UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DRPET
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

TEMĂ DE CONTROL LA DISCIPLINĂ:

DREPT FINANCIAR

Titlul temei:
Sistemul bugetar public national

Profesor de disciplină:
Conf. dr. ONET CRISTINA

STUDENT:
Unguran Victor
Anul: II

Anul universitar 2019-2020

Semestrul I
 SISTEMUL BUGETAR PUBLIC NATIONAL

Cuvântul buget îşi găseşte originea în vechea limbă franceză, şi anume, expresia bougé şi
bougette, care exprimau înţelesul de pungă de piele sau pungă de bani. În România, cuvântul
„buget” apare pentru prima dată în Regulamentul Organic al Munteniei şi Moldovei, pus în
aplicare în anii 1831 - 1832.
Dreptul bugetar din România a evoluat în conformitate cu dezvoltarea economică a ţării,
până la reforma financiară din 1949, adoptată ca urmare a naţionalizării principalelor mijloace de
producţie. În noile condiţii, s-a trecut la o concepţie fiscală impusă de economia planificată
centralizat, bazată pe un plan economic general şi pe un plan financiar în concordanţă cu primul.
O componentă esenţială a mecanismului financiar o reprezintă finanţele publice, astfel s-a
urgentat elaborarea si adoptarea Legii finanţelor publice care reprezintă o adevărată Constituţie
financiară a României moderne.
Noţiunea public delimitează acest buget de bugetele proprii sau bugetele de venituri şi
cheltuieli – instrumente financiare utilizate frecvent cu aceste denumiri în literatura financiară şi
practica agenţilor comerciali. În acelaşi timp, ea exprimă specificul domeniului respectiv,
finanţele publice. Expresia naţional înseamnă că bugetul include toate veniturile şi cheltuielile de
natură publică ale ţării.
Bugetul public naţional cuprinde patru categorii de bugete publice, şi
anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
locale.
Bugetul public naţional are o sferă foarte largă şi oferă o imagine de ansamblu a tuturor
veniturilor şi cheltuielilor publice ale ţării. El reprezintă un instrument de informare a opiniei
publice şi control al Parlamentului în domeniul finanţelor publice, însumând veniturile şi
cheltuielile din cele patru categorii de bugete publice. Prin acest buget nu se creează raporturi de
natură administrativă în ce priveşte elaborarea, aprobarea şi execuţia celorlalte patru categorii de
bugete menţionate, asigurându-se independenţa deplină a titularilor acestora. Constituţia
României din 1991 se referă, succint, atât la bugetul public naţional, cât şi la cele patru categorii
de bugete publice. Pentru prima dată, legea conferă o autonomie largă bugetelor publice care
compun bugetul public naţional, ele fiind elaborate şi adoptate distinct.
Astfel, bugetul de stat cuprinde bugetul Senatului, Camerei Deputaţilor, Preşedinţiei
României, Guvernului, ministerelor, altor organe centrale şi al unor instituţii publice care nu au
organe ierarhic superioare şi se aprobă de către Parlament.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de
Parlament, prin lege separată. În acest fel, autonomia asigură garanţia că veniturile cuprinse în
bugetul asigurărilor sociale de stat nu vor mai putea fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare
decât cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv.
Bugetele locale, care cuprind bugetele unităţilor administrativ teritoriale
cu personalitate juridică, se întocmesc în condiţii de autonomie. Noua lege a înlăturat
transferurile ce se admiteau între bugetele locale, iar excedentele bugetare obţinute de unităţile
