Sunteți pe pagina 1din 82
ARHITECTURA _ CERCETARE - PROIECTARE - RESTAURARE - EXPERTIZARE fl Ratt ha Srcirr gabe aneisp lecocks thes SOSTe aces _ Ronee Jeane POLABH Sr tesoasecls OLREEN O00.) FOAIE DE CAPA Denumirea proiectului (titlul) Fa POLARH DESIGN S.R.L. REABILITAREA TERMICA A GRADINITEI CU PROGRAM PRELUNGIT ,, TARA COPILARIE!” CALARASI Beneficiarul investitiei UAT CALARASI Strada Bucuresti nr. 140A, Calarasi, judetul Calarasi Datele proiectantului S.C. POLARH DESIGN SRL Sediu social: Bulevardul Tineretului 1, bi. 5, so. C, et. 1, ap. 61, Bucuresti Cod unic de inregistrare: RO389642 Nr. de ordine in registrul comertului: J40/5205/1991 Numarul proiectului/ contractului 37073_A/ 2017 Faza de proiectare Documentatie de avizare a lucrétrilor de interventie- DALI (actuelizare a documontatii DALI nr. 124/046 intoomits de S.C. KLEVER SYSTEM S.R.L.) Data elaborarii proiectului septembrie 2017 Sern, Pein Gags *.C-POLARH DESIGN S.R.L. aE GRIER RE ore ere ARATEGTURA _ GERCEIARE 5 ARLES naar ames Ee keke Sate Bh POLAR SF Str |, PIESE SCRISE Conform HG 907 din 29 noiembrie 2016 ANEXA 5 Confinutul cadru al documentatiei de avizare a lucratilor de interventii CUPRINS A. PIESE SCRISE. 1. Informatii generale privind obiectivul de investiti 1.1. Denumirea obiectivului de investitii 1.2, Ordonatorul principal de credite! investitor ‘secundar! tertiar 1.4. Beneficiarul investitiet 1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventic a oonaaea o 2, Situatia existenta si necesitatea re 2.1. Prezentarea contextul institutionale si financiare 6 a) politic, strate 6 b) legisiatie 7 2.2. Analiza situatiei existente gi identificarea necesitatilor gi a deficientelor 9 2.3, Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei public 9 3. Descrierea constructiei existente, n tulul ua localizare - intravilan/ extravilan, suprafata terenului, epee ee Eee ee eee oe ee eee a b) relatiile cu zone invecinate, accesuri existente gi/ sau cai de acces posibil “1 ©) date seismice si climatice 12 n 2 tilor tehnico-edilitare 2 f) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investitia; 2 9) informatii privind posibile interferente cu monumente istoricel de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate. 3B 3.2. Regimul juridic: B a) natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusiv servituti, drept de preemptiune; B b) destinatia constructiei existente; 3 existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice, aril zone construite protejat ) includerea construct naturale protejate, precum si zonele de protectie ale acestora gi dupa caz; B 4) informati/ obligati constrangeri extrase din documentatille de urbanism, dupa caz. 13 3.3. Caracteristici tehnice si parametri specific: 4 a) categoria si clasa de importanté; a b) cod in Lista monumentelor istorice, dupa caz; 4 21 Pagina PIESE SCRISE ©) an! anif petioade de construire pentru fiecare corp de construct; 4) suprafata construita; ) suprafata construita destagurata f) valoarea de inventar a constructiel 9) alti parametti, in functie de specificul gi natura constructiel existente. 3.4, Analiza starii constructiei pe baza concluziilor expertizel tehnice si/sau ale auditului energetic, precum si ale studiului arhitecturalo-istoric 1“ a) concluzille expertizei tehnice 1“ b) concluziile auditului energetic 14 36. Starea tehnica, inclusiv sistemul structural gi analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurarii cerintelor fundamentale aplicabile, potrivitlegi 4 3.6. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz. 16 4. Concluriile expertizei tehnice si, dupa caz, ale auditului energetic, concluziile studillor de diagnosticare: 16 5. Identificarea scenarillor/ optiunilor tehnico- economice si analiza detaliat a acestora 19 5.1. Solutia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funetional- tural si economi a) descrierea principalelor lucrari de interventle b) descrierea, dupa caz, sia altor categorii de lucrari incluse in solutia tehnic& d propusi ¢) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de rise, antropici si naturali, inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investiti fe ar logice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor ifice in cazul existentei unor zone protejate; ¢) caracteristicile tehnice si parametrii spe lucraritor de interventie 5.2. Necesarul de utiltati rezultate, inclusiv estimari pri utilitati si modul de asigurare a consumurilor suplimentare 5.3. Durata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevazute in graficul oriental de realizare a investitiei, detaliat pe etape principale 5.4. Costurile estimative ale investitiel: a) costurile estimate pentru realizarea invest west i, cu luarea in considerare a costurilor unor investitii similare; 27 b) costurile estimative de operare pe durata normata de viatal amortizare a investitiei.__27 5.5. Sustenabilitatea realizaril investiti 28 4) impactul social gi cultural 28 b) estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare, in faza de operare; 29 ) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor protejate, dupa cai 29 5.6. Analiza financiara gi economica aferenta realizarii lucrarilor de interventie: 29 a) prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta gi prezentarea scenariului de referinta;, 29 b) analiza cererii de bunuri si servicii care justifica necesitatea gi dimensionarea investifiei, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung; 30 ) analiza financiara; sustenabilitatea finan 30 4d) analiza economica; analiza cost-eficacitate; 30 ¢) analiza de riscuri, masuri de preveni inuare a 30 6. Scenariul/ optiunea tehnico-economic(8) optim(8), recomandat(s) 32 6.4. Comparatia scenariilorfoptiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilitatii si riscurilor.. 32 scenariului/optiunii optim(e), recomandat(e) 32 6.3, Principalii indicatori tehnico-economici aferenti investitiel: 33 — RD 3| Pagina f PIESE SCRISE ) indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectivului de investi cuTVAs , exprimaté in lei, , respectiv, fara TVA, din care constructii-montaj (C+M), in conformitate cu devizul 33 , respectiv indicatori de performanta - elemente fizice/capacitati fizice care sa indice atingerea tintei obiectivutui de investitii - si, dupa caz, calitativi, in conformitate cu standardele, normativele si reglementarile tehnice in vigoar 34 ) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/ operare, stabil in functie de specificul si tinta fiecdrui obiectiv de investiti; 35 d) durata estimata de executie a obiectivului de investiti, exprimata in luni. 35 6.4, Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunil preconizate din punctul de vedere al asigurairii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei, conform gradului de detaliore al propunerilor tehnice 35 6.5. Nominalizarea surselor de finantare a investitiel publice, ca urmare a analizel financiare si economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatil de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite 37 7. Urbanism, acorduri si avize conforme. 37 7.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire 37 37 37 diminuare a impactului, masuri de compensare, modalitatoa de integrare a provederilor acordului de mediu, de principiu, In documentatia tehnico-economica 38 7.6. Avize, acorduti si studii specifice, dupa caz, care pot conditiona solutiile » Precum: 38 ) studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicaté pentru cresterea performantei energetic; _ 38 b) studiu de trafic gi studiu de circulatie, dupa caz; 38 ¢) raport de diagnostic arheologic, in cazul interventiilor in situri arheologice; 38 4) studi istoric, in cazul monumentelor istorice; 38 i de specialitate necesare in functie de specificul investiti 38 was 4|Pagina 2 PIESE SCRISE Lista si semnaturile proiectantilor PROIECTANT GENERAL. POLARH DESIGN SRL Sediu sociak leva Tineretul 1, Bucurest Cod unie de inregstrare: RO389E42 NS ROA PATA Nir. de oie in reistul comertulu: J4015205/198t PROIECT INSTALATI ~ SOFT DESIGN INSTAL SRL Sedi soca: StadaAlungu nr 180, Bucuags Cod uric de ine stare: RO 25004528 Pa Nic deodine in reistl cometl 019472008 PROIECTANTI ‘SEF PROIECT ARHITECTURA ‘ARH, RUKANDRA CAPATANA Drept de sermnatura OAR ~TNA 6738 ‘SEF PROIECT INSTALATI liceceeoan AUDITOR ENERGETIC ING. POUZU RADU 5|Pagina PIESE SCRISE A. PIESE SCRISE ind obiectivul de investi 1. Informatii generale pi 4.1. Denumirea obiectivului de investitii REABILITAREA TERMICA A GRADINITEI CU PROGRAM PRELUNGIT "TARA. COPILARIEI” CALARASI 4.2, Ordonatorul principal de credite/ investitor UAT CALARASI swoon Strada Bucuresti nr 140A, Calarasis judetull CAlarasi “A 4.3. Ordonator de credite secundar/ tertiar reageeeye UAT CALARASI O Strada Bucuresti nr. 140A, Calarasi, judetul Calarasi 1.4, Beneficiarul investitiei UAT CALARASI Strada| Bucuresti nr!140A)/CAlsrasi, jude{ullCAlSragi 1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie POLARH DESIGN S.R.L., Bd. Tineretului, nr. 1, bl. 5, sc. C, ap. 61, Bucuresti, sector 4 Punet de lueru: Bd. Gh Sineaiy nr 9A) bl) 3A, sc./A, etal’S) ap, 14) Bucuresti) sector 4 2. Situatia existenta si necesitatea realizarii lucrarilor de interventi Imobilul este situat in judetul Calarasi, municipiul Caarasi pe strada Dunarea nr. 4 ‘Actuala documentalie de avizare a lucrarilor de interventii (DALI) are la baz’ tera de proiectare intocmité de catre UAT CALARAS| gi studiul DALI intocmit de catre S.C. KLEVER SYSTEM S.R.L. ‘are este actualizat prin prezenta documentatie la solicitarea UAT CALARAS|. Documenta tehnico-economica a proiectului se realizeaz’ in vederea stabil solufilor tehnice gi valor de investiie pentru cregterea eficientoi energetice a cladirii_qradin program prelungit ,,Tare copilariet” Calarasi prin reabilitarea termica a claditi gi transformarea clédiri intr claire tip ,nZEB” (nearly Zero Energy Building). Intocmirea studilor, a DALI, s-a facut de caire un colectiv de specialisti (arhitect, ingineri proiectanti de instalati, economist, aucitori energetici, expertitehnici. 