ACADEMIA DE STUDII

ECONOMICE din BUCUREŞTI

CENTRUL TERITORIAL
PIATRA NEAMŢ
FACULTATEA DE
MANAGEMENT

Prof.Univ.Dr.

LIVIU CĂTĂLIN MORARU

Student:
MATEI D. IOAN – CIPRIAN
ASE ANUL I, SEM II.

1
 Student:
MATEI D. IOAN – CIPRIAN
ASE ANUL I, SEM. II

IMM-urile româneşti care fac comerţ internaţional au

mai multă încredere în economie - studiu
IMM-urile româneşti care fac comerţ internaţional au mai multă încredere
în economie şi ar putea creşte numărul locurilor de muncă, se arată într-un
studiu realizat de Facebook, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică (OCDE) şi Banca Mondială.
05 apr, 2019 | Agerpres

″IMM-urile care fac comerţ internaţional sunt mai încrezătoare şi este mai
probabil să crească numărul locurilor de muncă: 50% dintre cei care fac comerţ
în comparaţie cu 43% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa stării
actuale a afaceriilor. 70% dintre cei care fac comerţ în comparaţie cu 62% dintre
cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa perspectivelor viitoare ale
afaceriilor, se arată în document.

Conform sursei citate, mai mulţi dintre cei care fac comerţ decât cei care nu fac
(26% vs. 14%) au declarat că au creat locuri de muncă în ultimele şase luni şi
intenţionează să creeze şi în următoarele şase luni (49% faţă de 32%).

'Pentru IMM-urile care exportă, comerţul se află la baza modelelor lor de afaceri
şi a succesului: între IMM-urile exportatoare, 3 din 10 (35%) raportează că mai
mult de 25% din veniturile lor provin din comerţul internaţional. Aproape
jumătate din IMM-urile care exportă (43%) raportează că mai mult de 75% din
vânzările lor la nivel internaţional depind de instrumentele online. 59% dintre
exportatori sunt de acord că utilizarea instrumentelor online pentru vânzarea la
nivel internaţional le-a crescut veniturile', informează sursa citată.

Potrivit studiului, cu toate acestea, comerţul internaţional reprezintă o provocare

pentru IMM-uri, doar o mică parte dintre acestea având activitate comercială la
nivel internaţional (25%).„

2
 Termeni MACRO - Economici :

IMM - urile : reprezintă Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din
întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă
de până la 50 de milioane de euro şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro.

Comerț : înțelegem oferta unor mărfuri, în schimbul unor mijloace de plată (bani) sau alte
mărfuri de schimb, prețul acestor mărfuri fiind stabilit după raportul pe piață dintre „cerere” și
„ofertă”.

Economie/a : este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de

bunuri și servicii. Potrivit definiției date de Lionel Robbins în 1932, economia este știința care studiază
modul de alocare a unor resurse rare în scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea
umană, economia este o știință socială.

Creșterea (economică) : reprezintă variația pozitivă a producerii de bunuri și de servicii într-

o economie ( sau într-o companie ) pe o perioadă determinată, în general îndelungată. Indicatorul
cel mai utilizat pentru a măsura creșterea este produsul intern brut (PIB).

Loc de muncă / Forță de muncă : În ansamblul factorilor de producție, unul dintre cele mai
importante elemente îl reprezintă forța de muncă. De aceea, modul de concepere a organizării
diverselor activități ar trebui să aibă în vedere (împreună cu alte elemente), problema ocupării, a
utilizării mâinii de lucru, ea fiind încadrată ca o dimensiune specifică dezvoltării. Importanța acestei
noțiuni ar putea fi motivată tocmai prin raportarea la termenul contrar, adică cel de neocupare, dat
fiind faptul că dacă nu se utilizează forța de muncă, înseamnă nu atât un element în plus pentru
raportări statistice, cât mai ales costuri sociale suplimentare. Indiferent de economie, se calculează
gradul de ocupare al forței de muncă, prin raportarea populației ocupate/populația aptă de muncă x
100. Gradul de ocupare al forței de muncă într-o economie, alături de nivelul subocupării și cel al
șomajului, țin seama de o serie de împrejurări.

Banca Mondială : este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență
financiară și tehnică țărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci
instituții financiare internaționale.

Afacere/a : cunoscută și sub denumirea de business sau firmă, reprezintă o organizație care se
ocupa cu comerțul de bunuri și/sau servicii către consumatori. Afacerile predomină în țările cu
economie de piață, majoritatea din ele fiind deținute în formă de proprietate privată. La fel
afacerile pot fi non-profit sau în proprietatea statului. Afacerea deținută de mai mulți indivizi se mai
numește companie.
Export : în comerțul internațional înseamnă trimiterea de bunuri sau servicii produse într-o țară
către piața altei țari. Vânzătorul acestor bunuri și servicii este numit exportator; cumpărătorul
străin este considerat importator. Exportul de mărfuri necesită deseori implicarea autorităților
vamale. Contrapartida inversă a unui export este un import.