administrativ-teritoriale nu pot fi utilizate pentru alte bugete locale sau pentru necesităţile
bugetului de stat, ci rămân la dispoziţia respectivelor unităţi administrativ-teritoriale sub forma
fondurilor de tezaur şi a fondurilor de rezervă.
Legea privind finanţele publice prevede în mod expres, principiile:
 1. Principiul universalităţii presupune cuprinderea (includerea) în bugetul public a
veniturilor şi cheltuielilor publice cu sumele lor totale (integrale) în sume brute. Acest principiu
presupune ca toate veniturile publice şi toate cheltuielile publice să se realizeze numai în cadrul
bugetului public. Unele situaţii speciale, prevăzute de lege, constituie excepţii de la principiul
universalităţii, cum sunt: donaţiile, fondurile de sprijin, reconstituirea creditelor bugetare prin
restituirea către bugetul public a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provizoriu.
2. Principiul unităţii bugetare implică înscrierea într-un singur act (document) a tuturor
veniturilor şi cheltuielilor publice, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea
fondurilor publice.
3. Neafectarea veniturilor bugetare înseamnă că, prin perceperea lor, veniturile bugetare
se depersonalizează, adică servesc la acoperirea cheltuielilor publice privite în ansamblul lor. Ca
atare, nu este admisă perceperea unui venit public pentru finanţarea unei anumite cheltuieli
publice. Acest principiu este aplicat şi în legislaţia noastră, rezultând din prevederile Legii nr.
500/2002.
4. Principiul anualităţii bugetului public. Acest principiu presupune că durata de timp
pentru care Parlamentul autorizează Guvernul să încaseze veniturile publice şi să efectueze
cheltuieli publice este limitată, de obicei, la un an, respectiv 12 luni).
5. Principiul specializării bugetare. Acest principiu impune ca nici un venit public
(impozit, taxă etc.) să nu poată fi instituit decât cu acordul Parlamentului, iar cheltuielile publice
ce urmează a se efectua să se aprobe, pe principalele destinaţii, nu numai ca sumă globală.
6. Principiul echilibrului bugetului public. Acest principiu implică faptul că bugetul public
trebuie să fie echilibrat (balansat), respectiv ca veniturile sale să acopere integral cheltuielile
publice. Principiul echilibrului bugetar nu este expres menţionat de Legea privind finanţele
publice, dar se face referire la acesta în unele articole. Problema deficitului bugetar este o
preocupare importantă atât pentru doctrina de specialitate, cât şi pentru administraţia publică.
7. Principiul publicităţii bugetare instituie cerinţa ca bugetul public să fie adus la
cunoştinţa opiniei publice prin mijloace de publicitate. În timpul dezbaterilor parlamentare,
cifrele proiectelor de buget sunt examinate şi comentate de presă, radio şi televiziune. După ce a
fost adoptată, Legea bugetară anuală este publicată în „Monitorul Oficial” sau în culegeri
legislative, potrivit practicii din fiecare ţară.
8. Principiul unităţii monetare, instituit prin Legea nr. 500/2002, înseamnă că toate
operaţiunile bugetare de încasări şi plăţi se exprimă în monedă naţională.
Procesul bugetar public cuprinde ansamblul măsurilor, acţiunilor şi tehnicilor întreprinse
de către instituţiile publice cu atribuţii specifice în scopul aplicării concrete a politicii financiare
promovate de autorităţile publice guvernamentale şi legislative. Organizarea şi desfăşurarea
procesului bugetar public presupun: existenţa unor resurse financiare corespunzătoare şi alocarea
lor în vederea furnizării către persoanele juridice şi cele fizice a serviciilor şi bunurilor publice.

