Tudose Cezara-Lavinia

Ecologie și protecția mediului, anul III

Lucrare pentru evaluare periodică la disciplina Deteriorarea Sistemelor Ecologice

Efectele factorilor de natură antropică și ale modificărilor climatice

asupra lepidopterelor

Introducere: Fluturii, indicatori ai perturbărilor mediului

Fluturii sunt cel mai utilizat grup în urmărirea impactului schimbărilor climatice asupra
comunităților ecologice, reprezentând un indicator al perturbărilor de la nivelul mediului,
perturbări atât de natură antropică (precum extinderea și utilizarea excesivă a terenurilor
agricole, care determină scăderea resurselor de hrană ale lepidopterelor, prezența unor cantități
mari de pesticide și erbicide și distanța între zonele de habitat, suprapășunatul, defrișările, ce pot
duce la extincția anumitor specii de lepidoptere, exploatarea forestieră selectivă și construirea de
drumuri), cât și cauzate de modificările climatice (încălzirea globală). Fluturii reprezintă
indicatori ai acestor perturbări, deoarece sunt foarte sensibili la schimbările climatice și răspund
la perturbările antropice atât în zonele tropicale, cât și în cele temperate prin scăderea abundenței
și diversității speciilor. În cazul examinării impactului schimbărilor climatice asupra
comunităților de lepidoptere este nevoie să fie luat în considerare caracterul sezonier, deoarece
răspunsul comunităților de lepidoptere la temperatură în funcție de sezon ajută la urmărirea
impactului schimbărilor climatice asupra biodiversității, dar și la identificarea mecanismului
prin care aceste schimbări afectează comunitățile de lepidoptere (Martay, 2016). În acest context
în acest text mi-am propus ca obiectiv să fac o scurtă trecere în revistă a factorilor de comandă
antropici şi asociaţi schimbărilor climateice care pot perturba dinamica naturală a populaţiilor de
lepidoptere. Pornind de la cunoaşterea lor pot fi identificate măsuri de management necesare
pentru aceste specii.
În România, o zonă care a prezentat un mare interes al cercetătorilor față de lepidoptere este
Dobrogea, zonă în care numeroase specii de fluturi au fost raportate pentru prima dată, ieșind în
evidență unicitatea populațiilor de lepidoptere aflate aici. Însă, la momentul actual, studiile
efectuate asupra lepidopterelor în Dobrogea sunt încă insuficiente, existând un număr mare de
zone necercetate de specialiști în lepidoptere, iar prezența multor specii semnalate aici la
momentul efectuării primelor cercetări nemaifiind confirmată încă de atunci. De asemenea, în
zone din apropierea Dobrogei care aparțin Pădurii Gârboavele, ce reprezintă un sit Natura 2000
situat în Județul Galați, se remarcă perturbări datorate turismului de weekend, pășunatului
necontrolat și lipsei unui sistem de management potrivit. Aici, zonele de ecoton de lângă
marginile pădurii, ce au o mare importanță asupra ecosistemelor învecinate, sunt afectate, fiind
invadate de vegetația ruderală sau chiar inexistente. Acești factori au dus la declinul anumitor

1
specii de lepidoptere din aceste zone, alături de un alt posibil factor: colectarea exagerată de
probe, care a dus la scăderea numărului de indivizi din cadrul anumitor soecii de lepidoptere din
Pădurea Gârboavele (Dincă, 2009).