2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale si financiare a) politici, strategii Prezenta documentatie se intocmeste in vederea susfinerii urmétoarelor strategii / politic ~ Planul de actiune privind energia durabila al Municipiului Calarasi (PAED} cap. 6.4 — Direct de acfiune pentru 2020 ~- modemizarea energeticd a clédirior public. - Plan national de actiune in domeniul eficientei energetice (aprobat prin HG nr.122/2015) Masuri politice prevazute conf. Tabel 2.3 ~ Reabilitare termica tn cladiri publice - prevederile 6| Pagina a PIESE SCRISE -Strategia_integraté de dezvoltare_urband 2014-2020 Municipiul Calarasi — Obiectiv strategic 4 - Cresterea eficientei servicilor publice de sandtate, educatie, asistenta sociala, cultura, Obiectiv strategic 6 - Imbunatatirea calitéti’ mediului inconjurator, Obiectiv strategic 13 — Eficienta energeticd crescut a cladiflor publice ~ Proiect 13.1.6 - Imbunatatirea infrastructurii educationale din ‘municipiul Catarasi prin lucrari de investiti la $coata Tudor Viadimirescu - Planul de dezvoltare a judetului Calaragi pentru perioada 2014-2020 - Capitoru! IIl.5 — Direoti strategioe ~Direcfia strategic’ nv 3 Calrasi — un judet cu servi pubice moderne, Capitol ll 8 Obiective strategice — Obiectiv strategic 3 Dezvoltarea durabila prin promovarea unei economii eficiente, ecologice si competitive din punctul de vedere al utilizarii resurselor si a politicii energetice, protejarea mediului gi managementul riscurilor, Prioritatea 3.2. Cregterea utilizdrii energiilor regenerabile si a eficientei utiizarii energiel, Mésurile 3.2.1 Sprijnires obyneri g ulizérii energieiregenerabile gi 3.2.2 Imbunattirea eficienfel energetice gi teducerea impactulul negativ asupra mediuli al funetionai sistemulul energetic - Planul de Dezvoltare Regional Sud Muntenia pentru Perioada 2014- 2020 - Obiectiv Strategic 4. Protejerea si utiizarea eficienté a resurselor naturale $i a patrimoniului natural; Priortatea Protectia mediului si cresterea eficientei energetice Prezenta documentatie se intocmeste In vederea accesaiii de fonduri in cadrul apelurilor de proiecte pe Axa prioritara 3, Prioritatea de investitii 3.1, Operatiunea B ~ Cladiri publice. b) legislatie Lista selectiva a principalelor reglementari in domeniul proiectéri + Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi + Legea nr, 177/2015 privind completarea legii 10/1995 + Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu adaugirile si completarile ulterioare + Ordin 839/2012 Norme metodologie de aplicare a legii 50/1991 HG907/2016 privind etapele de elaborare gi continutul cadru al documentatillor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice + _ HGR 273/1994 Regulament de receptie @ lucrarilor + _ STAS 1434/83 Desene tehnice de constructii + Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul HGR 560/205 pentru aprobarea categoriilor de construct la care este obligatorie realizarea adaposturilor de aparare civila + HG 766/1997 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructilor +P 118/41 / 1999 Normativ de siguranta la foc a constructillor — partea -a — constructii + P118/2 / 2013 Normativ de siguranta la foc a constructillor — partea a -Ia — instalatii de stingere. — 7[ Pagina + P118/3 | 2013 Normativ de siguranta la foc a constructillor — partea a -Ill-a — instalatii de detectare, semnalizare si avertizare incendiu. + Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendillor + HGR 1739/2006 pentru aprobarea categorilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu + ORDIN 163/28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendilor + ORDIN 1312/22.05.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendillor (inlocuieste ordonanta nr. 791-1998) + ORDIN MAI 129/2016 pentru aprobarea Normelor Metodoligice privind avizarea gi autorizarea de securitate la incendiu si protectie civila + Legea nr. 481 / 2004 privind protectia oivila - MP008 / 2000 Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare prevederilor normativului de siguranta la foc P1 18/1999, + NP 051/2001 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap - NP 063/2002 Normativ privind criterille de performanta specifice rampelor si scérilor pentru circulatia pietonala in construct + Legea 3149/2006 privind protectia muncii + Legea 104/201 calitatea aerului inconjurator (inlocuieste legea 65/2001) + Legea 458/202 privind calitatea apei potabile + Legea 311/2004 pentru modificarea si completarea legii 458/2002 privind calitatea apei potabile + HG 3214/2005 privind zgomotul ambient + CR6/ 2006 Cod de proiectare pentru structure NPO69 / 2014 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor zidarie acoperigurilor in panté la cladiri + GP122 / 2014 Ghid privind reabiltarea utiitara si functionala a acoperigurilor ta cladiri existente + NE 001/1996 Normatiy privind executarea tencuielilor umede groase si subtir + GT041 / 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor gi pardoselilor cladirilor civile GE 058/2012 Ghid privind produse de finisare ceramice utilizate in construct + GP 037/98 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarii calitatii pardoselilor la cladinicivile + P100-1 / 2006 Cod de proiectare s + _ 17/2044 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatilor electrice mica — partea | aferente cladirilor 8| Pagina PIESE SCRISE + 19/2013 Normatiy privind proiectarea, executia gi exploatarea instalatillor sanitare aferente cladirilor + P130/ 1999 Normativ privind comportarea in timp a constructilor = MC 001 / 2006 Metodologie de calcul al performanfei energetice a cladirilor + Legea 372 / 2005 privind performanta energetica a cladirlor + Regulamentul privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc aprobat cu ordinul MTCT-MAI nr. 1822/394/2004, cu modificarile si completirile ulterioare; + SREN 13499: 2004 ~ Produse termoizolante pentru cladiri, Sisteme compozite de izolare termica la exterior pe baza de polistiren expandat. Specificatie; + SR EN 13500: 2004 - Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare termicé la exterior pe baz de vata mineral. Specificatie: + SR EN 14351-1+A1:2010 — Ferestre si usi. Standard de produs, caracteristici de performanta; = SR 1907-1/1997 - Instalatji de incdizire. Necesarul de caldura de calcul. Prescripfi de calcul; + SR EN 13501-1+A1:2010 - Clasificare la foc a produselor si elementelor de constructie. 