita efortului de torsiune).
Data fiind pozitia asimetrica a diferentialului fata de linia mediana a vehiculului, situatie ce presupune ca
unul dintre arborii utilizati sa fie mai lung decat celalalt. In cazul in care cuplurile transmise au valori
foarte ridicate se utilizeaza si un semi-arbore intermediar care permite utilizarea a doi semi-arbori egali,
obtinandu-se astfel o uniformizare mai buna a cuplului transmis; imaginea de mai jos indica faptul ca,
pentru acelasi autovehicul, pot fi utilizate trei solutii diferite, in ceea ce priveste puntea motoare, in
functie de cuplul transmis de motor.
Diverse scheme de constructive a puntilor motoare in functie de
cuplul maxim furnizat de motor; (exemplu extras din manualul de
asistenta tehnica “Lancia Lybra”).
1. semiarbore stanga
2. semiarbore dreapta
3. articulatii homocinetice
4. articulatii culisante
5. masa de echilibrare
6. arbore intermediar
1. demiarbori
2. articulatii homocinetice
3. element intern
4. carcasa externa
5. bile
6. colivie
PRINCIPIU DE FUNCTIONARE: articulatiile de transmisie se numesc homocinetice, deoarece permit
transmiterea miscarii fara variatii ale vitezei unghiulare. In articulatiile de tip cruce cardanica, transmisia
miscarii dintre doi arbori ale caror axe sunt concurente este insotita de o oscilatie a vitezei unghiulare
instantanee datorata functionarii articulatiei cardanice; In articulatiile homocinetice, transmisia miscarii
nu este insotita de oscilatii, datorita conformatiei pe care o are articulatia;
ARTICULATIA TIP R-ZEPPA , este constituit dintr-un element intern si o colivie cu orificii, care
antreneaza in rotatie, o serie de bile, acestea la randul lor ruland in canelurile prezente in carcasa externa
condusa; elementul intern este mentinut in pozitie, pe semiarborele la care este conectat, prin intermediul
unei garnituri, in timp ce bilele sunt ghidate pe pozitia lor cu ajutorul acelei colivii prezente; articulatia
este similara unui rulment cu bile in care, insa, inelele externe si interne sunt dotate cu caneluri axiale
care nu permit rotatii relative ale unui inel fata de celalalt; aceasta caracteristica se mentine si atunci cand
un inel (intern sau extern) se inclina fata de celalalt.
ARTICULATIA CULISANTA: functionarea articulatiei culisante este absolut similara cu functionarea
articulatiei tip R-ZEPPA explicata mai sus, cu exceptia faptului ca poseda o capacitate mai mica de
articulare.
ARTICULATIA TIP TRIPODA : si articulatia de tip tripoda functioneaza in acelasi mod ca restul
articulatiilor homocinetice; difera, insa de articulatia tip R-ZEPPA prin alcatuire: ca element de legatura
intre elementul intern si carcasa externa sunt utilizate role in loc de bile.
c) Protectiile de cauciuc