G.

SOULIE DE MORANT

COMOARA
SAMURAILOR
SAU
CEI PATRUZECI �I �APTE
�OAMENI PE VALURI�
Prefa��

Un Samurai nu serve�te la doi st�p�ni.

�nt�mplarea celor 47 Ronini nu e o legend� ci un fapt istoric pe care imagina�ia

popular� a g�sit cu cale s�-l �nfrumuse�eze. Analele Japoniei povestesc episoadele
principale ale acestui tragic eveniment �i moartea eroilor la 4 Februarie 1702.
Familiile arat� relicvele str�bunilor glorio�i. Nenum�ra�i pelerini viziteaz�
necontenit mormintele sacre a�ezate �n jurul monumentului funerar al prin�ului
Enya, �eful casei lor. Aceste morminte m-au impresionat �n mod deosebit prin cultul
excep�ional ce primesc. Ele sunt situate aproape de Tokio, �n districtul suburban
Tohai-Nawa (firma cea �nalt�), numai la 6 kilometri, spre nord de Palatul Imperial
�i �n apropierea � dru�mului cel mare � sau �Calea m�rii orientale!�, cum i se mai
spune obi�nuit.
De la ��rmul unde spumeg� �n nesf�r�it apele albastre ale golfului �n fa�a c�ruia
�carele de foc� trec fumeg�nd pe �f�ga�urile lor de o�el�, p�m�ntul onduleaz� �n
pante dulci acoperite de pini mari �nverzi�i, cu crengile str�mbe �i ro�ii prin
care adierea u�oar� a v�ntului aduce necontenit murmurul potolit al m�rii.
De pe deal, printre arbori, se v�d �n dep�rtare acoperi�urile cenu�ii ale
capitalei, �ntinderea schimb�toare a golfului, �i ondula�iile argintate ale Sumida-
ei pe fondul verde al c�mpiei. Portalul �nalt al incintei zidurilor odat� trecut,
pietrele �nverzite ale unei sc�ri largi urc� sub galeria coloanelor stacojii ale
tori-lor (�ad�postul p�s�relelor�) p�n� la templul Senn-Gakoudji c�ruia �i este
�ncredin�at� paza locurilor sacre.
�n lini�tea parcului ce �nconjoar� m�n�stirea, lumina cernut� a p�durii b�tr�ne
arunc� o dantel� ce se clatin� u�or peste coloanele joase, sf�r�mate �i �mpr�tiate
pe care stau licheni de aur. De dou� secole umbra pl�cut� e punctat� �ntotdeauna de
lumini�ele mici pl�p�nde ale lum�n�rilor f�g�duin�ei pe care pelerinii le �nnoiesc
f�r� �ntrerupere pe morminte.
Acolo, �n fiecare zi, trec�tori pio�i, �n kimonouri �nflorite, �ntov�r�i�i de
familiile lor �mbr�cate �n stofe de culori vii, merg de la un morm�nt la altul,
evoc�nd sau povestind copiilor lor ispr�vile �i virtu�ile fiec�ruia dintre Ronini,
ame�indu-i de eroism, acel eroism japonez, mai plin de entuziasm dec�t licoarea cea
mai tare.
Astfel, eroii no�tri, pe �n�l�imea lor, asemeni unui vulcan totdeauna �n fl�c�ri,
�ntre�in �n popor focul str�lucitor al onoarei care arde �n inima oric�rui Japonez,
�i datorit� c�reia Imperiul lui Soare r�sare, unic �n felul lui �n istorie, n�-a
fost niciodat� cople�it nici �nvins, �i a putut triumfa tot at�t de bine �n artele
p�cii ca �i ale r�zboiului, �n via�a de familie c�t �i �n rela�iile interna�ionale.
Pentru ca un popor f�urit din asemenea sentimente s� dea un cult special celor 47
de Samurai, trebuie ca ace�ti bravi �n localitatea lor s� se fi ar�tat de o vitejie
excep�ional�.
Se cade s� semnal�m aici c� eroismul japonez este tot a�a de puternic �n via�a
militar� prin violen�a sa asupra altuia, c�t �i �n via�a civil� prin �mplinirea
datoriei �i prin victoria asupra eului propriu. Jertfa de sine e o regul� de �nalt�
moral� care se adreseaz� at�t femeilor, copiilor, c�t �i b�rba�ilor.
Astfel dac� �nt�mplarea Roninilor este celebr�, motivul e nu numai c� fiecare s-a
purtat �n mod nobil, ci �i pentru c� acei care au secundat pe cavaleri, au
desf�urat cele mai nobile �i mai distinse virtu�i. Umanitatea se poate m�ndri.
Mare�alul Nogi, marele �nving�tor al Rusiei s-a sinucis �n 1912 la moartea
�mp�ratului Meiji Tenno evoc�nd �n testamentul s�u loialitatea Roninilor �i
repet�nd dictonul lor: �Un Samurai nu serve�te la doi st�p�ni�.
Istoria celor 47 formeaz� un buchet ales din toate florile eroismului pe care le
poart� cu at�ta abunden�� acest p�m�nt de viteji.
Fiecare episod e o ilustra�ie a unei reguli de jertf�. Mame, so�ii, copii, so�i �i
p�rin�i arat� acolo, cum �n fa�a datoriilor esen�iale ale ceasului, datoriile
secundare �i sentimentele cele mai ad�nci trebuie s� cedeze cu curaj pentru ca
opera s� se s�v�r�easc� �i nedreptatea s� fie izgonit� pe de p�m�nt! Sufletul
japonez �nflore�te acolo �n cel mai �nalt ideal al s�u.
Tr�s�turile mari din istoria Roninilor se g�sesc men�ionate �n toate analele
japoneze, dar via�a particular� a fiec�ruia dintre bravi e cunoscut� mai mult din
tradi�ii familiare, adeseori mult �nflorite.
Evenimentele secundare, acelea pe care istoria nu le fixeaz�, nu sunt totdeauna
povestite �n acela�i fel. �n �Comoara credincio�ilor vasali� � culegere popular�
important�, se dau p�n� la 13 versiuni ale acelora�i scene, iar �n nenum�ratele
romane sau piese de teatru cu acest subiect, chiar numele sunt adeseori schimbate
ap�r�nd �n primul plan c�nd unul, c�nd altul dintre eroi, c�ci fiecare din aceste
povestiri e bazat� pe documente diferite �i tradi�ii familiare variate.
La aceasta au contribuit desigur legenda �i imagina�ia popular� care au
�nfrumuse�at faptul �i au schimbat detaliile.
De atunci, interesul acestei legende istorice �n afar� de faptele sigure ce
con�ine, consist� mai ales, �n imaginea pe care entuziasmul japonez �i-a f�cut-o
despre fiecare personaj.
C�ut�nd s� alc�tuiesc un buchet de eroism, am ales din publica�iile cu renume,
episoadele cele mai des repetate.
Unele sunt traduse ad-literam f�r� nici o suprimare, �ndeosebi sinuciderea mamei
lui Hara Mototochi. Altele sunt dimpotriv� adoptate, deoarece textele originale
sunt prea confuze sau prea concise, impun�nd o confruntare de mai multe versiuni.
Am fost ajutat �n aceast� munc� grea de D-l Bourgeois, consulul Fran�ei, autorul a
numeroase lucr�ri asupra limbii nipone, �i D-l R. Martinie, vechi ata�at naval la
Tokio, care ne-a �mprumutat �ndatoritor operele de care m-am servit.

