Sunteți pe pagina 1din 78

351

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 351

Curentul electric – fenomen, producere, măsurare

Andrei Goagă – Colegiul Naţional Cantemir Vodă , Bucureşti


e-mail: andreigoaga@home.ro
Dorin Goagă – Grup Şcolar Electronică Industrială, Bucureşti
e-mail: grafix@aladin.ro

Abstract
Fimul didactic a slujit învăţământul multă vreme, dar, iată, elevul nu se mai
mulţumeşte să privească pasiv imaginile de pe ecran. El vrea să intervină, se grăbeşte,
vrea să treacă mai repede peste elementele cunoscute, să insiste asupra celor pe care
nu le-a înţeles sau îl interesează mai mult, vrea să caute, să descopere singur. Filmul
didactic, faţă de manual sau lecţia predată la tablă, are posibilitatea să redea
mişcarea, lucru atât de necesar în explicarea unor fenomene, mai ales în tehnică, dar
numai soft-ul educaţional, datorită caracterului său interactiv, îi dă posibilitatea
elevului să controleze această mişcare. Calculatorul nu mai este o simplă magazie de
date, devine interlocutorul elevului. Elevul îi pune întrebări şi la rândul lui este luat la
întrebări. Calculatorul, prin intermediul soft-ului educaţional, îi dă de lucru, îl
testează, îl evaluează, îl corectează sau îl ajută la formarea deprinderilor. Astfel,
elevul va intra în laboratorul real, în cazul de faţă cel de electrotehnică, deja pregătit
pentru a lucra cu eficienţă maximă şi fără a deteriora aparatura .

1. Introducere

Lucrarea cuprinde 21 de lecţii de Electrotehnică a câte 50 de minute fiecare şi este


structurată în 3 părţi: "Curentul electric – fenomen", "Producerea curentului electric",
"Măsurarea mărimilor electrice".
Prima parte îl ajută pe elev să înţeleagă cât mai repede şi mai uşor fenomenul, nu cu
formule şi teoreme, pe care i le oferă manualul, ci cu imagini dinamice şi interactive,
sugestive.
Partea a doua aduce lămuriri în ce priveşte natura curentului electric, provenienţa,
producerea energiei electrice din energie mecanică sau chimică, rolul sursei electrice şi
deosebirea esenţială dintre curentul continuu şi cel alternativ.
Partea a treia este un laborator virtual de măsurări electrice. Cuprinde, însă, şi date
despre componenţa aparatelor de măsură analogice, despre principiul de funcţionare şi
modul de utilizare.
Din motive de spaţiu, în prezentarea de faţă nu sunt cuprinse toate momentele celor
21 de lecţii. Numai înşiruirea denumirilor ar ocupa 3 pagini, ţinând cont că fiecare
lecţie are şi "Test" şi "De reţinut".
352

352 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

2. Curentul electric - fenomen

Curentul electric înseamnă deplasarea sarcinilor electrice sub acţiunea unei


diferenţe de potenţial, aşa cum deplasarea apei are loc datorită unei diferenţe de nivel,
sau deplasarea aerului datorită unei diferenţe de presiune.
Acceptând limitele similitudinii, elevul rămâne cu o imagine care îl ajută să
înţeleagă în plan practic multe legi, teoreme şi aplicaţii privind curentul electric.
În instalaţia din fig.1 elevul poate să intervină şi va constata că numai ridicând
nivelul cuvei, apa din aceasta va curge prin conductă şi va pune în mişcare turbina.

Figura 1. Curentul de apă

Sarcina electrică poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul electroscopului din fig.2 pe


care elevul îl poate încărca pozitiv sau negativ cu ajutorul baghetelor de sticlă sau
ebonită frecate de o perie rotativă de pâslă.

Figura 2. Electroscopul
353

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 353

Trecerea de la electrostatică la electrocinetică se face cu un circuit format dintr-un


condensator care poate fi încărcat cu sarcină electrică, un instrument de măsură şi un
bec electric ( fig.3 ). Descărcarea condensatorului prin bec înseamnă curent electric de
conducţie.

Figura 3. Curentul electric de conducţie

Potenţialul electric şi tensiunea electrică sunt explicate cu ajutorul unei animaţii în


3D, din care se vede cum lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei bile se
transformă în energie potenţială, aceasta în energie cinetică şi din nou în lucru mecanic
( fig.4 ).

Figura 4. Dependenţa lucrului mecanic efectuat de energia potenţială înmagazinată

3. Producerea curentul electric

Rolul sursei electrice este acela de a menţine permanet la borne o diferenţă de


potenţial care să asigure deplasarea sarcinilor electrice pe întreg circuitul. Lucrul
mecanic efectuat de sursă este asemuit cu lucrul mecanic făcut pentru a menţine
permanent o diferenţă de nivel pentru ca apa să circule printr-o instalaţie ( fig.5 ). În
cazul curentului continuu, sensul de deplasare al sarcinilor electrice este mereu acelaşi,
în timp ce în curent alternativ sensul se schimbă periodic cu o anumită frecvenţă.
354

354 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Figura 5. Similitudine privind rolul sursei electrice

Producerea curentului electric alternativ prin fenomenul de inducţie electro-


magnetică este pusă în evidenţă printr-o animaţie interactivă ( fig.6 ). Energia mecanică
este transformată în energie electrică. Forma de undă sinusoidală a tensiunii
electromotoare induse este pusă în evidenţă cu ajutorul unui înregistrator. Modificând
turaţia, se modifică frecvenţa.

Figura 6. Principiul generatorului de curent alternativ monofazat

Generatorul trifazat de curent alternativ este reprezentat schematic în fig.7. La


acesta este racordat un motor trifazat al cărui sens de rotaţie poate fi ales cu ajutorul
unui schimbător de sens.

Figura 7. Generatorul trifazat de curent alternativ


355

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 355

Semnificaţia valorii efective a unei mărimi electrice alternative este sugerată în


fig.8. Valoarea efectivă a intensităţii curentului alternativ este egală cu intensitatea
unui curent continuu care are acelaşi efect termic.

Figura 8. Valoarea efectivă a unei mărimi electrice alternative

4. Măsurarea mărimilor electrice

4.1. Galvanometrul magnetoelectric

Părţile componente, reprezentate în 3D, sunt aduse rând pe rând în cadru în regim
de "film" sau "interactiv" ( fig.9 ), până la formarea completă a aparatului. Urmează un
moment "De reţinut" în care aparatul de măsură este reprezentat schematic ( prin
animaţie interactivă ) iar elevul trebuie să realizeze desenul în caietul de clasă. Testul
constă în completarea denumirilor părţilor componente pe reprezentarea schematică.

Figura 9. Galvanometrul magnetoelectric

Pentru a înţelege principiul de funcţionare al aparatului sunt reluate câteva noţiuni


utile din fizică, şi anume: interacţiunea magnetului permanent cu alte corpuri ( fig.10 ),
câmpul magnetic creat de curentul electric în jurul unui conductor ( fig.11 ), forţa
electromagnetică ce se exercită asupra unui conductor străbătut de curent electric
atunci când se află într-un câmp magnetic ( fig.12 ).
356

356 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Figura 10. Interacţiunea magnetului permanent cu alte corpuri

Figura 11. Câmpul magnetic creat în jurul Figura 12. Forţa electromagnetică
unui conductor

Principiul de funcţionare este exemplificat printr-o animaţie ( fig.13 ). Se pune în


evidenţă formarea cuplului activ care roteşte echipamentul mobil.

Figura 13. Rotirea echipamentului mobil

Utilizarea aparatului constă într-o serie de circuite de măsură virtuale, pentru


măsurarea intensităţii curentului electric ( fig.14 ), a tensiunii, sau ca indicator de zero
în diagonala unei punţi pentru măsurarea rezistenţelor. Când se depăşeşte din greşeală
domeniul de măsurare, aparatul "se arde", iese fum din el.
Testele constau în realizarea de către elev a circuitelor şi citirea indicaţiilor.

Figura 14. Măsurarea intensităţii curentului electric


357

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 357

4.2. Ampermetrul şi Voltmetrul

Ampermetrul şi voltmetrul sunt prezentate simultan pentru ca elevului să-i


intre în reflex modul de legare în circuit a ampermetrului, respectiv în serie,
comparativ cu voltmetrul, care se leagă în paralel ( fig.15 ). Este pusă în evidenţă
mărimea rezistenţei interne a ampermetrului, care trebuie să fie mică, faţă de cea a
voltmetrului, care trebuie să fie mare.

Figura 15. Ampermetrul şi Voltmetrul

La voltmetru ( fig.16 ), mărirea domeniului de măsurare se face cu rezistenţe


adiţionale. Acestea pot fi introduse în circuit cu ajutorul unui comutator rotativ, iar
aparatul va avea mai multe domenii de măsurare, deci mai multe scări de citire.
La ampermetru, mărirea domeniului de măsurare se face cu şunturi electrice.
În fig.17 este prins momentul în care elevul învaţă să citească indicaţia aparatului, de
aceea nu apare decât scara pe care se face citirea, iar valorile marcate de pe scară sunt
dublate de valorile reale ale măsurării, care depind de raportul de multiplicare.

Figura 16. Voltmetrul cu scară multiplă Figura 17. Ampermetrul cu scară multiplă

4.3. Ohmmetrul serie şi Ohmmetrul paralel

În fig.18 este prezentat ohmmetrul serie, iar în fig.19 ohmmetrul serie şi


paralel cu mai multe domenii. Măsurările virtuale se fac pe un reostat cu cursor.

Figura 18. Ohmmetrul serie Figura 19. Ohmmetrul cu mai multe domenii
358

358 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

4.4. Multimetrul analogic

Scările aparatelor de măsură studiate până aici au fost astfel realizate încât prin
suprapunere vor ocupa cadranul unui multimetru analogic ( fig.20 ). Pentru o
identificare imediată, când elevul selectează un domeniu de măsurare din lista
alăturată, apare încă o imagine a aparatului din care lipsesc celelalte domenii.

Figura 20. Multimetrul analogic

Momentul "De reţinut" este o reprezentare schematică a multimetrului, ca şi


testul pentru recunoaşterea părţilor componente.
Pentru a învăţa să utilizeze aparatul, elevul selectează un domeniu de măsurare
din listă (fig.21) şi se realizează automat circuitul de măsurare căruia îi poate modifica
parametrii. Testele de realizare a circuitului şi de citire a indicaţiilor arată similar.

Figura 21. Multimetrul într-un circuit de măsurare

5. Bibliografie

[1] Gheorghe Frăţiloiu, Andrei Ţugulea, Electrotehnică şi electronică aplicată, Editura


Didactică şi Pedagogică, Bucureăti, 1995
[2] E. Isac, Măsurări electrice şi electronice – manual pentru cls. a X, a XI, şi a XII-a, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
[3] Edmon Nicolau, Manualul inginerului electronist – Măsurări electrice, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1979
[4] Emanuel Nichita, Mircea Florescu, Grigore Ilie, Fizica – manual pentru clasa a VIII-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureăti - 1994
[5] N. Gherbanovschi, D. Borşan, A. Costescu, M. Petrescu-Prahova, M. Sandu, Fizică –
manual pentru clasa a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984
359

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 359

O aventura creativă în lumea formelor şi culorilor

Carmenica Nemesniciuc – Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Suceava,


carmenica2rai@yahoo.com
Lenuţa Movileanu – Inspectoratul şcolar judeţean Suceava
Nicoleta Nisteriuc- Şcoala nr. 5 ,, Jean Bart”, Suceava

Abstract
Aceasta lucrare se doreşte a fi un ajutor pentru cadrele didactice care predau în
învăţământul primar.. Prin acest material am încercat să sintetizam toată programa
de Educaţie plastică de la învatţamântul primar intr-o forma accesibila atât
invăţătorilor cât şi elevilor. Sub forma unui tur al galeriei va invitam sa pătrundeţi
tainele artelor plastice făcând primii paşi împreună cu micii şcolari.Veţi descoperi
bucuria culorilor, veţi fi surprinşi sa descoperiţi fascinanta lume din spatele
armoniilor cromatice. Lucrarea este însoţită şi de o prezentare în Power Point (Office
XP) realizată cu mijloace simple dar cu puternic impact vizual şi un set de 18 planşe
color format A4. Se vor regasi conţinuturi tradiţionale dar şi tehnici moderne, inedite.
O parte din acestea au fost exersate in sesiunile de formare pe teme de abilitare
curriculară cu învăţătorii din judeţul Suceava (aproximativ 900 de învăţători

1. Introducere

Educaţia plastică este un obiect de învăţământ de reală importanţă pentru


elevii din ciclul primar deoarece :
• permite copiilor exprimarea gândurilor prin imagine cu ajutorul
elementelor de limbaj specific şi a mijloacelor de expresie plastică,
• are un rol determinant în formarea caracterială a copiilor,
• este un important factor în educaţia estetică şi artistică,
• dezvoltă imaginaţia şi creativitatea.
Proiectarea unităţilor de învăţare specifice disciplinei educaţie plastică are
menirea de a facilita activitatea de predare din cadrul orelor cu profil plastic. Pentru a
completa cunoştinţele metodice specifice acestei discipline de învăţământ un CD
metodic cu temele plastice ilustrate şi explicate este binevenit în portofoliul fiecărui
învăţător. O AVENTURĂ CREATIVĂ PRIN LUMEA FORMELOR ŞI CULORILOR
poate naşte multiple efecte asupra celor care se încumetă a exersa tehnicile şi temele
propuse: fantezie, imaginaţie,

2. Materiale de lucru

Pentru a porni în această aventură a creaţiei trebuie să cunoaştem mai întâi


căteva lucruri elementare despre materialele de lucru. Trusa de lucru a fiecărui elev ar
360

360 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

trebui să cuprindă materiale nu prea multe dar de bună calitate : creioane cu mină
moale, radieră, creioane pastel sau cerate, pensoane din păr natural, vas pentru apă,
tuburi tempera, pastile de acuarele, foi de diferite texturi în funţie de tehica exersată,
pixuri cu gel colorat pentru detalii, lac pentru protecţia lucrărilor, materiale colante
pentru diverse detalii şi chenare etc.

3. Tehnici de lucru

Familiarizaţi cu materialele de lucru putem începe jocul de-a creaţia cu


exersarea diferitelor tehnici : tehnica acuarelei, tehnica pastelului, colararea cu
creioane cerate, tempera şi guaşa. Prin exerciţii joc foarte simple copiii pot crea
efecte plastice desebite : pete fuzionate cu acuarele, tonuri diferite ale unei culori cerate
obţiunute prin apăsare, forme spontane spectaculoase obţinute prin suprapunerea
culorilor tempera.

4. Culoarea - amestecuri

Efecte cromatice speciale se pot obţine dacă se respectă anumite tehnici


specifice picturii şi dacă se cunosc căteva semnificaţii ale culorilor şi nonculorilor.
4.1 Culorile primare- culorile de bază se mai numesc şi culori primare sau
fundamentale. Ele sunt-roşul, galbenul, albastrul Culorile primare sunt cele
mai pure şi au o strălucire aparte faţă de toate celelalte culori. Ele nu pot fi
obţinute din amestecul altor culori.
4.2 Culorile binare de gradul I- amestecând două câte două, culori primare în
cantităţi egale se obţin culorile binare de gradul I. Acestea sunt- oranj, violet,
verde.
4.3 Culorile binare de gradul II- din amestecul fizic al unei culori primare cu
culoarea binară de gradul I vecină pe cercul cromatic a lui Goethe, se obţine o
culoare primară de gradul II. Sunt şase culori binare de gradul II: galben-oranj,
roşu-oranj, roşu-violet, albastru-violet, albastru- verde, galben-verde. Teoria
culorilor este mult mai accesibilă atunci când elevii lucrează. Subiecte ca
:Batistuţe la uscat, Personaje fantastice, Forme geometrice sunt uşor de
realizat şi de mare efect plastic.
4.4 Culorile calde- dau senzaţia de căldură, amintesc de nuanţele flăcărilor, ale
soarelui-galben, oranj, roşu.
4.5 Culorile reci-dau senzaţia de frig, ne duc cu gândul la răcoarea nopţilor, la
frigul iernii, la adâncul apelor-violet, albastru, verde. Semnificaţia culorilor
calde şi a culorilor reci se poate înţelege prin expunerea unor lucrări
fotografice sau plastice cu teme ca : Apus de soare, Incendiul, Joc de fond (
pentru culori calde), Valuri, Peşteră, La înălţime, Iarna, Noapte albastră (
pentru culori reci).
4.6 Nonculorile nu au calităţi cromatice. Cu alb culorile pot fi deschise, cu negru
culorile pot fi închise.Ca pigmenţi, albul şi negrul au un rol foarte important în
arta plastică. Aceşti pigmenţi sunt folosiţi ca adjuvanţi:
• pentru închiderea sau deschiderea culorilor,
361

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 361

• pentru redarea umbrelor şi luminilor,


• pentru redarea spaţialităţii.
4.7 Dominanta cromatică

Culoarea este prezentă peste tot în jurul nostru. În orice anotimp, în orice loc unde
pătrunde lumina apare şi culoarea. Culorile nu se resping, ci se armonizează între ele şi
cu tot ce este colorat împrejur. Culorile se armonizează conform anumitor criterii. În
toate cazurile , condiţia este ca una din culori să predomine, fie ca intensitate
cromatică, fie ca întindere. Armonia nu trebuie să fie monotonă. În suprafaţa pictată
trebuie să apară şi unele accente – pete mici de culoare contrastantă – care să învioreze
spaţiul coloristic. În orice gamă de culoare trebuie să existe o dominantă. Dominanta
cromatică dă unitate tabloului, îl face mai expresiv.

5. Pata picturală

Orice urmă de culoare reprezintă o pată. Ea poate fi spontană, dirijată, plată sau
decorată. Prin fluidizare, suflare, presare, decorare se pot obţine pete picturale vibrate .
Pata plată presupune amestecul culorii pe paletă şi acoperirea uniformă a unei
suprafeţe. Petele realizate prin cele mai diverse procedee se pot armoniza plastic în
variate compoziţii: Anotimpurile, Lan cu floarea-soarelui, Flori, Peisaje, Portrete.

6. Linia şi punctul cu rol expresiv, constructiv şi decorativ

Detaliile din orice lucrare plastică realizate prin linii şi puncte sunt sugestive pentru
exprimarea spaţialităţii, a stărilor calme sau tensionate, a stării de mişcare sau repaus, a
volumului, a luminii sau umbrelor. Pe lângă expresivitate, linia poate constitui baza
unei construcţii sau poate defini mai clar prin contur o formă sau o lucrare. Putem
realiza cu elevii lucrări deosebite cum ar fi: Covor ţărănesc, Ou decorat, Evantai,
Copaci desfrunziţi.