2.2. Analiza situatiel existente gi identificarea necesitatilor gi a deficientelor In prezent cladirea ce face obiectul studiului are functiunea de gradinité cu_proaram prelungit cu sali de grupa si dormitoare, bucdtarie, loc de servire a meselor / sala de festivitati, spatii anexe funcfiunii principale (grupuri sanitare, birouri administratie, spafii tehnice). Imobilul a fost proiectat in anul 1976 si construit in anul 1977 iar la momentul actual nu corespunde din punct de vedere al protectiei termice gf prezinté pe parcursul exploatarii un ‘consum crescut de energie primardi Gradinita supusa analizei este o constructie de 2500,24 m2 desfasurata pe 5 nivele ‘S+P+3 Et ce include “Sali de grupe * insiruite de-a lungul unor paliere de circulatie pe orizontala, legate intre ele prin scari de acces pe vertical, cu o multitudine de grupuri sanitare neventilate mecanic, Nici o sala de lucru cu copii nu este ventilata mecanic, motiv pentru care, ta interval regulate, pentru evacuarea CO2 si a vaporilor de apa cumulati de-a lungul unei perioade, functie de numarul de copii in activitate si tipul activitatii, trebuie deschise geamurile pentru realizarea_unei ventilatii naturale adesea ineficienta si mare consumatoare de caldura inte 2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice 9| Pagina PIESE SCRISE Obiectivul specific al axei prioritare gi al priorititii de investiti / operatiunii este: Cresterea eficientei energetice in cladirile rezidentiale, cladirile publice si sistemele de iluminat public, indeosebi a celor care inregistreazd consumuri energetice mari. In vederea atingerii acestui obiectiv prezenta documentajie propune urmatorul set de acfiuni sustinute in cadrul prioritati de investiti/ operatiunit A. Imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre, tamplarie, plangeu peste ultimul nivel, plangeu peste subsol), a sarpantelor si Invelitorilor. B. Introducerea instalatillor pentru prepararea, distributia si utilizarea agentului termic pentru incalzire gi ap& cald& menajera, a sistemelor de ventilare gf climatizare, a sistemelor de ventilare mecanicd cu recuperarea caldurii precum gi achizitionarea i instalarea echipamentelor aferente. C. Utiizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie a cladiri D. Implementarea sistemelor de management energetic avand ca scop imbunatatirea eficientei energetice si monitorizarea consumurilor de energie. E, Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta energetic’ ridicata si durata mare de viata. Implementarea masurilor de eficientd energetica in cladiri va duce la imbunatatirea r de viata ale populatiei, prin - _ Imbunétatirea conditillor de confort interior, - Reducerea consumurilor energetice; - Reducerea costurilor de intrefinere pentru incdizire si apa caldé menajer&; - _ Reducerea emisillor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie; - _ Eficientizarea modalitatii de organizare a actului educational prin crearea de conditi optime; = Cresterea gradului de implicare a populatiei scolare. Eficienta energetica a unor astfel de cladiri este stabilita prin calculul a doi indicatori specifici si anume: -consumul specific de energie primara; -emisia specifica de gaze cu effect de sera echivalent CO2 Acesti indicatori specifici variaza functie de destinatia cladirii si zona climatic de amplasare. In cazul nostru, cladirea cu destinatia de GRADINITA este amplasata in zona climatic II (temperatura exterioara de calcul Operational Regional 2014-2020, Axa Prioritara’ 3, Prioritate investi Publice, Tabelul Pct 10 Cap Condit de eligiblitate: ma -15C) si are indicatorii_specifici precizati in “Programul 1, Operatiunea B, Cladiri 10| Pagina a wT PIESE SCRISE -max 135 kWh ep/m2.an ~max 37 kg CO2/m2.an 3. Descrierea constructiei existente 3.1. Particularitati ale amplasamentului a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/ extravilan, suprafata terenului, dimensiuni in plan); “Cleditea se gases in Zona cliatca *Regimul de inaltime al cladirii este: S+P+3E “Suprafata construita este:772,78 m2 “suprafeta contrta desfaurata este2500,24 m2 -Fundata clad est din betonarmat *Solutia constructiva @ suprastructurii este stalpi si cadre din beton armat *Peretii exterior ai cladirii sunt din caramida plina 25 cm *Compartimentarea interioara este realizata din caramida plina “Destinatia cladirii este de Gradinita cu “Sali de grupa" + Acces la “Salle de grupa‘arelo,peofzentea pin pair de- lungu plascelor ier pe vertical prin 2 scari de acces din beton armat *Exista Grupuri sanitare la fiecare nivel “Eneria electric ese asigurata dn reteaue orasuli “Energia termicaneoesera inal i prepara api cade de consum sunt aiguate de cate un Cazan casio ou uncionare po gaze natural cu putrea termi de 242 kWh, Conform auditului energetic si Certificatului de Performanta Energetica aratat mai sus, Cladirea auditata este necorespunzatoare sub aspect energetic si a microclimatului interior pentru ca: *Cladirea are un consum anual specific de energie la incalzire de 237,83 kWhim2.an *Cladirea are un consum anual specific pentru Incalzire,Apa calda de consum si lluminat interior de 280,8 kWhim2.an ceea ce situeaze Cladirea in Clasa C cu Nota energetica 83,1 in raport cu Cladire de Referinta cu Clasa Energetica B care are Nota energetica 94,6 ca urmare unui consum annual de energie la incalzire de 138 kWhim2.an b) relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/ sau cai de acces posi le; Imobilul cu num&r cadastral 27645 compus din teren in suprafaf de 3000 mp (din masuratori), conform documentatiei cadastrale, are o forma regulata, avand umatoarele vecinditati la Nord: strada Dunarea la Vest: strada Belgugului -la Sud: proprietate privat la Est: proprietate privat Terenul are aoces pietonal si carosabil permanent pe o latura: la Nord dinspre strada Dunatea, a1 | Pagina PIESE SCRISE c) date seismice si climatice Clima perimetrului cercetat este temperat — continental, avand urmatorii paramettii - temperatura medie anuala, i + 115°C ~ temperatura minima absolut -30.0°C = temperatura maxima abSOlUt.....enennnnnet 41.5 C Precipitatille medii anuale au valoarea de 401-500 mm si reprezinté media valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani Directille vanturilor : predominante din directia NE-20% iar N,E,SE si SV - 10%. Municipiul Calaragi se afl conform zonarii climatice a Roméniei, in zona climatic’ Il ‘Aceasta zonare determina o temperatura de calcul pentru perioada de iad de -15°C. Conform Normativului P100/2013, terenul analizat este caracterizat de o valoare de vari a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.25g si de 0 perioada de control (colt) Te = 1.0s. d) studii de teren Nu s-au realizat studi geotehnice, nefiind necesare interven{ii asupra fundatillor cladirii existente conform expertizei tehnice realizate, anexaté prezentei documentati ©) situatia utilitatilor tehnico-edilitare existente; Energie electrica: racord la refeaua de distributie stradalé ‘Apa: racord la reteaua de distributie stradala Canalizare: racord la reteaua de distribute stradala Gaze naturale: racord la reteaua de cistributie stradala Salubritate: operator privat Telefonie g internet: operator privat {) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv Principalele riscuri privite prin prisma influentei pe care o pot avea asupra variabllelor crite pot fi: 12|Pagina a ~ PIESE SCRISE - Riscul de crestere a lucrarilor de interventie ca urmare a cresterii costurilor cu forla de munca sau materialele de constructi - Riscul valutar, cresterii cheltuielilor materiale datorat unei devalorizairi a leulul In raport cu moneda euro, pentru materiale de constructie sau echipamente care sunt importate. - Riscurile contractuale, de neindeplinire a obligafillor contractuale de catre furnizori pot duce la aparitia unor costuri suplimentare de natura judiciara, atat in perioada implementarii proiectului cat gi in faza de exploatare. = Riscul producerii unor accidente pe perioada constructor si cresterea costurilor prin obligarea la plata unor despagubin. 9) informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/ de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate. Nu este cazul 3.2. Regimul juridi a) natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusiv servituti, drept de preemptiune; mobil situat in municipiul Calérasi, pe str. Dunarea nr. 1, consta in teren gi constructie cu funcfiunea de Grécinité cu program prelungit, cu S construit a sol =797mp (din acte), teren aferent cu $=3000mp (din masuratori) i se afia in proprietatea publicd 2 MUNICIPIULUI CALARASI cu drept de administrare @ Consiiului Local al Municipiului Calérasi, conform Extrasului de Carte Funciara pentru Informare nr. 4599/ 06.09.2017, In baza Actulul Normativ nr. 1349 / 27.12.2001 emis de Guvernul Roméniei, a Actului Normativ 1303 / 2011 emis de Guvernul Roménici si a adeverintel nr, 14337 / 03.04.2014 emis de Primeiria Municipiulul Calarasi b) destinatia constructiel existente; Constructia este alcatuité din spatii educationale — sali de grupa, dormitoare, grupuri sanitare, birouri administrativ, buc&térie, sala de mese /festivtaf, anexe tehnice, ale Gradinitei cu program prelungit ,Tara Copilare’’ c) includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale protejate, precum gi zonele de protectie ale acestora si in zone construite protejate, dupa caz; Nu este cazul. 4d) informatil/ obligatii/ constrangeri extrase din documentatiile de urbanism, dupa caz. Nu este cazul, 13 | Pagina PIESE SCRISE 3.3. Caracteristici tehnice si parametri specifici: a) categoria si clasa de importanta; Categoria de important’ c Clasa de importants: b) cod in Lista monumentelor istorice, dupa caz; Nueste cazul c) an/ ani/ perioade de construire pentru fiecare corp de constructie; 1977 d) suprafata construita; ‘Suprafata construita: 772,78 mp e) suprafata construita desfagurata; Suprafata desfasurata: 2.500,24 mp f) valoarea de inventar a constructi Nu exista date referitoare la valoarea de inventar a constructiei. 