G. SOULIE de MORANT
Epilog servind de preludiu

Sub o umil� �mbr�c�minte

g�sim adesea o inim� nobil�, dup�
cum �n nisipul m�rilor descoperim pe
alocuri prin str�lucirea lui, gr�untele
de aur.
Sentin�a de la 4 Februarie 1702, prin care au fost condamna�i cei 47 Samurai,
prevedea c� cel mai t�n�r dintre ei, Terasaka Kitchiemonn s� r�m�n� �n via�� pentru
a �ntre�ine regulat ofrandele cuvenite spiritelor acelor nobili condamna�i. Singur
unul dintre bravi era deajuns pentru ca ofrandele s� fie agreabile tovar�ilor s�i.
�i a fost ales cel mai t�n�r pentru c� trebuia normal s� tr�iasc� mai mult. Astfel
Terasaka Kitchiemonn, care avea 16 ani �n 1702 a tr�it 81 ani, murind �n anul 1767.
Gloria semi-divin� care-l �nconjura p�n� la ultima lui zi i-au atras omagiul a
numero�i �i zelo�i admiratori, a c�ror memorie sau numai simple amintiri au fost
utilizate de majoritatea istoricilor. �ns�, oric�t sunt de pre�ioase aceste
memorii, aproape toate vorbesc numai de eroul care supravie�uie�te, c�ci destul de
rari erau vizitatorii c�rora Terasaka le vorbea despre trecutul s�u.
Eroul g�si totu�i un confident �n negustorul de m�t�suri din cartierul Chiba �n
Yedo, numit Odaginu Kanesada. �i acesta din urm� d�ndu-�i seama din fericire, de
favoarea �nsemnat� al c�rui obiect era, not� cu grij� toate �nv��turile aceluia
care era considerat o divinitate.
Cum scrie chiar el: �Cu nimic altceva nu s-ar putea �ntocmi, pentru a convinge cele
ce ochii v�d, �i cele ce urechile aud. De aceea �n fiecare zi, notam cu pietate,
povestirile auzite de urechile mele pentru ca s� r�m�n� m�rturisirea mea �i c�nd
vocea-mi obosit� va fi stins� pentru totdeauna�.
Acest t�n�r negustor, de natur� exaltat� �i termin� studiile sale cam �n timpul
c�nd Terasaka Kitchiemonn mergea c�tre morm�nt. Universul r�suna �nc� de gloria
meritat� a celor 47. To�i tinerii visau s� se asemene cu acei eroi prin vreo
tr�s�tur� m�rea�� de curaj �i devotament. Dar singurul sacrificiu ce-1 puteau face
era acela, de altfel foarte greu, pe care-l cerea via�a de familie �i re�la�iile
sociale.
�n a cincea zi din prima lun�, data de aniversare a mor�ii Bravilor, el se hot�r�
s� asiste la ceremonia anual�. Manuscrisele descriind �n c�teva cuvinte circula�ia
din acea zi, arat� cum caravanele acoperite de praf, sosind din ora�ele
�ndep�rtate, acopereau Calea cea mare. C�l�tori, p�r�sind Capitala, �nc�rca�i cu
bagaje, se �nghesuiau veseli �n r�coarea �nsorit� a unei dimine�i senine de iarn�.
Ca �i pelerinii moderni, el p�r�si �Drumul cel Mare � �n satul Takai-narva �i lu�
poteca �nclinat� sub pinii mari mirositori p�n� la � Tari-i � stacojii �i zidul
cenu�iu al m�n�stirii.
O mul�ime mare era a�ezat� �n jurul mormintelor punctate de nenum�ratele lum�n�ri
aprinse. T�n�rul negustor povesti cu mult adev�r tulburarea ce avu �n lini�tea
atent� a spectatorilor, la umbra rece a pinilor, la luminile tremur�toare ale
lum�n�rilor �i la sufletul poate atent al mor�ilor.
C�nd v�zu chiar pe erou �mbr�cat �n armura-i lucrat� �n relief, sprijinit pe lancea
lui scurt�, urmat de to�i c�lug�rii �n haine de ceremonie, alerg� s� se prosterneze
�n fa�a lui, rug�ndu-l s�-l �mputerniceasc� pe el s�-�i ofere via�a �n acea zi pe
mormintele sfinte - pentru a da astfel cea mai mare onoare mor�ilor �i cea mai mare
glorie familiei sale.
Dup� povestirea lui Odaguri se vede bine c� b�tr�nul r�zboinic a fost destul de
emo�ionat fa�� de acest sincer entuziasm. A r�spuns totu�i, c� un asemenea
sacrificiu nu s-ar putea �ndeplini �n mod valabil �n entuziasmul unei clipe; e
necesar� o �ndelungat� �i serioas� preg�tire. Dup� terminarea ceremoniei, t�n�rul
dus �n celula lui Terasaka a fost �ndelung chestionat de b�tr�nul �cu ochii de
fl�c�ri pe o fa�� de filde��. Lui Odaguri i-a pl�cut f�r� �ndoial�, c�ci de-atunci
a mai f�cut numeroase vizite la m�n�stire, ascult�nd cu patim� anecdotele ce i le
povestea eroul, despre camarazii lui. A�a putu el umple cur�nd un caiet gros p�n�
la ultima pagin�.
Atunci l-a rugat pe erou s�-�i pun� semn�tura pe carte, pentru ca s� nu se iveasc�
nici o �ndoial� asupra autenticit�ii acelor scrieri.
Se pare c� lectura acestui manuscris tulbur� ad�nc pe Terasaka �i-i gr�bi poate �i
sf�r�itul, c�ci Odaguri adaug�, c� de la primele pagini, lacrimile s-au rostogolit
pe fa�a r�zboinicului �i suspine amare i-au ie�it din piept. T�n�rul negustor,
intimidat se retrase neobservat.
A doua zi c�nd se �ntoarse la m�n�stire, eroul era mort. Stare�ul �i �napoie
manuscrisul s�u pe a c�rui prim� pagin� Terasaka scrisese urm�toarele r�nduri:

�Eu Terasaka Kitchiemonn, samurai de Ennya primind de la Marele Senior, ordinul s�

tr�iesc dup� ce to�i ceilal�i r�zbun�tori de Ennya �i-au f�cut moartea, am ajuns
acum la ultimul declin al b�tr�ne�ii.
Toate evenimentele minunate, care erau �n mintea mea ar fi pierit odat� cu mine,
dac� ele nu ar fi fost transcrise de un om loial, care �n pasiunea lui a voit s� le
fac� cunoscute Universului. Sunt chiar cuvintele mele pe care penelul lui le�-a
fixat pentru totdeauna.
C�nd ochii care au v�zut �i urechile care au auzit nu vor mai fi, opera sa va
r�m�ne s� onoreze pe Seniorul nostru defunct �i pe bravii care l-au r�zbunat.
Inimile nobile, sl�vind acele ac�iuni din genera�ie �n genera�ie, vor �nc�lzi
spiritele noastre �nghe�ate. Lealitatea, energia, dreptatea vor �nflori �n toate
sufletele nipone!
Scris �n a 20-a zi din luna dou�sprezecea pentru piosul �i onorabilul Odaguri
Kanesada�.
Terasaka Kitchiemonn

Odaguri not�nd povestirile lui Terasaka a�a cum le-a auzit, putem considera acele
�nsemn�ri drept opera proprie a eroului, de aceea ele vor r�m�ne etern vibrante de
dincolo de morm�ntul s�u, �n ciuda tuturor secolelor. C�ci e doar vocea lui care
spune: �Ceea ce ochii mei au v�zut �i ceea ce urechile mele au auzit�.
S� ascult�m deci cu respect, aceste �nsemn�ri:

Un samurai

Sub z�pad�, verdea�a etern� a brazilor de pe mun�i, prin vigoarea ei, pune �ntr-o
atmosfer� umilitoare dec�derea arborilor desfrunzi�i de iarn�. Tot a�a �i calit�ile
cele mai mari ale omului apar str�lucitoare printre impresiile ce le las� coloritul
variat al contrastelor. Virtu�ile admirabile ale clanului Ennya ar fi trecut
neobservate f�r� nenorocirile cu care destinul a lovit pe Seniorul nostru.
Dar cum la prima suflare a autan-ului (V�nt puternic dinspre Sud �i Sud-Est.),
nimeni nu �tie �nc� dac� frunzi�ul stejarului nu-�i va p�stra cumva pentru
totdeauna coloritul �ntunecat al bradului, tot a�a c�nd seniorul nostru a murit �i
clanul nostru s-a �mpr�tiat, nimeni n-ar fi �tiut s� spun� care dintre noi, vor fi
eroii �i care la�ii.
C�t despre mine, Terasaka Kitchiemonn abia aveam 15 ani. �n�eleptul Hara Mototochi,
dup� ce m-a �inut mai mul�i ani ca scutier ini�iindu-m� �n arta luptelor �i
orient�ndu-m� pe �Calea Samurailor�, m-a considerat �n cele din urm� demn la r�ndul
meu s� conduc trupe �i s� instruiesc pe scutieri. Mi-a propus chiar s� comand cu el
garda care va veghea pe morm�ntul prin�ului.
�n acest moment prin�esa de Ennya �i-a ras capul dup� obicei si renun��nd la
titlurile sale, a luat numele monahal �Samoro-rumere, Momona Kami� pronun�are
ritual� a idiogramelor En-ya sei hatsu care �nseamn� �Chip de voluptate cu p�rul
t�iat�. Ea s-a retras nu departe de Yedo, pe Aroyama, �Muntele p�cii�, �n
m�n�stirea �frunzelor nemuritoare�, unde �ntr-o izolare complet�, pentru a muri �n
pace, a�tepta cu ner�bdare vestea r�zbun�rii pentru nedreptatea suferit� de so�ul
ei.
Dar nenorocirile sosesc mai repede �i dureaz� mai mult dec�t bucuriile. A�teptarea
lung� �i b�nuielile vin cu u�urin�� la cei ce sufer�. Cu tot jur�m�ntul scris cu
s�nge de cei 63 �n Sala Consiliului din fort�rea�a En-ya �nainte de ocuparea ei de
c�tre �ogun, principesa nu era sigur�, �n inima sa, de sinceritatea noastr�. Ea
vedea cum elanul nostru era sf�r�mat �i cum du�manul, mereu �n mare stim�, era
�nconjurat de nenum�rate g�rzi. Ea se �ndoia de succesul nostru, c�teodat� chiar de
credin�a noastr�, �i lacrimile �i curgeau �n fiecare zi mai amare.
Chiar noi, risipi�i cum eram, deseori ne �ndoiam unii de al�ii. Nu �ndr�zneam s� ne
comunic�m planurile �i nici rezultatele lucr�rilor noastre, c�ci �tiam c� suntem
�nconjura�i de spioni. Din aceste motive nici nu ne puteam �n�elege. Singur�
credin�a noastr� puternic� ne oprea s� renun��m la un atac unde fiecare se credea
ultimul devotat.
�i totu�i amintirea marelui nostru jur�m�nt ar fi trebuit s� ne dea mai mult�
credin��.
Pe mine m-a trimis Hara Mototochi, �n grab� pe l�ng� guvernatorul fort�re�ei �i
fief-ului (Domeniu vasal.) En-ya, �n provincia Harima, pe ��rmul m�rii Inferioare,
s� anun� vestea fatal� �i s� predau prudentului O-hochi gure-no-sucke ultimele
instruc�iuni se�crete ale Seniorului nostru.
O-hochi primise deja un prim mesaj din partea prin�ului nostru care �i ordonase s�
trimit� o expedi�ie contra fief-ului �nvecinat, proprietatea lui Kera, ca pedeaps�
a acestuia pentru o obr�znicie.
C�nd am ajuns, guvernatorul era a�ezat �n Sala Consiliului, a�tept�nd sosirea
r�zboinicilor no�tri pe care sunetele sf�ietoare ale gongului cel mare �i chema.
Nemi�cat el ascult� ve�tile, moartea prin�ului, imediata acaparare a tuturor
bu�nurilor sale �i �mpr�tierea clanului nostru. De�i dep�ise de mult voin�a
impulsurilor oarbe �i nu mai trecea la fapt� dec�t dup� ce c�nt�rea fiecare din
cuvintele �i ac�iunile sale, flac�ra din priviri �i tr�da �ns� emo�ia.
Ca �i uraganul care �n zilele cele mai senine se dezl�n�uie, distrug�nd sate �i
recolte, a�a �i sufletele tari nu se g�ndesc s� geam� sau s� se vaiete: ci se
gr�besc s� salveze �n grab� tot ce poate fi smuls dezastrului. �n acest timp
Samuraii, intrau unul dup� altul salut�nd �i a�ez�ndu-se �n lini�te pe
�mpletiturile albe, unde a�teptau nemi�ca�i s� se deschid� Consiliul.
Prin obloanele larg deschise, aerul proasp�t al acestui sf�r�it de zi ce trecea �n
adieri u�oare prin sal�, aducea p�n� la urechile noastre distrate murmurul surd al
�antierelor din curtea vecin�. �ncetul cu �ncetul atmosfera se vopsi �n aur, �n
roz, p�n� c�nd colinele albastre se �ntunecar�. C�mpul �nverzit se topi �ntr-o
brum� u�oar�. Undele r�sun�toare ale bronzului ardeau mereu crepusculul. Noaptea se
l�s� �ncet. Vale�ii venir� s� �nchid� obloanele de h�rtie si s� aga�e lanternele
albe �n c�rligele pere�ilor. �n acela�i timp, noii sosi�i suprapopular� sala
devenit� ne�nc�p�toare.
O-hochi �inea o list� �n m�n� dup� care striga pe fiecare. Abia spre zorile cenu�ii
se ar�t� mul�umit de num�rul celor sosi�i �i d�du un ordin scurt. B�t�ile gongului
se oprir�. Se auzi numai uruitul surd al por�ilor grele ale fort�re�ei. Vale�ii
venir� s� sting� lanternele �i s� desfac� obloanele, l�s�nd s� intre, - b�utur�
curat� - aerul �nghe�at al dimine�ii. La lumina ro�ietic� a aurorei, ap�rur�
figurile energice a 200 de r�zboinici, cu ochii �int� �ntor�i spre noi. �n lini�te,
cu o u�oar� tremurare, O-hochi scoase din m�nec� scrisoarea prin�ului.
Vorbi nesf�r�it, povestind �n termeni sobri cearta seniorului nostru, meritele lui
�i primul s�u ordin de a preg�ti expedi�ia. Un murmur de satisfac�ie �ntrerupse o
clip� pe orator. Re�ncepu �ns�, anun��nd hot�r�rea �ogunului, condamnarea �i
moartea Seniorului nostru, confiscarea tuturor bunurilor princiare �i �mpr�tierea
clanului. Un geam�t unanim de durere �i disperare furioas� aprinse zidurile.
R�s�ritul soarelui d�du str�lucire ochilor �nc�rca�i de fulgere �i din�ilor
scr�ni�i.
O-hochi continu�:
� Legea sugrum�nd clanul nostru, vrea s� fim acum oameni f�r� c�p�t�i - ronini -
�oameni pe valuri�, libera�i de toate jur�mintele fa�� de familia En-ya. Iat�-ne
liberi s� tr�im cum ne place, �i chiar s� ne c�ut�m un alt senior.
�n acest timp, O-hochi fu �ntrerupt de strig�te:
� Un samurai nu sluje�te dec�t un singur Senior... Am jurat s� ne urm�m Seniorul �n
via�� �i �n moarte. Datoria noastr� e s� murim cu el.
O-hochi ridic� m�na, zgomotul se potoli. El spuse:
� Prima noastr� datorie e s� ne r�zbun�m seniorul nostru �i s� extermin�m pe Kera
cu �ntreaga familie...
Zgomotul �ncepu mai puternic. �n acea clip�, b�tr�nul Horibe Kanamaru, ale c�rui
plete cenu�ii �l a�ezaser� �n primul r�nd, se plec� spre noi �i �ntreb�:
� Prin�ul nu ne-a l�sat nici o instruc�iune? O-hochi atunci, ridic� �i ar�t�
scrisoarea. Lini�tea se f�cu numaidec�t. Cei mai apropia�i putur� citi pe foaia
alb�, al�turi de semn�tura lui Asano, o ideogram�, una singur�, scris� ap�sat �i
energic cu pana : �Tu �tii� �i era �n�elesul.
Cuv�ntul zbura din gur� �n gur�.
Samuraiul cu p�rul c�runt vorbi din nou:
� O-hochi San, prin�ul v� ordon� s� ne luminezi. Ce hot�r�ti?
Guvernorul se ridic� dintr-o s�ritur� �i strig� :
� S� ne r�zbun�m seniorul: asta este datoria noastr�. Iat� ceea ce propun. Vom jura
s� nu ne d�m �napoi de la nici un pericol pentru a omor� pe Kera �i familia sa.
Dac� nu vom reu�i �ntr-un an, asta va �nsemna c� �ncerc�rile noastre sunt zadarnice
�i atunci ne vom aduna �naintea por�ii fort�re�ei, m�car aceia care vom mai
supravie�ui acelor �ncerc�ri, �i ne vom �ncredin�a singuri mor�ii, dovedind prin
aceasta tuturora credin�a noastr�.
O aclama�ie zgomotoas� umplu sala. El continu� :
� M� duc sa preg�tesc un jur�m�nt scris cu s�ngele nostru. Veni�i cu to�ii aici
m�ine, la ora Tigrului, ca s� semna�i. Ast�zi, vom �mp�r�i doar comoara clanului
care nu trebuie s� cad� �n m�inile du�manilor no�tri. Cei ce nu aprob� planul
acesta pot s� vorbeasc�.
Dar nimeni nu r�spunse.
Dup� un moment de lini�te O-hochi termin�:
� Pentru c� sunte�i hot�r�i cu to�i, s� ne gr�bim la lucru.
Astfel Consiliul a luat sf�r�it.
La un ordin, vale�ii intrar�, apleca�i sub l�zile de lemn gros pe care le a�ezar�
�n fa�a noastr�. O-hochi, ajutat de fiul s�u Yochikene, care era doar cu un an mai
mare ca mine, deschise l�zile, ce con�ineau buc�i de argint �n greutate de 10 uncii
(A dou�sprezecea parte din livrea roman�).
Fiecare dintre asisten�i primi dou�zeci de bare de metal �i men�iona pe lista
r�zboinicilor, �n dreptul numelui s�u, suma ce-i fu �ncredin�at�. Dou� sute �ryos�
�n acea vreme, constituia un capital important care permitea familiilor de En-ya s�
tr�iasc� mul�i ani cu �ndestulare.
Eu �ns�, privind cu lini�te lupt�torii ce p�r�seau unul c�te unul sala, m� g�ndeam
b�nuitor �i cu furie:
� Pentru ce s� se �mpart� argint �n loc de arme? De ce s� nu se semneze chiar de
azi jur�m�ntul, �n loc s� se a�tepte pe a doua zi? Timpul zore�te. Dar oamenii care
nu mai sunt tineri fac orice lucru cu o �ncetineal� stranie.
�n repeziciunea mea semea��, insuficient orientat� cu toate lecturile �n�eleptului
Hara, nu puteam distinge stratagema subtil� care �nv�luia aceast� ac�iune at�t de
simpl� �n aparen��. Oceanul e mai greu de sondat ca b�l�ile f�cute de ultimele
ploi.