7. Compoziţia plastica

Călătoria prin lumea formelor şi culorilor este aproape de final. Lăsaţi copiii
să picteze pentru că prin culoare putem descoperi colţuri de sensibilitate nebănuite .
Fiecare lucrare exprimă un gând, o stare, un sentiment. Să apreciem frumosul creat de
elevii noştri şi să ne bucurăm privirea admirând desenele pline de lumină şi culoare.
Activităţile artistico–plastice sunt cele care cultivă poate cel mai important aspect al
educaţiei estetice. Sesizarea, înţelegerea şi interpretarea frumosului din viaţă, atât la
şcoală cât şi în general din mediul în care îşi desfăşoară copilul viaţa, îşi pune amprenta
în întreaga viaţă a viitorului adult.
Şcoala este cea care asigură învăţarea tehnicilor ce vor conduce la realizarea
unor obiective estetice prin diferite domenii ale artei şi , nu în ultimă instanţă,
362

362 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

urmăreşte formarea gustului şi judecăţii estetice. Prin lecţiile de educaţie plastică


elevii reuşesc să-şi scoată în evidenţă aptitudinea de a se exprima prin artă şi de a crea
forme în mod spontan.
Cunoaşterea de către elevi a diferitelor tehnici de lucru necesită anumite
condiţii materiale pe care învăţătorul trebuie să se străduiască să le rezolve: procurarea
din timp a unor materiale (hârtie albă sau color de o anumită textură, pensule, carioca,
pixuri cu gel, tempera sau acuarele, recipiente pentru apă, bureţi, şerveţele, materiale
autocolante, frunze, flori presate etc.) .
Prin folosirea diversificată a tehnicilor de lucru în activităţile plastice, copiii îşi
dezvoltă posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, trăiri,
sentimente. Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie să fie un scop în sine, ci o
modalitate de realizare a unor subiecte în concordanţă cu temperamentul şi
sensibilitatea fiecăruia. Arta îl influenţează profund pe om, îi trezeşte o gamă largă de
sentimente şi emoţii, îl determină să reflecteze, să mediteze, îl îndeamnă la acţiune.
Arta îl umanizează pe om !
Pornind de la această idee dorim să trezim interesul celor care citesc aceste
rânduri prin prezentarea unor sugestii metodice ce pot fi aplicate cu succes în orele
de educaţie plastică şi abilităţi practice, tehnici de lucru pe care le-am exersat la clasă
preluându-le din cărţi şi metodici sau tehnici pe care le-am descoperit prin munca
personală: juxtapunerea culorilor tempera sau ulei pe cartoane cretate, , zgâriere pe
ceară, colaj cu materiale autocolante, tehnica batik, tehnica plierii hârtiei.
Ceea ce captivează la orele de cu profil artistic sunt: spontaneitatea tehnicilor,
neprevăzutul pe care îl putem oricând include, atmosfera de creaţie care este specifică
acestor activităţi. Totuşi există, evident, şi câteva tehnici de bază care trebuie
stăpânite. Menţionăm că intreagul material ilustrativ va fi prezentat pe cd în cadrul
Conferinţei.

9. Bibliografia

[1] Ion , Pascadi, Idealul şi valoarea estetici, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti,1996.
[2] Dan , Mihăilescu, Limbajul culorilor şi al formelor, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti,1980,
[3] Roco, Mihaela – Creativitatea individuală şi de grup, Editura Academiei, Bucureşti, 1979,
[4] Văideanu, George ; Bârsănescu Ştefan – Educaţia estetică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
[5] Mihalache, Nicoleta Gianina – IKEBANA, Editura Polirom, Iaşi 2002;
[6] Bagnall, Ursula – Picturi în acuarelă, Editura Aquila 93, Oradea ,2000;
363

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 363

Compuşi halogenaţi

Dogaru Liliana – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, profesor de


informatica
Maria Buzatu – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, profesor de
chimie
Gheorghe Dan – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
danfortosu@yahoo.com
Mareş Florina –Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
flo17ro@yahoo.com
Fratu Andrei – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
proteus@home.ro
Simionov Adrian – Liceul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
blue_bunnyro@yahoo.com

Abstract
Ne place sa credem ca vremea în care foloseam laboratorul de chimie pentru
experimente a apus, că nu mai există acea exasperare continuă a elevilor puşi în faţa faptului
de a se descurca mult cu puţin. Adevărul este însă altul. În majoritatea şcolilor din ţară, se
lucrează în laboratoarele de chimie, asta în cazul în care ele există sau mai sunt încă
funcţionabile, in aceleaşi condiţii ca şi acuma 20-30 de ani. Aici intervine însă învăţământul
virtual, cu calculatoarele sale şi numeroasele lui programe. S-a produs o revoluţionare a
sistemului de învăţământ. Limitele materiale scad, riscurile scad şi cantitatea de informaţii
prelucrată e mult mai mare. Ce-şi propune programul de faţă? „Nimic mai mult” decât să
constituie o piatră de fundaţie a noului tip de şcoală, o punte creată între elevi şi profesori,
între practică şi teorie, între posibil şi imposibil. Astfel , acest soft, în momentul actual, vine în
faţă şi spune că se poate mai mult, se poate mai bine. În prezenta lucrare urmează a fi
prezentate avantajele acestui program , aplicabilitatea lui , fiabilitatea şi maleabilitatea care-l
fac competitiv pe o piaţă care cere din ce în ce mai mult, într-un sistem de învăţământ care se
vrea din ce în ce mai modern.

1. Introducere

Programul de faţă a fost implementat cu succes în cadrul Liceului „Spiru


Haret” Tulcea, unde a servit la predarea şi testarea elevilor la capitolele din materia de
chimie din clasa a XI-a pe care le vizează. El include o suită întreagă de lecţii
multimedia, compuse din noţiuni de teorie, cu formule şi calcule, desene ajutătoare ,
filmuleţe .avi folosite pentru vizualizarea optima a experienţelor, precum şi de
informaţii suplimentare ce vin în completarea conţinutului ştiinţific, informaţii ce nu
stau la îndemâna oricui, lucruri de interes şi cultură generală şi care au rolul de a
menţine viu interesul elevului în cadrul orei predate. De asemenea, el este însoţit de o
gamă largă de utilitare ce vin în ajutorul profesorului, acesta putand crea şi implementa
364

364 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

în program lecţii şi teste fără a avea cunoştiinţe în vreun limbaj de programare, ci


folosindu-se de utilităţile care preiau documentele şi desenele realizatele în cadrul
clasicelor programe MS Paint şi MS Office. De asemenea, se pot introduce animaţii
ajutătoare în format .avi.
Pentru a instala „Compuşii Organici” este necesar un calculator dotat cu
procesor Pentium III 500 Mhz, 128 RAM, accelerator 3D 4Mb, maxim 50 Mb spatiu
pe hard si orice sistem de operare Windows 9x, Me,NT, XP.

2. Utilizarea programului şi aplicabilitatea acestuia

Odată pornit în execuţie, softul ne introduce în lumea cunoscută a chimiei


organice, mai exact într-unul din numeroasele sale capitole, si anume compuşii
organici.
În cadrul meniului principal, care se remarcă prin uşurinţa de navigare,
simplitate şi design plăcut, sunt prezente link-uri către diferitele facilităţi ale
programului.
Astfel, noţiunile de teorie sunt impartite pe lectii structurate care sunt usor de
accesat din meniu „Main”.swf. Asa cum am punctat şi anterior , ele sunt însoţite de
desene şi filmuleţe ajutătoare. Ba mai mult, aici gradul de interactivitate este mai
ridicat din moment ce utilizatorul poate interacţiona cu substanţele reprezentate print-o
singura mişcare a mouseului, acesta putând să le rotească, să le examineze mai în
amănunt sau să-şi formeze o imagine mai generală, să le mute mai sus sau mai jos, etc.
Structura unei lectii

Corespunzător secvenţelor de teorie se află cele de testare, prin care utilizatorul


se poate testa, pentru a se cerceta în ce măsură au fost însusite noţiunile predate şi
365

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 365

învăţate. Fiecare test este în variantă grilă ,cu variante multiple de răspunsuri şi cu timp
de lucru, la sfîrşitul căruia se afişează nota obţinută. Fiecare întrebare însoţită de
nelipsitele imagini aferenete, de variantele de răspunsuri , la care sunt ataşate iarăşi
imagini, şi , în cazul în care , la sfârşit, elevul n-a obţinut nota maxima, sunt afişate
răspunsurile corecte, precum şi indicaţii ce le însoţesc. În timpul testărilor cât şi
predării, elevul poate cere informaţii suplimentare de la profesor prin intermediul
opţiunii de chat elev-profesor, iar dacă acesta este de acord , poate transmite răspunsul
tuturor elevilor al caror calculatoare se află în reţea cu serverul, la care va sta
profesorul. Bineînţeles, opţiunea ca doi elevi să discute între ei folosind acelaşi chat
este din start înlăturată; ba mai mult, rularea oricărui program în afara celui de chimie
este sistată pe parcursul desfăşurării orei. În urma colectării tuturor rezultatelor
obţinute de elevi la testare, ele se trec într-un catalog virtual aflat tot în componenţa
programului , ce ţine evidenţa rezultatelor elevilor, profesorul putând evalua mai bine
evoluţia lor.

Pe lângă acestea se mai găseşte şi o rubrică de experimente exclusivă acestora,


precum şi de poze.Aceste experimente se remarcă prin faptul că sunt fie foarte greu de
îndeplinit în viaţa reală, fie efectele lor se pot vizualiza dupa un mare interval de timp,
în timp ce pe calculator ele se pot vedea şi analiza imediat, cu efecte spectaculoase de
lumină şi culoare, în condiţii optime de lucru. Un lucru extraordinar la ele îl constituie
şi faptul că sunt întocmite „pe viu” de către utilizator, care folosindu-se de mouse şi de
tastatură, efectuează el însuşi experienţa, ajutându-l astfel sa se apropie foarte mult de
desfăşurarea experimentului în realitate.Iată câteva exemple din acestea: oxidarea
alcoolilor cu solutie acida de KMnO4, reactia fenolilor cu hidroxizi alcani, obtinerea
oglinzii de argint.
366

366 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Marele avantaj al acestui program îl constituie partea de editare şi


implementare a lecţiilor şi testelor. Astfel, printr-un singur click, profesorul ajunge in
faţa unei ferestre în care poate deja să înceapă să scrie şi sa editeze urmatorul test, sau
urmatoarea lecţie, care poate sau nu să fie de chimie, setând la întrebări numărul de
răspunsuri, punctajul şi timpul de răspuns, iar la teorie pozele şi locul de întretăiere ale
acestora cu restul textului. Deci, după cum se vede, programul are o arie de
aplicabilitate mult mai mare decât a celor obişnuite, el putând fi adaptat chiar de către
orice profesor la altă materie. Revenind la ce-am spus mai devreme, după ce cadrul
didactic a terminat de redactat conţinutul didactic, el se salvează in cadrul unui folder
anume din rădăcina programului, unde mai târziu poate sa fie încărcat sau nu, dupa
bunul plac sau intenţia profesorului.

Chatul programului

Nu este cred că nevoie să mă opresc şi la conţinul ştiinţific al softului de faţă,


ţinând cont că peste tot s-a ţinut cont atât de îndrumarea atentă a profesorului de
specialitatea îndrumător, cât şi de normele IUPAC (International Union of Pure and
Applied Chemistry), în ce privesc măsurătorile exacte şi sistemul de culori folosite.
Corectitudinea experimentelor este de asemenea demonstrată în prealabil şi verificată
amănunţit pentru a corespunde exigenţelor impuse de studiul acestei materii.
Cel mai mare şi puternic avantaj îl reprezintă însă cel anunţat mai sus, conform
căruia conţinutul ştiinţific poate fi oricând modificat, adaugat sau întocmit, astfel încât
programul de faţa are o rată a uzurii morale extrem de lentă, el putându-se adapta la
oricare materie, la oricare noi informaţii, neputând fi depăţit de programele efemere ce
apar şi dispar la scurtă vreme după-aceea din cauza inflexibilităţii lor.
367

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 367

3. Tehnica folosită

Pentru realizarea softului au fost folosite mai multe tehnologii şi medii de


programare. Astfel , programul în totalitate este un hibrid între Macromedia Flash Mx
2004 şi Macromedia Director Mx 2004, care au ajutat la formarea interfeţei şi a
aspectului general, a stabilirii link-urilor dintre pagini ,redactarea lecţiilor şi teoriei, a
interacţionării cu mediul 3D, a interactivităţii desenelor şi experimentelor . Acestea din
urmă au mai fost întocmite folosindu-se 3D Studio Max 5.0 şi Paint. Este de asemenea
necesară instalarea utilitarului Shockwave Player, deoarece unele pagini în format
HTML o necesită.

O animatie 3D a actiunii de spalare a sapunului

4. Obiectivele

Ele sunt de la sine înţelese. Promovarea unui învăţământ de calitate , la


standarde înalte, în concordanţă cu afluxul din ce în ce mai mare de informaţii pe plan
mondial cât şi în pas cu tendinţele actuale din acest univers informatico-şcolar.
Detaşarea de programele deja existente şi implementate în şcoli prin gradul mare de
interactivitate elev-calculator, elev-profesor, precum şi abundenţa de noţiuni
implementate, uşurinţa de lucru, maleabilitatea şi modularitatea acestuia , ce devin
unelte importante în sala de clasă, pe parcursul desfăşurării orelor şi-n afară. Ne
rămâne astfel speranţa că un astfel de program va ajunge în toate şcolile din ţară, că
368

368 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

aceste şcoli vor avea dotările corespunzătoare desfăşurării unui învăţământ de mare
clasă şi că aceste tentative nu se vor opri aici, ci vor continua prin versiuni mai
îmbunătăţite şi mai perfecţionate ale softului educaţional aici de faţă .

Verificarea intelegerii unei reactii chimice la nivel molecular

5. Bibliografia

[1] Olga Petrescu, Gabriela Dobrescu , “Manual de chimie ”clasa a XI-a, Editura Aramis.
[2] Progama de chimie 2003-2004.
[3] Reviste de chimie in limba romana si in limba franceza.
369

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 369

Implementarea sistemului e-Learning în învăţământul


preuniversitar, o alternativă la învăţământul tradiţional pentru
CDSc (curs opţional de LabVIEW)

Pârvu Elena – Grup Şcolar Industrial de Marină Constanţa


e-mail:parvuelena@yahoo.com

Abstract
Şcoala românească se află in momentul de faţa la trecerea de la o etapă de reforme structurale
şi de conţinut la o etapă mai profundă şi anume la cea de schimbare a demersului didactic ,
mai concret, de schimbare a modului de predare/invăţare in clasa reală sau virtuală.O
alternativă la metodele tradiţionale o constituie sistemul e-Learning, prin forma de invăţămant
deschis la distanţă. În lucrare este prezentat modul în care se utilizează această alternativă in
învăţămantul preuniversitar pentru predarea unui curs opţional care face parte din oferta
educaţională a şcolii noastre . Cursul se numeşte <Laborator de fizică virtuală>, are ca suport
mediul de programare grafică LabVIEW şi este un curs care poate fi parcurs in sistem e-
learning configurat in Intranet-ul şcolii sau on-line, integrat pe platforma educaţională
MOODLE.

1. Introducere

Principala sursă a viitoarei dezvoltări economico-sociale o constituie producţia si


consumul de informaţie. Această situaţie va genera necesitatea unor deprinderi de nivel
superior in manipularea informaţiei. Utilizarea calculatoarelor in şcoală este legată in
mod direct de formarea acestor tipuri de deprinderi, cerute de integrarea tinerilor in
viitoarea lor profesie.Microcalculatoarele au pus la dispoziţia utilizatorilor posibilitaţi
tehnice de manipulare a informaţiei deosebit de puternice.
Aceste posibilităţi oferă calculatorului un potenţial educativ superior in raport cu
alte tehnologii utilizate in educaţie. Utilizarea calculatorului poate realiza interacţiunea
elevului cu materialul de învăţat si pe această baza , reglarea instruirii in funcţie de o
seamă de parametrii: ritmul de lucru , nivelul de cunostinţe , aptitudinile intelectuale.
Aplicarea tehnicii de calcul în studiul fenomenelor fizice este un argument al
necesităţii însuşirii da către elevi a noii tehnici informaţionale .O şansă deosebită în
îndeplinirea acestui deziderat o constituie însuşirea de către elevi a tehnicilor de
utilizare a mediului de programare LabVIEW.

2. Utilizarea mediului de programare LabVIEW în învăţământul


preuniversitar ( prin Curriculumul la Decizia Şcolii ) şi integrarea lui în
platforma educaţională AEL.
370

370 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Prin dreptul de a lua decizii conferit şcolii, curriculumul la decizia şcolii (CDS)
este de fapt emblema puterii reale a acesteia. Derivată din libertatea - oferită de planul-
cadru de învăţământ - de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional,
această putere dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare ale elevilor.
Aceasăa componentă educaţională este privită cu multă seriozitate de către
conducerile şcolilor şi de către profesorii angajaţi în a veni cu propuneri concrete de
cursuri opţionale care să fie în acord cu cerinţele impuse de profilul şcolii , de
interesele elevilor.
Deşi ideal ar fi ca fiecare elev sa-şi poată alege “mersul formării educaţionale” în
funcţie de aptitudini , de interese, realitatea pune în evidenţă că este greu de îndeplinit
acest deziderat în actualul sistem de învăţământ. Elevii îşi pot alege cursurile opţionale
numai din lista (uneori prea scurtă) celor aprobate de consiliile administrative ale
şcolilor şi sunt obligaţi să frecventeze acele “cursuri opţionale “ care devin obligatorii
pentru întraga clasă.
Un curs opţional cu tema <Laborator de fizică virtuală> axat pe iniţierea elevilor în
utilizarea mediului de programare LabVIEW şi realizarea cu ajutorul acestuia a unor
aplicaţii care să simuleze fenomenele fizice, este greu de introdus in oferta
educaţională a şcolilor. Două dintre motive ar fi următoarele:
-nu poţi găsi clase compacte în care toti elevii să fie interesaţi în a parcurge acest curs
-profesorii nu se angajază în a pregăti suportul pentru acest curs (curriculum , tehnici
de evaluare, strategii didactice…..) deoarece efortul este destul de mare.
În oferta educaţională a şcolii noastre există acest curs opţional organizat pe doua
module:
-modulul I intitulat <LabVIEW in simularea fenomenelor fizice > la care participă
elevi din clasa a-X-a
modulul II intitulat <LabVIEW in achiziţia de date> la care participă elevi din clasa
a-XI-a.
Cursul este integrat in reţeaua Intranet a şcolii , unde este implementată şi
platforma educaţională AEL.
Pe fiecare din cele 25 de calculatoare configurate în Intranet şi avand AEL-ul
instalat (componenta-client) a fost instalat şi mediul de programare LabVIEW 6.1.
Fiecare elev are acces la un calculator şi îl poate utiliza independent , sau participad la
activitaţile organizate în cadrul unei clase virtuale configurată în AEL sau folosind un
soft de <videoconferinţa> (in cazul nostru , NetMeeting).Reţeaua este conectată la
Internet , elevii pot accesa şi alte site-uri cu informaţii referitoare la temele studiate.
Conţinutul este structurat pe lecţii organizate în pagini web care conţin explicaţii
referitoare la scopul lecţiei , modul de utilizare a componentelor din mediul de
programare LabVIEW , cu link-uri către fişiere video care exemplifică modul de
utilizare , cu sarcini de lucru.Elevii pot accesa folderul cu lecţia de studiat ( care se află
pe fiecare calculator) , să parcurgă conţinutul în ritmul în care doresc, să reia
informaţiile cănd doresc. Profesorul monitorizează activitatea , fiind printre elevi ,
dăndu-le explicaţii .
Fixarea cunoştinţelor şi evaluarea se face in mod deosebit în cadrul lecţiilor
configurate in AEL astfel:
371

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 371

Figura 1. Secventele lectiei in AEL


-profesorul crează <pachetul lecţiei> intrand în meniul <administrare> , în folderul în
care are drepturi de administrare.
-profesorul configurează lecţia stabilind secvenţele acesteia în funcţie de obiectivele
propuse

Figura 2.Clasa virtuală din AEL


-elevul intra în <clasa virtuală> şi parcurge secvenţele în ordinea în care îi sunt
transmise de către profesor: toţi elevii primesc simultan acelaşi conţinut , se poartă
discuţii referitoare la acesta.
Secvenţele lecţiilor pot fi chiar vi-uri (aplicaţii realizate cu LabVIEW) pe care elevii
le pot vizualiza , deoarece pe fiecare calculator este instalat softul LabVIEW6.1.
Aceştia au posibilitatea să salveze vi-ul pe calculatorul lor şi să opereze cu el , să-i facă
modificări.De preferat este ca fereastra-diagramă să fie protejată de profesor prin
parolă.
Elevii sunt evaluaţi cu ajutorul testelor realizate cu componenta <creare teste>.