Factorii de natură antropică ce influențează negativ populațiile de lepidoptere

În urma a numeroase studii efectuate la nivel internațional asupra dinamcii populațiilor de
lepidoptere s-a remarcat faptul că intervenția exagerată a omului în cadrul ecosistemelor aduce
cu sine o serie de efecte negative asupra lepidopterelor, declanșând dezechilibre la nivelul
populațiilor acestora. Astfel, sunt afectate și serviciile pe care populațiile de lepidoptere le oferă,
servicii precum realizarea polenizării.
La nivelul terenurilor agricole, marginile acestora pot reprezenta habitate pentru specii de molii
și fluturi, însă pot fi afectate de utilizarea de pesticide și fertilizatori. Insecticidele determină
efecte asupra compoziției comunităților de omizi, afectând în mod deosebit lepidopterele prin
efectul letal asupra progeniturilor acestora. De asemenea, insecticidele pot acționa ca substanțe
ce determină împiedicarea ovipoziției de către femelele adulte, întrucât femelele, înainte de
ovipoziție, evaluează atât caracteristicile fizice, cât și pe cele chimice ale unei plante. În urma
unor cercetări s-a remarcat o abundență redusă a omizilor în locurile tratate cu insecticide,
comparativ cu zonele unde nu au fost aplicate insecticide. Acest lucru nu este doar rezultatul
efectelor toxice ale acestor substanțe, ci și al efectelor repelente asupra adulților, adică reducerea
ovipoziției la femele. Efectele negative ale agro-chimicalelor asupra fluturilor pot afecta și alte
specii ce se află în relație cu omizile și adulții de lepidoptere, deoarece aceștia reprezintă o
importantă sursă de hrană pentru păsări, lilieci și numeroase nevertebrate. Speciile de plante de la
nivelul ecosistemelor respective pot fi și ele afectate, întrucât adulții de lepidoptere sunt
responsabili cu polenizarea acestora (Hahn, 2015).
Un alt factor de natură antropică ce afectează populațiile de lepidoptere este pășunatul, ce
determină modificarea compoziției și structurii vegetației, lucru ce are efecte negative asupra
lepidopterelor. Speciile diurne de lepidoptere (fluturi și molii) reprezintă indicatori pentru starea
pășunilor semi-naturale, remarcându-se, în urma unor studii efectuate la nivelul pășunilor, o
diferență considerabilă între diversitatea speciilor de molii din cadrul zonelor unde pășunatul se
realizează la nivel scăzut sau mediu și diversitatea speciilor de molii din zonele în care pășunatul
este realizat în mod excesiv, unde diversitatea a fost mult mai scăzută. Prin urmare, pășunatul
excesiv afectează în mod negativ populațiile de molii, diferitele tratamente asupra parcelelor de
pământ din cadrul pășunilor modificând semnificativ compoziția acestor populații. Speciile de
molii reprezintă specii indicatoare ale modificărilor de la nivelul mediului, modificări cauzate de
noile practici agricole, pesticide, poluarea aerului și pășunat. De asemenea, reprezintă indicatori
ai stării ecosistemelor și ai schimbărilor climatice, dar și indicatori pentru diversitatea altor specii
de animale, datorită abundenței, mobilității, răspândirii în diferite habitate și sensibilității la
schimbările climatice (Enkhtur, 2016).
Defrișările și perturbările de natură antropică de la nivelul pădurilor constituie și ele factori ce
prezintă efecte negative grave asupra lepidopterelor, putând duce chiar la extincția unor specii,
pe lângă numeroase alte efecte asupra populațiilor de fluturi, precum declinul diversității și
abundenței acestora, modificări populaționale sau pierderea comunităților de fluturi. În

2
majoritatea cazurilor ariile defrișate sunt transformate în pășuni, plantații agricole sau orașe.
Astfel, în unele cazuri, în urma defrișărilor are loc urbanizarea, acest lucru fiind în detrimentul
speciilor forestiere de lepidoptere. Unele specii de fluturi pot supraviețui în mediul urban, însă
necesită anumite condiții, cum ar fi prezența unor zone cu vegetație variată, cursuri de apă și un
nivel scăzut de poluare. Majoritatea speciilor native forestiere nu pot tolera însă schimbările
extreme de la nivelul mediului lor natural (Posa, 2005).
În cazul exploatării forestiere selective, ce reprezintă un alt factor antropic care determină
perturbări la nivelul populațiilor de lepidoptere, este afectată stratificarea pe verticală a speciilor
de fluturi din cauza faptului că acest tip de exploatare forestieră are efecte negative asupra
structurii pădurii și asupra cantității de lumină ce atinge nivelul solului în urma modificărilor ce
au loc în coronament. Prelevarea de probe de la nivelul coronamentului este foarte importantă în
cazul inventarierii populațiilor de lepidoptere în păduri exploatate selectiv, deoarece estimările
de diversitate pot fi în neconcordanță cu realitatea dacă probele sunt prelevate doar de la nivelul
solului (Dumbrell, 2005).
Construirea de drumuri este un alt factor ce determină efecte negative asupra comunităților de
lepidoptere, determinând degradarea și fragmentarea habitatelor. Construirea de drumuri poate
avea loc în urma unei defrișări, astfel comunitățile forestiere de lepidoptere fac tranziția către
specii cosmopolite și non-forestiere. Astfel, în urma construirii de drumuri, au loc schimbări
semnificative la nivelul compoziției și caracteristicilor comunităților de fluturi. De asemenea,
speciile cu caracter endemic și cele distribuite local sunt mult mai puternic afectate de pierderea
șă fragmentarea habitatelor decât speciile cu distribuție largă. Acestea din urmă pot înlocui
speciile endemice (Bonebrake, 2016).

