Proiect la civică

Parada costumelor populare

Zona Moldovei
Costumul popular din Moldova pastreaza in structura sa elemente stravechi,
traditionale. Camasa femeiasca se croieste din patru foi drepte, fara nici un fel de
rascroiala, foi care se incretesc la gat, asa cum se intalnesc si pe metopele
monumentului Adamclisi; pastreaza de asemenea, marama, fusta larga.
Costumul femeiesc de Moldova este costumul cu fota, care cuprinde aria Moldovei
pornind din zona Vrancei pana in nordul tarii, exceptie facand unele zone ca de ex.
Iasi, Bacau, unde se intalneste si costumul cu fusta numita „androc".

Dar, costumul cu fota este raspandit si in zonele de miazazi ale tarii, cuprinzand
zona Arges, Muscel, Dambovita, Ramnicu-Sarat, Buzau. Deosebirea dintre aceste
costume si costumul cu fota al Moldovei se vede mai ales din punct de vedere al
ornamentarii.

Fota este piesa dreptunghiulara de culoare neagra, tesatuta in doua sau patru ite,
care infasoara strans corpul de la talie in jos. Se poarta cu ie sau camasa cu altita,
incret si rauri, cu brau, bete, pieptar. Pe cap se poarta stergarul, marama sau
fruntariul. La gat poarta podoabe de margele numite „gherdan", sau „zgarde".

Costumul barbatesc in forma lui arhaica s-a compus din camasa croita din doua foi,
la care se adauga manecile din umar, din itari de lana, caciula si opinci. Camasa
din zilele noastre prezinta ornamente mai bogate si se compune din 2 piese: partea
de la brau in sus si „fusta" camasii. Aceasta se croieste din 3-4 foi care se incretesc
cu un snur. Peste costum barbatii poarta cojocul si sumanul.
 Zona Ardeal
La femei : in zona Apusenilor predomina sorturile negre cu rosu care au
dungi orizontale decorative. Aceste sorturi au latimi diferite in functie de zonele
Ardealului. Astfel in zona Sibiului si in partile Somesului, sorturile sunt mai
inguste , in timp ce in Banat sunt mult mai late. Portul femeilor est e oarecum mai
conservator , mai practic , dar straiele de sarbatoare au elemente decortive cu totul
deosebite . in functie de zonele Transilvaniei , exista o serie de variatii minore ale
costumelor populare .La barbati costumul popular este putin mai complicat deoarce
sunt mai multe tipuri de haine imbracate. Barbatii sunt imbracati cu o vesta
neagra , o camasa alba , pantalnoi crem si o palarie din panza maro. 
Portul Maramureșean

Costumul femeiesc
Prin componenţa sa, costumul femeiesc de Maramureş aparţine tipului de costum
cu două catrinţe, denumite aici zadii. El se compune din îmbrăcămintea capului,
cămaşa (cu poalele), două zadii, brâul, încălţămintea, apoi pieptarul şi guba, sau
lecricul (din pănură) purtate în anotimpurile răcoroase. Cămăşile aparţinând
costumului femeiesc au răscroiala pătrată în jurul gâtului, mânecile încreţite la
umăr, terminate cu un volan. Motivele ornamentale sunt dispuse în jurul gâtului, pe
umăr şi la volanul mânecii încreţite. Peste poală se poartă zadiile ţesute din lână în
dungi late dispuse orizontal, care prin coloritul lor puternic de roşu, portocaliu,
galben, verde, albastru şi net diferenţiate de fond. În funcţie de culoarea
dungilor, se recunoaşte satul din care provine costumul.
Costumul femeiesc este completat de cojocul de blană de miel, bogat colorat.
Năframa – produsă industrial – colorată şi imprimată se poartă în nu doar la
sărbători, ci zi de zi. Femeile – ca şi bărbaţii – poartă în picioare opinci. La gât
poartă zgărzi din mărgele colorate. Costumul copiilor este identic cu al adulţilor.
 