Figura 3.Utilizarea unui vi.ca secventa a lectiei in AEL

Munca elevilor poate fi independentă , dar se poate realiza şi o colaborare în cadrul


unei clase virtuale configurată printr-un soft de videoconferinţă .
372

372 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Profesorul iniţiază o <videoconferinţă > folosind soft-ul <NetMeeting> instalat pe


fiecare calculator şi include în aceasta toţi elevii clasei.Aplicănd componentele acestui
soft, activitatea poate fi diversă:
-prin componenta <Share Programs> atat profesorul cat şi fiecare dintre elevii clasei
pot să transmită imaginile de pe monitorul său celorlalte calculatoare , controlul
acestuia poate fi cedat altei persoane
-prin componenta <Chat> se pot iniţia discuţii virtuale , transmitere de mesaje între cei
ce colaborează la realizarea unui anumit proiect
-prin componenta <Whiteboard> se pot iniţia colaborări între elevi în realizarea
anumitor desene pentru controalele din vi-uri.
-prin componenta <Transfer files> se pot face transferări de subvi-uri , exemple de vi-
uri între profesor şi elevi.
.
3. Cursul opţional <Laborator virtula de fizică> on-line

Din dorinţa de a le facilita elevilor învăţarea şi în afara clasei şi de a da


posibilitatea şi altor elevi să participe la acest curs (din şcoala noastră sau din alte
şcoli) am încercat să transfer acest curs şi in Internet. Cursul este realizat folosind
platforma educaţională Moodle.
Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle -
http://www.moodle.org ) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate
pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate şi administrare.Codul sursă este
scris în PHP utilizând baze de date MySql şi PostgreSQL, cu posibilităţii de utilizare
fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux (fără a fi necesară nici
o modificare de la o platformă la alta).
Sistemul Moodle promovează ca filozofie a învăţării ceea ce se numeşte „pedagogia
construcţionismului social” (social constructionist pedagogy), sprijinită pe patru mari
concepte:
1.Constructivism: noile cunoştinţe acumulate sunt sedimentate printr-o permanentă
raportare a lor la zestrea culturală şi informaţională, nu printr-o simplă „memorizare”;
2.Constructionism: învăţarea ajunge să fie efectivă abia atunci când este împărtăşită,
discutată, explicată altora.
3.Social Constructivism: diseminarea cunoştinţelor se face într-o manieră sistematică,
organizată, conducând la constituirea unei mici comunităţi culturale.
4.Connected and Separate (empatic şi dizident): încearcă o privire de adâncime asupra
motivaţiilor de care sunt guvernate persoanele participante la dialogul în cadrul unei
astfel de comunităţi culturale.
Profesorilor care au de ţinut cursuri la distanţă le este oferit de către platforma
Moodle un sistem de administrare flexibil şi ergonomic. Pe lângă simpla postare pe
Web a unor materiale create cu diverse aplicaţii, este posibilă editarea on-line a
materialelor în format HTML şi text. Opţiunea „Files” din meniul de administrare al
unui profesor îi permite acestuia gestionarea unui director de fişiere în care îşi va
transfera documentele vizate spre a fi folosite ca materiale de curs. Este posibilă şi
inserarea de hiperlegături către locaţiile Web unde pot fi stocate o serie de alte
materiale.
373

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 373

În cadrul secţiunii „Activities” pot fi adăugate următoarele tipuri de activităţi:


• Examinări (Assignment): Profesorul precizează un set de cerinţe,
împreună cu informaţii legate de: punctajul maxim acordat, perioada de
trimitere a temei, dimensiunea maximă a fişierului din care aceasta este
constituită, dacă sunt sau nu permise mai multe variante ale temei.
. • Forum de discuţii – facilitate de o importanţă cu totul specială pentru
configurarea comunităţii de participanţi la curs. Pentru fiecare nou subiect de dezbatere
adăugat, profesorul poate preciza dacă este vorba de o discuţie simplă pe un unic
subiect, o dezbatere generală deschisă oricărui subiect sau o dezbatere cu câte un fir de
discuţie pentru fiecare utilizator.
. • Jurnal – Moodle permite întreţinerea unui jurnal asociat unui curs,
structurat în mod uzual pe săptămâni.
. • Resurse –permite inserarea de conţinut în cadrul cursului, prin operaţia
de upload de fişiere, prin indicarea unei adrese Web sau prin editarea on-line a acestuia
în format text sau HTML.
• Teste grilă (Quiz) – modul ce permite proiectarea şi configurarea unor
testări de tip grilă, alcătuite din întrebări cu variante multiple de răspuns, de tip
adevărat/fals, sau necesitând scurte răspunsuri textuale. Acest modul include şi
facilităţi de notare automată, putând fi utilizat atât pentru autoevaluare, cât şi pentru
examinare.
. • Chestionare – este furnizat un set de instrumente pentru alcătuirea de
chestionare cu formate predefinite care sunt de folos profesorului în evaluarea şi
înţelegerea problemelor ce intervin . Aceste chestionare pot fi date elevilor la începutul
cursului ca o măsură de diagnosticare a modului în care decurge acesta, precum şi la
sfârşitul cursului pentru a obţine o evaluare a lui.
Buna organizare a părţii de administrare a platformei Moodle o face uşor de utilizat
de către profesorii de orice specialitate, stimulându-le dorinţa de a-i utiliza treptat toate
facilităţile, de la simpla postare pe Web de materiale didactice, până la consolidarea
unei adevărate comunităţi virtuale de participanţi la curs.
Cursul on-line intitulat <Laborator de fizica virtuala>> este configurat alaturi de un
alt curs intitulat <Fizica virtuala> , care poate fi accesat de toti elevii care au cont de
utilizator pentru primul curs.

Figura 4. Clasa virtuală configurată on-line


374

374 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Activitatea este organizată pe săptămani de şcoală, elevii avand la dispoziţie o


săptămană ca sa-şi parcurgă fiecare temă: teorie, teste, teme de casă

Figura 5. Activităţi în cadrul cursului

Activităţile ce se pot configura (forum , chat ) dau posibilitatea unei colaborări între
toţi participanţii la acest curs.

4. Concluzie

Învăţământul adaptat fiecărui elev, după afinităţile, deprinderile şi pasiunile sale, în


cadrul clasei virtuale, poate deveni o realitate. Alegerea, nu doar, a cursului dorit, sau
a profesorului cel mai potrivit, ci a unui întreg profil interdisciplinar, a unui pachet de
cursuri, precum şi a momentului când să le urmeze , ar putea să nu mai fie o ficţiune, ci
o realitate.Sperăm să devina o realitate cât mai curând!

5. Bibliografia

[1] Brut Mihaela , “Perspective pentru utilizarea mediilor de instruire FOSS în sistemul
universitar românesc”: http://www. linux.itim-cj.ro
[2] Jalobeanu Mihai , Cum căutăm si cum publicăm pe Web,Editura CCD Cluj,2003
[3] Olimpius Istrate, Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei si comunicării in educaţie:
http://www.ise.ro/resurse/teme.html
[4] Şerban Iosifescu, Impactul măsurilor de reformă la nivelul unităţilor şcolare , Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, 2001
375

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 375

Elemente de electrocinetică

Stan Florina, prof. Colegiul National „Tudor Vianu”


Constantin Ciprian, Olaru Alin,Toma Bogdan, elevi

Materialul are o structură modularizată permiţând folosirea în mai multe feluri a


instrumentelor puse la dispoziţie.Pentru înţelegerea materialului prezentat aplicaţia
oferă şi informaţii teoretice referitoare la circuitele electrice şi a legilor verificate de
acestea. Pentru o bună integrare a aplicaţiei în procesul didactic, acesta conţine şi
momente de evaluare a noţiunilor dobândite de elev în urma parcurgerii lecţiilor

Obiect de conţinut

Un fişier independent care prezintă informaţii grupate din punct de vedere


tematic, care nu pot fi prezentate separat. Poate fi format din mai multe pagini de
conţinut. În cadrul acestui ghid va fi folosită şi noţiunea de componentă atunci când se
face referire la un obiect de conţinut.
Fiecărui obiect de conţinut îi corespunde o temă de studiu lansată de profesor.

Moment de studiu individual

Reprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorul poate studia un


fenomen fizic sau o aplicaţie, alegându-şi singuri elementele asupra cărora va insista
(de exemplu: codul culorilor la rezistor, sau transpunerea triunghi – stea)
Aceste momente apar ca urmare a lansării în execuţie de către profesor a unui
obiect de conţinut ce conţine informaţii descriptive sau experimente virtuale

Momente de verificare a cunoştinţelor (Aplicaţii)

Reprezintă un obiect de conţinut în cadru căruia utilizatorului îi sunt evaluate


cunoştinţele acumulate pe parcursul lecţiei.
Utilizatorul este obligat să răspundă la toate întrebările, iar după rezolvarea
testului are acces la rezultatele obţinute (răspunsurile date şi răspunsurile corect).
Prin acest material se urmăreşte:
o Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice fizicii
376

376 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

o Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese fizice


o Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ
o Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi
abstractizare
o Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de
lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi în tehnologii
o Identificarea unor noţiuni şi caracterizarea unor mărimi fizice legate de
fenomenele electrice
o Verificarea experimentală a legilor circuitelor electrice şi trasarea
caracteristicii curent-tensiune pentru diferite elemente de circuit (dipol pasiv,
sursă cu caracteristică liniară)
o Aplicarea legilor circuitelor electrice şi a relaţiilor derivate din acestea
în rezolvarea unor probleme
o Explicarea pe baza unor fenomene electrice studiate, a funcţiilor unor
aplicaţii tehnologice

Unul din principalele avantaje ale programului nostrul este prezent într-o
formă atractivă a unui fenomen electric şi implicarea cu plăcere în toate etapele lecţiei
ale utilizatorului.
Utilizatorul poate interacţiona cu uşurinţă cu programul prin intermediul
ferestrelor de comunicare şi butoanele din meniul din partea inferioarea.
La începutul fiecărui modul utilizatorul primeşte informaţii despre modul de
funcţionare al programul şi operaţiile pe care trebuie să le efectueze poentru a ajunge la
concluziile dorite. În momentul efectuarii unei operaţii greşite utilizatorul este informat
de greşeala pe care a efectuat-o. Pentru a ajuta în desfăşurarea corecta a lecţiei un
marcator este prezent tot timpul pe următoarul buton care ar trebui apăsat pentru a
continua.
Materialul se adresează învăţământului preuniversitar, mai precis pentru
capitolul de electrocinetică.
377

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 377

Reckoner
Draghicescu Daniel – Colegiul National Gib Mihaescu,
danieldraghicescu@yahoo.com
Ignatescu Marius – Grupul Scolar I. C. Bratianu,
cyberdemon666x@yahoo.com

1.Introducere

Aplicatia face parte din categoria sofware educational, deoarece prezinta principalele
componente hardware ale unui calculator PC prin imbinarea informatiilor scrise cu imagini.
Reckoner invata incepatorii in utilizarea calculatorului tot ceea ce trebuie sa stie despre un
calculator din punct de vedere hardware. In prima parte programul va va invata cum
functioneaza si ce rol au componentele principale ale unui calculator. In a II-a parte
programul va va invata componentele dupa aspect si pozitia lor in unitatea centrala. Dupa ce
veti invata toate acestea va veti putea testa cunostiintele acumulate cu ajutorul testului din
program. Testul contine doua parti cu intrebari fulger. La sfarsitul testului va apare o
fereastra cu rezultatele obtinute. Daca nu intelegeti cum trebuie folosita aplicatia puteti
accesa ajutorul din fereastra principala. Tot din program puteti afla date despre realizatori.
Reckoner ruleaza pe sistemele de operare: Window 95, Window 98, Windows ME,
WindowsXP si Windows 2000. Pentru lansare are nevoie de fisierul „msvbvm60.dll” care se
gaseste in pachetul de instalare Visual Studio 6.0. Programul are o interfata prietenoasa si un
design modern.

2.Folosire

2.1. Pornirea si fereastra principala

Se lanseaza in executie prin dublu click pe programul „Reckoner.exe” si va apare fereastra


de incarcare a programului. Aici trebuie sa asteptati cateva secunde pentru ca programul sa
se incarce. Nu se va actiona in nici un fel asupra acestei ferestre deoarece este o fereastra
inactiva. Dupa ce programul se va incarca va apare fereastra principala a programului. In
aceasta fereastra se gasesc 4 meniuri (fiecare lanseaza o fereastra proprie). La trecerea cu
mouse-ul peste aceste meniuri programul va scrie in partea stanga informatii despre fiecare
meniu in parte. Programul se poate muta din partea de sus a ferestrei de pe bara „Reckoner”
tinand apasat butonul stang al mouse-ului si miscand-o in directia dorita. Fereastra se poate
ascunde in taskbar din butonul „-” de pe aceasi bara „Reckoner”. Pentru inchiderea
programului, de pe aceasi bara, se va executa click pe butonul „X”.

2.2. Meniul „Componente”

Pentru a intra in fereastra meniului „Componente” se va executa click din fereastra


principala pe meniul cu acelasi nume si va apare fereastra acestui meniu cu titlul
„Reckoner”. In partea stanga, pe fundalul alb, se afla meniul cu componentele. La click pe o
componenta din meniu va apare intr-o animatie o minifereastra cu informatiile despre
componenta respectiva. Fereastra se inchide de pe butonul „X” si se ascunde de pe butonul
378

378 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

”-”. La inchiderea acestei ferestre se va face automat revenirea la fereastra principala.


Fereastra se poate muta de oriunde din afara meniului cu componente.

2.3. Meniul „Calculatorul”

La click, in fereastra principala, pe meniul „Calculatorul” va apare fereastra acestui meniu.


Meniul principal contine 2 submeniuri. Primul meniu „Grafic asamblare” lanseaza o alta
fereastra „Schema componentelor”. In centrul acestei ferestre se afla o poza cu unitatea
centrala. Spre marginile sale se afla mai multe poze cu diferite componente. La trecerea cu
moue-ul peste acestea, programul va desena o linie si un chenar de directionare spre locul
componentei respective, in unitatea centrala. In partea de jos, dreapta, se afla o legenda cu
ajutorul careia puteti intelege mai exact pozitia componentelor. Langa legenda in partea
dreapta se afla 2 butoane. Butonul „Prezentare manual” si „Prezentare automata”. La intrare
in aceasta fereastra este apasat butonul „Prezentare automata”. Daca este apasat inseamna ca
doar la trecerea cu mouse-ul peste pozele cu componente se vor face directionarile
respective. La apasarea butonului „Prezentare automata” programul va prezenta pozitia
componentelor pe rand si automat la un anumit interval. Incercati sa nu miscati mouse-ul
cand este apasat acest buton. Al II-lea meniu va lansa o fereastra numita „Testare”. In aceata
va veti testa noile cunostiinte acumulate. Prin apasarea butonului ″Lanseaza test″ testul va
incepe. Testul are doua parti. In prima parte programul va desena pe unitate un chenar
conform submeniului ″Grafic asamblare″ care va indica o pozitie si va trebui sa selectati o
componeta din lista spre care se va desena o linie. A doua parte va incepe la un interval scurt
dupa terminarea primei parti. In a doua parte vor apare deasupra pozei cu unitatea centrala,
consecutiv, poze cu diferite componente. Va trebui sa dati click in unitatea centrala pe
componenta respectiva. La terminarea testului va apare o fereastra cu rezultatele obtinute.
Fereastra meniului „Calculator” se va inchide de la butonul ″X″ din coltul din
dreapta sus, iar pentru ascundere, semnul ″-″. Fereastra nu se poate muta

2.4. Meniul „Ajutor”

Pentru cei ce nu stiu sa foloseasca programul acesta pot gasi aici toate informatiile necesare.
Fereastra are in partea stanga un meniu. In meniu sa afla o lista cu componentele
programului. In lista exista componente cu subliste. Acesta se pot recunoaste dupa semnul
„+” asezat in fata lor. La click pe acestea va apare sublista iar componenta va avea in fata
semnul „-”. Daca o componenta are in fata semnul „-” inseamna ca sub lista se poate strange.
La click pe componente sau elementele sublistelor vor apare in partea dreapta informatiile
respective. Fereastra se inchide de la semnul „X”.

2.5. Meniul „Despre”

In fereastra acestui meniu veti gasi informatiile despre realizatorii acestui program. Daca
treceti cu mouse-ul peste numele realizatorilor atunci vor aparea informatii, in partea de jos,
despre realizatorul respectiv. In fereastra se afla numele profesorului coordonator si a altor
persoane care au ajutat la realizarea programului. Fereastra se inchide de pe butonul „X”
(butonul care isi schimba culoarea), aflat in centrul ferestrei.

3. Bibliografia
[1] Forte Company S.R.L., „Curs de gestionare si utilizare a laboratorului
informatizat”, Bucuresti, ianuarie 2003
[2] A. Sandita s.a., „Arhitecturi PC. Notiuni hardware”
379

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 379

Alcani
Utilizarea tehnologiei informaţiei
în sistemul modern educaţional

Moraru Silvia –profesor,


Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Banu Bogdan – Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Şotropa Ioan – Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Paragina Silviu– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Rosner Daniel– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Cotescu Andrei– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Brosiu Adrian– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”

Abstract
Când au fost create lecţiile, am avut în vedere următoarele: criteriul socio-pedagogic
şi psihologic (procesul de învăţare se axează pe subiect – elevul; lecţiile sunt atractive
şi captivante; realizările: text, grafică, animaţie audio-video ale lecţiei motivează
elevul sî-şi însuşească informaţii şi abilităţi) şi criteriul tehnic şi informatic
(produsele IT create sunt flexibile, stabile şi au interfaţă prietenoasă; modularitatea –
permiţând utilizarea selectivă şi economică; capacitatea de a se adapta la nivelul de
pregătire al subiectului)

Cuvinte cheie : proces educaţional, IT, inovaţie, interactivitate.

1. Introducere

Acest produs multimedia este creat pentru elevii care studiază chimia. Unitatea de
învăţare „Alcani” este structurată în 7 lecţii. Fiecare lecţie este planificată în
concordanţă cu obiectivele operaţionale stabilite de profesor. Acesta selectează
activităţile de învăţare astfel încât fiecare obiectiv să poată fi atins. Activităţile
didactice sunt concepute să îndeplinească cerinţele lecţiei „Alcani”.

2. Avantaje „cheie”

Testarea predictivă are loc la începutul unei ore de recapitulare printr-un test de tip
grilă. La orice moment al lecţiei elevul poate fi direcţionat pentru a obţine informaţii
aprofundate despre următoarele noţiuni:
• definiţia alcanilor;
• termeni omoloagă de termeni;
• geometria moleculelor alcanilor şi izoalcanilor;
• regulile IUPAC de denumire a izomerilor n-alcanilor;
• proprietăţile chimice ale alcanilor;
380

380 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

• chimizarea metanului
3. Abordare inovativă

Abordarea inovativă a lecţiei constă în explicarea geometriei moleculelor, ca şi


vizualizarea procesului chimic în desfăşurare exemplu: reacţia poate fi văzută urmărind
pas cu pas transformarea reactanţilor în produşi de reacţie, ruperea legăturilor
covalente simple C-H şi Cl-Cl şi refacerea legăturilor simple, covalente C-Cl şi H-Cl.
Ritmul alert şi interactivitatea păstrate pe parcursul lecţiei măresc eficienţa învăţării.
Elevul poate utiliza o gamă largă de unelte autodidactice „apăsând” butoane pentru a
reveni la material, pentru a acoperi teoria, pentru a fi direcţionat către materialele
precedente, pentru studiu aprofundat şi pentru a deschide noi ferestre pentru a vizualiza
mecanismele de reacţie.
Etapele lecţiilor sunt asistate de profesor pentru fiecare elev în parte. Astfel,
feedback-ul este obţinut pe parcursul testelor recapitulative, înregistrând progresul
fiecărui elev.
Segmentul de consolidare consistă în vizualizarea modelării proceselor chimice deja
învăţate furnizând autoreglarea programului. .
Fiecare secvenţă a lecţiei este însoţită de fişe de lucru acoperind activităţile cuprinse
în acest pachet de software educaţional.
Partea interactivă a acestui program implică un proces de învaţare calitativ prin
atenţia sporită şi bine întreţinută a elevului.