9) alti parametri, in functie de specificul si natura constructiei existente. Nu este cazul 3.4. Analiza starii constructiei pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului energetic, precum gi ale studiului arhitecturalo-istoric a) concluziile expertizei tehnice in urma analizei structurii de rezistenta a cladirii din punct de vedere al asigur&rii cerintei esenfiale "rezisten{4 mecanica si stabilitate" s-a constatat de c&tre expertul tehnic, ca structura de rezistenté a cladirii analizate nu este in pericol si nu sunt necesare lucrari de consolidare/reparatii care conditioneaza executarea proiectului b) concluziile auditului energetic Din punct de vedere energetic, cla normelor actuale de confort si consum energetic, Iucru evidentiat si prin nota energetica de rea in starea initial este mult sub prevederile 83,100 prezentatd in certificatul de performanta energetica a cladiri, 3.5. Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurai cerintelor fundamentale aplicabile, potrivit legii. a) Rezistenta mecanica $i stabilitate: Conditiile locale ale amplasamentului si caracteristici ale cladirii ~ Localitatea: Calarasi; - Zona seismica de calcul conform P100-1/2013: Tc=1,0 sec.ag = 0,259; - Clasa de importanta a constructiei conform P100- 1/2013: 4 [Pagina B PIESE SCRISE - Categoria de important’ a constructiei conform HG nr. C “normala' ‘766/97 Anexa 3: Starea tehnica actuala a elementelor de constructie: - Fundatie: ‘Adancimea de fundare respecta adancimea de inghet.; - StAlpi: Nu s-au observat fisuri sau crapaturi din cauza depasirii capacitatii portante; - Grinzi: Nu s-au observat fisuri sau crapaturi din cauza depasirii capacitatii portante; - Diafragme: Nu este cazul; - Anvelopa cladi - partea opaca: Finisajul exterior este invechit si incepe sa se degradeze. La peretii exteriori mai pare fenomenul de condens urmat de mucegaire in timp - partea vitrata: Tamplarie din PVC cu performanta energetica redusa; - balcoane’ Nu este cazul; - atic: Sunt degradate datorita infiltratillor de apa.; - acoperis Acoperisul cladirii s-a degradat in timp, aparand igrasie din cauza infiltratilor de apa la ultimul nivel.; - socluri: Sunt intr-o stare de degradare datorita a infitratlor de apa si protectii hidrofobe.; - trotuar de Se constata degradari si deplasari la protectie: trotuarul de protectie din jurul cladii Tn urma analizei structurii de rezistent& a cladirii din punct de vedere al asigurarii cerintei esentiale "rezistent& mecanica si stabilitate” s-a constatat de cétre expertul tehnic, c& structura de rezistenté a cladirii analizate nu este in pericol si nu sunt necesare lucrari de consolidare/reparafii care conditioneaz executarea proiectului b) Securitate la incendiu: Conform "Normativ de siguranté la foc a constructilor” Indicativ P 118/199, gradul de rezistent la foc este I 15|Pagina as PIESE SCRISE ¢) Igiena, sanatate $i mediu: Nivelul de confort in cladirea expertizata este redus datorita aparitiei fenomenului de condens urmat de mucegaire si a protectiei termice necorespunzatoare. Gradul de uzura al cladirii expertizate este ridicat datorita infiltratilor de apa de la acoperis, sia fatadelor care necesita refacerea in unele zone (in mom de fata finisajul ext este degradat) ¢) Siguranta in exploatare: La momentul actual cladirea nu prezinta pericol privind siguranta in exploatare. @) Protectie impotriva zgomotulul: La momentul actual ciadirea nu prezintd o protectie impotriva zgomotului exterior datorita neetanseitatii tamplariei clasice si a peretilor exteriori, ) Economie de energie si izolare termica: Din punct de vedere energetic, ciadirea in starea initiald este mult sub prevederile normelor actuale de contort si consum energetic, lucru evidentiat $i prin nota energetic de 83,100 prezentata in certificatul de performant energeticd a claditi 3.6. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz. Nu este cazul. 4. Concluziile expertizei tehnice si, dupa caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de diagnosticare: 4.1. Concluziile expertizei tehnice a) Elaborator - expert tehnic: Numele si prenumele: Pacurar Vasile; Certificat de atestare: seria E nr. 367 dome: jul constructii civile, cerinfa A1. b) Concluziile raportului de expertiza tehnica: In urma analizei structurii de rezistenta a cladirii situat pe Str. Dunarea, Nr. 1, Calarasi, din punct de vedere al asiguréiii cerintei esentiale "rezistenta mecanica si stabiltate" prin metoda de evaluare calitativa E1, se constata cd structura de rezistenta a cladirii analizate nu este tn pericol gi nu sunt necesare lucrari de consolidare/reparatii care conditioneaz executarea proiectului; = 16| Pagina a PIESE SCRISE in conditile respectéirii proiectului tehnic si a mAsurilor prevazute, se poate afirma cA interventille prevazute pentru cresterea performantei energetice a cladirii nu afecteaza rezistenta gi stabilitatea constructiel existente, fiind asigurate si in viitor conditile de satisfacere a exigentelor esentiale de rezistenta si stabilitate la sarcinile statice si seismice in domeniul At. In urma realizarii lucr&rilor de interventie, cladirea nu va prezenta pericol in exploatare. 4.2. Concluzii auditului energ a) Elaborator - auditor energetic ic Numele si prenumele: Badea Gheorghe; Cortificat de atestare: - seria A nr. 00023 domeniul constructii si instalatii, grad | ) Concluziile auditului energetic Din punct de vedere energetic, cladirea in starea initial este mult sub prevederile normelor actuale de confort si consum energetic, lucru evidentiat si prin nota energetica de 83,100 prezentata in certificatul de performanta energetica a cladiri; Solutiile de reabilitare termica a ctadirii au indicatori tehnico-economici buni cea ce conduce la 0 ‘economie de energie de 345.739 kWhian cat sla termene de recuperare a investitiei de 12,8 ani, pentru 0 suprafata incaizité a cladirii de 2.080,26 m2; Dupé realizarea lucrarilor de interventie privind reabilitarea cladirii se vor obtine: - Orreducere a consumurilor de energie totale de la 280,800 kWh/m2.an la 114,600 kWhim2.an; - Oreducere a consumurilor de energie pentru incalzirea spatiilor de la 237,630kWh/m2.an la 74,300 kWhim2.an; - Oreducere anual a emisillor de gaze cu efect de sera echivalent CO2 de 70.312,79 kg CO2/an. Este de remarcat faptul cd prin aplicarea tuturor solutillor propuse se obtine reducerea consumului de energie termica pentru incalzirea spatiilor cu 68,73 %. In urma actualizrii documentatiei mai sus mentionate de catre Numele si prenumele: Polizu Radu; Certificat de atestare: - seria B nr. 00663 dome | construcfii si instalatii, grad I. S-a luat in considerare o imbunatatire a solutiilor prezentate si aplicarea de masuri suplimentare pentru transformarea cladirii in cladire tip “nZEB”, Se obfin urmatoarele rezultate: \Valoarea consumului anual de Energie Finala pe care Cladirea Gradinitei 0 cere, se asigura astfel: 17 [Pagina PIESE SCRISE 99,07 kWhim2.anENERGIE REGENERABILA(70,33%) gi 41,79kWho/m2.an (29,67%) ENERGIE ELECTRICA Conform acestor cifre rezult * CONSUMUL ANUAL SPECIFIC DE ENERGIE PRIMARA CALCULAT IN IN 2 VARIANTE: 41,79 kWhe/m2.an X (2,62 kWhep/kWhe sau 2,5 kWhep/kWhe**)= 109,5 kWhep/m2.an si respectiv 104,5 kWhep/m2.an Se observa ca ambele valor! sunt 3,6 energie termica/Energie electrica Asadar,in ciclul de incalzire trebuie sa realizezi,pentru o Cladire eficienta energetic cel putin de 3 mai ori mai multa caldura decat energia electrica consumata de catre Pompa de caldura. In mod similar, daca adunam Pump Energy cu Pumps Energy obtonem 0 valoare EEsystem prin formula: SPFsystem=Qusable /EEenergy pEnergie termica/Energie electrica Intr-o proiectare ingrijita si o exploatare rationala, SPF system>3,5 kWh caldura/kWh electric. Pe timpul verii, pentru Cladirile “nZeb’cifrele de control sunt: SPF hp>7 Energie de racire/Energie electrica si SPFsystem>5 Energie de racire/Energie electrica consumata, cifre foarte ridicate in raport cu performantele “chillere-lor” de producere a apei racite ce folosesc aerul atmosferic in racirea condensatoarelor cladirilor actuale. 18| Pagina “ef ANEXA 1 Controlul electronic al temperaturii exterioare este monitorizat Text conform Aplicatiei descrise. Pentru partea de energie solara a CT Geo-Solar, aplicatia monitorizata din exemplul nostru foloseste unul sau mai multe panouri solare PS TERMODINAMICE. Trebuie inteles foarte bine: NU pot fi realizate Cladiri nZEB fara aplicarea unor anume tehnologi In cazul nostrum, Panourile Solare Termodinamice sunt aplicatii ale ciclurilor frigorifice, adica sunt POMPE DE CALDURA care folosesc atat energia solara cat si energia aerului atmosferic. Asadar, ele functioneaza atat ziua cat si noaptea. 