3
Venit/urile : reprezintǎ o sumă de bani pe care o companie o primește din activitățile sale
normale de afaceri, de obicei, din vânzarea de bunuri și servicii. În multe țări, cum ar fi Regatul
Unit, venitul este menționat ca cifra de afaceri. Unele companii primesc venituri din dobânzi,
dividende sau redevențele plătite lor de către alte companii. Veniturile se pot referi la cifra de
afaceri în general, sau se pot referi la suma, într-o unitate monetară, primită pe parcursul unei
perioade de timp.

Vănzarea online / comerț electronic : este activitatea de cumpărare sau vânzare prin
intermediul transmiterii de date la distanță, activitate specifică politicii expansive a marketingului
companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relație de servicii și schimb de
mărfuri între ofertant și viitorul cumpărător. În anii 1990 compania IBM, printr-o campanie
publicitară corespunzătoare, a făcut popular și termenul echivalent Electronic Business. Un termen
înrudit este E-Trade, care se referă la tranzacțiile bursiere electronice.

Activitate comercială : în sensul strict al cuvântului, există numai acolo unde al treilea
participant (comerciantul) este implicat participă activ și realizează un profit prin schimbul de
mărfuri. Acest schimb a determinat necesitatea unor înțelegeri sau acorduri comerciale, prin care
se stabilesc anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau extinse.

Comerțul internațional, mai ales in ultimele decenii, a devenit unul din factorii
determinanți ai creșterii economice. O expresie a
acestei tendinte o constituie faptul că, în perioada
1951-1991, volumul comerțului mondial a sporit cu
circa 10,5% pe an, față de numai 1-2% în perioada
interbelică si 5-6% în anii de inflorire a liberului schimb
de la sfarșitul secolului trecut. Interdependența
comerț-dezvoltare, bazată pe diviziunea internatională
a muncii, se manifestă pe fondul unei dependențe
reciproce a fluxurilor economice internationale, ceea
ce duce la tot mai stransă interconditionare dintre procesele naționale de creștere și evoluția
pieței mondiale.

Restricțiile tarifare cuprind diferite taxe vamale percepute asupra mărfurilor care se exportă;
ele influențează prețul de vânzare al marfurilor respective. Îngrădirile netarifare includ o sferă
cu mult mai largă: restricții cantitative la import, taxe fiscale, stabilirea de norme obligatorii de
calitate la import etc.
4
 Indicatori de eficientă la nivel macroeconomic:
a) Rata rentabilității generale a comerțului exterior

Se calculează atunci cand balanța comerciala pe o anumită perioadă data (de exemplu un an)
este echilibrată.

unde: Rrg - rata rentabilității generale a comertului exterior;

I - valoarea importului in prețuri interne într-o perioadă de un an;

E - valoarea exportului in prețuri interne într-o perioadă de un an;

Fx - fondurile fixe;

Fc - fondurile circulante.

5
Rentabilitatea globală a comerțului exterior se mai poate calcula și din raportarea prețului de
revenire mediu al importului pe un an la prețul de revenire mediu al exportului pe aceeasi
perioadă, toate exprimate in monedă națională. Un raport supraunitar indică rentabilitate (ceea
ce inseamnă economie de munca socială), iar un raport subunitar indică pierdere. Raportul
echiunitar indică un comerț fără rentabilitate și fără pierdere.

Evoluţia şi structura pe grupe de produse

Valoarea totală a comerţului internaţional al

României, în primele două luni ale anului 2019, a fost
de 25.218,4 mil. euro, în creştere cu 7,7% faţă de
primele două luni ale anului 2018, exportul
înregistrând o creştere la 11.403,0 mil. euro (+4,8%),
iar importul o creştere la 13.815,4 mil. Euro
(+10,1%).În aceste condiţii, deficitul balanţei
comerciale a României a crescut cu 45,2%, de la
nivelul de -1.662,0 mil. euro (la 28 februarie 2018), la -2.412,4 mil. euro (la 28 februarie 2019).

Comerţul total intracomunitar al României s-a majorat cu 7,8%, la 19.169,5 mil. euro, din care
exportul a cunoscut o creştere cu 6,1%, fiind de 8.878,1
mil. euro, iar importul o creştere cu 9,2%, cifrându-se
la 10.291,4 mil. euro. Soldul negativ al balanţei
comerciale România în relaţia cu partenerii din
Uniunea Europeană (UE) a crescut cu 33,8% în primele
două luni ale anului 2019 faţă de primele două luni ale
anului 2018, de la -1.055,9 mil. euro, la -1.413,3 mil.

euro. Pe ansamblul relaţiilor comerciale din afara

spaţiului comunitar a fost înregistrată o evoluţie
crescătoare, datorată în principal creșterii importului.

6
Comerţul total extracomunitar a însumat 6.048,9

mil.euro, cu 7,3% mai mult în primele douăluni

ale anului 2019 faţă de primele două luni ale
anului anterior, din care export 2.524,9 mil. euro
(+0,3%), iar import 3.524,0 mil. euro (+12,9%).
Pentru aceleaşi două perioade de analiză,
deficitul balanţei comerciale România – ţări non-
UE a crescut de la -606,1 mil. euro, la-999,1
mil. Euro (+64,8%).