II

A doua zi, c�nd paznicii din Turnul Veghii sunar�, ora Tigrului, lovind cu b�t�i
repetate pe toba gigantic�, am p�truns �n sala Consiliului. Era mai mult pe
jum�tate goal�. Pe scoar�ele albe, numai �aizeci �i trei de Samurai erau a�eza�i �n
fa�a lui O-hochi care st�tea nemi�cat.
Mi-am adus aminte numaidec�t proverbul :
�Armele nu sunt necesare tuturor, dar aurul nu e nim�nui nefolositor�.
Cu piatra neagr�, �ncearc� bijutierii metalele pre�ioase. Cu aur se �ncearc�
inimile. La�ii �i tr�d�torii, dezerteaz� �n ora pericolului, �i p�r�sesc seniorul
�i pe fra�ii lor!
�eful nostru ridic� atunci m�na s� se fac� lini�te �i zise:
� �ncerc�rile ce le-am suferit sunt de a�a natur� c� un suflet obi�nuit nu le-ar
putea suporta. Eu �nsumi recunosc�nd sl�biciunea lor am sc�pat de cea mai grea
dintre alegeri: c�ci ca s� v�nturi gr�ul e de ajuns s�-l la�i s� cada �n b�taia
v�ntului. Gr�ul bun se �ngr�m�de�te de o parte, pleava �i paiul de cealalt�. La fel
�i cu oamenii �n restri�te. Cei bravi r�m�n neclinti�i, cei la�i dispar. S� nu mai
vorbim de ei. Am preg�tit jur�m�ntul nostru, e scris cu s�ngele meu.
Camarazii no�tri se ridicar� dintr-o s�ritur�, �i fiecare r�nd pe r�nd, f�c�nd o
u�oar� t�ietur� cu pumnalul s�u ascu�it �n propria lui piele semn� cu s�ngele lui
angajamentul de a se omor�, dac� p�n� �ntr-un an nu va fi distrus pe Kera �i
familia sa.
O-hochi, atunci, r�suci tragicul document �i-l alunec� sub m�nec�. Se �nclin� grav,
spun�nd:
� E necesar ca angajamentul s� r�m�n� secret ca nu cumva du�manii no�tri s�-�i
�ndoiasc� paza. Culege�i toate informa�iile utile asupra obiceiurilor lui Kera,
dispozitivul s�u de paz�, sentimentele servitorilor sau g�rzilor sale, �i
informa�i- m� mereu. Un atac prost preg�tit, nu uita�i, ar salva via�a du�manilor
no�tri, �i ar cauza pierderea noastr� f�r� profit �i f�r� glorie. Astfel cauza
drept�ii ar r�m�ne ner�zbunat�.
�n acela�i moment, u�a s�lii se deschise. Un r�zboinic intr�. Am dus cu to�ii
imediat m�na la m�nerul s�biilor, examin�nd pe noul venit. Viziera c�tii sale
purt�nd un crab negru cu cle�tele amenin��tor, era l�sat� peste fa��. Un coif cu
zale �i proteja g�tul. Armura �n lame de o�el prinse cu benzi de m�tase era
acoperit� de praf �i noroi.
Pa�ii s�i r�sunar�, metalici, �n t�cere. Se plec� ad�nc �n fa�a guvernorului, cu
m�inile pe genunchi. Apoi �i lu� viziera.
� Hara Mototochi! strig� O-hochi, ai p�r�sit ora�ul, ce s-a �nt�mplat ?
F�r� s� vorbeasc�, noul sosit desf�cu o bucat� de m�tase �i scoase la iveal� o
cutie de lac aurit �ngust� �i lung�, pe care i-o prezent�, zic�nd:
� Aici e pumnalul cu care seniorul nostru �i-a d�ruit moartea �i care i-a sc�pat
din m�na crispat� de agonie. Cu el vom da lovitura de moarte du�manului nostru. Tu,
�eful nostru, p�streaz�-l p�n� �n ceasul hot�r�tor.
Guvernorul se �nchin� �i el p�n� la p�m�nt, se ridic� �i lu� cu am�ndou� m�inile
obiectul pre�ios. Hara continu�:
� Principesa s-a �i retras �ntr-o m�n�stire. Singura noastr� datorie e de acum
�nainte r�zbunarea. Ce a�i hot�r�t? Trupele �ogunului sunt nenum�rate. Trebuie s�
ne p�str�m for�ele pentru a putea omor� pe Kera. S� ced�m dar fort�rea�a f�r�
lupt�.
� Un brav nu pred� o pozi�ie pe care nu o poate ap�ra; el o evacueaz� �nainte de
sosirea inamicului. S� ne gr�bim deci plecarea lu�nd cu noi ultimele bunuri ale
st�p�nului nostru.
Ne-am gr�bit �ntr-adev�r, c�ci de-abia trecuser� dou� ore c�nd caravana scutierilor
�nc�rca�i de lucruri �i a purt�torilor �ncovoia�i sub greut�i, ie�i din fort�rea��
�i ajunse la podul mobil.
Ultimul dintre noi, O-hochi, �n kimono de p�nz� cu m�necile ridicate, gr�bea pe
hamalii care duceau doi c�te doi cuferele mari, unde hainele erau �ngr�m�dite �n
dezordine. El st�tea mai aproape de un cuf�ra� de lemn gros al c�rui aspect �i
greutate tr�da con�inutul: un mic num�r de buc�i din argint. Noi ne spuneam cu
to�ii, c� avutul lui era mai mic dec�t al fiec�ruia dintre noi. Nici unul nu �tia
�ns� un lucru ce l-am aflat mult mai t�rziu: �n fiecare din acele cufere se g�seau
ascunse buc�i de aur a c�ror valoare atingeau o sum� considerabil�. O nep�sare
dibace p�ze�te deseori mai bine dec�t o supraveghere plin� de grij�. Apleca�i sub
greut�i, urcar�m poteca ce merge de la mare spre interior dincolo de coline.
Cei dint�i care au ajuns �n v�rf se oprir�, �ntorc�ndu-se pentru a-�i arunca o
ultim� privire spre plaiurile lui En-ya.
�ip�tul ce-l scoaser� din piept ne f�cu s� ne �ntoarcem capul: nori gro�i de fum
negru, str�b�tu�i de fl�c�ri ro�ii �nv�luiau fort�rea�a. O-hochi nu l�sase
du�manilor dec�t cenu��. O trup� de cavaleri se oprise pe c�mpul din fa�a
castelului, iar �n fa�a lor doi r�zboinici �n armuri str�lucitoare de aur �i
argint. Trimi�ii �ogunului nu mai aveau nimic de luat. Clanul lui En-ya nu mai
exista.