4. Concluzii

Evaluarea acestui programul a scos în evidenţă următoarele idei:


• profesorul şi elevul sunt parteneri reali în procesul de predare – învăţare
şi evaluare;
• profesorul selectează activităţile didactice ale lecţiei, găseşte metodele
optime de învăţare şi selectează exerciţiile pentru testarea iniţială,
continuă şi finală;
• eficacitatea sporită a obţinerii tuturor obiectivelor operaţionale
• testările iniţiale, continue şi finale sunt rapide
• viteză ridicată în transmiterea informaţiilor
• obţinerea feedback-ului în toate etapele lecţiei.

Figura 1. Regulile IUPAC Figura 2. O reactie in mişcare


381

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 381

FIZICA – NOUA DIMENSIUNE

Grosu Codruţ - elev, Colegiul Naţional “Tudor Vianu”-


e-mail:grosu_codrut@yahoo.com
Profesor coordonator: Prof. dr. Nicolae Irina

Abstract

Aplicaţia încearcă să aducă o îmbunătaţire a modului de predare a


informaţiilor prin intermediul computerului, prin introducerea tehnologiilor
folosite în special în crearea jocurilor pe computer. S-a dorit depăşirea
graniţelor rigide impuse de aplicaţiile multimedia prin trecerea de la
viziunea bidimensională a conţinutului la cea tridimensională. Întregul
produs a fost conceput în aşa fel încât să semene cu un joc în care ţelul este
acumularea şi utilizarea cunoştinţelor din mecanică, studierea interactivă a
experimentelor adiacente capitolelor implementate şi nu în ultimul rând
provocarea unei senzaţii agreabile care să faciliteze reţinerea informaţiilor
propuse spre învaţare. Produsul nu necesită utilizarea de software adiacent
spre a fi vizualizat. în esenţă este un joc al minţii care urmăreşte
dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme şi creativitatea elevului.

Produsul “Fizica – Noua Dimensiune” a fost realizat în scopul îmbunătaţirii


modului de predare a fizicii în învăţământul preuniversitar. În acest scop au fost
implementate unele capitole din materia clasei a IX-a, mecanica.
Aplicaţia a fost realizată cu programul 3D Game Studio 6. Programul care
coordonează întregul produs a fost scris în C-Script, limbajul adiacent software-ului
3D Game Studio 6. Pentru a realiza modelele expuse în aplicaţie a fost utilizat
programul 3D Studio max 6.0, iar imaginile bidimensionale şi texturile au fost realizate
într-o varietate de programe: Photoshop 7.0, Image ready 7.0, Flash, etc. Sunetele au
382

382 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

fost modelate cu Goldwave. S-a încercat menţinerea numărului de poligoane la un


nivel cât mai jos, pentru a nu necesita un calculator performant pentru rularea
aplicaţiei.
Motivul pentru care a fost aleasă această formă de implementare, deosebită faţă
de cele folosite până acum (Flash,PHP,HTML) îl constituie tendinţa elevilor de a
neglija acumularea de cunoştinţe noi din materiile predate în favoarea preocupării
sporite pentru jocurile pe calculator. Ce s-ar întâmpla însă dacă ar putea învăţa aparent
jucându-se? Evident, efortul mintal este acelaşi cu cel pe care l-ar face atunci când au
în faţă problema redactată pe o foaie de hârtie. Totuşi, elevul poate fi atras de ineditul
încercării şi poate avea mai multă bunăvoinţă dacă problema îi este prezentată
interactiv.
Nu s-a pus accentul pe modul de prezentare a informaţiilor destinate învăţării
(definiţii şi formule). Părerea mea este că indiferent de modul de prezentare, acestea
trebuie învăţate şi cel mai bun mod de a determina acest lucru este susţinerea
cunoştinţelor necesare prin probleme adecvate. De aceea, au fost construite sisteme
fizice corespunzătoare problemelor propuse spre rezolvare. Efortul a fost depus în
special în această direcţie, deoarece problemele necesită uneori o „vizualizare” a
situaţiei. In acest scop s-au realizat animaţii tridimensionale care să respecte condiţiile
din problemele propuse spre rezolvare.
Întreaga aplicaţie este susţinută de o grafică atent realizată, care să incite elevul la
parcurgerea etapelor „jocului” ce coincid cu cele ale rezolvării problemelor propuse.

Astfel, laboratoarele miniaturale de fizică şi sala de clasă unde sunt colectate


seturile de formule şi definiţii se află într-un mic castel care are în faţă un parc. De
asemenea, s-au utilizat tehnici folosite în crearea jocurilor pe calculator, ca de exemplu
383

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 383

reflecţia razelor de soare pe lentilele camerei. Totuşi am evitat detaliile inutile care ar fi
redus nejustificat viteza de rulare a programului.
Fiecare problemă valorează un anumit număr de puncte. Rezolvarea acesteia
(introducerea rezultatului corect) duce la creşterea scorului jucătorului. Textul
problemei rămâne acelaşi, datele însă se pot modifica şi soluţia corectă este reevaluată.
Notarea se va realiza în continuare după noua soluţie, cea veche nemaifiind valabilă.
Deasemenea, soluţia elevului poate fi introdusă sub formă algebrică, datele fiind apoi
prelucrate de program şi rezultatul calculat. Nu este permisă introducerea de noi
variabile, doar a celor date în problemă şi expresia trebuie să fie corect parantezată.
De multe ori elevul este ajutat să rezolve problema prin desenarea de către
program a forţelor care intervin (fără însă ca acestea să fie descompuse). Această
metodă a fost folosită în special la primele probleme propuse spre rezolvare, pentru a
uşura înţelegerea modului de aplicare a noţiunilor.Ulterior, la problemele cu un grad
sporit de dificultate, acest lucru nu mai este posibil.
Problemele de fizică nu sunt accesibile elevului dacă acesta nu şi-a însuşit
cunoştinţele necesare rezolvării lor. La fel, fiecare dintre nivelele superioare nu poate fi
atins dacă nu a fost finalizat nivelul anterior lui, adică dacă nu s-a obţinut un scor
suficient de mare. Nu se cere un punctaj maxim, deoarece unele probleme sunt dificile.
Este opţională cererea unei pregătiri avansate.
În final au fost adăugate o serie de opţiuni pentru a putea studia progresul
elevului.
Scopul aplicaţiei este acela de a uşura învăţarea fizicii prin introducerea unor noi
metode, fără însă a omite şi deschiderea unor noi drumuri în industria produselor
software de e-learning.
384

384 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Petri Net Toolbox for MATLAB –


Modern Teachware for Control
Engineering

M. Matcovschi, C. Lefter, C. Mahulea and O. Pastravanu, Technical


University “Gh. Asachi” of Iasi, Romania Department of Automatic
Control and Industrial Informatics E-Mail: mhanako@ac.tuiasi.ro

Abstract
The Petri Net Toolbox version 2.0 (PN Toolbox) is a software package running under
MATLAB that allows simulation, analysis and synthesis of the discrete-event systems
modeled via the Petri net formalism. This software package is registered at the
Romanian Office for Copyright (ORDA) as intellectual property of the Technical
University "Gh. Asachi"of Iasi and it is also included in the Connections Program of
The MathWorks Inc. (the MATLAB's producer). A trial version of the PN Toolbox
together with its online help in English and animated demos are available on the web
site http://www.ac.tuiasi.ro/pntool/. Our paper presents the key features of the Petri Net
Toolbox and illustrates its exploitation in the training of the students specializing in
Control Engineering or related areas. The toolbox is equipped with a user-friendly
graphical interface and can handle five types of Petri nets (untimed, transition-timed,
place-timed, stochastic and generalized stochastic) with finite or infinite capacity.
Three simulation modes, accompanied or not by animation, are accessible. Dedicated
procedures cover the key topics of analysis such as coverability tree, structural
properties, time-dependent performance indices, max-plus state-space representations,
etc. A design procedure is also available, based on parameterized models. The
integration with the MATLAB philosophy enlarges the utilization of this popular
software environment towards the area of discrete-event systems.

1. Introduction

In very recent years, many universities offering education programs in Control


Engineering included, in their curricula, courses on Discrete Event Dynamic Systems
(DEDSs) and Queueing Systems (QSs), as a consequence of DEDSs’ capability to
describe complex real-life processes such as flexible manufacturing systems (FMSs),
computer systems, communication protocols, power plants, power electronics. Taking
into consideration the rather intricate theoretical topics typical to such courses, it is
eminently clear that well designed laboratory experiments are able to bring a deeper
insight by developing intuitive understanding. In this respect, the Petri Net Toolbox
version 2.0 (PN Toolbox) for MATLAB was designed, implemented and tested at the
Department of Automatic Control and Industrial Informatics of the Technical
University „Gh. Asachi” of Iasi as a software tool that allows simulation, analysis and
design of DEDSs, based on Petri net (PN) models. Recently this software has been
registered at the Romanian Office for Copyright (ORDA) as intellectual property of the
385

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 385

above Toolbox served during the last three academic years as a support for laboratory
experiments accompanying the courses on DEDSs and QSs given by the authors of this
paper [1]-[3] to the students specializing in Control Engineering and Industrial
Informatics. This way the software was tested as a teaching aid used by a large number
of students, fact that permitted a careful brush up of the inherent bugs. The main goal
envisaged by the designers of the PN Toolbox was to provide a collection of
instruments for education and training at an undergraduate or graduate level,
exploitable under MATLAB [4], which represents a standard software in Control
Engineering. The focus was placed on developing students’ skills in mastering PN
models as a generous framework for dealing with DEDSs. Thus, the PN Toolbox is
equipped with a user-friendly graphical interface that offers a great maneuverability of
the software and helps the user concentrate strictly on the specific problems of DEDSs
(by circumventing the need for writing codes). Since the user needs a short time to
learn how to handle the PN Toolbox, his major intellectual effort is invested in the
construction and careful analysis of the PN models. The unified treatment permitted by
the PN Toolbox for untimed, deterministic/stochastic P- and T-timed PNs, stochastic
and generalized stochastic PNs, ensures the premises for an efficient instruction.
The interest shown by the authors for the convenient usage of the PN Toolbox is
reflected by the numerous improvements [5]-[8] brought to its previous versions. At
the same time, the development of the PN Toolbox as a toolbox for MATLAB was
meant to permit further development in the sense of hybrid systems, because
MATLAB incorporates comprehensive libraries for studying continuous and
discontinuous dynamics. Such a development, of extreme importance for Control
Engineering, would be hardly approachable relying on the already existing PN
packages [9] as requiring sophisticated interfaces for the cooperation with instruments
devoted to the exploration of continuous dynamics. Moreover, the integration of the
PN Toolbox with the MATLAB philosophy has the incontestable merit of broadening
the MATLAB's utilization domain towards the area of DEDSs, which is now covered
only by the State-Flow package. As proof of its value, the PN Toolbox is advertised by
the database Petri Nets World [9] and by the Connections Program of The MathWorks
Inc. [10], and it was requested by numerous researchers and students from different
laboratories and universities in Europe, America and Japan. This paper is organized as
follows. Section 2 gives a concise description of the main features of the PN Toolbox,
whereas its exploitation is presented in Section 3. The algorithmic support of the main
functions is commented in Section 4. Section 5 discusses the animation facilities
implemented for supporting the quick familiarization with the software as well as for
increasing the role of intuition in mastering DEDSs. Section 6 offers a brief example of
using the PN Toolbox in approaching computer assisted analysis and design
applications typical to laboratory classes. In the current version of the PN Toolbox,
five types of classic PN models are accepted, namely: untimed, transition-timed, place-
timed, stochastic and generalized stochastic. The timed nets can be deterministic or
stochastic, and the stochastic case allows using appropriate functions to generate
random sequences corresponding to probability distributions with positive support. The
default type of an arc is regular, but the user is allowed to change it into double or
inhibitor, if necessary.
The PN Toolbox has an easy to exploit Graphical User Interface (GUI) whose
386

386 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

purpose is twofold. First, it gives the user the possibility to draw PNs in a natural
fashion, to store, retrieve and resize (by Zoom-In and Zoom-Out features) such
drawings. Second, it permits the simulation, analysis and design of the PNs, by
exploiting all the computational resources of the environment. All the net nodes
(places, transitions) and arcs are handled as MATLAB objects whose properties
depend on the model type. Unlike other PN software, where places are meant as having
finite capacity, our toolbox is able to operate with infinite-capacity places. In addition,
the PN Toolbox allows the assignment of priorities and/or probabilities to conflicting
transitions.
After drawing a PN model, the user can: (i) visualize the Incidence Matrix, which is
automatically built from the net topology; (ii) explore the Behavioral Properties (such
as liveness, boundedness, reversibility etc.) by consulting the Coverability Tree, which
is automatically built from the net topology and initial marking; (iii) identify special
Topologies, i.e. marked graph (MG), state machine (SM), free-choice net (FCN),
extended free-choice net (EFCN) and asymmetric choice net (ACN);
(iv) compute the Siphons and Traps of ordinary PNs; (v) explore the Structural
Properties (such as structural boundedness, repetitiveness, conservativeness and
consistency); (vi) calculate P-Invariants and T-Invariants; (vii) run a Simulation
experiment; (viii) display current results of the simulation using the Scope and Diary
facilities; (ix) evaluate the global Performance Indices (such as average marking of
places, average firing delay of transitions, etc.); (x) perform a Max-Plus Analysis
(restricted to P-timed event-graphs); (xi) Design a configuration with suitable
dynamics (via automated iterative simulations). Further details are given in Section 4
together with brief information about the algorithmic support.
3. Exploitation

There are two modes in which the PN Toolbox may be exploited, namely the Draw
Mode, that allows the user to build a new PN model or modify the properties of an
existing one, and the Explore Mode that enables the user’s access to simulation,
analysis and design tools. The GUI exhibits eight control panels (see fig. 1): Menu Bar
(1), Quick Access Toolbar (2), Drawing Area (3), Drawing Panel (4), Draw/Explore
Switch (5), Simulation Panel (6), Status Panel (7) and a Message Box (8). Further on,
all these panels are briefly described.
The Menu Bar (1) displays a set of nine drop-down menus, from which the user can
access all the facilities available in the PN Toolbox. These menus are enabled in
accordance with the exploitation mode of the PN Toolbox. The Drawing Area (3) is
provided with a grid, where the nodes of the PN graph are to be placed, and with two
scrollbars (on the right and bottom sides) for moving the desired parts of the graph into
view. The Drawing Panel (4) presents five image buttons that facilitate user access to
Edit Objects, Add Place, Add Transition, Add Arc and Add Token
commands. Similarly, the Simulation Panel (6) presents buttons for Reset, Step, Run
Slow and Run Fast commands. It also provides two instruments for visualizing the
progress of the simulation: Diary and Scope.
387

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 387

Fig. 1. The control panels of the GUI implemented for the PN Toolbox. The screen-
capture contains the model of the FMS (upper part) as well as the results of the design
procedure (lower part) referred to in Section 6.

4. Algorithmic support

This section presents the algorithmic fundaments of the procedures that implement
the instruments for the analysis and design provided by the PN Toolbox. The order of
their presentation is the same as in Section 2, where these instruments are listed.
(i) The Input and Output Incidence Matrices are automatically built from the vectors
pre-arc and post-arc that store the information regarding the arcs in the net, their
types and weights.
(ii) The construction of the Coverability Tree follows the steps of the algorithm from
[1], [2], [11] which, by operating with the ω convention, may be applied for both
bounded and unbounded nets.

(iii) The classification of the topology of a net is based on the computation of the
presets and postsets associated with all the places and transitions. The identification of
the net type utilizes the characterizations from [1], [2], [11]. The computational
approach is based on the algorithm described in [7].
(iv) The computation of the Siphons and Traps of ordinary PNs exploits the
theoretical support in [1], [11] and allows testing liveness of FCNs and ACNs on the
basis of the algorithm in [7]. (vii) The simulation (in any of the three simulation
modes) is driven by an asynchronous clock driving the occurrence of events [14]. For
each of the five types of PN models implemented in the PN Toolbox, the progress of
388

388 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

the simulation is ensured by a particular algorithm.


(viii) The progress of the simulation in the Step and Run Slow modes can be
recorded in a log file with HTML format. In particular, for timed PNs the specialized
instruments Scope and Diary provide graphical information continuously updated with
respect to the current simulation time.
(ix) The global Performance Indices (5 for transitions and 8 for places) are computed
during the simulation and they become available once the simulation ends. The
implementation is based on the theoretical background considered in [1], [11].
(x) The max-plus state space representation of P-timed event-graphs is
obtained according to [15]. xi) The Design is addressed as a parameterized
problem where a design parameter may represent the numbers of tokens in a
certain place or one of the parameters of the probability distributions assigned
to the duration corresponding to a node of the net. The selection of the most
suited structure is based on the graphical representation of the values of each
global performance index obtained, via iterative simulations (see fig. 1).

5. Animation Facilities Implemented in PN Toolbox

In order to support the intuitive understanding of the PN philosophy, in the


simulation modes Step and Run Slow, numerical computation is accompanied by
animation whose role consists in feeding the user with visual information (current
token contents of the places, currently firing transition), complementary to the
numerical data available at the end of a simulation experiment. The animation
technique is based on the general philosophy of the object-oriented graphics system,
called Handle Graphics. The nodes and arcs of a model are uniquely identified as
MATLAB objects. The animation effects are obtained by automatically calling the set
function for the properties referring to the appropriate instance of an object.
At the same time, the PN Toolbox was meant to illustrate, by short movies,
behaviors that are typical for DEDSs, for example sequential/parallel sharing of
resources, routing policies, services in queuing networks, etc. The implementation
combines, by means of the ActionScript Toolbox for Macromedia Flash [16], various
techniques such as 2D and 3D graphics developed in Adobe Photoshop 7 [17] and
Maya 4.5 [18]. Each movie shows the physical motion of a real-life system
synchronized with the token dynamics in the associated PN model. The movies are
accessible on the web site we have created for the PN Toolbox [19].
389

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 389

Fig. 2. Frame in a movie illustrating the functioning of the FMS used in Section 6.

Movie 1 refers to a computer system with two processors sharing two disks (in
parallel) which is a version of the “Two Dinning Philosophers” well-known problem
[20]. Movie 2 refers to a manufacturing system with two machines and a sequentially
shared robot [21] illustrated by the frame captured in figure 2. The role of this figure is
to detail a pose of the cell resources during the operation and the corresponding
placement of the tokens in the associated Petri net model. Movie 3 refers to a flow-
shop system with three machines, adapted from [15]. Movie 4 refers to an open
markovian queueing network [14].
On the PN Toolbox site [19], the user can also find the online help of our
software as well as some animated demos whose purpose is to present specific
sequences of operations in handling the GUI and the interpretation of numerical
results. Watching these demos, the user learns how to handle the key problems
of discrete event systems within a PN framework.

6. An example of laboratory experiment conducted under the PN Toolbox

Consider a FMS that consists of two different machines (a lathe (M1) and a drilling
machine (M2)), a robot (R) and a buffer (D) with two slots between the two machines,
as described in [21] (fig. 2). Every input part must be processed by M1 first and then
by M2 in order to get the final product. Both machines are automatically loaded and
are unloaded by the robot. A variable number of pallets can be used to fix on the
processed parts. The functioning of the FMS is illustrated by Movie 2 from the
collection of demo programs developed for the PN Toolbox. The processing times on
M1 and M2 are uniformly distributed in the intervals [35, 45] (time units) and,
390

390 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

respectively [80, 90] (time units), while the unloading operations take 20 time units.
Since R is a sequentially shared resource, a Kanban controller must be used so as to
limit the number of parts in the critical subnet serviced by R and avoid the deadlock.
After the construction of the corresponding PN model (presented in the upper part
of fig. 1), we first explore its topological properties. Figure 3(a) presents a screen-
capture of the PN Toolbox window displaying the topological classification as an
ACN. The analysis of the behavioral properties confirms the deadlock-free operation of
the FMS which is ensured by the Kanban controller. The same conclusion can be
derived by inspecting the coverability tree of the PN considered as untimed. The study
of the structural properties is followed by the computation of the minimal-support T-
and P-invariants; the latter are displayed in figure 3(b)) and one can easily see their
correspondence with the usage of each resource in the physical system.
Next we perform a design experiment whose purpose is to find the optimal number
of pallets and the optimal duration (considered constant but unknown) for releasing and
recycling a pallet so as to ensure the best value for the mean production cycle time.
The design experiment performed in the PN Toolbox considered two parameters: the
number x of pallets in the system, varying from 2 to 5, and the time y for releasing a
pallet, varying from 15 to 40 time units. The Design window is shown in the lower part
of fig. 1 and presents the dependence on the two parameters for the mean production
cycle time. The conclusion of the design experiment is that it suffices to use 3 pallets
and increase the time for releasing a pallet up to 35 time units in order to minimize the
mean production cycle time. This conclusion is not surprising, because the mean
production cycle time cannot be reduced below the value of 85 time units which
represents the mean processing time on the bottleneck machine.