Pe fondul creşterii mai mari a volumului comerţului pe relaţia intracomunitară față de

relația extracomunitară, ponderea schimburilor comerciale totale cu ţările UE în comerţul
internaţional românesc a crescut de la 75,9% în primele două luni ale anului 2018, la 76,0% în
primele două luni ale anului 2019.
Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidenţă faptul că principalele categorii de
produse au înregistrat, în mare parte, creșteri ale livrărilor pe piaţa internaţională şi, în funcţie
de ponderea deţinută în total export, au influenţat amplitudinea trendului ascendent al
exportului realizat în primele două luni ale anului 2019, comparativ cu primele două luni ale
anului anterior.

7
❖ După mărimea creşterii absolute înregistrată de ❖ În structura principalelor grupe de produse, importurile
livrările la export în perioadele de timp de comparaţie, româneşti au înregistrat, în totalitate, creşteri în primele
principalele grupe de produse pot fi ierarhizate după două luni ale anului 2019 faţă de aceeași perioadă a
cum urmează: anului anterior.
• produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv • Astfel, creşteri absolute s-au înregistrat la:
electrotehnică)
• produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv
• +280,2 mil. euro (+5,0%);
electrotehnică)
• produse agroalimentare
• +450,8 mil. euro (+9,0%);
• +174,2 mil. euro (+19,6%);
• produse ale industriei chimice şi mase plastice
• produse ale industriei chimice şi mase plastice
• +83,1 mil. euro (+8,5%); • +330,1 mil. euro (+15,7%);
• produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv • produse agroalimentare
mobilă) • +149,7 mil. euro (+12,8%);
• +57,5 mil. euro (+7,3%); • produse minerale
• metale comune şi articole din acestea • +112,0 mil. euro (+11,0%);
• +9,0 mil. euro (+0,9%); • produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă)
• articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică • +67,6 mil. euro (+11,9%);
• +8,1 mil. euro (+12,8%). • metale comune şi articole din acestea
• Reduceri ale exporturilor s-au înregistrat la: • +62,8 mil. euro (+4,7%);
• produse minerale
• produse ale industriei textile şi pielăriei
• -77,9 mil. euro (-15,3%);
• +35,9 mil. euro (+3,2%);
• produse ale industriei textile şi pielăriei
• articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică
• -21,1 mil. euro (-2,2%).
• +17,8 mil. euro (+11,8%).

Concluzii:
În România comerțul de bunuri internaționale, este un domeniu în plină dezvoltare,
acesta trebuie updatat la cerințele mondiale și dezvoltat pe toate caile de transport. Statisticile
privind comerțul internațional cu mărfuri sunt utilizate pe scară largă de factorii de decizie la
nivel internațional, la nivelul UE și la nivel național.
Întreprinderile pot utiliza datele privind comerțul internațional pentru a realiza studii
de piață și pentru a-și defini strategia comercială. Statisticile privind comerțul internațional cu
mărfuri sunt, de asemenea, utilizate de instituțiile UE în pregătirea negocierilor comerciale
multilaterale și bilaterale, pentru definirea și punerea în aplicare a politicilor în materie de
antidumping, în sensul politicilor macroeconomice și monetare, precum și în evaluarea
progreselor înregistrate de piața unică sau de integrare a economiilor europene.
Aderarea României la Uniunea Europeană şi implicit alinierea la politica privind
comerţul şi dezvoltarea a Uniunii Europene determină costuri şi beneficii specifice, care rezultă
din combinarea prevederilor acquisului cu nivelul actual de dezvoltare economico-socială a ţării
noastre. Benefi ciile vor avea în vedere: - accesul la o piaţă extinsă atât în ceea ce priveşte
exporturile, cât şi importurile, posibilitatea utilizării acordurilor preferenţiale ale Uniunii
Europene pentru accesul pe piaţa unor ţări în curs de dezvoltare cu care România poate stabili
cooperări reciproc avantajoase, stimularea competitivităţii, redefinirea specializării
internaţionale a României, reorientarea comerţului României către Uniunea Europeană şi
creşterea şanselor de sincronizare a ciclurilor economice din cele două spaţii.

8
 Bibliografie:
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/COMERTUL-
INTERNATIONAL17.php;
http://www.imm.gov.ro/evolutia-comertului-exterior-al-romaniei-buletin-
informativ-lunar/;
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=391&idb=;
https://conspecte.com/Geoeconomia/principalele-caracteristici-ale-
comertului-international.html;

Articol extras de pe site – ul :

➢ https://www.economica.net/imm-urile-romanesti-care-fac-comert-international-au-mai-
multa-incredere-in-economie-studiu_143043.html

Termeni explicativi din :

• https://www.wikipedia.org/ ;
• https://dexonline.ro/;
• http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/8_Ce_este_un_imm._definitia_e
uropeana.pdf