III

Ignoram cu to�ii atunci adev�ratele cauze ale dezastrului ce ne lovea, motivele

cer�ii �n care seniorul nostru era �ncurcat, circumstan�ele dramei din Castelul lui
Kera, �i chiar detaliile mor�ii lui Asano Naga-nori. Mult timp dup� aceea �ntreb�nd
pe cei ce au v�zut, am aflat punct cu punct toate c�te se petrecuser�.
�n acea vreme, Mikadoul �i Curtea Imperial� �i aveau re�edin�a la Kyoto �cetatea
capitala�.
�in�nd sub autoritatea lor sacr�, pacea �i ordinea �n insule, ei cedau �ns�
greutatea �i practica guvern�rii �ogunului, a c�rui re�edin�� era �n ora�ul Yedo pe
care �l numeau �i Tokio, �capitala de r�s�rit�.
Obiceiul �n acel timp era ca to�i Seniorii posesori ai unei feude s�-�i petreac� o
parte din an la curtea �ogunului, pentru a primi instruc�iunile necesare unei c�t
mai bune administr�ri a ��rii; �n realitate �ns�, mai mult pentru a-�i atrage
simpatia reprezentantului �mp�r�tesc �n continuele certuri dintre ei. Astfel
fiecare din ei �i cl�deau la Tokio palate somptuoase, rivaliz�nd cu cele ale
Mikadoului �i cu cele ale �ogunului, dup� cum, luna caut� s� rivalizeze cu
str�lucirea soarelui.
�i a doua zi din a treia lun� a primului an Ko-ei, �ogunul fu informat de vizita
apropiat� a unui Trimis imperial, Mare�alul Achi Kari, care se �napoia dintr-o
inspec�ie �n insule. A hot�r�t s�-l primeasc� cu onoruri speciale. C�iva Seniori
ale�i dintre cei mai puternici fur� �ns�rcina�i s� primeasc� pe Mare�al si s�-l
escorteze tot timpul �ederii lui la Tokio. Astfel fur� ale�i seniorul nostru Asano
Takumi-no-kami Naga-nori �i prin�ul Hori Kamei Noto-nokami; unul pentru farmecul �i
figura sa pl�cut�, cel�lalt pentru ascu�imea spiritului s�u. Primul trebuia s�
c�tige inima Trimisului, al doilea s� p�trund� g�ndurile sale ascunse.
Asano Naga-nori era �ntr-adev�r �n floarea tinere�ii. Elegan�a �inutei sale provoca
continu� admira�ie la Curte, de�i �inutele mai tuturora erau pline de str�lucire.
Fin literat, �ndr�gostit de tot ce e frumos, a fost v�zut ceasuri �ntregi
�ngenuncheat �n fa�a unei ramuri de piersic �nflorit sub ultima z�pad� de
prim�var�. Unele din poemele sale au fost c�ntate �n fa�a Mikadoului. �n sf�r�it,
frumuse�ea sa nu avea de egal dec�t dreptatea, sinceritatea �i entuziasmul s�u
generos pentru toate virtu�ile.
Kamei, prin� de Hori, de�i �mbr�cat �ntotdeauna cu grij�, d�dea mai pu�in�
importan�� corpului dec�t sufletului. Privirea sa a c�rei p�trundere zadarnic c�uta
s-o ascund�, p�rea c� r�scole�te inimile. At�t de atent asculta, c� deseori sim�ea
g�ndurile pe care interlocutorul s�u se st�p�nea s� le exprime. Astfel �n c�teva
clipe, f�r� sfor��ri, cuno�tea dorin�ele �i teama ascuns� a persoanelor ce le
�nt�lnea �i putea dup� voie s� le serveasc� sau s� le contrarieze planurile.
Ordinul �ogunului comunicat celor doi prin�i le prescria s� discute cu Ministrul
Riturilor, pentru a fixa ceremonia �i serb�rile date �n onoarea Trimisului Sacru;
�i pentru a hot�r� mai ales mijloacele de a cunoa�te din vreme rapoartele pe care
Mare�alul Divinului s�u St�p�n, voie�te s� le fac�, pentru a le anihila sau a le
modifica la nevoie prin iscusite manopere.
Ministrul Riturilor, Kera, se numea Konomoro Nao-Kod-su-Keno Suke Yochi-hite.
Ur�enia figurii sale reflecta cu exactitate deforma�iile lui suflete�ti. Fiul unui
traficant ale c�rui cor�bii bine �narmate jefuiau coastele imperiului �nvecinat, de
cur�nd cucerit de c�tre Tsring-i �i-a c�tigat gradul �i influen�a nu prin valoarea
sa, ci prin �mprumuturile continue de bani ce d�dea st�p�nului. �n speran�a c� va
c�tiga mai mult� demnitate p�r�nd mai �n v�rst�, �i l�sa fa�a acoperit� neregulat
de p�r c�runt �i aspru ca cel de viezure. Spr�ncenele �epoase ca m�r�cinii, �i
ad�nceau mai mult �n orbite, ochii mici care priveau piezi�. Cele 3 frunze de
ar�ar, emblema armelor sale recente se desf�urau uria�e, pe tristele haine negre.
�i, �n sf�r�it, se spunea, - o, ce ru�ine! c� niciodat� n-a contemplat o�elul
albastru al s�biei �i c� nu �tia nici cu ce m�n� se �ine pumnalul cel scurt, cu
care orice samurai, din copil�rie �nc�, �nva�� cu deam�nuntul ac�iunea sepuku,
locul exact al corpului s�u unde s�-�i �nfig� arma, �i mi�carea larg� ce-i va
deschide p�ntecele.
Asano primind ordinul �ogunului, r�mase foarte �ncurcat, c�ci b�tr�nul �i
�n�eleptul s�u sf�tuitor, O-hochi Gurano-suke tocmai �l p�r�sise �n grab� pentru a
�narma �i preg�ti fort�rea�a lui En-ya, a�ezat� la marginea m�rii �i amenin�at� de
o flotil� str�in�, v�zut� prin acele locuri. Din acelea�i motive �i prin�ul tocmai
ceruse o audien�� de concediu, c�nd soarta i-a hot�r�t aceast� noua misiune.
Cum s� procedeze? Se hot�r� s� cear� p�rerea prin�ului Hori la care plec� de�ndat�
s�-l consulte spun�ndu-i din pruden�� c� totu�i �i-a manifestat dorin�a de
audien��.
Prin�ul �l �ncredin�a c� nu poate refuza onoarea ce i se face �i cum obiceiul era