3 é i Wenn FOUR MeriSH) APEaO) MH) Goh MAY AMBAET) Be) ORLA) ee { vas [a | sr] wo | ma] om | oes | mn | oma | coon fe |e r[ wal onl mal ver| eel vo] mol er wo] me] af GF] or] | cee | me | wa [re [in| oe [eo | ee [ vee] ee | eof omens |e] Diagrama cu DATE tehnice aflate in MONITORIZARE in teritoriu Diagrama mai sus prezentata este proprietatea Autorului si ea este redata pentru a demonstra ca in cazul utilizarii panourilor solare 19|Pagina termodinamice avem posibilitatea de a acoperi numai partial sarcina termica de preparare a ACC a unei cladiri sii in principiu numai 8 luni pe an dar, foarte important, fiind aceleasi 8 luni pe an caldura aero- solara depaseste necesarul termic de ACC al Cladirii, fractiune cantitativ foarte importanta ce poate fi valorificata ca ENERGIE AERO-SOLARA RECUPERATA in sistemul Geo-Solar Valoarea acesteia este de 984kWhth/an produsa la un SPFaerosolar=4 La aceasi valoare SPF=4 se obtine si energia necesara prepararii ACC pe care 0 vom simboliza Qusble ACC ce reprezinta valoarea ceruta prin Certificatul de Performanta al Cladirii renovate. Performantele prezentate corespund unei suprafeta aero-solare de 2.x 0,8 m2 ce functioneaza cu un grup de putere pe freon R407c racordat la un Boiler bivalent de 160. 1.6- Automatica de sistem Exista 2 Sisteme Electronice de comanda-control-automatizare a unei astfel de aplicatii si anume: - Sistemul DDC(Direct Digital Control) al Centralei Geo-Solare - Sistemul BMS(Building Management yistem)al echiparii interioare HVAC(Heating Ventilation, Air Conditioning) a Cladirii Ambele sisteme sunt la fel de utile si de importante pentru ca iti redau in timp real starea de confort si de satisfactie al microclimatului interior. Sistemele sunt realizate cu componente electronice pre- programate cuplate la un microprocessor. pi il de la distanta prin internet. 20|Pagina ANEXA 1 g ‘S.C. POLARH DESIGN S.R.L. ‘ARHITECTURA - CERCETARE - PROIECTARE - RESTAURARE wane) saunas a Sean rau scisen wesc 4 noes caries? facts Eraeoonaeigel grelcan ie RAD CERT Corn bare Ro enc TONI 3 meget POLAR SE eS a Cap 2--MASURILE DE CRESTERE ALE PERFORMANTE | ENERGETICE A CLADIRII GRADINITEI “TARA COPILARIEI “LA NIVELUL ENERGETIC de nZEB Trecerea Cladirii Gra realizeaza prin 3 Masuri de Interventie si anume: itei de la un nivel scazut de eficienta energetica la nivelul ‘nZEB’ se *Masura I de Interve Reabilitarea termica a anvelopei cladirii si instalatiilor din subsolul acestei consum de energie finala de sub 100 kWh/m2.an la Incalzire pana la un *Masura Il de Interventie Asigurarea salilor de lucru” curate” si spatiilor indelung aglomerate cu sisteme de de ventilare cu aer proaspat tratat prin recuperarea caldurii aerului viciat evacuate. ‘*Masura Ill de Interventie Realizarea unei Centrale Termice Geo-Solare care sa foloseasca min 75% energie regenerabila astfel incat consumul de energie primara si emisia specifica de gaze ,echivalent CO2 sa situate sub limitele max de : 135 kWhep/m2.an si respectiv 37 kg CO2/m2.an Cap 2.1-MASURA | DE INTERVENTIE Cladirea analizata are Auditul Energetic nr 124/201S si Certificatul de Performanta Energetica 15.01.2015/CL01.11: Din aceste documente rezulta urmatoarele: *Cladirea a fost construita in anul 1977 21| Pagina = “~ ANEXA 1 ‘Anexa 1: CERTIFICATUL DE PERFORMANTAENERGETICA AL CLADIRI, CORESPUNZATOR STARIIINITALE Smooe “Segue, meet 910083 pee Performanta energetica a cladirii enna 83,1 omeinemrcamance | Ss [eae v Certificat de performanta energetica |__Ecierté eneroeticl eckth [censim ani epecte deenerse A NATaN} 2808 | 7788 indice de eniatechvalert CO2 _fhgGOhFan} 565 | 355 Consumer spose de energie Tepes | lRvrineen pant clicrea | cibdrea ceriteté | ce refons ea Bs [—o z fas ea de consume 3355 | 8 5 [Camaezare =~ nitare maeaneae = unit ata om [Consum snus specfe de enerde dr sree regenerate Whit ° VIN CATES SORTASE Jacresa cae: Net "Ta [Categota esr ‘Gosnis “fa sepa eonayonat 2080 25 ‘oa const deotigurat Dane [aime nde ses, lara conebut: 1677 ‘alunite condionat ol dit: 665685 08 Netw laser cotati eneret: eobitare energetics rl de ese look -ARSO0__Versiutes: Wenn ADL Maocs Be IE RE [Dat privindidentiicarea auditor eneroetie pentru ci Species Numeleg ‘Sea Data gi loregiace Senvitira (eke) prenumele Neca certneat regis sgemeia usin energetic sled Steomtesoia comm sige eases ud chr tet cf ce oso sega eng aa tem ened & ‘estas fier ere, Notre energetic fo soa de rena date ub natal ener Pencace de aioe x reer Corea! Energon de 0 arid eta ibriaecie 22 [Pagina ANEXA 1 DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTE! ENERGETICE A CLADIRN (©. Gre de clasifiareenergetcd elit ante de consumul de eildurk anus! =pesific: - ENERGIE inchuzre: PA cALDADE CONSUM: ELECTRICA PENTRU TLUMINAT. VenTiLare ‘CLMATIZARE: TOTAL: INCALZIRE, APA MECANICA CALDA ILUMINAT (© PerformantaenergeGeS otc de rete ‘Cantar sruat epeaio de enero Woe Taran) energetics These co (8 cal conau: a Cimaizare: 7 | 94,5 Vensiae mecanios : Iumnat 10 (© Penal sordate tii certioate st motvares acestora: Py = 107 ~Gupacomumesza. T Subsoluscts! eu psititate de soot a stalais eomuna id 2 Uss este preven ov sistem automat de cider sistem de sigurana (rien, che) pre 100 4 Fares /us in stare buna a prevazte cu gare etansre pes 100 4 Cope state sum date eu armani de regs sonst sunt nctonae a 5 Corurtesatce au fst camera sl spate curate In taaitat eu mal mut de teiart ip uma pee 105 1 Colosnele diese sunt prevanute ou amature sparare sire a sees, Rncionate P= 1.00 7 Exist coor general de cldua pau ncaue pert apa caida de consum i 6 Stare buna tenis enero pre 100 0 Pert ear prasint pete de condans (in sezonul rece) pee 02 10 Acoweris ans pa= 90 11 Cosune a ost curate cl pun ods nls dei anh Pye 190 12 Ciadire prevanuta cu sistem de veniare naturals organize s8u vera marisa Poe 100 casters sere is eter ee ce encra eee ls etn pn eae eraseick scans nee Meee sea emt cl fi seems ce paral cane wai acre nena Pero laze prez ora Ere a ce Cand aan itr sash 23| Pagina ANEXA 1 *Cladirea se gaseste in Zona climatica Il “*Regimul de inaltime al cladirii este: $+P+3E “Suprafata construita este:772,78 m2 *Suprafata construita desfasurata este:2500,24 m2 *Fundatia cladirii este din beton armat *Solutia constructiva a suprastructurii este stalpi si cadre din beton armat *Peretii exterior ai cladirii sunt din caramida plina 25 cm *Compartimentarea interioara este realizata din caramida plina *Destinatia cladirii este de Gradinita cu “Sali de grupa” * Accesul la “Salile de grupa”are loc,pe orizontala,prin paliere de-a lungul plaseelor iar pe vertical prin 2 scari de acces din beton armat *Exista Grupuri sanitare la fiecare nivel Energia electrica este asigurata din reteaua orasului *Energia termica necesara incalziri si prepararii apei calde de consum sunt asigurate de catre un Cazan clasic cu functionare pe gaze natural cu puterea termica de 342 kWth. Conform auditului energetic si Certificatului de Performanta Energetica aratat mai sus, Cladirea auditata este necorespunzatoare sub aspect energetic si a microclimatului interior pentru ca: *Cladirea are un consum anual specific de energie la incalzire de 237,83 kWh/m2.an *Cladirea are un consum anual specific pentru Incalzire,Apa calda de consum si lluminat interior de 280,8 kWh/m2.an ceea ce situeaza Cladirea in Clasa C cu Nota energetica 83,1 in raport cu o Cladire de Referinta cu Clasa Energetica B care are Nota energetica 94,5 ca urmare unui consum annual de energie la incalzire de 138 kWh/m2.an Auditul energetic si Certificatul de Performanta au fost redactate de catre Prof Gheorghe BADEA cu Certificatul de atestare a auditorului energetic A nr 00023 valabil pentru lucrari de Instalatii si consructt(C#!), Domnia sa propune reabilitarea termica a Cladiril printr-un PACHET MAXIMAL ce cere urmatoarele: “Izolarea termica a peretilor exterior si ai structurii din beton prin placare exterioara cu vata minerala bazaltica cu conductivitatea termica 0,038 W/mk “lzolarea termica a soclului constuctiei cu polistiren extrudat 6m “Inlocuirea tamplariei exterioare si a geamurilor cu 0 tamplarie performanta cu geamuri termopan cu 3 foi de geam care realizeaza un coeficiet global de transfer termic de sub 1,21 W/ma.k la dimensiunea suprafetei standard .Realizarea tamplariei usilor de intrare in cladire in aceasi valoare max a indicatorulul “U”[w/m2.k{ *Izolarea termica a planseului peste ultimul nivel folosind vata mineral bazalti conductivitatea termica 0,038 W/m.k *lzolarea termica a planseului peste subsol ,|a tavanul subsolului cu polistire 10cm NE INSUSIM INTEGRAL ,FARA REZERVA, PROPUNERILE AUDITORULU! EI 7 GAC J ‘Anexa S: CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA AL CLADIRI, CORESPUNZATOR