(a) (b) Fig. 3. Screen-capture of the PN Toolbox windows displaying (a) the
topological classification as an ACN; (b) the minimal-support P-invariants for
the PN model in fig. 1.

7. Conclusions

Despite the large offer of software products available for MATLAB, none of its
toolboxes provides instruments able to handle Petri net models. This fact has motivated
391

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 391

the development of the PN Toolbox whose usage allows focusing the attention on the
proper topics of DEDS by getting rid of the tasks related to code writing. The facilities
created for simulation, analysis and design prove useful in many types of applications
including a wide range of event-driven dynamics, as illustrated by the example
presented in the text. In the development of this software, the primary interest of the
authors was to respond to the training needs of the students specializing in Control
Engineering or related areas. The MATLAB orientation of the PN Toolbox is able to
confer the necessary flexibility for further improvement of this software, by upgrading
the already existing tools and by adding new ones.
8. References 1] O. Pastravanu, Discrete Event Systems. Qualitative Techniques
in a Petri Net Framework (in Romanian), Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 1997.

[2] O. Pastravanu, M. Matcovschi and C. Mahulea, Applications of Petri Nets in Studying Discrete Event
Systems (in Romanian), Ed. Gh. Asachi, Iasi, 2002.
[3] M. Matcovschi, Markov chains and queueing systems (in Romanian), Ed. Gh. Asachi, Iasi, 2003.
[4] The MathWorks Inc., MATLAB – The Language of Technical Computing, Release 12.1, 2001.
[5] M. Matcovschi, C. Mahulea and O. Pastravanu. “Computer Tools For Linear Systems Over Max-Plus
Algebra”, Periodica Politechnica Timisoara, Transactions on Automatic Control and Computer
Science, 2002, Vol. 47 (61), No. 1, pp. 97-102.
[6] C. Mahulea, M. Matcovschi and O. Pastravanu, “Role of Animation in Teachware for Control
Engineering – A Case Study”, Annals of the University of Craiova, 2003, nr.27. Vol. I, pp. 296-301.
[7] C. Lefter, C. Mahulea, M. Matcovschi and O. Pastravanu, “Instruments for topology-based analysis in
Petri Net Toolbox”, Periodica Politechnica Timisoara, Transactions on Automatic Control and
Computer Science, 2004, Vol.49 (63), pp. 153-158.
[8] O. Pastravanu, M. Matcovschi and C. Mahulea, “Petri Net Toolbox – teaching discrete event systems
under Matlab”, In M. Voicu (Ed.), Advances in Automatic Control, Kluwer Academic Publishers,
2004, pp. 247-256.
[9] K.H.Mortensen, Petri Nets Tools and Software, http://www.daimi.au.dk/PetriNets/tools, 2004.
[10] The MathWorks Inc., MATLAB Connections - Third Party Products and Services,
http://www.mathworks.com/products/connections, 2004.
[11] T. Murata, “Petri nets: properties, analysis and applications”, Proc. IEEE, 1989, pp. 541–580.
[12] J. Martinez and M. Silva, “A Simple and Fast Algorithm to Obtain All Invariants of a Generalized
Petri Net”, In: C. Girault and W. Reisig (Eds), Application and Theory of Petri Nets, Informatik
Fachberichte 52, Springer, 1982, pp. 301-310.
[13] R. David and H. Alla, Du Grafcet aux réseaux de Petri (2e édition), Hermes, Paris, 1992.
[14] C.G. Cassandras, Discrete Event Systems: Modeling and Performance Analysis, Irwin, Burr Ridge
Parkway, 1993.
[15] F. Bacelli, G. Cohen, G.J. Olsder and J.P. Quadrat, Synchronization and Linearity, An Algebra for
Discrete Event Systems, Wiley, New York, 1992.
[16] Macromedia Inc., Home Page, http://www.macromedia.com, 2004.
[17] Adobe Systems Inc., Home Page, http://www.adobe.com, 2004.
[18] Alias|Wavefront Inc., Home Page, http://www.aliaswavefront.com, 2004.
[19] C. Mahulea, M. Matcovschi and O. Pastravanu, Home Page of the Petri Net Toolbox,
http://www.ac.tuiasi.ro/pntool, 2003.
[20] E. W. Djikstra, “Co-operating sequential processes”, in F. Genyus (ed.) Programming Languages,
New York Academic, 1968, pp. 43-112.
[21] F.L Lewis, H.H. Huang, O. Pastravanu and A. Gurel, “Control systems design for flexible
manufacturing systems”, In: A. Raouf, and M. Ben-Daya (Eds.), Flexible Manufacturing Systems: Recent
Developments, Elsevier Science, 1995, pp. 259-290.
392

392 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Liste

Stănescu Mihaela – Grup Şcolar de Chimie Industrială Piteşti,


stanescu_mhl@yahoo.com
Ştefănescu Cristian – Grup Şcolar de Chimie Industrială Piteşti,
cristiraven@yahoo.com

Abstract
Structurile de date se constituie ca resurse la dispoziţia programatorilor, care prin
diversitate influenţează hotărâtor calitatea programelor.

1. Introducere

Structurile de date se studiază în liceu în clasa a X-a sau a XI-a, moment în care
elevii sunt cel mai adesea atraşi de imagine, de modul în care ar putea să creeze
aplicaţii „spectaculoase” (programare vizuală şi pagini Web), fără să-i intereseze prea
mult detaliile de implementare şi raţionament algoritmic.
Aplicaţia prezentată încearcă o abordare folosind imagini, uneori animate, a listelor
liniare în alocare dinamică (simplu înlănţuite).

2. Prezentarea aplicaţiei

Soft-ul este structurat în patru părţi, corespunzătoare câte unui tag ce se află pe
bara de sus a ferestrei principale, astfel:

1. „Considerente teoretice”
În această secţiune sunt prezentate noţiunile teoretice fără de care elevul nu va
putea lucra cu liste în alocare dinamică: tipul de date pointer (definire şi operaţii
specifice) precum şi definirea noţiunii de structură de date.
.
393

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 393

Figura 1. Secţiunea „Considerente teoretice”

2. „Reprezentare grafică şi declaraţii de tip”


În această secţiune este prezentată noţiunea de listă liniară simplu înlănţuită şi
modelul grafic intuitiv pentru aceasta. De asemenea sunt prezentate declaraţiile de tip
necesare lucrului cu aceste structuri în limbajul Pascal.

Figura 2. Secţiunea „reprezentare grafică şi declaraţii de tip”

3. „Operaţii”
În această secţiune sunt prezentate operaţiile de bază pentru lucrul cu listele simplu
înlănţuite. În afară de descrierea etapelor se realizează generarea sincronă a liniilor de
394

394 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

cod corespunzătoare operaţiei (în Pascal) şi animaţia ce exemplifică realizarea acestor


etape.

Figura 3. Secţiunea „Operaţii”

Figura 4. Operaţia de inserare în capul listei

4. „Fixare”
Pentru a-şi atinge scopul, aplicaţia are şi o secţiune de feedback. Sunt propuse cinci
variante de întrebări cu răspunsuri de tip grilă. Pentru fiecare întrebare utilizatorul are
posibilitatea de a verifica corectitudinea răspunsului.
395

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 395

Figura 5. Fereastra „Fixare”

3. Indicaţii metodologice.

Pentru a-şi atinge scopul este necesar ca fiecare elev să urmărească informaţiile
prezentate la calculatorul propriu.
În acest scop vor fi trecute în revistă consideraţiunile teoretice şi reprezentările
grafice, pentru formarea unei imagini intuitive a noţiunii de listă simplu înlănţuită.
Parcurgerea informaţiilor din secţiunea”Operaţii” se va face pas cu pas, pentru
fiecare operaţie fiind necesară urmărirea etapelor şi dinamica acesteia.
Se vor realiza comparaţii între operaţii prin reveniri asupra lor.

4. Detalii tehnice

Lucrarea a fost realizată în Visual Basic, iar pentru animaţie a fost folosit Flash 5.

Pentru rularea aplicaţiei se accesează fişierul liste.exe. ( ).


Fişierul se găseşte în folder-ul „Liste” care trebuie copiat în rădăcina discului C: .

5. Bibliografie

[1] Microsoft Visual Basic .NET - The Complete Course


[2] http://www.trainingtools.com/online/flash5/index.htm
[3] Leon Livovschi, Horia Georgescu, „Sinteza şi analiza algoritmilor”, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986
[4] Knuth D.E., „Tratat de programarea calculatoarelor. Algoritmi fundamentali”, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1976
396

396 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Algoritmi numerici cu MATLAB

Constantin I. Popovici
Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi
Catedra de matematică, e-mail: cpopovici@math.tuiasi.ro

Abstract

Lucrarea prezintă modul in care se poate folosi mediul de programare MATLAB


pentru predarea unor algoritmi numerici. Sunt prezentaţi, ca exemple, algoritmii
numerici asociaţi urmatoarelor metode: metoda trapezelor, metoda Runge- Kutta
de ordinul 4 si metoda rotaţiilor a lui Jacobi pentru calculul valorilor si vectorilor
proprii pentru matrici simetrice.

1. Introducere

Scopul acestei lucrari este de a pune in evidenţa posibilităţile oferite de mediul de


programare MATLAB in predarea unor algoritmi numerici. Pentru exemplificare au
fost alese unele metode care fac parte din programa analitica a cursului de “Analiza
numerica” predat viitorilor ingineri constructori din universitaţile tehnice.
Lucrarea are la baza experienta dobândita de autor, de-a lungul anilor, fiind absolvent
de informatica si incepind cu anul 1998 de când foloseşte mediul de programare
MATLAB in cadrul orelor de laborator aferente cursului de “Analiza numerica”,pentru
studentii anului II din cadrul Facultăţii de Construcţii si Arhitectura a Universităţii
Tehnice “Gh. Asachi” Iaşi. Predarea algoritmilor numerici cu MATLAB in cadrul
cursului permite prezentarea si comentarea unor exemple semnificative din cadrul
obiectelor de specialitate, ilustrari grafice complexe, generarea unor forme noi pentru
algoritmi, studiul erorilor in calculele efectuate,etc. Calculele numerice sau simbolice
dificil de executat cu ”mâna”,pot fi preluate de MATLAB, ceea ce permite
concentrarea expunerii pe etapele importante ale algoritmului. Prezentarea facuta in
acest fel este mult mai convingatoare decât una in care, din cauza complexitaţii
calculelor, sunt omise toate detaliile si furnizate formule fara nici un fel justificare.
In continuare vom prezenta câteva exemple care vor ilustra doar parţial cele afirmate
mai sus.

2. Metoda trapezelor pentru integrarea numerica

Folosind metoda trapezelor sa se calculeze valoarea aproximativa a urmatoarei


integrale :
397

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 397


π
2
sin x
I= ∫ x
dx , considerind n = 5 subintervale egale.
π
12

Rezolvare

π π

π π
b − a 2 12 π
a= ,b= , h= = = ,
12 2 n 5 12

4
sin x b−a
I= ∫ x
dx =
2*n
[f(a) + f(b) +2 ∑ f ( x ) ], i
i =1

π π π π π 5π
sin sin sin sin sin sin
I=[ 12 + 2 + 2( 6 + 4 + 3 + 12 )],
π π π π π 5π
12 2 6 4 3 12

I= 1,00299
sau prin MATLAB
a = pi/12;
b = pi/2;
x = a;
fa = sin(x)./x^(1/2);
x = b;
fb = sin (x)./x^(1/2);
I = fa +fb;
for i = 1:4
x = (pi/12)*(i+1);
f(i) = sin(x)./(x)^(1/2);
I = I + 2*f(i);
end
I = pi/24
I= 1.003.

3. Rezolvarea numerica a problemei Cauchy pentru ecuatii diferenţiale

Folosind metoda Runge-Kutta de ordinul patru sa se determine soluţia aproximativă a


urmatoarei ecuaţii diferenţiale de ordinul intâi.
⎧ y 2 8
⎨ y ′ = + y − 2 , y(1) = 2 în x = 2, în 5 paşi.
⎩ x x

Rezolvare
y 8
h = 0.2, f(x,y) = + y 2 − 2 ,
x x
398

398 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

g1 = f(xk – 1 ,yk – 1),


h h
g2 = f(xk – 1 + , yk – 1 + + g1),
2 2
h h
g3 = f(xk – 1 + , yk – 1 + g2),
2 2
g4 = f(xk – 1 + h , yk – 1 + h g3),
y0 = y (x0) , k ≥ 1.

x x0 = 1 x1 = 1.2 x2 = 1.4 x3 = 1.6 x4 = 1.8 x5 = 2


g1 -2 -1.39534 -1.03432 -0.80563 -0.65645
g2 -1.73521 -1.23279 -0.92905 -0.73552 -0.60971
g3 -1.61511 -1.17043 -0.89411 -0.71505 -0.59759
g4 -1.34582 -1.01161 -0.7942 -0.65032 -0.55593
y 2 1.66512 1.42467 1.24218 1.09694 0.97604

h
y k = yk – 1 + (g1 + 2g2 + 2g3 + g4), k ≥ 1
6
sau prin MATLAB
% Program metoda Runge – Kutta de ordinul 4
for k = 1:5
y(k) = 0;
end
y(1) = 2;
x(1) = 0;
h = 0.2;
for k = 2:6
x(k) = h * (k – 1);
g1 = f ( x(k – 1), y(k – 1));
g2 = f( x(k – 1) + h/2, y(k – 1) + h* g1/2);
g3 = f( x(k- 1) + h/2, y(k –1) + h *g2/2);
g4 = f( x(k –1) + h, y(k – 1) + h*g3);
y(k) = y(k – 1) + h * (g1 + 2*g2 + 2*g3 + g4)/6
end
rezulta y(2) = 0,97615

4. Metoda lui Jacobi pentru calculul valorilor şi vectorilor proprii ale


matricelor simetrice

Folosind metoda rotaţiilor a lui Jacobi să se calculeze valorile şi vectorii proprii


pentru matricea

⎛1 1 3 ⎞
A = ⎜1 3 1⎟ (exemplu din [3]).
⎜ 3 1 1⎟
⎝ ⎠
399

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 399

Rezolvare
max | ai j | = 3 = a1 3, p = 1 ,q =3. Se obţine
i<j
aq q − a p p a 3 3 − a11 1 −1
Θ= = = = 0 şi t = 1,
2a p q 2a13 6
1 1 t 1
cos ϕ = = , sin ϕ = = , iar
1 +t2 2 1+t2 2

⎛ 1 1 ⎞
⎜ 0 ⎟
⎜ 2 2⎟
⎜ ⎟
U1 = ⎜ 0 1 0 ⎟
⎜ ⎟
⎜ 1 1 ⎟
⎜− 0 ⎟
⎝ 2 2⎠

⎛1 1 3⎞


1
0 −
1 ⎞

⎜ ⎟ ⎛⎜ 1 0
1 ⎞

⎜ 2 2 ⎟ ⎜1 3 1⎟ ⎜ 2 2⎟

A(1) = U 1T * A *U 1 = ⎜ 0 1 0 ⎟*
⎟ ⎜ ⎟ * ⎜⎜ 0 1

0 ⎟
⎜ ⎟ ⎜3 1 1⎟ ⎜ ⎟
⎜ 1
0
1 ⎟ ⎝ ⎠ ⎜− 1 0
1 ⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 2 2⎠ ⎝ 2 2⎠

⎛− 2 0 0 ⎞
⎜ ⎟
⎜ ⎟
=⎜ 0 3 2⎟
⎜ ⎟
⎜ 0 2 4 ⎟
⎝ ⎠

(1)
max |ai j| = 2 = a2 3 p = 2, q = 3. Se obţine
i <j

a q q − a pp a 3(13) − a 2(12) 4−5 1


Θ= = (1)
= =− , şi se obţine astfel
2a p q 2a 23 2 2 2 2
400

400 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

1 1
t= =−
Θ + sgn Θ 1 + Θ 2 2 2
1 2 t 1
cos φ = = ,sin φ = =- , iar
1+ t 2 3 1+ t 2 3

⎛ ⎞
⎜ ⎟
⎜1 0 0 ⎟
⎜ 2 1 ⎟ ⎛ − 2 0 0⎞
U2 = ⎜ 0 − (2)
⎟ , A = U 2t * A (1) *U 2 = ⎜ 0 2 0 ⎟,
⎜ 3 3 ⎟ ⎜ 0 0 5 ⎟
⎝ ⎠
⎜ 1 2⎟
⎜0 ⎟
⎝ 3 3⎠

⎛ 1 1 1 ⎞
⎜ ⎟
⎜ 2 6 3 ⎟
⎜ ⎟
V = U1*U2 = ⎜ 0
2

1 ⎟ , reprezintă matricea de trecere de la baza în care
⎜ ⎟
⎜ 3 3⎟
⎜ −1 1 1 ⎟
⎜ ⎟
⎝ 2 6 3 ⎠
matricea A este dată (canonică) la baza în care A are forma diagonală. Vectorii proprii
sunt coloanele matricei de trecere,astfel :

⎛ 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞
⎛ 1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ ⎟ ⎜ 6⎟ ⎜ 3⎟
⎜ 2⎟ ⎜ 2⎟ ⎜ 1 ⎟
λ1 = -2, v1 = ⎜ 0 ⎟ , λ2 = 2 , v2 = ⎜ ⎟ , λ3 = 5, v3 = ⎜ ⎟
⎜ −1 ⎟ ⎜ 3⎟ ⎜ 3⎟
⎜ ⎟ ⎜ 1 ⎟ ⎜ −1 ⎟
⎝ 2⎠ ⎜ ⎜ ⎟
⎝ 6 ⎟⎠ ⎝ 3⎠
aceleeaşi rezultate cu programul MATLAB
% Program metoda Iacobi
A = [3,1,1;1,3,1;1,1,3];
s = 10;
n = 3;
e = ½;
max1 = 0;
m = 0;
P = eye(size(A));
while s > e
for r = 1: n-1
for k = r + 1:n
if max1 < abs (A(r,k))
max1 = abs (A(r,k));
401

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 401


p = r;
q = k;
end
end
end
if A(p, q) = = 0
disp (’STOP’)
break
end
teta = (A(q,q) – A(p,p)) /2* A(p,q);
if teta = =0
t = 1;
else
t = 1/ (teta + sign(teta) * (teta^2 + 1)^ (1/2));
end
c = 1/ (t^2 + 1)^(1/2);
s = t/ (t^2 + 1)^(1/2);
I = eye(size(A));
I(p,p) = c;
I(q,q) = c;
I(p,q) = s;
I(q,p) = -s;
disp(’Matricea U’)
disp(I)
P=I * P
A = I’ * A * I; s = 0;
for r = 1: n
for k = 1:n
if r ~ = k
s = s+ A(r,k)^2;
end
end
end
s = s ^(1/2) m = m+1; disp(’Nr.
iteratie’) disp (m) max1 = 0;
end

Bibliografie

[1] Viorel Murgescu, Curs de analiză matematică şi matematici speciale, Litografia


Institutului Politehnic Iaşi, Iaşi,1977
[2] Caius Iacob s. a. ,Matematici clasice şi moderne, vol. I – IV, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1978 – 1981
[3] Gavriil Păltineanu, Pavel Matei, Romică Trandafir, Analiză numerică,
Ed. Conspress, Bucureşti, 1998
[4] Nicolae Dăneţ, Metode numerice cu MATCHAD, CNIV 2003,pp. 197-205,
Bucureşti, 2003
402

402 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Softuri de simulare pentru lecţii de fizică

Păuşan Emilia – Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”,


emilia_pausan@hotmail.com
Grigorescu Ştefan- Casa Corpului Didactic, Bucureşti,
grigorescu_stefan2003@yahoo.com

Abstract
Ca profesori, ne confruntăm cu elevi ce au nevoi şi probleme distincte, ceea ce presupune
diversificarea metodelor prin care fiecare dintre aceştia să poată avea o şansă într-o societate
ce doreşte a se integra în structuri europene. Iar acest lucru însemnă mai mult decât
acumularea de cunoştinţe, ci integrarea lor într-un sistem coerent, precum şi exersarea
tehnicilor de învăţare şi investigare În cadrul acestei lucrări sunt prezentate căteva dintre
aplicaţii realizate de noi pentru lecţii de mecanică, electricitate, electromagnetism, optică,
termodinamică.