ca un curtezan �ndem�natic s� nu pronun�e cuvinte defavorabile care ar putea da
na�tere la interpret�ri variate, nu a mai ad�ugat c� ministrul fiind un om lacom �i
dispre�uind artele, era necesar ca la prezentare, cadourile s� fie foarte mari �i
compuse mai ales din metal masiv.
L-a re�inut �n special de la aceast� m�rturisire, natura generoas� �i nobil� a
vizitatorului s�u - care imediat s-ar fi indignat. Totu�i �ncerc� s�-�i traduc�
g�ndurile de mai multe ori prin c�teva priviri l�turalnice �i oarecare ml�dieri
prevenitoare ale vocii, dar n-a fost �n�eles.
Darurile cu care Asano �ntov�r�i cererea sa de audien�� fur� deci compuse din
m�t�suri �i picturi rare, pe c�nd acele ale lui Kamei erau din buc�i de aur
�nvelite �ntr-o broderie vulgar�.
C�nd cei doi principi se prezentar� �mpreun� la palatul ministrului, str�lucitori
�n costumele lor de curte at�t de lungi �nc�t trebuiau s� le calce �n picioare, �i
care se t�rau �nc� doi metri �n urm�, gesturile lui Kera nu l�sar� nici o �ndoial�
de aten�ia diferit� cu care cei doi trimi�i fur� primi�i. Unuia dintre vizitatori
�i rezerv� toat� slug�rnicia servil�, celuilalt obr�znicia lui grosolan�. Sufletele
josnice cunosc deopotriv� de bine aceste dou� atitudini.
Prin�ul En-ya �ncremenit de o asemenea primire �i ne�tiind c�rei cauze �i datora
aceasta �i st�p�ni indignarea �i urm� �n lini�te gazda �i pe prin�ul Hiro care
discutau veseli. Se a�ezar� to�i trei �ngenunchea�i pe scoar�ele fine potrivind cu
gesturi distinse pliurile apretate ale ve�mintelor lor largi.
Atunci Ministrul �n c�teva cuvinte, preciz� inten�iile �ogunului cu privire la
trimisul Imperial �i �ntreb� pe vizitatori ce idee avea cu privire la serb�rile �i
ceremoniile de recep�ie. Toate propunerile Seniorului nostru erau primite cu o
lini�te dispre�uitoare pe c�nd acelea ale lui Kamei cu un sur�s de aprobare.
Dup� aceea au repetat cu deam�nuntul ceremoniile ce trebuiau s� aib� loc la palat
�n ziua primei recep�ii. Un secretar al lui Kera juca rolul trimisului. Cei doi
principi cobor�nd spre partea mai joas� a s�lii imense, se �nclinau ad�nc, apoi se
ridicau dup� indica�iile ministrului.
Asano �i Kamei, obi�nui�i din copil�rie cu riturile Cur�ii, �i �ndeplinir� f�r�
nici o gre�eal� rolul lor complicat.
Totu�i fiecare gest, fiecare mi�care a lui Asano era obiectul unei critici sau a
sarcasmului lui Kera, �ncurajat mai �nt�i, �n neru�inarea lui, de t�cerea mirat� a
t�n�rului prin�.
Dar �n asemenea situa�ie surprinderea face iute loc m�niei. Kamei citea cu
nelini�te �n privirile Seniorului nostru cre�terea arz�toare a dreptei sale m�nii.
Nu e �ns� niciodat� pl�cut s� fii amestecat, chiar printr-o prezen�� mut�, �n
discu�iile si certurile altora. Prin�ul Hori, �tiind c�-�i asigurase favoarea,
�ntrerupse ultimele ceremonii �i prostern�ndu-se ceru �nvoirea de a p�r�si palatul,
ca s� studieze mai bine - spuse el - c�teva puncte ale ritualului. Ministrul
sur�z�nd, �l l�s� s� plece. Cum �i prin�ul Asano Noga-nori se prostern� la r�ndul
lui, Kera �l opri, spun�nd pe un ton sarcastic:
� Ar fi contrar obiceiului meu dac� v-a� l�sa s� pleca�i p�n� nu sunt sigur c� ve�i
�ndeplini misiunea. Secretarul meu v� va da o lec�ie de rituri.
Insulta, care venea dup� o serie de batjocuri abia ascunse, lovi pe prin� ca o
lovitur� de bici, de aceea se ridic� �n picioare, scoase sabia din teac� �i �nainta
strig�nd :
� La o parte, sf�tuitor nedemn. Ap�r�-te dac� nu vrei s� fii omor�t ca un animal
r�uf�c�tor! Ap�r�-te, dac� nu vrei s� fii omor�t ca un animal r�uf�c�tor...
Kera, �nsp�im�ntat, se ridic� dintr-o s�ritur�.
Dar, nici vorb� s�-�i scoat� arma, �ntoarse spatele �i fugi chem�nd ajutor. Prin�ul
�l urm� gata s�-l loveasc�. Cel�lalt, �mboldit de spaim�, fugi tocmai la u�a s�lii,
c�nd Asano, care-l ajunsese aproape, �l lovi cu sabia; ar fi despicat capul
ministrului, dac� t�i�ul, capodopera unui armurier renumit, nu s-ar fi izbit de
chenarul u�ii �i nu l-ar fi t�iat pe acesta. Lovitura f�cu o ran� pu�in profunda,
fiind amortizat� de o floare de o�el �ncrustat� �n aur pe care Kera o purta ca
ornament �i pe care urma�ii o arat� pe jum�tate t�iat�, printre obiectele de pre�
ale familiei.
�n acea clip�, secretarul ministrului alerg�nd �n ajutorul st�p�nului s�u, c�lc� pe
faldurile trenei agresorului �i-l f�cu s� cad�. Fugarul era �n afara pericolului.
Asano se �ntoarse, sprijinit pe un cot, �i dintr-o �ntors�tur� a armei, t�ie capul
secretarului.
Apoi cu sabia �n m�n� se �ndrept� spre ie�ire. Alarma se d�duse, �ns� Seniorul
nostru putu s�-�i ajung� escorta, ministrul ne�ndr�znind s�-l opreasc�.
Istoria a p�strat numele secretarului, care neascult�nd dec�t de curajul s�u, a
�ncercat s� st�vileasc� justa m�nie a unui brav pentru a-�i salva st�p�nul cu
pre�ul vie�ii sale. El se numea Kadji-Kana-Go-sabe. Familia sa primi o pensie din
partea lui Kera, care se spune - n-a durat dec�t un an.