BUGETUL DE STAT

Fazele principale ale procesului bugetar public sunt următoarele: elaborarea proiectului
bugetului public; aprobarea proiectului bugetului public; executarea bugetului public; încheierea
execuţiei bugetare şi aprobarea contului general de execuţie a bugetului public; controlul
execuţiei bugetului public.
În ţara noastră, potrivit Constituţiei României, proiectul bugetului de stat şi cel al
asigurărilor sociale de stat se elaborează anual de către Guvern, care le supune aprobării
Parlamentului, prin proiecte de lege separate.
 Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor propriu-zise se elaborează pe baza
următoarelor elemente:
- prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani: termenul de elaborare de catre
ordonatorii principali de credite – pana la 31 martie a anului curent ;
- politicile fiscale şi bugetare: Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului, până
la data de 1 mai obiectivele împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali
de credite, urmând ca acesta să le aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru
buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale
macroeconomice şi ale finanţelor publice.
Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului, până la data de 1 mai, obiectivele
politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi
pentru următorii 3 ani, împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de
credite
Guvernul urmează să le aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru
buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale
macroeconomice şi ale finanţelor publice.
Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, până la data
de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va preciza contextul macroeconomic pe baza
căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi
limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic
impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de către Guvern, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice. Până la data de 15 iunie, Ministerul Finanţelor Publice
comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, în
vederea definitivării proiectelor de buget propriu.
Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să
depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget propriu şi anexele
la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, şi estimările pentru
următorii 3 ani, însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.
Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aprobă bugetele proprii şi le
înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.
Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget şi poartă discuţii cu
ordonatorii principali de credite asupra acestora. În caz de divergenţă, hotărăşte Guvernul.
Proiectele de buget şi anexele la acesta, definitivate, se depun la Ministerul Finanţelor Publice
până la data de 1 august a fiecărui an.
Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de
credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe
care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică
pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii
3 ani.
După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, acesta le supune
spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an. Bugetele se
aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi
alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele
de angajament pentru acţiuni multianuale. Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii
privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii
bugetari respectivi. Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de
expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului
precedent, aşa cum s-a arătat mai sus.
Comisia permanentă de buget, finanţe, bănci, în calitate de comisie sesizată în fond,
examinează şi dezbate proiectul bugetului de stat, raportul Guvernului şi proiectul legii bugetare,
precum şi amendamentele comisiilor permanente avizatoare şi ale Departamentului tehnic-
legislativ.
Pe baza dezbaterilor ce au loc şi a avizelor şi propunerilor primite, comisiile permanente
de buget, finanţe, bănci ale Camerelor reunite întocmesc un raport comun, care va fi supus
aprobării prin vot. În raport se face referire la toate avizele şi propunerile de amendamente ale
celorlalte comisii care au examinat proiectul bugetului de stat şi pe cel al legii bugetare. Raportul
comun cuprinde propuneri motivate privind adoptarea, fără modificări, a celor două proiecte,
respingerea acestora sau adoptarea lor cu modificări. Acest raport, împreună cu avizele primite,
se înaintează Biroului permanent al fiecărei Camere, care asigură multiplicarea şi difuzarea lui,
cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea celor două proiecte în şedinţa
comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În a doua etapă, în cadrul şedinţei comune a celor
două Camere, reprezentantul Guvernului prezintă motivele care au condus la elaborarea
proiectului de buget de stat şi a proiectului legii bugetare cu conţinutul dat în cele două proiecte,
precum şi raportul privind situaţia macroeconomică şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani.
După adoptare, proiectul de lege bugetară şi proiectul bugetului de stat se înaintează
Preşedintelui României, în vederea promulgării, potrivit art. 77 din Constituţia României.

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Asigurările sociale constituie acea parte a relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul

cărora – în procesul repartiţiei produsului intern brut – se formează, se repartizează, se
gestionează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor,
pensionarilor din companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale din reţeaua
cooperaţiei de consum şi de credit, a membrilor cooperaţiei meşteşugăreşti şi unităţilor agricole, a
avocaţilor, a agricultorilor, a meşteşugarilor cu ateliere proprii, a întreprinzătorilor particulari, a
slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucrează la persoane fizice, a persoanelor care,
aflate în incapacitate temporară sau permanentă de muncă, deservesc blocurile de locatari şi alte
cazuri prevăzute de lege.
Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor
activi, a pensionarilor şi a membrilor de familie, care constă în acordarea de către stat sau
anumite organizaţii, de indemnizaţii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear şi
alte gratuităţi, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în incapacitate de muncă, sau
în alte cazuri când ajutorarea lor este necesară.
Conform Constituţiei României, „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi
pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului”.
Legea nr. 500/2002 prevede că bugetul asigurărilor de stat se întocmeşte separat de
bugetul de stat, se supune, separat, spre aprobare şi se aprobă prin lege separată de către
Parlament. Dispoziţiile legale în domeniul elaborării, aprobării şi executării bugetului de stat se
aplică, în mod corespunzător, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
În ceea ce priveşte bugetele celorlalte sisteme autonome de asigurări sociale, Legea
privind finanţele publice prevede că ele se aprobă de organele de conducere proprii, cu avizul
Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al Ministerului Finanţelor Publice.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de către Casa
Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale de comun acord cu Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei. Cheltuielile nu se pot înscrie în buget şi nu se aprobă fără
stabilirea surselor din care urmează să se efectueze. Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de
Asigurări Sociale, cu avizul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al
Ministerului Finanţelor Publice, stabileşte metodologia elaborării, dezbaterii, aprobării, executării
şi încheierii bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pe baza datelor proprii şi a celor primite de la casele judeţene şi a Municipiului Bucureşti,
Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale elaborează proiectul bugetului
asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este compus din:
- bugetul asigurărilor sociale de stat, elaborat de organele de asigurări sociale din cadrul Casei
Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, în care sunt incluse veniturile şi
cheltuielile cu caracter centralizat;
- bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale ale caselor judeţene şi a Municipiului Bucureşti
rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurărilor sociale întocmite de către
agenţii economici şi comune.
Din lunile iulie-august ale anului anterior încep lucrările de elaborare a proiectului
bugetului asigurărilor sociale de stat. În proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se prevede
şi constituirea unui fond de rezervă, în limitele unei cote de până la 3% din veniturile bugetului,
în scopul echilibrării acestuia. Acest fond se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări
sociale, în situaţii temeinic justificate sau pentru alte cheltuieli ale sistemului public naţional de
asigurări sociale. Fondul de rezervă disponibil se reportează pe anul următor şi se foloseşte pentru
acoperirea eventualului deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat.
Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se înaintează de către Casa Naţională de
Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale la Ministerul Finanţelor Publice pentru verificare şi
avizare. Proiectul, împreună cu avizul prealabil al Ministerului Finanţelor Publice, se depune la
Guvern.
După examinarea proiectului de buget de către Guvern şi cu eventualele amendamente
aduse veniturilor şi cheltuielilor, el este înaintat Parlamentului până la 30 noiembrie, pentru
dezbatere şi aprobare.
Procedura de examinare, dezbatere şi aprobare a proiectului bugetului asigurărilor sociale
de stat de către Parlament se desfăşoară în etapele examinate în ce priveşte proiectul bugetului de
stat. La lucrările comisiilor parlamentare sunt invitaţi ministrul Finanţelor Publice, ministrul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de
Asigurări Sociale, precum şi alte persoane din conducerile ministerelor, care prezintă explicaţii la
problemele ce se ridică.
Raportul asupra proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat se prezintă în faţa
Parlamentului de către primul-ministru al Guvernului sau de către ministrul Finanţelor Publice,
ori de către preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale.

ELABORAREA, APROBAREA, EXECUTAREA ŞI ÎNCHEIEREA BUGETELOR

LOCALE
Categorii de bugete locale
Dispoziţiile se aplică în domeniile elaborării, aprobării, executării şi raportării următoarelor
categorii de bugete:
a) bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor Municipiului
Bucureşti, judeţelor şi Municipiului Bucureşti;
b) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz;
c) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii;
 d) bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor,
comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din:
împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice
locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi
externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi
externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale;
e) bugetul fondurilor externe nerambursabile.

VENITURILE ŞI CHELTUIELILE BUGETELOR LOCALE

O.U.G. nr.45/2003 cuprinde o reglementare detaliată privind regimul juridic al veniturilor

şi cheltuielilor bugetelor publice .
1. Bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale
Veniturile şi cheltuielile categoriilor de bugete menţionate, precum şi celelalte venituri şi
cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale,
alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, care după consolidare, prin
eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public în
unitatea administrativ-teritorială pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.
Este o instituţie nouă, efect al descentralizării financiare.
Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice
locale, programelor, proiectelor, activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi a altora asemenea, potrivit
scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu
gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Prin aprobarea bugetelor menţionate se
autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz.
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele de mai sus, în cadrul cărora se angajează,
se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag
răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii. Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget,
distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare. In vederea realizării acţiunilor multianuale,
ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate
prin buget pentru anul bugetar respectiv.
2. Veniturile bugetelor locale
Veniturile bugetelor locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote
defalcate din impozitul pe venit;
b) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea
materiei impozabile şi a bazei de impozitare, în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele
aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte
elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
3. Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe
ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective,
se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu
priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale
respective. Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă
corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Bugetele locale şi celelalte bugete prevăzute mai sus se aprobă astfel:
a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor
externe nerambursabile, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz;
b) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, de către
consiliile prevăzute la lit.a., în funcţie de subordonarea acestora;
c) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea
acestora de către conducerea instituţiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.
Pe parcursul exerciţiului bugetar, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor
propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se
vor aplica aceleaşi proceduri ca şi aprobării iniţiale a acestora, cu excepţia termenelor din
calendarul bugetar.