Efectele modificărilor climatice asupra lepidopterelor

Modificările climatice (în particular încălzirea globală) reprezintă unul dintre factorii ce
determină schimbările de habitat de la nivelul comunităților de lepidoptere. Fluturii au tendința
de a rămâne și a trăi în locul unde au prins viață, o caracteristică ecologică a acestora fiind faptul
că își fixează limite ale spațiului în care trăiesc, acesta reprezentând un motiv pentru care
migrația către habitate noi se realizează încet și începe prin adaptarea la schimbarea climatică.
Dimensiunea ariei geografice de răspândire și modificarea acesteia în timp sunt caracteristici
ecologice fundamentale ce pot prezice riscul de extincție al unei specii. De obicei modificările
climatice determină deplasarea fluturilor spre nord și extinderea ariilor de răspândire a speciilor
generaliste de lepidoptere, acest lucru având impact negativ asupra comunităților de fluturi
(Park, 2014). Schimbările condițiilor de mediu determină reducerea intervalelor geografice ale
speciilor sau deplasarea indivizilor departe de locațiile lor inițiale, aceștia fiind nevoiți să
urmărească zonele potrivite ce oferă condiții prielnice de dezvoltare. Este de așteptat ca riscul de
dispariție a anumitor specii de lepidoptere să crească în contextul schimbărilor ariilor de
răspândire și a scăderii efectivelor populațiilor ca urmare ca modificărilor climatice (Sobral-
Souza, 2015).

Speciile de fluturi ce trăiesc la altitudini joase migrează, în condițiile încălzirii globale, la

altitudini mai mari, iar speciile alpine de lepidoptere, care sunt în special sensibile la modificările
mediului, deoarece trăiesc în habitate limitate din punct de vedere spațial și climatic, sunt

3
determinate să migreze spre altitudini și mai mari, spre piscuri, pentru a se adapta la condițiile
climatice. Aceste specii sunt amenințate cu extincția (Dieker, 2011).

Efecte indirecte ale modificărilor climatice asupra lepidopterelor

Migrația altitudinală a speciilor ca urmare a încălzirii globale nu este întâlnită numai în cazul
fluturilor, ci este remarcată și în cazul populațiilor de furnici, a căror dinamică este determinată
de creșterea temperaturii. În acest caz unele specii de furnici, ce prezintă strânse legături cu
anumite specii de fluturi, sunt amenințate cu extincția. Astfel, în mod indirect, acele specii de
fluturi care depind pentru a supraviețui de respectivele specii de furnici sunt, la rândul lor,
amenințate cu extincția. De exemplu, larvele de fluturi din genul Maculinea sunt îngrijite de
furnicile Myrmica, despre care, în urma unor studii, s-a prognozat că vor dispărea din munții
înalți în cincizeci de ani. Astfel, speciile de fluturi aflați în simbioză cu acestea vor fi serios
afectați (Kwon, 2014).

Conservarea populațiilor de lepidoptere

Pentru a evita extincția multor specii de lepidoptere, atât din cauza factorilor antropici, cât și din
cauza încălzirii globale, este nevoie de existența ariilor protejate, alături de un sistem de
management corespunzător al acestora. Defrișările reprezintă un factor principal în distrugerea
habitatelor lepidopterelor, speciile forestiere de fluturi întâmpinând mari dificultăți în adaptarea
la zonele în care o mare parte din vegetație este înlăturată. Astfel, ariile conservate sunt esențiale
în protejarea speciilor de lepidoptere amenințate, întrucât prezintă condiții favorabile (de
temperatură și umiditate corespunzătoare) pentru acestea, în comparație cu zonele în care
vegetația este înlăturată. O bogăție mai mare a speciilor este înregistrată la nivelul ariilor
protejate (Cabette, 2016).

De asemenea, în numeroase cazuri siturile industriale abandonate s-au arătat a fi importante

refugii pentru speciile amenințate, cel puţin în ţările occidentale. Așadar acestea au în mod
potenţial o mare valoare de conservare, prin faptul că nu mai se desfăşoară acolo alte activităţi
antropice. Acoperirea siturilor de acest fel cu soluri fertile de suprafață este contraproductivă din
punctul de vedere al conservării fluturilor, deoarece aceste practici reduc apariția speciilor
amenințate în zonele post-industriale (Tropek, 2013).

Concluzii

Fluturii reprezintă importanți indicatori ai schimbărilor de la nivelul ecosistemelor, fiind deosebit

de sensibili atât la perturbările cauzate de factorii antropici, cât și la perturbările climatice actuale
(Jew, 2015). Încălzirea globală are un impact negativ aspura comunităților de fluturi, favorizând
speciile generaliste de lepidoptere, care vor lua locul celor specialiste. Astfel, înălzirea globală,
împreună cu perturbările habitatelor cauzate de factorii antropici, determină omogenizarea
ecosistemelor, acesta fiind unul din aspectele negative ale perturbării mediului (Bonebrake,
2016).