1. Introducere

Pledând pentru utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în şcoala


modernă, vom aminti încă de la început faptul că prin activităţile propuse urmărim
asigurarea unui echilibru între procesul formativ şi informativ. Prin dezvoltarea reţelei
informaţionale sunt deschise porţi spre o cunoaştere ce se formează treptat, prin
confruntarea permanentă dintre modele şi realitate, prin confruntarea de păreri şi
dialog. În cadrul acestei lucrări, prezentând diferite aplicaţii de fizică, dorim să
evidenţiem şi posibilitatea de utilizare a mediului de programare LabView, accesibil
profesorilor şi elevilor, licenţa acestui soft fiind oferită de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, precum şi de Compania National Instruments, tuturor liceelor din România.

2. Aplicaţii de fizică proiectate cu LabVIEW (Laboratory Virtual


Instrument Engineering Workbench)

Utilizând diferite softuri educaţionale, strategia didactică este cea care permite
obţinerea finalităţii dorite, alegerea sarcinilor de lucru având ca reper important grupul
de elevi pentru care este realizată acea proiectare didactică. Existenţa calculatoarelor
personale permite astăzi chiar antrenarea elevilor în realizarea unor simulări, acest tip
de activitate solicitându-i în parcurgerea unor etape importante:
• definirea, construirea modelului, pornind de la sistemul real;
• studiul pe model;
• compararea modului de comportare a modelului cu a sistemului real,
identificând limitele modelului, în ce condiţii acesta poate descrie suficient de
bine originalul;
• dezvoltarea modelului iniţial, adăugând elemente noi în definirea acestuia;
• un nou studiu pe model, o nouă confruntare cu originalul, etc.,
403

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 403

realizându-se astfel o mai bună cunoaştere a sistemelor fizice.


Dorim să subliniem faptul că, în timp ce pentru achiziţia computerizată a datelor
sunt necesare şi componente dificil de procurat (plăci de achiziţie), majoritatea
softurilor pe care vi le vom prezenta pot fi realizate cu relativă uşurinţă atât de
profesori cât şi de elevi, beneficiind totodată gratuit de licenţa programului LabVIEW.
Cunoscând problemele cu care se confruntă la clasă, dificultăţile elevilor cu care
lucrează, profesori de discipline diferite se pot implica în proiectarea softurilor
educaţionale, acesta fiind argumentul pentru care punem în discuţie şi aplicaţiile
realizate de noi.
În studiul fizicii, se apelează frecvent la modelarea prin construcţii grafice, iar
utilizarea unor aplicaţii interactive se dovedeşte a fi mult mai eficientă decât folosirea
planşelor sau a foliilor de retroproiector. Utilizând o aplicaţie de tipul celei prezentate
în figura 1, elevul se poate acomoda cu construcţia grafică ce permite evidenţierea
caracteristicilor imaginii într-o lentilă convergentă, având posibilitatea ca, în timp
scurt, să surprindă aspecte diferite, obţinând un număr mare de cazuri particulare.
Această aplicaţie propune totodată efectuarea unui experiment virtual pentru
determinarea convergenţei.

În general, în structura
aplicaţiilor proiectate de
noi, există o secvenţă
“Ajutor” ce oferă elevului
atât informaţiile teoretice,
cât şi precizări asupra
notaţiilor folosite, precum
şi asupra modului de
utilizare al aplicaţiei. De
asemenea, cele mai multe
dintre aplicaţii conţin şi
sarcini de lucru, soluţiile
problemelor propuse
putând fi găsite chiar prin
Figura 1: Aplicaţia “Lentile convergente”  utilizarea acelui soft.

A fost integrată de asemenea, în unele aplicaţii, şi o secţiune “Demo”, care prezintă


elevilor, pe un caz particular, exemplificări utile, sprijinindu-i astfel în rezolvarea
problemei propuse.
Pentru capitolul de optică geometrică au fost realizate mai multe aplicaţii, pentru a
evidenţia construcţia grafică a imaginilor atât în lentile, cât şi în oglinzi (figura 2a).
Pentru a evidenţia fenomenul de refracţie, cu cazuri particulare ale acestuia, a fost
proiectată aplicaţia “Prisma optică” (figura 2b), reperele de proiectare fiind cele
prezentate anterior. Datele obţinute în urma experimentelor virtuale, selectate de
utilizator, pot fi înregistrate şi prezentate tabelar, putând fi totodată salvate într-un
fişier. Prin prelucrarea acestora pot fi obţinute relaţii între diferite mărimi, investigaţia
realizată printr-un soft de simulare prezentând avantajul obţinerii unui set important de
date într-un timp scurt. Am dorit ca datele să poată fi salvate şi într-un fişier (fiind
404

404 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

recomandat un fişier Excel), deoarece elevii de liceu sunt acomodaţi deja cu


posibilitatea de utilizare a unor programe pentru procesarea datelor.

2a – Aplicaţia “Imagini în oglinzi concave” 2b – Aplicaţia “Prisma optică”

Figura 2: Aplicaţii ce pot fi utilizate pentru studiul capitolului de optică geometrică

Având ca obiectiv confruntarea elevului cu diferite metode de investigare,


urmărind totodată exersarea în ritm propriu, am proiectat aplicaţiile astfel încât prin
utilizarea lor elevul să parcurgă principalele etape ale efectuării unui experiment, de la
cunoaşterea principiului metodei, a modului de lucru, înregistrarea datelor
experimentale, proiectarea unui algoritm pentru prelucrarea acestora, formularea
concluziilor.
Acestea au fost şi reperele
de proiectare ale aplicaţiei
“Dispozitivul Young” (figura
3), elevul având de determinat
valoarea lungimii de undă a
radiaţiei luminoase. Utilizatorul
poate modifica parametrii
dispozitivului experimental,
precum şi valoarea (ce trebuie
determinată) a lungimii de
undă, sistemul de franje, ca şi
configuraţia dispozitivului
experimental, modificându-se
corespunzător.
Pentru a permite prelucrarea
datelor experimentale, au fost
utilizate elemente de interfaţă
pentru introducerea formulelor
Figura 3 : Aplicaţia “Dispozitivul Young” de calcul, programul realizând
evaluarea acestora.
405

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 405

Atunci când unele componente ale trusei şcolare lipsesc sau creează reale probleme,
acestea pot fi înlocuite prin instrumente virtuale. Amintim în acest sens posibilitatea
vizualizării, pe ecranul unui osciloscop virtual, a comportării circuitelor de curent
alternativ (figura 4).

Figura 4: Softuri realizate pentru studiul circuitelor de curent alternativ

Proiectând diferite aplicaţii pentru teme prevăzute în programa şcolară, am urmărit


atât evidenţierea unor aspecte teoretice cât şi evidenţierea unor elemente de interes
pentru desfăşurarea orelor de laborator (figurile 5,6). Cele mai multe dintre aplicaţiile
realizate de noi vizează probleme clasice, prezentarea acestora prin aplicaţii interactive
dovedindu-se, pentru majoritatea elevilor, mai eficientă comparativ cu formele clasice
prin care acestea pot fi propuse.

Figura 5: Aplicaţia “Puterea în curent Figura 6: “Studiul erorilor de metodă pentru


continuu” măsurarea rezistenţei electrice a unui rezistor"
406

406 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Avantajul utilizării
softurilor de simulare este
foarte bine evidenţiat prin
aplicaţii în care este simulată
comportarea unor sisteme ce
nu pot fi studiate într-un
laborator şcolar. În figura 7
este prezentat un astfel de soft
ce propune problema clasică a
particulelor încărcate cu
sarcină electrică ce pătrund
într-un câmp magnetic
uniform.
Figura 7: Aplicaţia “Particule electrizate în câmp
magnetic uniform”

Un alt avantaj oferit de softurile de simulare constă în posibilitatea evidenţierii


sistemului de forţe, a vectorilor viteză, acceleraţie (figura 8), pentru diferite probleme
de fizică propuse prin astfel de aplicaţii.

8a: Aplicaţia “Mişcare circulară uniformă” 8b: Aplicaţia “Pendulul conic”

8c: Aplicaţia “Scripete compus” 8d: Aplicaţia “Ciocniri frontale perfect


elastice”
Figura 8: Aplicaţii pentru studiul capitolului “Mecanica punctului material”
407

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 407

Un bun exemplu prin care putem sublinia încă o dată de ce putem apela la simulare
în lecţii de fizică este şi cel al compunerii mişcărilor, uşor de evidenţiat prin aplicaţii
interactive (figurile 9, 10), programul LabVIEW punând la dispoziţie şi controale de
tip 3D (figura 9).

Figura 9: Aplicaţia “Mişcare elicoidală” Figura 10: Aplicaţia “Aruncare în câmp


gravitaţional”

Secvenţele de învăţare ce pot fi construite folosind aplicaţii interactive pot fi


selectate de profesor, existând şi posibilitatea ca acestea să fie generate chiar de către
elev, descoperind aspecte noi, proprietăţi ale sistemelor modelate (figura 11). Vor
putea fi formulate întrebări, al căror răspuns va fi găsit chiar în cadrul acelor aplicaţii.
De asemenea, reprezentările grafice prezentate în cadrul unor astfel de aplicaţii permit
şi exersarea în ritm propriu, pentru unii dintre elevi trasarea acestora constituind o
dificultate.

Figura 11: Aplicaţia “Transformări de fază” Figura 12: Aplicaţia “Transformări simple ale
gazului ideal”

Proiectarea unui soft educaţional trebuie să aibă în vedere un anumit grup de elevi.
Iată de ce este importantă realizarea unor mici aplicaţii chiar de către profesorul de
fizică, de matematică, etc., acesta cunoscând căror elevi se adresează, cu ce dificultăţi
408

408 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

se confruntă, ce le-ar putea fi acestora de folos. Astfel, adresându-ne propriilor noştri


elevi, am realizat şi aplicaţii pentru autoevaluare (figurile 13, 14).

În itemii testelor de
autoevaluare sunt incluse şi
experimente virtuale,
urmărind verificarea
modului de proiectarea a
acestora, precum şi
algoritmul utilizat pentru
prelucrarea datelor.
Confruntarea rezultatelor
înregistrate de utilizator cu
cele corecte ridică şi un alt
aspect important: efectul
erorilor de rotunjire, fiind
necesar ca elementele
teoretice vizate de acest
aspect să fie prezentate
elevilor în cadrul orelor de
curs.
Figura 13: Test pentru autoevaluare proiectat pentru
unitatea de învăţare “Circuite de curent continuu”

Majoritatea
aplicaţiilor pentru
autoevaluare vizează
însă aspecte teoretice,
itemii acestora având
un singur răspuns
corect (figura 14), sau
mai multe răspunsuri
corecte.
Realizând astfel de
softuri am decis ca
punctajul obţinut să fie
afişat numai după
completarea / selectarea
răspunsurilor pentru
toţi itemii testului. Figura 14: Test pentru autoevaluare proiectat pentru unitatea
de învăţare “Interacţiuni mecanice. Tipuri de forţe”

Lipsa de subiectivitate pe care o oferă aceste teste poate motiva elevul, astfel încât
prin studiu suplimentar să poată realiza o performanţă şcolară cât mai bună.
Diversificarea metodelor şi a strategiilor didactice, adaptate grupului de elevi, precum
409

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 409

şi tipului de lecţie, poate conduce la realizarea obiectivelor propuse, măsurarea


achiziţiilor elevilor fiind o etapă importantă a oricărui demers didactic.

3. Concluzii

Simularea comportării unui sistem permite într-un mod mult mai direct confruntarea
modelului cu sistemul real. În mod clasic, descriem comportarea sistemelor fizice prin
tabele de valori, prin formule matematice şi/ sau prin reprezentări grafice. Nu
întotdeauna şi nu pentru orice elev efectuarea şi interpretarea calculelor matematice,
respectiv a reprezentărilor grafice, este uşor de realizat. El are nevoie de timp pentru a
se acomoda cu acestea, iar ritmul fiecărui elev nu este acelaşi. Interacţiunea cu un
anumit mediu educaţional poate permite elevului să transfere într-un context nou
cunoştinţe anterior dobândite, dar şi să formuleze şi să rezolve probleme noi.
Dorim să amintim totodată şi faptul că, implicând elevii în proiectarea diferitelor
softuri, pot fi dezvoltate şi abilităţilor de comunicare. Pentru acesta putem propune
realizarea unor astfel de aplicaţii în echipe formate din elevi cu aptitudini diferite: unul
dintre ei va fi “matematicianul” echipei, un altul “fizicianul” acesteia, respectiv
“informaticianul” sau designer-ul proiectului, etc.
Utilizarea calculatorului determină şi o nouă dimensiune a relaţiei profesor-elev:
alături de profesor, elevul devine o altă resursă în cadrul grupului, ceea ce poate
determina o deschidere spre a comunica. Încrederea în sine este un lucru important, iar
elevul este cel care are nevoie să fie stimulat, să fie ajutat să poată comunica cu
uşurinţă cu toţi cei din jurul lui.

BIBLIOGRAFIE
[1] Marius Munteanu, Bogdan Logofătu, Reimer Lincke, “Instrumentaţie virtuală LabView”, Credis,
Bucureşti, 2001;
[2] Tom Savu, Gabriela Savu , “Informatică – Tehnologii asistate de calculator”, Manual pentru clasa
a-X-a, filiera tehnologică, editura ALL Educational, 2000;
[3] Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, "Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala
modernă", Credis, septembrie 2003;
[4] Ovidiu Florin Călţun, “Didactica fizicii”, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi 2003.
410

410 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Aspecte didactice privind utilizarea instrumentaţiei virtuale în


lecţii de fizică

Păuşan Emilia – Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”,


emilia_pausan@hotmail.com
Grigorescu Ştefan- Casa Corpului Didactic, Bucureşti,
grigorescu_stefan2003@yahoo.com
Florin Rabei – Colegiul Naţional “Elena Cuza”,
florin_rabei2003@yahoo.com

Abstract
În noul context, al integrării europene, profesori de discipline diferite caută soluţii optime
pentru adaptarea metodelor şi mijloacelor de învaţământ la nivelul cerinţelor actuale.
Lucrarea prezintă aspecte didactice privind: utilizarea softurilor de simulare în lecţiile de
fizică; proiectarea unor experimente de laborator folosind sisteme computerizate pentru
achiziţii de date; procesarea computerizată a datelor experimentale.

1. Introducere

Strudiul pe model, procesarea datelor experimentale, proiectarea didactică a lecţiilor


de fizică şi nu numai, toate acestea presupun astăzi şi utilizarea de sisteme
computerizate. Softurile pe care le-am realizat pentru diferite capitole prevăzute în
programa de fizică prezintă particularităţi de proiectare, strategia didactică integrată
fiind rezultatul confruntării cu astfel de activităţi pe parcursul mai multor ani. Totodată,
şansa oferită de Compania National Instrumets prin donarea unei plăci pentru achiziţia
computerizată a datelor experimentale a determinat un nou demers didactic: proiectarea
şi realizarea unor experimenete de laborator folosind instrumentaţia virtuală.

2. Confruntare model – sistem real

În studiul fizicii pornim de la definirea unor modele, justificând astfel utilizarea


softurilor de simulare. Acestea prezintă un avantaj important: posibilitatea de a
vizualiza modul de comportare al unui model, putând fi evidenţiate în timp foarte scurt
mai multe situaţii particulare. Poate fi oferită astfel, printr-o singură aplicaţie, un
pachet de probleme pentru o temă dată. Este important însă de precizat faptul că,
utilizând astfel de softuri, suntem interesaţi de confruntarea modelului cu sistemul real.
Iată de ce activităţile în care sunt utilizate softuri de simulare şi cele practice, de
laborator, nu sunt activităţi divergente. Simularea poate avea un caracter anticipativ,
putându-se identifica şi condiţiile optime de desfăşurare a unui experiment de
laborator. Un alt aspect este legat de nevoia de a valida diferite ipoteze formulate
privind proprietăţi ale sistemului real, iar printr-o simulare pot fi de multe ori obţinute
411

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 411

răspunsuri pentru un nou demers experimental, transferând pe original informaţiile


obţinute în urma studiului pe model.
Având ca obiectiv confruntarea elevului cu diferite metode de investigare,
urmărind totodată exersarea în ritm propriu, am proiectat diferite softuri de simulare
astfel încât prin utilizarea lor elevul să parcurgă principalele etape ale efectuării unui
experiment, de la cunoaşterea principiului metodei, a modului de lucru, înregistrarea
datelor experimentale, proiectarea unui algoritm pentru prelucrarea acestora,
formularea concluziilor.

Un avantaj important al
softurilor de simulare constă
şi în posibilitatea de a
evidenţia interacţiunile din
sistem, fiind reprezentate
forţele ce măsoară aceste
interacţiuni (figura 1). De
asemenea pot fi evidenţiate
cazuri particulare de interes,
iar prin reprezentări grafice
pot fi ilustrate dependenţe
dintre diferite mărimi ce
caracterizesză acel sistem.
Figura 1 – Studiul mişcării pe plan înclinat

Am oferit ca prim exemplu o aplicaţie simplă, ce propune studiul mişcării pe plan


înclinat, după utilizarea la clasă a acesteia fiind propusă proiectarea unui experiment de
laborator pentru determinarea coeficientului de frecare la alunecare. Componentele
trusei de fizică, necesare experimentului clasic de laborator, au fost utilizate şi pentru
realizarea unui alt experiment în care datele au fost achiziţionate computerizat.

Soluţia a constat în utilizarea unui senzor


sensibil la variaţii ale intensităţii luminoase,
plasat în partea centrală a planului înclinat, în
lungul acestuia alunecând o riglă transparentă pe
care au fost fixate fişii înguste de staniol, plasate
echidistant. Amintim faptul că astfel de
experimente au fost proiectate în cadrul unui cerc
de fizică desfăşurat în liceul “Tudor
Figura 1 – Dispozitivul experimental Vladimirescu” (Bucureşti), folosind o placă
utilizat pentru studiul mişcării pe
plan înclinat pentru achiziţii computerizate, NI-DAQ 6013.

Folosind programul LabVIEW, utilizat şi pentru realizarea achiziţiei computerizate


a datelor, a fost proiectat şi softul pentru prelucrarea rezultatelor înregistrate (figura 2).
Avantajul efectuării unui astfel de experiment constă în posibilitatea obţinerii legii de
mişcare, prin prelucrarea datelor fiind determinată valoarea coeficientului de frecare la
alunecare. De asemenea, analiza semnalului înregistrat a permis elevilor identificarea
412

412 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

unei soluţii pentru verificarea gradului de prelucrare a unei suprafeţe, fiind evidenţiate
zone în care există defecte de prelucrare.
Softurile pentru prelucrarea
datelor obţinute prin achiziţii
computerizate au fost proiectate
astfel încât să fie reconstituit
semnalul înregistrat. Aceste softuri
prezintă mai multe secţiuni,
urmărind şi verificarea modului în
care sunt interpretate rezultatele
obţinute. În secţiunea “Notează”
elevul trebuie să indice algoritmul
folosit pentru procesarea datelor,
fiind vizate aspectele teoretice ale
temei, precum şi elemente legate de
prelucrarea statistică (în acest caz
Figura 2 – Prelucrarea datelor obţinute în fiind utilizată metoda celor mai mici
urma achiziţiei computerizate realizate pentru pătrate).
determinarea coeficientului de frecare la
alunecare.

