Comportamente protectoare si de risc

Consumul de alcool
De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar
consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa
delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. Conform unor
studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de 3-4 unitati de alcool iar
femeile 2-3 (o unitate de alcool reprezentand 10 ml de alcool pur).
Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la consum
cel putin 48 de orepentru a permite organismului sa isi revina. Aceasta este doar o
masura temporara iar cei care consumafrecvent bauturi alcoolice in cantitati mari
ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist.
Particularitatile alcoolului
Alcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul
consumat incantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii
respective si de cei ce beau laocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv,
realizat in cantitati moderate la consumul excesiv dealcool este un pas foarte mic.
Exercitadu-si functia de aliment, un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ,
detinand astfel o puternica valoare nutritiva, insa fara sa contina substante necesare
unei alimentatii sanatoase,
echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate obtine mai multa energie
decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de
aproximativ 2000 kJ, acoperind astfel 20% din necesarul zilnic de energie al unui
barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot
atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase. Ca
particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog
ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra, astfel omitandu-se
pericolele ce vin odata cu abuzul.
Efecte asupra organismului
rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde
concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor
fi dezorientate si confuze. In functie de persoana, intoxicatia poate face
consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza
de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea
autovehiculelor dupa Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos
central; blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand
astfel perceptiile, emotiile, miscarea, vederea si auzul persoanei. In cantitati
moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai putin
anxioasa. In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la nivelul
creierului astfel consumarea de bauturi alcoolice. Cand sunt consumate cantitati
foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta intoxicatia cu
alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si
denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool.
Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta
extrema, inconstienta, dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii
si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool.
Starea de ebrietate
Starea de ebrietate denumita in limbajul popular ,,betie" reprezinta o tulburare
pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic.
Tipul de reactie in cazul starii
de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a
consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai
mediului extern.
In stare de ebrietate apar o serie de modificari:
Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea
pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului
asupra sfincterelor.Aceaste modificari
devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie de gradul de
alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5‰), medii (1,5 -
2,5‰) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5‰). Modificarile insa vor fi foarte
diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont
mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice. Pentru
tratarea abuzului si a dependentei de alcool, pacientul trebuie in primul rand sa
accepte ca are o problema, sa caute tratamentul si sa coopereze cu psihiatrul si
psihoterapeutul sau. Tratamentul initial necesita dezintoxicarea, urmata apoi de
psihoterapie, in scopul reducerii riscului recaderilor. Psihoterapeutul
va urmari in mod special cresterea motivatiei bolnavului pentru mentinerea
abstinentei si va utiliza strategii referitoare la comportamentul acestuia in raport cu
ocaziile intempestive pentru consumul de alcool. De multe ori este necesara si
terapia familiala, focalizata asupra descrierii efectelor pe care le
are consumul de alcool al pacientului asupra restului membrilor familiei.
Consumul de tutun
Efectele consumului de tutun asupra sanatatii sunt semnificative, depinzand de
felul in care tutunul este consumat (fumat, aspirat sau mestecat), precum si de
cantitatile utilizate.
Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt
marirea riscului de cancer la plamani si de boli cardio-vasculare.
Riscul cel mai important al consumului de tutun il prezinta asupra sistemului
cardiovascular,
mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de declansare a
infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum
bronhopneumonie obstructiva cronica (BPOC),
cancer, in special cancer la plamani sau cancer la laringe sau gura.
Aparitia impotentei este cu aproape 85% mai mare la fumatori decat la nefumatori,
fiind o cauza majora pentru problemele cu erectia. Fumatul cauzeaza impotenta
pentru ca duce la ingustarea arterelor sanguine.
Efectele nicotinei asupra organelor şi creierului:
· dificultati de invatare
· dificultati de concentrare si scaderea capacitatii de memorare
· tulburari emotionale
· scaderea rezistentei organismului la infectii prin afectarea sistemului imunitar
· cresterea pulsului si a ritmului respiratiei
· incetinirea activitatii musculare si a reflexelor
· creste probabilitatea de a forma ,,dopuri”, ,,cheaguri” de sange ceea ce poate duce
la infart
miocardic
· incetinirea reactiilor
· modificari ale dispozitiei afective
· colite şi ulcere
· artrite şi artroze
· afectiuni ale aparatului circulator
· infectii respiratorii cronice, diverse afectiuni ale aparatului respirator
· scaderea apetitului si diminuarea comportamentului sexual
· tulburari ale sarcinii si nasterii, influente asupra noului nascut (nastere prematura,
avorturi
spontane, dificultăti in dezvoltarea fizica şi psihica a fatului).
Cum se poate preveni fumatul
Starea de sanatate este principala resursa pentru orice proiect de viata. Beneficiile
renuntarii la fumat sunt:
· dobandirea unei forme fizice mai bune prin rezistenta organismului
· respiratie placuta, hainele nu vor mai emana mirosul neplacut de tutun
· dantura si degetele nu vor mai fi ingalbenite
· se economiseste zilnic o suma de bani
· evitarea riscului unei boli grave, adesea irecuperabile
· durata de viata se poate prelungi.
Consumul de droguri
Problema drogurilor constituie marea provocare pentru educatia secolului XXI. De
cele mai multe ori, daca nu se intervine eficient, consumul si dependenta de
droguri sunt drumul spre boala si pierderea progresivă a eului.
Drogurile - sunt substante solide, lichide sau gazoase, care odata absorbite de
organism perturba una sau mai multe functii importante, de cele mai multe ori
iremediabil, si care influenteaza negativ starea de sanatate, sentimentele şi
perceptia. Consumul abuziv al unei astfel de substante poate provoca mai multe
tipuri de tulburări:
1. Fizice, atunci cand, ca urmare a gradului lor de toxicitate, dauneaza
organismului persoanei care le consuma. Ex: consumul regulat de tutun poate
cauza bronsite cronice.
2. Psihologice, atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului personal,
psihologic sau de adaptare
sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool.
Dependenta de droguri - reprezinta nevoia continua si imperioasa de administrare
a drogului pentru a produce anumite senzatii dorite sau pentru a impiedica
instalarea unor efecte dureroase atunci cand nu mai este luat. Neadministrarea
regulata a drogului este asociata cu o stare de rau general.
Toleranta - reprezinta proprietatea organismului uman de a se adapta la substante
straine administrate – droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinta de a lua
doze cat mai mari pentru a obtine aceleasi efecte.
Sevrajul - desemneaza totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar atunci
cand persoana este privata de substanta de care a devenit dependenta.
Consecintele consumului de droguri sunt multiple:
1. Cele de ordin medical se refera la urmatoarele afectiuni:
· hepatita;
· tuberculoza;
· sifilis;
· afectiuni cardio-respiratorii;
· tulburari endocrine;
· insuficienta renala;
· infectii si afectiuni ale pielii;
· complicatii psihiatrice – iluzii, halucinatii terifiante, perceptia alterata a timpului
si a distantei;
· SIDA;
· supradoza poate avea efecte letale.