4
Atât încălzirea globală, cât și utilizarea excesivă a terenurilor agricole, suprapășunatul,
pesticidele, defrișările sau exploatarea forestieră selectivă determină scăderea efectivelor
populațiilor de lepidoptere, migrarea altitudinală acestora sau chiar extincția lor. Pentru a preveni
pierderile de biodiversitate este nevoie de implementarea de planuri de management pentru
utilizarea terenurilor eficiente, prin care să se reducă efectele negative ale activităților antropice
asupra lepidopterelor. De asemenea, este nevoie și de existența ariilor protejate și de
managementul corespunzător al acestora (Jew, 2015).

Bibliografie

1. Bonebrake, T., Pickett, E., Tsang, T., Tak, C., Vu, M., Vu, L., (2016). Warming threat
compounds habitat degradation impacts on a tropical butterfly community in Vietnam,
Science Direct, Global Ecology and Conservation, Vol. 8, pp. 203-211.
2. Cabette, H.S., Souza, Jaqueline, Shimano, Y., Juen, L., (2016). Effects of changes in the
riparian forest on the butterfly community (Insecta: Lepidoptera) in Cerrado areas, Science
Direct, Revista Brasileira de Entomologia, http://dx.doi.org/10.1016/j.rbe.2016.10.004.
3. Dieker, Petra, Drees, Claudia, Assmann, T., (2011). Two high-mountain burnet moth species
(Lepidoptera, Zygaenidae) react differently to the global change drivers climate and land-use,
Science Direct, Biological Conservation, no. 144, pp. 2810–2818.
4. Dincă, V., Cuvelier, S., Székely, L., Vila, R., (2009). New data on the Rhopalocera
(Lepidoptera) of Dobrogea (south-eastern Romania), Research Gate, Phegea, Vol. 37, no. 1,
pp. 1-21.
5. Dumbrell, A., Hill, Jane, (2005). Impacts of selective logging on canopy and ground
assemblages of tropical forest butterflies: Implications for sampling, Science Direct,
Biological Conservation, no. 125, pp. 123–131.
6. Enkhtur, K., Pfeiffer, M., Lkhagva, A., Boldgiv, B., (2016). Response of moths (Lepidoptera:
Heterocera) to livestock grazing in Mongolian rangelands, Science Direct, Ecological
Indicators, no. 72, pp. 667–674.
7. Hahn, Melanie, Schotthöfer, Annalena, Schmitz, Juliane, Franke, Lea, Brühl, C., (2015). The
effects of agrochemicals on Lepidoptera, with a focus on moths, and their pollination service
in field margin habitats, Science Direct, Agriculture, Ecosystems and Environment, no. 207,
pp. 153-162.
8. Jew, Eleanor, Loos, Jacqueline, Dougill, A., Sallu, Susannah, Benton, T., (2015). Butterfly
communities in miombo woodland: Biodiversity declines withincreasing woodland
utilization, Science Direct, Biological Conservation, no. 192, pp. 436–444.
9. Kwon, T.-S., Lee, C., Park, J., Kim, S.-S., Chun, J., Sung, J., (2014). Prediction of abundance
of ants due to climate warming in South Korea, Science Direct, Journal of Asia-Pacific
Biodiversity, no. 7, pp. e179-e196.
10. Martay, B., Monteith, D.T., Brewer, M.J., Brereton, T., Shortall, C.R., Pearce-Higgins, J.W.,
(2016). An indicator highlights seasonal variation in the response ofLepidoptera communities
to warming, Science Direct, Ecological Indicators, no. 68, pp. 126-133.
11. Park, S.-J., Park, D.-S., Kim, N.-R., Kim, D.S., (2014). Habitat distributional change of the
large copper, Lycaena dispar (Lepidoptera: Lycaenidae), on the Korean Peninsula: Studies
along the Geum River, Science Direct, Journal of Asia-Pacific Entomology, no. 17, pp. 245–
250.

5
12. Posa, Mary, Sodhi, N., (2006). Effects of anthropogenic land use on forest birds and
butterflies in Subic Bay, Philippines, Science Direct, Biological Conservation, no. 129, pp.
256 –270.
13. Sobral-Souza, T., Francini, R., Lima-Ribeiro, M., (2015). Species extinction risk might
increase out of reserves: allowances for conservation of threatened butterfly Actinote quadra
(Lepidoptera: Nymphalidae) under global warming, Science Direct, Natureza &
Conservação, no. 13, pp. 159-165.
14. Tropek, R., Hejda, M., Kadlec, T., Spitzer, L., (2013). Local and landscape factors affecting
communities of plants and diurnal Lepidoptera in black coal spoil heaps: Implications for
restoration management, Science Direct, Ecological Engineering, no. 57, pp. 252– 260.
15. Yen. A., (2015). Conservation of Lepidoptera used as human food and medicine, Science
Direct, Current Opinion in Insect Science, Vol. 12, pp. 102-108.