Pentru studiul mişcărilor rectilinii au fost proiectate şi alte experimente de laborator,


în cele mai multe situaţii nefiind necesari senzori speciali, ci numai componente ale
trusei clasice de laborator. Vom exemplifica în continuare cu un experiment relativ
simplu, proiectat pentru a permite obţinerea legii de mişcare a unui corp lăsat să cadă
liber, precum şi pentru determinarea valorii acceleraţiei gravitaţionale. În figura 3 este
prezentat semnalul înregistrat (figura 3a) şi secvenţe ale softului de prelucrare (figura
3b). Pentru realizarea acestui experiment au fost utilizate 5 bobine, centrate şi
echidistant plasate în plan vertical, un magnet bară, sisteme de prindere şi centrare,
placă pentru achiziţia computerizată a datelor (PC NI 6013), calculator.

3a. Soft pentru achiziţia de date 3b. Soft pentru prelucrarea datelor
Figura 3. Studiul căderii libere
413

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 413

Principala calitatea didactică a acestui experiment constă în obţinerea experimentală


a legii de mişcare. De asemenea, analiza semnalului înregistrat poate constitui o bază
de discuţie atunci când se studiază la clasă fenomenul de inducţie electromagnetică.
Un alt aspect important a fost legat de necesitatea filtrării semnalului. De aceea, pentru
a evidenţia influenţa zgomotului şi posibilitatea utilizării de filtre software, a fost
realizat un pachet de aplicaţii (figura 4), evidenţiind, prin exemple simple:
componentele unui semnal, posibilitatea de a detecta componenta continuă,
separând-o de acea alternativă (figura 4a);
spectrul amplitudinii şi fazei unui semnal (figura 4b);
modificarea unui semnal în prezenţa unor pulsuri (figura 4c);
posibilitatea filtrării software (figura 4d – fiind un soft de simulare, acesta
oferă posibilitatea de selectare a unor parametri diferiţi de filtrare, putând fi
remarcat efectul şi limitele filtrării software);
detectarea maximelor locale ale semnalului filtrat (figura 4d).
Analiza de semnal vizează aspecte diferite, prezentarea unora dintre acestea fiind
importantă pentru efectuarea experimentelor ce apelează la tehnici computerizate.
Acesta este de fapt principalul aspect didactic pe care am dorit să-l subliniem. Oricât
de multe experimente de laborator am realiza, folosind sisteme computerizate,
finalitatea nu ar fi cea dorită dacă elevilor nu li s-ar prezenta aspecte legate de analiza
unui semnal. Totodată aceştia trebuie să cunoască structura unui sistem de achiziţie şi
rolul fiecărei componente. Ceea ce urmărim este ca elevii noştri, în următorii ani
şcolari, să poată proiecta chiar ei astfel de experimente.

4a. 4b

4c 4d
Figura 4. Softuri de simulare proiectate pentru a evidenţia aspecte legate de
analiza unui semnal
414

414 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Experimente simple, care nu necesită senzori speciali, ci apelează la componente


ale trusei clasice de laborator, au fost proiectate pentru studiul mai multor sisteme
fizice (secvenţe fiind prezentate în figurile 5, 6, 8).

Figura 5 – Studiul descărcării Figura 6 – Determinarea rezistenţei electrice a


unui condensator unui rezistor studiind caracteristica acestuia

Pentru fiecare dintre experimentele realizate au fost prezentate elevilor şi softuri de


simulare, confrutarea modelelor definite cu sistemele reale reprezentând soluţia optimă
pentru identificarea proprietăţilor acelor sisteme, evidenţierea limitelor unui model,
necesitatea construirii unui model de rang superior care să includă proprietăţi noi,
modelele mai simple regăsindu-se ca un caz particular al celor mai complexe.

Aplicaţia “Oscilator liniar”,


prezentată în figura 7, permite o astfel
de abordare. Softul de simulare a fost
proiectat astfel încât utilizatorul să
poată compara permanent rezultatele
modelului mai complex cu cele oferite
de modelul de rang inferior. Astfel,
atunci când va fi introdusă o valoare
diferită de zero pentru coeficientul de
rezistentă, vor fi prezentate de aplicaţie
atât caracteristicile oscilaţiei amortizate
cât şi cele ale oscilaţiei armonice
neamortizate, pentru aceleaşi valori ale
Figura 7 – Soft de simulare pentru studiul parametrilor de intrare.
comportării unui oscilator liniar
415

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 415

Pentru efectuarea experimentului de


laborator am utilizat:
• resort;
• magnet bară, bobină;
• sistem pentru achiziţia de date.
Figura 8 – Determinarea coeficientului de atenuare, monitorizând computerizat mişcarea
unui oscilator liniar
Sistemele computerizate
pot fi utilizate şi pentru
procesarea datelor obţinute în
urma oricărui experiment de
laborator, efectuat în forme
clasice. Pot fi realizate în acest
caz softuri ce permit analiza
statistică a datelor obţinute,
putând fi identificate de
exemplu erorile grosolane
(figura 9), eliminarea acestorta
fiind importantă pentru
formularea concluziilor.
Iată de ce, utilizarea unor
astfel de sisteme este nu numai
recomandată, dar astăzi este
Figura 9 – Detectarea şi eliminarea erorilor grosolane ce pot fi chiar necesară pentru studiul
obţinute în urma efectuării unor experimente clasice de
laborator
fizicii.

3. Concluzii
Propunem în concluzie utilizarea şi în învăţământul preuniversitar a instrumentaţiei virtuale, extinderea
trusei de fizică cu o astfel de componentă oferind elevilor :
− posibilitatea unei investigaţii de calitate a sistemelor reale;
− formarea de competenţe noi, necesare în confruntarea cu noile tehnologii.
Mai mult, evidenţierea fenomenelor propuse studiului, atât prin experimente virtuale cât şi prin
experimente de laborator, a evidenţiat şi o revitalizare a interesului multor elevilor pentru studiul fizicii.
Bibliografie
[5] Marius Munteanu, Bogdan Logofătu, Reimer Lincke, “Instrumentaţie virtuală LabView”, Credis, Bucureşti, 2001;
[6] Tom Savu, Gabriela Savu , “Informatică – Tehnologii asistate de calculator”, Manual pentru clasa a-X-a, filiera tehnologică,
editura ALL Educational, 2000;
[7] Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, "Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala modernă", Credis,
septembrie 2003;
[8] Programele de fizică în vigoare, pentru învăţământul preuniversitar;
[9] Ovidiu Florin Călţun, “Didactica fizicii”, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi 2003.
416

416 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

FiziK - cel mai bun software educaţional românesc

Blaghi Sebastian – VSB GROUP, office@vsb.ro

Pachetul FiziK este produsul care a ridicat standardele software-ului educaţional în


România stabilind un nivel valoric neegalat până în prezent, rămânând principalul
reper oferit pieţei româneşti, aflată în plin process de maturizare. Deosebit de puternic,
stabil şi novator pachetul software FiziK continuă sa fie cel mai bun software
educaţional aflat la ora actuală pe piaţă, statut conferit de către obţinerea premiului de
excelenţă pentru cel mai bun software educaţional acordat de către Ministerului
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul pentru Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei în cadrul BINARY’03, aceste două instituţii find singurele legitime şi
singurele care contează în acordarea unei astfel de distincţii la nivel naţional fapt care
dă valoare absolută calificativului de “cel mai bun” pentru pachetul FiziK.
Pachetul FiziK a fost dezvoltat ca un proiect de anvergură, concentrat asupra unei
singure discipline de studiu, spre a nu se produce diluarea calităţii conţinutului, formei
de prezentare şi componentei pedagogice prin lucrul simultan la mai multe discipline
de studiu. El va fi urmat de produse similare adresate celorlalte discipline, produse ce
vor fi dezvoltate ţinând cont de aceeaşi politică.
Acest produs vine ca un material didactic unic prin calitatea conţinutului, abordarea
pedagogică şi înalta ţinută a implementării sub aspect tehnologic.
VSB GROUP a lansat software-ul educaţional FiziK în cadrul BINARY 2003.
Produsul FiziK a fost premiat cu distincţia “Cea mai bună realizare pe anul 2003” la
secţiunea „Software educaţional”, premiu acordat de M.E.C.T. şi de M.C.T.I.. Printre
participanţii la lansarea FiziK s-au numărat reprezentanţi ai M.E.C.T. şi M.C.T.I.,
inspectori şcolari de specialitate, directori de şcoli şi profesori ale căror reacţii şi
aprecieri au fost pozitive. Ei au considerat că utilizarea acestui produs în învăţământul
românesc este imperativă datorită calităţii produsului, a nivelului profesional sub
aspect tehnic, dar nu în ultimul rând a modelării conţinutului într-o formă didactică şi
pedagogică optimă, care converg la ridicarea calităţii actului educaţional şi al
eficientizării acestuia.
Succesul FiziK a fost aşa de mare, încât mai multe instituţii din Uniunea
Europeană, S.U.A. şi Australia s-au arătat interesate de traducerea în limba engleză în
vederea distribuţiei acestuia.
VSB GROUP a participat cu acest produs la lucrarile Colocviului Naţional de
Fizică (cu participare internaţională) „ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA
ŞTIINŢIFICĂ”, secţiunea „Instruirea asistată de calculator în predarea fizicii”, precum
si la expoziţia ”ŞCOALA – DIDACTICA 2003”, seminarul cu tema „Impactul
mijloacelor didactice asupra fizicii în şcoală”. Prezente la aceste manifestari au fost
personalităţi marcante ale învăţământului universitar şi preuniversitar românesc,
inspectori din MECT şi profesori de fizică de la şcoli şi licee din toată ţara care au
apreciat drept excelent pachetul FiziK.
Versiunea pentru home-user „FiziK pentru Acasa” a obtinut anul acesta Locul I la
concursul de software educational organizat de CCD Dolj.
417

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 417

CONCLUZII
Acest produs exprimă filozofia şi modul în care VSB GROUP se raportează la piaţa
de software educaţional şi anume de pe o singură poziţie – aceea de excelenţă obţinută
prin calitate.
Discuţia despre pachetul FiziK comportă două direcţii: valoarea sub aspect calitativ
şi meritele sub aspectul inovaţiilor introduse, devenite standarde la ora actuală.
FiziK continuă să fie cel mai bun software educaţional românesc fiind produsul care
a ridicat pragul calitativ sub toate aspectele la un nivel încă neegalat.
Premergător dezvoltării a fost derulată o veritabilă campanie de cercetare în
domeniul tehnologiilor alese ceea ce a reuşit să confere produsului stabilitatea de
exceptie de care a dat dovadă pe multitudinea de platforme pe care a fost instalat.
Integrarea celor mai puternice tehnologii sub aspectul simulărilor tridimensionale,
animaţiilor şi programării a fost facută intr-o maniera care il face unic pe piaţa
românească şi îl situează într-o poziţie de forţă pe piaţa internaţională.

FiziK este produsul care a introdus în premieră pe piaţa românească de soft


educaţional conceptul de simulare tridimensionă a experimentelor de laborator.
De asemena, FiziK a implementat în premieră conceptul de sedimentare a
cunoştinţelor prin jocuri integrate în software-ul educational.
O alta inovaţie majoră o constituie introducerea conceptului de temă în format
electronic implementat prin mecanismul de conlucrare între cele doua versiuni – pentru
scoli şi pentru acasă, mecanism ce oferă în premieră posibilitatea profesorilor de a da
teme în format electronic spre rezolvare la domiciliu.

Scurtă descriere a produsului FiziK


Pachetul FiziK estet dedicat studiului fizicii în ciclul gimnazial, a fost dezvoltat ca
un produs integral nou, fără a prelua module existente, conţine peste 100 de simulări
tridimensionale ale experimentelor de laborator şi aproximativ 2000 de obiecte
multimedia.
Pachetul FiziK conţine 3 secţiuni: FiziK6, FiziK7, FiziK8 adresate claselor a VI-a,
a VII-a şi respectiv a VIII-a.

Caractersiticile sale funcţionale permit:


1. Prezentarea noţiunilor şi proceselor fizice;
2. Modelarea fenomenelor fizice;
3. Simularea experimentelor şi lucrărilor de laborator;
4. Verificarea şi autoevaluarea cunoştinţelor elevilor.

FiziK se adresează în special şcolilor, dar poate fi utilizat ca material de studiu la o


serie de alte nivele de învăţământ. Informaţia este prezentată într-o structură modulară,
astfel încât modulele integrate să corespundă tematicii abordate în capitolele din
programa şcolară a disciplinei fizică pentru fiecare din clasele VI, VII, VIII.
Structural, aplicaţia conţine următoarele 3 module: TESTE, EXPERIMENTE,
MATERIALE.
Pentru detalii suplimentare vă rugăm să vizitaţi situl www.vsb.ro
418

418 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

CUPRINS
SECŢIUNILE B şi C
Software educaţional în învăţământul superior
şi în învăţământul preuniversitar

Nr. Titlul lucrării , autorii Pag.


Crt.
-Nr.
Insc
1-23 Interfaţa cu utilizatorul a platformei e-learning Easy-Learning 219
Radu RĂDESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,
rradescu@atm.neuro.pub.ro
Adrian IONESCU – Universitatea „Politehnica” Bucureşti,
adi.ionescu@finwatch.ro

2-4 Abordarea modernă a conceptului de algoritm 231


Marin Vlada – Universitatea din Bucuresti,
vlada@fmi.unibuc.ro

3-14 241

IMPORTANŢA REALITĂŢII VIRTUALE (R.V.) ÎN PROCESUL DE


PREDARE-ÎNVĂŢARE A FIZICII Irina-Elena Nicolae - Facultatea de
Fizică, Universitatea Bucureşti irinanicolae2001@yahoo.comLivia
Dinică - Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureştiliviadinica393@xnet.comDaniela Nedelcu - Inspectoratul
Şcolar al Municipiului Bucureşti

4-25 Evoluţii şi revoluţii în comunicare şi educaţie 246


Mihai Teodor NEGREA - Facultatea de Comerţ,
Academia de Studii Economice Bucureşti, negreateodor@yahoo.com

5-40 Oscilaţii mecanice 252


Alexandru-Ioan Tomescu - Facultatea de Matematică şi Informatică,
Universitatea Bucureşti, alexandru.tomescu@gmail.com
Prof. Ioana Stoica - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”,
Bucureşti, rama4143@xnet.ro
419

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 419

6-9 Virtual Learning 258


Nicolae-Marian Alexandrescu- ETTI, alexandrescunicolae@yahoo.com
Andrada Savlovschi- ETTI, andrada_savlovschi@yahoo.com
Cristian-George Vazzolla-Popa- ETTI, kevin20vz@yahoo.com

7-34 Informatica - tehnici avansate de programare - backtracking 266


Rodica Cherciu – CNI „Tudor Vianu”, cherciu@lbi.ro
Corina Achinca – CNI „Tudor Vianu”, corina.achinca@oracle.com
Cecilia Bălănescu – CNI „Tudor Vianu”
Adrian Diţă – CNI „Tudor Vianu”, adrian.dita@gmail.com
Şerban Nistor – CNI „Tudor Vianu”, serban.nistor@gmail.com

8-82 Informatica - tehnici avansate de programare - recursivitate 272


Rodica Cherciu – CNI „Tudor Vianu”, cherciu@lbi.ro
Corina Achinca – CNI „Tudor Vianu”, corina.achinca@oracle.com
Cecilia Bălănescu – CNI „Tudor Vianu”
Sorin Vasilescu – CNI „Tudor Vianu”, sorin.vasilescu@gmail.com

9-54 Istoria Românilor – sistem de predare/evaluare 276


pe calculator
Iacob Gheorghe-Andrei, Facultatea de Informatică,

Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi


iacobandrei@programmer.net

10- Real şi virtual în Fizică 283


13 Garabet Mihaela – Liceul Teoretic Grigore Moisil-Bucureşti,
mgarabet@moisil.ro
Neacşu Ion - Liceul Teoretic Grigore Moisil-Bucureşti, vineacsu@moisil.ro

11- Acizi carboxilici 291


49 Andreea – Elena Neagu – Facultatea de Chimie, Universitatea Bucuresti,
andreea.neagu@gmail.com
Teodora Negrilă - Colegiul Naţional „Cantemir – Vodă”

12- PROGRAM PENTRU GENERAREA RAPIDA A TESTELOR GRILA 299


44 Caba Ciprian, student, Universitatea “Politehnica”, Timisoara
Besnea Alina, student, Universitatea “Politehnica”, Timisoara
Golcea Sandu, Fiz. Dr. , profesor, Col. Nat. “C.D.Loga”, Timisoara

13- Construcţii de imagini în oglinda sferică şi lentila subţire. Rezolvitor de 301


38 probleme cu oglinzi sferice
Neamţu Daniel Viorel – Grup Şcolar Chimie Industriala Piteşti,
viorelnd@hotmail.ro
420

420 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

14- Metode de construcţie a curbelor plane. O introducere folosind Mathcad 309


77 Nicolae Dăneţ
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
E-mail: ndanet@cfdp.utcb.ro

15- Utilizarea tehnicilor de e-lerning în prezentarea administrării adreselor IP 317


33 Conf.dr. Ion Florea- Facultatea de Matematică-Informatică
Universitatea Transilvania Braşov, i.florea@info.unitbv.ro
Asist.univ. Costel Aldea-Facultatea de Matematică-Informatică,
Universitatea Transilvania Braşov, costel@info.unitbv.ro
16- Tester pentru certificarea cunoştinţelor 325
28 Gheorghe Carmocanu – USM Chisinău, gcarmocanu@yahoo.com

17- Infosmart 329


47 Badea Dragos – Grup Scolar „Voievodul Mircea”, bedeabza@gmail.com
Magureanu Cosmin - Grup Scolar „Voievodul Mircea”,
gaffel_2003@yahoo.com

18- Profesorul intre real si virtual 333


84
Marius Ivanov, AltFactor Galati – marius.ivanov@altfactor.ro
Vasile Ifrim, AltFactor Galati – vali.ifrim@altfactor.ro

19- Muntii Bucegi 337


48 Alexandru Catalin – Grup Scolar „Voievodul Mircea”,
c_a_t_a_pericolul_societatii@yahoo.com
Dragomir Ionut - Grup Scolar „Voievodul Mircea”,
i_o_n_u_t_nr1@yahoo.com

20- Ortografie, Ortoepie şi Punctuaţie 341


79 Tamba Andrei – Mircea, elev, Gr. Sc. „I.L.Caragiale”

21- Lucru pe suport Excel la orele de matematica 343


43 Godeanu Elena – Colegiul tehnic de comunicatii „N.V.Karpen”Bacau
22- Curentul electric – fenomen, producere, măsurare 351
17 Andrei Goagă – Colegiul Naţional Cantemir Vodă , Bucureşti
e-mail: andreigoaga@home.ro
Dorin Goagă – Grup Şcolar Electronică Industrială, Bucureşti
e-mail: grafix@aladin.ro
23- O aventura creativă în lumea formelor şi culorilor 359
35 Carmenica Nemesniciuc – Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Suceava,
carmenica2rai@yahoo.com
Lenuţa Movileanu – Inspectoratul şcolar judeţean Suceava
Nicoleta Nisteriuc- Şcoala nr. 5 ,, Jean Bart”, Suceava

24- Compuşi halogenaţi 363


45 Dogaru Liliana – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, profesor de
informatica
Maria Buzatu – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, profesor de
421