STARII ZOLATE "TERMIC ee voamae “Couto mga ‘910083 . Performanta energetic a cladirii eomez 1000 |Sistemul de certificare: Metodologie de calcul al ‘ciiarea | Clave ce elEnergetce a Citloreaboratin | Soares, | Cerna lapicares Legl 372/2005 E] r Certificat de performanta energetica Efcleni§ energetics sedats [Gonsum anual speci de enerie _IinFend 174.6 [1788 indcede enh ehnatert CO2 _ fRgCOIF an) 27 | 353 ‘Cencumanial specie de energie Coad eget [hd hinsn) pent: Chie! | cee cattcatl | de referegs ee: |e c lA cai de concur 355 | 8 5 enlace acer a : urns rie! ee [a x [Consum anual specie de enerye dn suse regenerate nan 750 Te pind elven Sonoma [Adtese cB: Jud, Cols, Mun Calera St. Dunares Nt, Granta eu program prelungt “Tora copia Cotegora can ——Sacnta ‘As ul epaflu condifonst 2060.26 ‘0 conetits deotgurati: 2500.24 mF Resim de inahimeSeDe3e lanuteoneininc 1077 Volum interior condijonat a ii: 955.69 a? Motvel labor cetficatu eneget: Reabiisr e coca uta ‘AXSHOO——Verstunes: ———_Velune AGOGO GT Weis oe cau TOTES Date privind identfcareasucioruulenergele pentru care ‘Specialises Numele gt Sera gt Data gir. inregictare Semeitura (ele) prerumele ti certeat certain regina sistarpis de stectre usin energetic LIC — Gheorche Bade _AQ9023 S85 012055/CL O11 Clases enerat ai ese fet ance decors tl de ener a lett pn anata tame ane @ cee pinto sere Herre energetic fo seam de penal cetera isl nora a ene Pescaa de vlaitne a prceni! Cetin Enea et de 10 aide a cata elder ane — 25|Pagina "T ANEKA 1 [DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRI (© Giile de castioare energetic a clin funeje de consumal de eSkdurS anual specific: ENERGIE icAvzme: ‘»PACALDADE CONSUM: ELECTRICA PENTRU TLUMINAT: omen wren naan VENTILARE ‘CLOMATIZARE: ‘TOTAL: INCALZIRE, APA MECANICA -ALDA,ILUMINAT (© Performants energetics 3 old de reterrgs: aaa a ana os wa - = aoe “| 945 aie cowmt é = i (© Penalzii cordate elie certfeate gi motivares acestora: Pe = 1.00 dupa cum urmesza 1 Subse! useat sev posbtate de acces lainstalaia oomuna pi = 100 2 Usa este prevazta ou sistem automat de nchidece i sate de iguranta (naron, cheie) pss 100 {9 Feresr us tn stare buna si provazste ou gartarideetansare pas 100 “4 Corpuitestafce sur dotate cu armat de rel s aoestes sunt Rnaonale pes 100 5 Corpure statoe au fost demons apsine/uratate in ttaltate dupa lil sezon deincalsre Pe 190 © Colosnele de ineatre sunt prevazute cu amatusse separate si gore 2 aoestors, finctenaie Pee 1.00 17 Evista contor general de callura pent inate # pent apa eal de consum pre 100 8 Stare buna a tenouil exteeare Pes 1.00 2 Porat oeron uses Pes 100 10 Acopeis tans pe 1.00 11 Cosurie au fost crate ol putin o data nut Slant Pu 190 12 Clade provazuta cu sistem de ventlre naturalaergarizata sau venlre meosnics| He lesares erage a le ce th rege de cons a coeur at, etn rn ana emi needa constucpl gf sta eete etre ener a al fe Seana ce porate data unis nerfs aarp ered de vata rosea Canton repeat de 0a dea at aber asee 26| Pagina ANEXA 1 Asadar, conform “Pachetului de masuri” propus pentru reabilitarea termica a cladirli pe ‘componentele Incalzire,Apa calda de Consum si lluminat avem , prin Certificatul de Performanta Energetica CPE nr 15.01.2015/CL 01.11 ,semnat de catre auditorul energetic pentru Constructii si Instalatii Gh. BADEA, posesor al Certificatului de atestare A 00023,urmatoarele cifre caracteristice: *Consumul anual specific de energie finala la Incalzire :74,3 kWh/m2.an *Consumul anual specific de energie pentru prepararea ACC:33,55 kWh/m2.an *Consumul anual specific de energie electrica pentru iluminatul artificial: 6,72 kWh/m2.an *Total consum anual specific de energie(termicatelectrica):114,6 kWh/m2.an In legatura cu datele prezentate mai sus trebuie sesizat ca CPE nu contine urmatoarele 2 domenii si anume: *Consumul anual specific de energie pentru ventilarea cladirii *Consumul anual specific de energie pentru racirea cladiri Motivatia este :Cladirea NU ARE ACESTE DOTARI Ocladire nZEB reprezinta nivelul cel mai inalt al echiparii tehnice si nivelul cel mai inalt al performantei energetice cerut de legea romana:Legea 372/2005 republicata 2013. Asadar sub aspectul dotarii,cladirea trebuie completata cu instalatii de ventilatie siacolo unde este cazul,si cu instalatii de racire La intrebarea :Care este calitatea interioara a microclimatulul interior actual din Gradinita nu este foarte greu de raspuns. O analiza a consumului annual de gaze natural in perioada 2016- 2017,care include consumul annual de gaz natural pentru incalzire,pentru prepararea ACC si pentru prepararea hranei ,ne arata ca Gradinita a consumat PUTIN GAZ NATURAL si anume 436,340.140 kWh/an gaze naturale din care 98,6% in perioada septembrie 2016-iunie 2017, Un calcul succinct ne arata ca,pentru un consum specific anual de Incalzire+ACC de 271,38 kWh/m2.an fara a lua in consideratie consumul anual de gaze naturale pentru prepararea hhranei, cuantumul anual al consumului ar trebui sa fie, in conditli normale de exploatare,de peste 700MWh/an gaze natural. Un consum anual cu o valoare de sub 60% din “consumul normal” este un consum de” AVARIE” siel poate fi explicat astfel:NU se deschid geamurile pentru aerisirea incaperilor din motive de pericol la imbolnavire a copiilor;NU exista disponibil de caldura:Gradinita trebuie sa se include intr-un buget dat indiferent de situatia atmosferica de peste iarna si poate,alte constrangeri cunoscute la nivel de management local. 27 | Pagina ANEXA 1 .C. POLARH DESIGN S.R.L. pow = an oNSUN GAZE NATURAL 206-20:7HH fame ee Fax aes - fae Sear a fae Pa — ite Sas] SS ferns its cS eel... all hour Tae , [prcewon ere ed OP EOAE Aprecierea situatiei reale se face intotdeauna prin raportare la luna de consum maxim si,ca, de obice, aceasta este luna ianuarie. Consumul maxim lunar este de cca 118.745 |Wh/luna. La aceasta valoare corespunde un consum orar mediu de cca 160kWh/h cu o valoare max orara de cca 255kW care poate fi asigurata ,pentru un randament termic < 80 %,de catre o capacitate termica instalata(cazan termic) de peste 317kWth. Observam ca ne gasim la limita superioara a cazanului existent.(342kWth). Asadar,conform Auditului energetic,Cladirea actuala are nevoie de mai multa caldura decat poate oferi sistemul tehnic actual si in Cladire,in luna ianuarie,la valori ale temperaturii exterioare < -15C,i este frig si nu se pot deschide geamurile pentru aerisire (reinprospatarea aerului) Energetic 28| Pagina 2 ANEXA i Cap2.2- MASURA Il DE INTERVENTIE Sistemul HVAC(Heating, Ventilation and Air Conditioning) a unei cladiri inseamna totalitatea mijloacelor tehnice necesare realizarii INCALZIRI|, VENTILATIE|(asigurarea aerului proaspat prin tubulaturi,la locul de consum) si Aer Conditionat. 2.2.1 INCALZIREA Incalzirea Cladirii urmeaza a fi realizata cu ajutorul CORPURILOR STATICE DE INCALZIRE, TERMOSTATATE centralizat la nivelul incaper Certificatul de Performanta Energetica a Cladirii Reabilitate Termic : 74,3 kWh/m2.an energie finala., respectiv 185,77 MWh/an i, in limita consumului ins: 2.2.2- VENTILAREA CLADIRII SI AERUL CONDITIONAT Se cunoaste ca sistemul de ventilare fortata a unei cladiri reprezinta,de ordine,un consummator important de energie sub aspect valoric, Din acest motiv ,intr=o cladire nZEB gestiunea energetica a ventilatiei cladirii trebuie sa fie foarte riguroasa. Sub acest aspect vom stabili urmatoarele: *Vom alege spatiile din cladire ce vor fi echipate cu linii de ventilatie cu un volum al aerului proaspat egal cu 1,5 ori mai mare decat volumul interior al camerei. Aceste camera le vom numi”Camere Curate” sinivelul lor de “curatenie” va fi supraveghet electronic. Printr-un sistem numit “Building Management System” acronim BMS. *Vom stabi programul de gestiune al functionarii instalatiilor de ventilatie astfel incat debitul total de aer proaspat folosit de catre Cladire sa fie cel economic, adica 4.000 m3/h Analizand destinatia actuala a incaperilor de pe nivelele P+EtI+ETII+Et Ill a cladirii observam urmatoarel 1-La Et la Cladirii dintr-o suprafata de 480,77 m2, “Salile de Grupa” reprezinta”Camere Curata” ce totalizeaza 308,57 m2 (64,2 %)la 0 inalmine utila de 3,4 m2 ceea ce inseamna un volum activ de cca. 1049 m3 pentru care trebuie sa asiguram 1574 m3/h aer proaspat pentru introducerea caruia in Cladire vom instala pe culoarul Et | 2 Linii de Clima si anume Li 1/1 si Linia Clima 2/1, Clima 2-La Etll a Cladirii avem o situatie absolute identical cea ce inseamna ca vo instala 2 linii de clima numite Linia Clima 1/ Ut si Linia Clima 2/11 cu un debit de aer proaspat pe fiecare de 767 m3/h. 3- La Parterul Cladirii avem o suprafata utila de 638,69 m2 din care “Camere Curate” vor fi Sala de mese si festivitati cu o suprafata utila de 145,29 m2 si Bucataria cu o suprafata utila de 25,89 29| Pagina 2 ANEXA 1 m2 ce totalizeaza un necesar de 873 m3/h aer proaspat introdus pentru care vor instala Linia Clima 1/P Totalizand prevederile de mai sus vom avea,in caz de simultaneitate a sarcinei maxime un volum de aer proaspat tratat de 4021 m3/h care,prin BMS, vom cere sa se integreze in max 4,000 m3/h. Vom numi aceste 5 Linii de Clima liniile de DIMINEATA. 