ELABORAREA ŞI APROBAREA BUGETELOR LOCALE

Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 45/2003 se elaborează de
către ordonatorii principali de credite, având în vedere:
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali, pentru anul bugetar pentru care
se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
b) politicile fiscale şi bugetare, naţionale şi locale;
c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor
de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
d) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea
propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
f) programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau
ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de
eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care
trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi
estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată;
g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii administrativ-
teritorială, în concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal
sau local.

Calendarul bugetar
Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, până la
data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare cadru care va preciza contextul macroeconomic pe baza
căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare ale acestora, limitele
sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile, pe
ansamblul judeţului şi Municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către
ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art.1 alin. (2) din O.U.G. nr. 45/2003.
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele
cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice
locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de
Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaborează şi depun la
direcţiile generale ale finanţelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale
echilibrate şi anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum şi estimările pentru
următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului
şi Municipiul Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.
Aprobarea şi centralizarea bugetelor locale se fac astfel:
În termen de 5 zile de la publicarea în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, a legii
bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor
publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile,
aprobate prin legea bugetului de stat. Consiliile judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, în
termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum şi transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către
ordonatorii principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate, ordonatorii principali de credite, în
termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la
sediul unităţii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de
buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, proiectul bugetului local,
însoţit de raportul primarului, al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului general al
Municipiului Bucureşti, după caz, şi de contestaţiile depuse de locuitori, este supus aprobării
consiliului local, judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, de către
ordonatorii principali de credite.
Consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în
termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunţă
asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole,
subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe anexe.
Proiectele de bugete se aprobă de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii
bugetului de stat în „Monitorul Oficial al României”.
În cazul în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
după caz, nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut, direcţiile generale ale
finanţelor publice dispun sistarea alimentării cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, şi cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către consiliile
locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. În această situaţie, din
bugetele locale se pot efectua plăţi numai în limita celorlalte venituri încasate. Prin această sistare
de alocare se impune respectarea celor 45 de zile. Ordonatorii principali de credite au obligaţia să
transmită direcţiilor generale ale finanţelor publice bugetele locale aprobate, în condiţiile
Ordonanţei de urgenţă nr. 45/2003, de către consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
Direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc şi transmit
Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al Municipiului
Bucureşti, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi al Municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe,
municipii, sectoare ale Municipiului Bucureşti şi bugetul propriu, pe structura clasificaţiei
bugetare.
 Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea
exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor
bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor
anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de
credite. Direcţiile generale ale finanţelor publice vor acorda unităţilor administrativ-teritoriale
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile, cu încadrarea
în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.
BUGETELE FONDURILOR SPECIALE
Bugetele fondurilor speciale se întocmesc în legătură cu dimensionarea resurselor şi
cheltuielilor necesare pentru finanţarea anumitor obiective şi acţiuni necesare în perioada
considerată , pentru care se constituie prelevări obligatorii predestinate acestora, pe baza unor legi
speciale.
BUGETUL TREZORERIEI GENERALE A STATULUI
Acest buget cuprinde resursele şi cheltuielile trezoreriei, ca instituţie, privind activitatea
prin care aceasta îşi îndeplineşte funcţiile.
BUGETUL INSTITUTIILOR PUBLICE AUTONOME cuprind resursele şi cheltuielile
acestor instituţii publice centrale, care nu sunt subordonate niciunei alte instituţii de drept public.
Concluzii. In această perioadă grea pentru întreaga economie mondială, şi ţara noastră
este afectată. S-a stabilit la nivelul guvernamental că avem un stat care consumă mult prea mult,
că aproape 30% din buget se consumă cu aparatul de stat. In acest context, s-a anunţat că în anul
2010 vor fi impuse norme pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor pentru ministere şi pentru
administraţiile locale, s-au făcut reduceri de posturi în vederea reducerii cheltuielilor cu
Salariile. Reprezentanţii administraţiei locale sunt îndemnaţi să absoarbă cât mai mult din
fondurile europene şi să nu aştepte totul de la bugetul de stat.

BIBLIOGRAFIE
 Legea 500/2002 privind finantele publice
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 5 iunie 2003 privind finanţele publice locale
 Suport de curs, dreptul financiar, site-ul Facultatii de Drept Sibiu
 Internet