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 421

chimie
Gheorghe Dan – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
danfortosu@yahoo.com
Mareş Florina –Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
flo17ro@yahoo.com
Fratu Andrei – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea, proteus@home.ro
Simionov Adrian – Liceul Dobrogean „Spiru Haret” Tulcea,
blue_bunnyro@yahoo.com
25- Implementarea sistemului e-Learning în învăţământul preuniversitar, o 369
53 alternativă la învăţământul tradiţional pentru CDSc (curs opţional de
LabVIEW)
Pârvu Elena – Grup Şcolar Industrial de Marină Constanţa
e-mail:parvuelena@yahoo.com
26- Elemente de electrocinetică 375
46 Stan Florina, prof. Colegiul National „Tudor Vianu”
Constantin Ciprian, Olaru Alin,Toma Bogdan, elevi
27- Reckoner 377
55 Draghicescu Daniel – Colegiul National Gib Mihaescu,
danieldraghicescu@yahoo.com
Ignatescu Marius – Grupul Scolar I. C. Bratianu,
cyberdemon666x@yahoo.com
28- Alcani 379
64 Utilizarea tehnologiei informaţiei
în sistemul modern educaţional
Moraru Silvia –profesor,
Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Banu Bogdan – Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Şotropa Ioan – Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Paragina Silviu– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Rosner Daniel– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Cotescu Andrei– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
Brosiu Adrian– Elev - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”
29- FIZICA – NOUA DIMENSIUNE 381
85 Grosu Codruţ - elev, Colegiul Naţional “Tudor Vianu”-
e-mail:grosu_codrut@yahoo.com
Profesor coordonator: Prof. dr. Nicolae Irina
30- Petri Net Toolbox for MATLAB – Modern Teachware for Control 384
86
Engineering, M. Matcovschi, C. Lefter, C. Mahulea and O. Pastravanu,
Technical University “Gh. Asachi” of Iasi, Romania Department of Automatic
Control and Industrial Informatics E-Mail: mhanako@ac.tuiasi.ro

31- Liste 392


80 Stănescu Mihaela – Grup Şcolar de Chimie Industrială Piteşti,
stanescu_mhl@yahoo.com
Ştefănescu Cristian – Grup Şcolar de Chimie Industrială Piteşti,
cristiraven@yahoo.com
422

422 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

32- Algoritmi numerici cu MATLAB 396


Constantin I. Popovici
Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi
Catedra de matematică, e-mail: cpopovici@math.tuiasi.ro

33- Softuri de simulare pentru lecţii de fizică 402


20 Păuşan Emilia – Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”,
emilia_pausan@hotmail.com
Grigorescu Ştefan- Casa Corpului Didactic, Bucureşti,
grigorescu_stefan2003@yahoo.com

34- Aspecte didactice privind utilizarea instrumentaţiei virtuale în lecţii de fizică 410
19 Păuşan Emilia – Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”,
emilia_pausan@hotmail.com
Grigorescu Ştefan- Casa Corpului Didactic, Bucureşti,
grigorescu_stefan2003@yahoo.com
Florin Rabei – Colegiul Naţional “Elena Cuza”,
florin_rabei2003@yahoo.com

35- FiziK - cel mai bun software educaţional românesc 416

Blaghi Sebastian – VSB GROUP, office@vsb.ro


423

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 423

ANEXĂ

CONCURSUL „SOFTWARE EDUCATIONAL 2004”

CRITERII DE EVALUARE LUCRĂRI / PRODUSE SOFTWARE

C1. Concepte şi idei moderne abordate (max. 5 puncte)


C2. Tehnologii folosite şi implementate (max. 5 puncte)
C3. Originalitatea conţinutului (max. 5 puncte)
C4. Gradul de utilizare în prezent şi în viitor (max. 5 puncte)
C5. Gradul de testare şi verificare (max. 5 puncte)
C6 Metodologii şi standarde respectate (max. 5 puncte)
C7 Complexitatea de elaborare (max. 5 puncte)

Punctaj maxim de evaluare lucrare / produs software: 35 puncte

REGULAMENT DE EVALUARE / CLASIFICARE

1. Se evaluează doar lucrările/produsele software înscrise şi prezentate pe


secţiuni
2. Sunt excluse de la evaluare lucrările/produsele care nu sunt incluse în volumul
CNIV-2004
3. Evaluarea lucrărilor se poate realiza de orice persoană participantă fizic/virtual
la CNIV cu sau fară lucrare, dacă va preciza informaţii privind Numele şi
Prenumele, gradul ştiintific/funcţia, instituţia unde lucrează şi o adresă E-mail
4. Persoana care realizează evaluarea va face aprecierea unei lucrări în urma
studierii acesteia din volumul/ CD-ul CNIV-2004, eventual în urma audierii
acesteia în secţiunea corespunzătoare prezentării
5. Procedura de evaluare este următoarea (lucrările vor fi postate pe pagina Web
CNIV):
a) se studiază toate lucrările incluse în volumul/ CD-ul CNIV-2004
b) se face o primă evaluare conform punctajului dat de criteriile C1-C7
c) se face o primă clasificare şi sortare în functţe de punctajul total pentru
primele 15-20 lucrări/produse software
d) se recomandă audierea lucrărilor evidenţiate la punctul c)
e) se parcurg a doua oară etapele a)-c)
f) din clasificarea obţinută se reţin primele 15 (cincisprezece) lucrări
împreuna cu punctajul corespunzător
424

424 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

g) rezultatul final al evaluării se va transmite prin e-mail la adresa


vlada@fmi.unibuc.ro sub forma unui TABEL cu 15 linii şi două
coloane, prima coloana indicând numărul de ordine al lucrării primit
la înscriere, iar a doua coloană indicând punctajul corespunzător;
tabelul trebuie să fie urmat de informaţiile de la punctul 3; persoana
care are lucrare la CNIV este obligată să adauge la aceste informaţii şi
numărul lucrării cu care este înscrisă la CNIV
h) în mod excepţional rezultatul evaluării se poate transmite în plic la
secretariatul CNIV-2004
6. Persoana care realizează evaluarea şi are lucrare la CNIV este obligată să
EXCLUDĂ din start lucrarea proprie
7. O lucrare primeşte 1(un) vot dacă va exista în TABELUL de la g); numărul de
voturi primite de o lucrare şi punctajul de la punctul 5 se utilizează pentru a
calcula PUNCTAJUL FINAL ca fiind media punctajelor primite prin
intermediul voturilor
8. CLASIFICAREA lucrărilor se va face în ordinea punctajului final şi va fi
publicată
9. În cazul în care nu există nici o lucrarea cu cel puţin 2(două) voturi,
clasificarea se va face de către COMITETUL DE ORGANIZARE

Observaţie: Indiferent de clasificarea obtinuţă, Comitetul de organizarea va premia cel


puţin o lucrare având ca autori elevi/studenţi/asistenţi

LISTA ALFABETICĂ a AUTORILOR ÎNSCRISI

cu LUCRĂRI pentru PREZENTARE

(pânâ în ziua de 16 octombrie 2004)

Adascalitei Adrian, Conf. dr. ing., Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" Iasi
Adrian Dita, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Adrian Ionescu, Universitatea "Politehnica" Bucuresti
Alexandru Catalin, Elev, Grupul Scolar "Voievodul Mircea", Targoviste
Alexandru Ioan Tomescu, Student, Facultatea de Matematica si Informatica,
Universitatea Bucuresti
Alexandrescu Nicolae-Marian, Student, UPB - Facultatea de Electronica,
Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Alin Miu, The Red Point
Andrada Savlovschi, Student, UPB - Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si
Tehnologia Informatiei
Bakai Magdolna
Banu Bogdan, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Banyasz Laszlo
425

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 425


Bodo Antal Janos
Boiciuc Adrian, Student, Universitatea "Dimitrie Cantemir"
Besnea Alin, Student, Universitatea Politehnica Timisoara
Brosiu Adrian, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Burada Alina, Profesor, Grup Sc. Ind. Cf. Transporturi Sibiu
Buzatu Maria, Profesor, Colgiul Dobrogean "Spiru Haret"
Caba Ciprian, Student, Universitatea Politehnica Timisoara
Carmen Holotescu, Director, S.l.drd., Timsoft
Carmenica Nemesniciuc, Institutor, Scoala cu clasele I-VIII, Nr. 1, Suceava
Carmocanu Gheorghe, Drd., USM Chisinau
Cecilia Balanescu, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu",
Bucuresti
Ciungu Cristina Antoaneta, Profesor, Colegiul Comercial "Virgil Madgearu", Tg. Jiu
Ciungu Petre, Profesor, Colegiul Comercial "Virgil Madgearu", Tg. Jiu
Cristian George Vazzolla-Popa, Student, UPB - Facultatea de Electronica,
Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei
Cristian Ionescu, Universitatea "Politehnica" Bucuresti
Cristina Antoaneta, Profesor Drd., Colegiul Comercial "Virgil Madgearu", Tg. Jiu
Cocu Adina, Sef Lucrari, Universitatea "Dunarea de Jos", Galati
Codoban Aurel, Profesor, Universitatea "Babes Boliyai", Cluj Napoca
Constantin Ciprian, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Corina Achinca, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Cosmin Magureanu, Elev, Grupul Scolar "Voievodul Mircea", Targoviste
Costel Aldea, Asist. Univ., Facultatea de Matematica-Informatica, Universitatea
"Transilvania" Brasov
Cotescu Andrei, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Csata Orsolya
Csergő Aliz
Dan Caracostea, Prof., Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Daniel De La Fuente, Profesor, Institutul "Cervantes" Bucuresti
Danet Nicolae, Conf. Dr., Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Diana Diaconu, Profesor, Grupul Scolar "Voievodul Mircea", Targoviste
Dinica Livia, Prof. dr., Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti
Dita Radu, Student, Facultatea de Matematica si Informatica
Dobre Iuliana, Lector Dr. Mat., Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti
Dobrescu Corina, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Dobrescu Razvan, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Dorin Mircea Popovici, Lector drd. Universitatea "Ovidius" Constanta
Dragomir Ionut, Elev, Grupul Scolar "Voievodul Mircea", Targoviste
Dragos Badea, Elev, Grupul Scolar "Voievodul Mircea", Targoviste
Draghicescu Daniel, Elev, Colegiul National Gib Mihaescu, Grupul Scolar
"I.C.Bratianu", Dragasani
Dumitrescu Bogdan, Elev, Colegiul de Telecomunicatii Nicolae Vasilescu-Karpen
Eftimie Gabriella
Eftimie Mihaela, Profesor Gr. I, Grupul Scolar de Chimie "Costin Nenitescu",
Bucuresti
Elthes Zoltan, Lector asociat drd. UBB-Col.Univ.Sf-Gheorghe
Erich Agnes, Lector Univ., Universitatea Valahia din Targoviste
Emilia Pausan, Profesor gr. did. 1, Lic.Teoretic "Tudor Vladimirescu"
Ferencz Csaba
Florin Rabei, Profesor gr. did. 1, Colegiul National "Elena Cuza"
426

426 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Fratu Andrei, Elev, Colgiul Dobrogean "Spiru Haret"


Gabriel Teodoru, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Ganea Mihai, Company Doriana Impex SRL
Garabet Elena - Mihaela, Prof., Liceul Teoretic Grigore Moisil, Bucuresti
Galusca Bogdan, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Gheorghe Dan, Elev, Colgiul Dobrogean "Spiru Haret"
Gligor Ciortea, Conf. dr., Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Goaga Andrei, Elev cls. a XII-a, Colegiul National Cantemir-Voda
Godeanu N. Elena, Prof., Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V.Karpen", Bacau
Golcea Sandu, Fiz. Dr., Colegiul National "C.D.Loga", Timisoara
Grosu Codrut Miron, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Guleac Sorin, Product Manager, SOFTWIN
Huides Felicia, Profesor Gr. I, Grupul Scolar de Chimie "Costin Nenitescu", Bucuresti
Iacob Andrei, Facultatea de Informatica, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi
Ifrim Vasile, Managing Partner, ALTFACTOR Galati
Ignatescu Marius, Elev, Colegiul National Gib Mihaescu, Grupul Scolar "I.C.Bratianu",
Dragasani
Ioan Vlasin, Profesor Gr. 2, Scoala Ighiu, Jud. Alba
Ioana Stoica, Prof., Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Ioana Stoiva, Prof., Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Ion Florea, Conf. Univ. Dr., Facultatea de Matematica-Informatica, Universitatea
"Transilvania" Brasov
Ionita Liviu, Doctorand, Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti
Ivanov Marius, Managing Partner, ALTFACTOR Galati
Lenuta Movileanu, Inspector scolar, I.S.J. Suceava
Maican Catalin, Lector Dr., Universitatea Transilvania Brasov
Mares Florina, Elev, Colgiul Dobrogean "Spiru Haret"
Maria Gramaticu, The Red Point
Marinoiu Cristian, Conf. Dr. Mat., Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti
Marius Isac, The Red Point
Matcovschi Mihaela-Hanako, Conf. Univ., Dr. Ing. Mat., Universitatea Tehnica "Gh.
Asachi" Iasi
Micu Andrei, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Mihai Istin, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Mihalcea Adrian, Profesor, Colegiul National N. Iorga, Valenii de Munte
Mihalcea Ovidiu, Student, Facultatea de Matematica si Informatica
Mircea Ilie Mihaiu, Conf.dr.ing., Universitatea din Craiova
Moise Gabriela, Sef Lucrari, Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti
Moraru Silvia, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Morvan Serge, Prof. Drd., ENIB / CERV
Muntean Marius, Asistent, Universitatea "Dimitrie Cantemir"
Nagy Istvan
Neacsu Ion, Prof., Liceul Teoretic Grigore Moisil, Bucuresti
Neagu Andreea Elena, Student, Facultatea de Chimie, Universitatea Bucuresti
Neamtu Daniel Viorel, Prof. Gr. 2, Grup Scolar Chimie Industriala Pitesti
Necuta Laura, Profesor, Scoala Nr. 19, Pitesti
Nedelcu Daniela, Prof. insp. general, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti
Negrea Mihai Teodor, , Faculatea de Comert, Academia de Studii Economice
Bucuresti
Negrila Teodora, Profesor Gr. I, Colegiul National "Cantemir - Voda"
Negura Catrinel, Profesor Gr. I, Grupul Scolar de Chimie "Costin Nenitescu",
427

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a II-a, 2004 427


Bucuresti
Nicoleta Nisteriuc, Invatator, Scoala Nr.5 "Jean Bart", Suceava
Nicolae Irina - Elena, Prof. dr., Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti
Nicolaie Georgescu, Prof. dr. ing. ec., Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Oanea Mirela, Profesor, Scoala Nr. 19, Pitesti
Olaru Alin, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Paragina Florica, Profesor, asa Corpului Didactic Bucuresti
Paragina Silviu, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Parvu Elena, Profesor Gr. I, Grup Scolar Industrial de Marina, Constanta
Pisica Cristina, Preparator, Universitatea "Dunarea de Jos", Galati
Pletea Ariadna Lucia, Conf. dr., Universitatea Tehnica "Gh. Asachi", Iasi
Plesanu Toma, Conf. dr., Academia Tehnica Militara
Plesea Doru Alexandru, Conf. dr., Facultatea de Comert, ASE Bucuresti
Pomana Ionel, Elev, Gr.Sc. "Simion Mehedinti" Vidra, Vrancea
Radu Radescu, Conf. dr. Universitatea "Politehnica" Bucuresti
Roceanu Ion, Prof. dr., Universitatea Nationala de Aparare
Rodica Cherciu, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Roman Andrei, Student, Facultatea de Matematica si Informatica
Roman Vasile si Roman Adriana, Profesori, Scoala cu Clasele I-VIII nr. 7, Timisoara
Rosner Daniel, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Rusu Contesina, Profesor Gr. I, Grupul Scolar de Chimie "Costin Nenitescu",
Bucuresti
Sebastian Niu Herisanu, Student, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu
Serban Nistor, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Serbanati Luca-Dan , Prof. Drd., Univ. Politehnica Bucuresti
Silviu Craciunas, Conf. dr., Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Silviu S. Craciunas, Student, Universitatea Politehnica Timisoara
Simionov Adrian, Elev, Colgiul Dobrogean "Spiru Haret"
Sotropa Ioan, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu"
Stan Florina, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Stoica Ioana, Profesor, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Stanescu Mihaela, Profesor, Grup Scolar de Chimie Industrila Pitesti
Stefan Grigorescu, Profesor gr. did. 1, Casa Corpului Didactic Buc.
Stefanescu Cristian, Elev, Grup Scolar de Chimie Industrila Pitesti
Stefanescu Diana, Sef Lucrari, Universitatea "Dunarea de Jos", Galati
Tamba Andrei - Mircea, Elev, Gr. Sc. "I.L.Caragiale", Moreni
Toma Bogdan, Elev, Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu", Bucuresti
Torma Judit
Trocan Cristian Adrian, Elev, Gr. Sc. "C-tin Brancoveanu" Targoviste
Turturoiu Liliana, Inspector, Scoala Nr. 19, Pitesti
Vatuiu Teodora, Lector Univ. Drd., Universitatea "Constantin Brancusi", Tg. Jiu
Vasilescu Sorin, Student, UPB - Facultatea de Automatica si Calculatoare
Vlada Marin, Conf.dr., Universitatea din Bucuresti
Vladoiu Monica, Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti
Zsigmond Jozsef
428

428 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

LISTA ALFABETICĂ a PARTICIPANŢILOR FĂRĂ LUCRARE

Barsan Adela, Administrator Retea, Colegiul National Unirea, Tg.Mures


Bosoaga Ana, Inst., Scoala Nr. 19, Pitesti
Burtila Doina, Invatatoare, Scoala Nr. 40, Constanta
Chiriac Marilena, Inst., Scoala Nr. 19, Pitesti
Ciucar Cristina, Profesor, Scoala Generala Albestii de Arges
Dascalu Violeta, Profesor, Scoala Nr. 19, Pitesti
Deonise Mirela, Inst., Scoala "Gainusa", Com. Sopata, Jud. Arges
Diaconu Diana, Prof., Gr. Sc. "Voievodul Mircea", Targoviste
Dutu Carmen, Lector, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea "Dimitrie Cantemir"
Fodorean Ecaterina, Inv., Liceul Teoretic "N. Balcescu", Cluj Napoca
Godeanu V. Elena, Redactor, Editura LuxSpiritus
Gongonau Daniela Alice, Prof., Colegiul National "Al. Odobescu", Pitesti
Gruber Cristina, Asist. Univ., Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti
Haler Daniela, Prof., Scoala Nr. 3, Pitesti
Ivanov Marius
Ionescu Felicia Stela, Inspector consiliere / activitati extrascolare, I.S.J. Mures
Lupaescu Manuela, Profesor, Colegiul National Unirea, Tg.Mures
Lupaescu Radu Mircea, Elev, Colegiul National Unirea, Tg.Mures
Mares Madalina, Profesor, Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu, Bucuresti
Marinescu Marian, Profesor, Gr. Sc. Ind. "I.L.Caragiale" Moreni
Minulescu Carmen, Inst., Scoala Nr. 8, Pitesti
Necuta Laura, Profesor, Scoala "Liviu Rebreanu", Mioveni
Paun Mihaela
Petrica Nicoleta, Inst., Scoala Nr. 3, Pitesti
Rosca Zizi, Inv., Scoala Nr. 50, Bucuresti
Silter Andreea, Profesor, Scoala Nr. 191, Bucuresti
Stancu Liliana, Ed., Gradinita Nr. 7, Pitesti
Stanculete Maria Teodora, Informatician, Gr. Sc. Ind. "I.L.Caragiale" Moreni
Stanculete Marian, Inginer, Gr. Sc. Ind. "I.L.Caragiale" Moreni
Tufeanu Daniela, Inst., Scoala Nr. 19, Pitesti
Turturoiu Liliana, Inspector Religie, ISJ Arges
Vasile Mariana, Inst., Gradinita Nr. 7, Pitesti
Vasilescu Sorin
Zamfir Mihaela, Profesor, Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu, Bucuresti