4-La Et Illa Cladirii avem o suprafata totala de 481,85 m2 din care 278,87 m2 sunt "Camere Curate” cu destinatia de Dormitoare care necesita un necesar max de 1424 m3/h aer proaspat ce urmeaza a fi asigura de catre 2 linii de clima numite Linia Clima 1/III si Linia Clima 2/1 5-La Et Ill pentru asigurarea compensarii aerului viciat extras din Cladire de la grupurile sanitare si alte incaperi generatoare de noxe vom instala deasupra celor 2 Scari cate o linie de clima cu un necesar max 1424 m3/h aer proaspat. Totalizand aceste valori vom obtine un necesar max de aer proaspat in regimul de DUPA AMIAZA de 2848 m3/h aer proaspat ceea ce diminueaza necesarul mediu orar de aer proaspat zilnic la nivelul de cca 3500m3/h timp de 4-Sore/: unui an de exploatare, timp de cca. 145 zile/an. Liniile functioneaza la comanda unor senzori de C2 cu prescriere reglabila in gama 200-400 ppm. Intr-o astfel de ratiune putem stabili ca vom avea un consum anual de aer proaspat cu valoarea: [ 3500m3/h x5 ore/zix 210 zile/an]: 2500,24 m2= 1470 m3/m2.an Rezulta: Necesarul termic pentru ventilatie/climatizare=1470 m3/m2.an x 13,2 W/m3[1] adi Qventilatie = 19,7 kWh/m2.an -pentru incalzirea aerului proaspat Racirea aerului proasoat vara,de la temperatura exterioara de 36C la 25C este realizata de catre pompele de caldura Apa-Aer prin inversarea ciclului frigorific. In cazul Gradinitel aceasta situatie are loc max 30zile/an cu max § ore/zi,ceea ce inseamna ca aerul proaspat este : 210m3/m2.an Pompele de caldura Epa-Aer realizeaza racirea aerului vehiculat |a un consum de 5,7 W/m3 cu © performanta SPFracire=5 kWhth/kwhe . Rezulta ca: Qventilatie R= 1,2 kWh/m2.an pentru racirea aerului proaspat Liniile de Clima sunt linit de ventiatie formate din ; Un sistem de tubulatura de aspiratie aer din exteriorul Cladiril prevazut cu Filtru de aer lavabil, Clapeta electrica de reglaj si sensor de control al temperaturii aerului exterior 30|Pagina T ANEKA 1 *Un recuperator de caldura AER PROASPAT-AER VICIAT EVACUAT cu control de temperatura pe cele doua ramuri si turatie variabila a ventilatoarelor de evacuare si introducere,cu filter si control al infundarii acestora * 0 Pompa de Caldura APA-AER cu control al amestecului AER PROASPAT-AER RECIRCULAT si control de temperatura a aerului introdus in “Camera Curata” care asigura o anumita valoare prescrisa diferita iarna de vara. Introducem acum notiunea de aer conditionat care inseamna ca, prin monitorizarea temperaturil interioare, Pompa de Caldura, REVERSIBILA ,este capabila sa treaca, la nevoie de pe functiunea de incalzire pe cea de racire si invers la nivel de cateva minute asttel incat in “Camerele Curate” sa se pastreze acea temperatura PRESCRISA Din Cap 1 [Jam vazut ca un astfel de ansamblu realizeaza un consum energetic max de 13,2 W/m3 de aer proaspat din care7,4W/m3 se asigura prin RECUPERAREA ENERGIE! AERULUI VICIAT si 5,8W/m3 trebule realizati cu ajutorul Pompel de Caldura. Aceasta extrage din apa de put min 80% din energia necesara numita energie regenerabila Eres si absoarbe 25%(SPF incalzire=4) din energia electrica din sistemul de alimentare electrica a cladirii Asadar,consumnul anual specific de energie pentru ventilatia ciadirii pe timpul sezonului rece ,cu valoarea de 19,7 kWh/m2.an se asigura astfel *Prin recuperarea caldurii aerului viciat : 1470m3/m2.an X 7,4W/m3/1000=10.88 kWh/m2.an pentru care avem un consum electri,al ventilatoarelor 2X0,23kWe X 10500re/an/2500,24= 0,2 kWhe/m2.an *Prin utilizarea Pompelor de caldura Apa-Aer cu un consum electric al compresoarelor de (19,7 kWh/m2.an — 10,88 kWh/m2.an)x 0,25=2,2 kWhe/m2.an la care trebuie sa adaugam consumul electric al ventilatoarelor Pompelor de caldura,adica 0,17 kWe X 1050 Ore/2500,24 07kWhe/m2.an Asadar: EEhp ventilatie sezon rece= 2,47 kWh/m2.an lar Eregenerabila notate Eres=8,83 kWh/m2.an Pentru Racirea aerului proaspat vara recuperarea frigului din aerul viciat evacuat nu se foloseste astfel ca avem doar consumul Pompelor de caldura cu SPF =5 ,cu un total 0,24kWhe/m2.an Energia geotermala folosita este 0,96 kWh/m2.an Concluzionam ca sistemul de ventilatie/climatizare,pentru un total de 20,9 kWh/m2.an elergie termica de incalzire si racire pentru care consuma 2,71 kWhe/m2.an energie electrica si 18,19kWh/m2.an energie geotermala B1| Pagina 2 ANEXA 1 (Cap 2.3-MASURA II DE INTERVENTIE-CENTRALA TERMICA GEO-SOLARA Centrala Termica Geo-Solara are 2 parti componente distincte ce colaboreaza intre ele in scopul obtinerii unor performante energetice deosebite. Centrala Termica Geo are partile sale specifice aratate la Capi . Partea deosebita a aplicatiei “Gradinita’se vede pe Planul de situatie aratat mai jos unde sunt marcate 3 Foraje de apa ‘numite FA-Foraj de alimentare(simbol rosu) si Fl-2 Foraje de injective(Simbol albastru),aflate in legatura cu “BAZ1" si “BAZ 2”din Schema tehnologica de mai jos. Legatura Foraje-Bazine are loc printr-un jocal mai multor electrovalve simbolizate ”EV” si unel valve motorizate cu 3cai simbolizate “V3C” de pe conducta deservita de Pompa de golire al BAz1,simbolizata “PG”. ‘Schema arata ca forajele FA si Fl din planul de situatie pot primi diferite roluri tehnologice dupa ‘marimea cererii de caldura a diferitelor Pompe de Caldura... Acestea pot fi Pompe de Caldura Apa-Apa simbolizate HP1-3 in schema de mal jos sau pot fi pompe de caldura Apa_Aer din sistemul de Ventilatie/Climatizare al cladirii_,alimentate geothermal prin coloanele HP-AA (adica Apa-Aer) , In Schema vedem ca “ Fl1 “poate fi si “Fa2” atunci cand nevoia de apa proaspata(neuzata termic)depaseste potentialul lui Fal(rar,de exemplu ntr-o 2i foarte geroasa iarna ). ‘Schema ne mai arata ca Pompele de Caldura Apa-Apa,simbol HP1-3 sunt alimentate cu apa prin intermediul pompelor de circulatie “PP-HP1-3” de turatie fixa., identice constructiv cu Pompele de circulatie din secundarul Pompelor de caldura ,simbol”PS-HP 1-3”, Acestea din urma fac legatura cu 0 BUtelie de egalizare a presiunilor sau, in cazul nostrum,cu un Stocator de caldura “ST1” menit sa evite pornirea HP la sarconi mici termice, Sarcina termica este transmisa 32| Pagina ANEXA 1 de catre Pompele de distributie cu turatie variabila “P1;2;3-DIS” ce guverneaza circuitele Cl;C2 sic3 TUR si RETUR 2 ee SS Sy POZITIA FORAJELOR GOTERMICE Legaturile intre Cladire si Foraje se fac in teava polietilenica de inalta densitate ,simbol” PE” imbracata in izolatie termica 6mm,protejata in teava polipropilenica’PP”.Intregul pachet este ingropat la adancimea de 4m,in pat de nisip,acoperit cu balast pana la nivelul finis 33| Pagina ANEXA 1 POZITIA CENTRALE! TERMICE SOLARE i BH by fe Seti sag HAA wis + 34| Pagina ANEXA 1 ie : 1 rE HE a a a COMPONENTELE CENTRALE! GEOTERMALE 35 [Pagina ANEKA 1 Plecarile din Cladire catre Foraje se fac din dreptul “CT Geo” amplasata in subsolul Cladirii asa dupa cum se vede in Plansa “Componentele CTGeo”. Componentele sunt 3 si anume: ~"BAz2" de 60m3, -"BAZ 1” de 20m3_-Camera “CT Geo” cu 3 Pompe de caldura x 33kWth fiecare “HP”. Imediat deasupra “ BAZ 2” ,|a parterul Cladirii se gaseste “CT Solara”. Aici nu s-a figurat nimic intrucat aceasta parte NU ESTE PUBLICA fiindca face parte din REVENDICARILE DE PERFECTIONARE ale Brevetului OSIM de baza. In principiu ,pe Cladire,sunt instalate 2LINII PANOURI AERO-SOLARE TERMODINAMICE a caror tevi de Freon coboera in “CT-Solar” unde sunt amplasate Condensatoarele circuitelor Panourilor Termodinamice racite cu apa potabila din Treapta 2a unor boilere solare puse in paralel cuniste boilere Treapta 1 geotermal, Microprocesoarele | Geo-Solare ,subordinate microprocesorului “CT Geo”, imparte caldura aero- solara astfel incat randamentul termic solar sa creasca de la cca 40%,cat recupereaza de la soare un sistem classic de panouri solare termice, la cca 90%. Pompele de caldura Aero- Solare ale Panourilor Termodinamice depasesc performanta energetica SPF=4 dar,in calculele noastre luam in consideratie SPFaero-solar=4. Cu aceasta valoare afiam consumul de energie electrica a ciclurilor frigorifice a Panourilor Termodinamice si anume: 8,39 kWh/m2.an CT Geo foloseste Energie Geotermala de joasa entalpie pe care o transforma in energie termica de incalzire cu ajutorul Pompelor de caldura actionate electric. Consumul electric, in cazul nostrum, are media anuala % din energia termica produsa. Asadar ,Pompele de caldura au nevoie de 18,58 kWh/m2.an Aici,in CT Geo sunt amplasate