Costumul bărbătesc
Costumul bărbătesc de vară este confecţionat din pânză şi este foarte
simplu. Cămaşa de tip mai nou este mai lungă decât cea veche, aceasta trecând
peste talie, largă cu mâneca încreţită din umăr, cu încreţele. Jos, mâneca se termină
fie largă, slobodă, fie prinsă într-o manşetă. Gatiile sunt simple încreţite în talie.
Cureaua este lată, din piele, cu ornamente presate şi se încinge peste cămaşă.
Cojocul confecţionat din blană de miel este ornamentat cu broderie din lână
policromă sau cu aplicaţii de piele. Pălăria este din pâslă sau din paie, iar iarna se
poartă cuşmă din blană de miel. Bărbaţii poartă mânecări şi traistă – ţesută din
lână.

Zona Banat
 Costumul popular femeiesc din Banat se deosebeşte de costumele din restul ţării
prin piesa numită „opreg“, precum şi prin piesa ce se poartă pe cap, numită
„ceapsă“ sau „conciu“.
        Opregul este piesa care se poartă în spate, compusă dintr-o bucată
dreptunghiulară cu lungimea de 20-25 cm, numită „petecul de opreg“, şi de care
stau agăţaţi, ciucurii lungi până la poale (lungimea ciucurilor de circa 80-90 cm).
Opregul se ţese din lână, iar motivele ornamentale se aleg sau se cos cu acul în fir
auriu şi argintiu.
        Ceapsa şi conciul, sunt piese cu care femeia din Banat îşi acoperă capul.
        Ceapsa este un fel de bonetă care se ţese din lână sau bumbac şi se
ornamentează cu acul, cu motive în formă de romb, roată, stea.
        Conciul se poartă în Lunca Timişului şi se compune dintr-o bucată de pânză,
pătrată şi o fâşie lungă fixată pe marginile bucăţii pătrate, numită bată. Conciurile
se ţes din lână colorată şi mai nou din fir auriu ori argintiu, în motive geometrice.
        Costumul de Banat se caracterizează şi prin cusătura „nemţoanelor“, a
„tăieturii“ dar mai ales prin cusătura cheiţelor cu acul, care se fac cu multă
măiestrie.
        Cojoacele femeieşti se remarcă prin ornamentaţie bogată, policromă. Pe lângă
motivele meandre, rozete, apar bumbi de metal, bucăţi de oglindă, monede galbene
etc.
        Costumul bărbătesc de Banat are aceeaşi componenţă ca şi costumul
bărbătesc din restul ţării. Specifice cămăşii lungi a Banatului sunt gulerul şi
manşetele late (circa 10 cm) care se ornamentează cu motive geometrice cusute cu
puncte ca „nemţoane, tăietură, peste fire“.De asemenea se remarcă prin „cheiţele“
cusute cu acul, care uneori au lăţimea de 4-5 cm.
Zona Dobrogea
Costumul popular bărbătesc din Dobrogea conține următoarele elemente:
 Căciula țuguiată, realizată din lână de miel;
 Cămașa dreaptă, decorată cu motive geometrice și florale, are broderii la
guler, la manșete și pe piept;
 Chimirul roșu, un brâu țesut la război sau realizat din piele, se încinge peste
cămașă;
 Pantaloni largi, încrețiți, realizați din stofă albă, din borangic sau din postav,
ornamentați cu găitane;
 Bundița, confecționată din lână de oaie, decorată cu motive geometrice și
florale.
Spre deosebire de portul popular femeiesc, cel bărbătesc dispune de o ornamentație
redusă, atât din punct de vedere al motivelor, cât și al dispunerii acestora.
Costumul popular femeiesc din Dobrogea cuprinde:
 Marama, realizată din borangic, care conferă costumului tradițional o notă
aparte de eleganță;
 Cămașa, din pânză albă, bogată în ornamente. Acestea sunt de dimensiuni
mici, dar dispunerea lor pune în valoare frumusețea și eleganța acestei piese
vestimentare. Motivele geometrice și florale, în care predomină roșul și
negrul, sunt dispuse pe mâneci, pe piept și pe poalele cămășii;
 Bundița, confecționată din lână de oaie;
 Două pestelci dreptunghiulare, care se așază peste poalele cămășii și acoperă
corpul în partea de jos. Sunt bogat ornamentate cu motive geometrice –
romburi, pătrate, dreptunghiuri, linii frânte. În trecut, se putea purta și o
singură pestelcă, anume cea din față, atunci când peste poalele cămășii se
îmbrăca o fustă țesută din lână;
 Bârneața, un brâu de lână țesut în casă.