aproape toate Pompele de circulatie,definite” PUMPS”ale intregului sistem Geo-Solar si,intr-o proiectare ingrijita ,la 0 exploatare supravegheata electronic,consumul de energie in pomparea diferitelor fluide de lucru este limitata la 5,39 kwh/m2.an 36| Pagina ANEXA 2 Cap. 3-PERFORMANTA ENERGETICA A CLADIRII IN URMA APLICARII MASURILOR ANUNTATE Rezultatul introducerii masurilor de interventie este ilustrat in pagina numita” Calculul consumulul Specific de Energie Primara”. Aici sunt marcate distinct urmatoarele elemente ale calculului si anume: -Cladirea supusa interventiilor 1;2 si3 -Centrala Geo-Solara -Tabloul General de Distributie energie electrica aflat in legatura cu Reteaua Electrica Locala ‘Am marcat cu culori diferite urmatoarele: *Relatia”Incalzire”stabilita intre CT Geo-Solara si Cladire si valoarea Consumului annual specific de energie . *Am determinat ca aceasta valoare este asigurata prin utilizarea pompelor de caldura care folosesc in acest scop Energie Geotermala,figurata verde si energie electrica intr-un cuantum de 18,58kWh/m2.an energie electrica si 55,72kWh/m2.an energie geotermala *Relatia “ACC(Apa Calda de Consum” intre CT Geo-Solara si Cladire are valoarea de 33,55 kwh/m2.an *Am determinat ca aceasta valoare se asigura prin conlucrarea Pompelor de caldura geotermale cu Panourile Termodinamice Aero-Solare . Panourile Aero-Solare sunt Pompe de caldura la care am convenit ca SPF de calcul are valoarea 4. Asadar,pentru functionarea lor avem nevoie de 8,39 kWhe/m2.an si 25,16 kWh/m2.an Energie regenerabila Aero-Solara ilit pe baza simularii pe calculator a functionarii sistemului Geo-Solar ca vom avea un consum specific anual de energie electrica pentru toate Pompele de circulatie ale sistemului de: 5,39 kWh/m2/an care se repartizeaza pe componentele Incalzire;ACC si Ventilatie/Climatizare in proportile participarii la total consum anual specific de energie. *Am stabilit la capitolul Ventilatie/Climatizare ca aceasta are un consum specific annual de incalzire si de racire a aerului proaspat de 20,9 kWh/m2.an asigurat partial prin RECUPERAREA caldurii Aerului viciat evacuate din cladire,in cuantum de 10,88 kWh/m2.an si partial prin functionarea unor Pompe de caldura Apa-Aer in cuantum de 10,02 kWh/m2.an pentru care folosim 9,79 kWh/m2.an Energie Geotermala si 2,71kWhe/m2.an energie electrica “Din Certificatul de Performanta al Cladirii rehabilitate rezulta ca avem un consum specific de energie electrica pentru iluminat de 6,72kWhe/m2.an CUMULAND TOATE ACESTE VALORI OBTINEM valoarea consumului anual de Energie Finala pe care Cladirea Gradinitei 0 cere,adica: (74,3+33,55+20,9+6,72+5,39=) 140,86 kWh/m2.an ce se asigura astfel: 99,07 kWh/m2.anENERGIE REGENERABILA(70,33%) si 41,79kWhe/m2.a (29,67%) ENERGIE ELECTRICA Conform acestor cifre rezulta : * CONSUMUL ANUAL SPECIFIC DE ENERGIE PRIMARA CALCULAT IN IN 2 VARIANTE: 41,79 kWhe/m2.an X (2,62 kWhep/kWhe sau 2,5 kWhep/kWhe**)= 109,5 kWhep/m2.an si respectiv 104,5 kWhep/m2.an Se observa ca ambele valori sunt RESTAURARE EXP ERTIZARE YEA, SEBGETARE PAI Cap 4--ELEMENTELE STUDIULUI DE FEZABILITATE PRIVIND TRANSFORMAREA CLADIRII GRADINITEI ‘NTR-O CLADIRE CU UN CONSUM DE ENERGIE APROAPE ZERO DIN SURSE FOSILE L-EFICIENTA ECONOMICA Datele de calcul sunt urmatoarele: *Cladirea actuala,conform Certificatului de Performanta Energetica are urmatoarele consumuri energetice: -Incalzire:237,63 kWh/m2.an “Apa calda de consum:33,55 kWh/m2.an Pentru realizarea acestor facilitati, Cladirea actuala foloseste o Centrala Termica pe gaze natural cu un consum de gaz natural de 338,98 kWhgas/m2.an si un consum electric de 0,15 kWhe/m2.an Avand in vedere ca durata de viata a Cladirii actuale, prin masurile de interventie I+II+II propuse creste cu ‘min. 25 ani, calculul economic al interventiilor trebuie facut la niste valori medii pentru perioada de implementare de 14 ani care pot fi apreciate astfel: -Pretul gazelor natural dupa liberalizarea preturilor energiei va fi cel actual inregistrat ca medie 27 tari UE la nivelul anului 2016, adica 52,24 Euro/MWh (fara TVA) din Tabelul EUROSTAT alaturat - Pretul Energie’ Electrice , in raport cu pretul EUROSTAT pentru Romania,va creste liniar in anii urmatori pana la 0 valoare de calcul de 161 Euro/Muhe (fara TVA). Cu ajutorul acestor preturi putem afirma ca,daca nu am aplica propunerile de interventie,costurile pe turmatorii ani ai exploatarii Cladirii ar putea fi,pentru 2500,24 m2: -Gaz natural: 44.071,63 Euro/an (fard TVA) -Energie Electrica 3.924,75 Euro/an (fara TVA) TOTAL; 47.996,38 Euro/an (far TVA) *Cladirea revitalizata si adusa la standardul de cladire eficienta energetic ,conform masurilor de interventie propue asigura: 7 Incalzire :74,3 kWh/m2.an -Apa calda de consum:33,5 kWh/m2.an -Ventilatie/Climatizare; 31.78Kwh/m2.an 40|Pagina ANEXA 1 lluminat: 6,72kWh/m2.an - Alte consumuri electrice:5,39 kWh/m2.an Pentru aceste noi faclitate,Cladirea are nevoie de 41,79 kWhe/m2,an, cea ce conduce la o cheltuiala de: TOTAL:16.822,09 Euro/an (fara TVA) Economia anuala este de 31.174,29 Euro/an (far TVA) ceea ce inseamna, pe perioada de implementare: Econom estimate pe 14 ani=436.440 Euro Lavaloarea RON/Euro decembrie 2016 (conform Ghid Soli este de aproximativ:1.971,487 mii RON int) 4,5172 lel/euro, economia Tinand cont de valoarea de investitie in euro fr TVA: 680.877,95 euro si economia anual de 31.174,29 euro se poate estima o perioada de recuperare a investitiei de aproximativ 22 ani (mai mic& decat durata de viata preconizata de min. 25 ani). Daca lum in consieratie lucrérile pe partea de interventii tehnice {instalatii termo-ventilatie cu sursa geo-solar3) in valoare de 321.671,95 se poate estima o perioada de recuperare a investitiei de aproximativ 10 ani. IL-EFICIENTA DE MEDIU Pentru determinarea eficientei privind protectia mediului ambient, vom folosi urmatoarele date: -Emisia specifica de gaze la arderea Gazului natural: 0,202kgCO2/kWhgas -Emisia specifica de gaze la utilizatorul final de energie electrica: 0,299 kgCO2/kWhe in varianta Ordinului nr 2641/2017al MDRAPFE si 0,701 kgCO2/kWhe comunicat 2014 CNR-CME/FOREN In cazul actualei Cladiri a Gradinitel,emisitle sunt: -La arderea gazului natural: 338,98 X2500,24 X 0,202/1000- 171,2 tone CO2/an La utilizarea energiei electrice: 9,75 X 250,34 x0,299/1000= 7,3toneCO2/an sau,respective: 9,75 X 3500,24 X 0,701/1000=17,1 tone CO2/an ‘TOTAL:178,5 sau respectiv 188,3 tone CO2/an Pentru Cladirea renovata major, prin cele 3 masuri de interventie,emisia anuala este: TOTAL:41,79 X 250,24 X (0,299 sau 0,701)/1000=31,2 si respectiv 73,2 tone CO2/an Eficienta de protectie a mediului este de : 147,3 tone CO2/an sirespectiv 115,1 tone CO2/an ‘CONCLUZIA: CLADIREA REABILITATA TERMICIN VARIANTA MAXIMA DE INTERVENTIE INTRUNESTE CONDITIILE DE FEZABILITATE ECONOMICA $1 DE MEDIU. 41] Pagina ANEXA 1 E.U. Energie electrica E.U. Gaz natural 42|Pagina ANEXA 1 attnnasclllentanlll abd Ha {ries by tye of ser BIBLIOGRAFIE [1]- MDRAPFE:Gex-Ghidul privind utilizarea surselor regenerabile energie la cladiri noi si existente ~ Editura MATRIX buc- 2016 [2]-GEOTRAINET Training Manual for Designes of Shalow Geothermal Systems- Brussels2011-nr 975-2-96007104 [3]-A V-a Conferinta Nationala AECOEficienta Energetica in Cladiri- ISSN-2069-1165 [4]-Radu POLIZU; Caile de Crestere a Performantelor Energetice ale sistemelor de alomentare cu energie termica si electrica a cladirilor noi si existente- Revista Constructiilor iunie 2016-site Geoexchange www.geoexchange.ro [5]-Legea 121/2014 a Eficientei Energetice [6]- Legea 372/2005 Republicata ~Performanta Energetica a Cladirilor [7]- Directiva Europeana 2009/28/EC a Surselor Regenerabile de Energie [8]-Ordinul nr 2641/2017a Ministrului DRAPFE privind modificarea si completarea reglementarii tehnice “Metodologia de calcul a Performantei Energetice a Cladirilor” [9]-CNR-CME/FOREN 2014:The Romanian specificity and particularittes of the heating/cooling systems running geothermal heat pump OComporative analysiswith similar systems Germany and Grece 43|Pagina ANEXA 1 S.C. POLARH DESIGN S.R.L. CMB Fiitzcruns corcriate -proeerate-aOTATENRE BPE? ARITESTURA o GERSEIANE « AQIES Seer auises Sones Rae vanoyie POLARH coutscabicct iol ez sana REABILITAREA TERMICA A GRADINITE| CU PROGRAM PRELUNGIT - TARA COPILARIEI, CALARAS| ANEXA 1.1- DOCUMENTE PRIVIND AUDITUL ENERGETIC SI CERTIFICATELE DE PERFORMANTA ENERGETICA A CLADIRII EXISTENTE SI CLADIRII REABILITATE TERMIC Se vor anexa documentele: “Auditul energetic a cladirii *Certificatul de Performanta Energeti ‘*Fisa de analiza termica si energetica *Informatii privind cladirea certificate **Certificatul de performanta energetica a cladiri reabilitate termic ‘*PROCESUL VERBAL DE AVIZARE a Autoritatil Publice Locale — 44| Pagina “r ANEXA 1