Ap�r�-te, dac� nu vrei s� fii omor�t ca un animal r�uf�c�tor

IV

�n timp ce prin�ul nostru ie�ea din palat, Kera, cu capul �nv�luit �n p�nze
�ns�ngerate, se a�ez� �n c�ruciorul de lac negru, �i �in�nd un cuf�ra� plin cu
buc�i de aur se duse �n grab� spre palatul �ogunului: vroia s� prezinte mai �nt�i
pl�ngerea contra prin�ului iar prin darurile de mare valoare s� ob�in� o audien��
imediat�.
�n acea vreme o lege formal�, pedepsea cu moartea pe to�i cei care �ndr�zneau s�
verse s�nge �n interiorul ora�ului; dar fiecare �tie c� �nainte de a aplica o lege
trebuie mai �nt�i luat� �n seam� natura jignirilor. �ogunul prevenit de casa En-ya
avut timpul s� hot�rasc� c� agresiunea prin�ului nu merit� nimic altceva dec�t o
amend� u�oar�.
Asano �ns�, �ntors la palat, nu-�i putu st�p�ni m�nia. F�r� s� se g�ndeasc� la
pericolul ce-l amenin��, scria ordin dup� ordin, expediind mesageri, preg�tind
armele �i caii. Unul din �efii g�rzii sale plec� �n grab� cu un mesaj pentru O-
hochi-gura no-suke care comanda fort�rea�a En-ya. O trup� trebuia s�-�i ia drumul
pe acolo pentru ocuparea ora�ului Arima, care apar�inea lui Kera. Asano, �n m�nia
lui, visa s� cucereasc� toate domeniile du�manului s�u.
�n acest moment g�rzile anun�ar� sosirea unui Ome-tzuko, membru al Cur�ii de
judecat�, numit Okada Den-patchiro, aduc�torul unui ordin din partea �ogunului.
Surprins, prin�ul care nu-�i dezbr�case nici haina de ceremonie, se duse s�
primeasc� pe trimis.
Ome-tsuko-ul dup� rituri, �l invit� s� se prosterneze pentru a da ascultare
ordinului Seniorului Cel mare. Apoi desf�cu ruloul de p�nz� cenu�ie al decretului
�i citi sentin�a. Prin�ul En-ya era condamnat s�-�i suprime via�a. Fort�rea�a �i
p�m�nturile sale erau confiscate. El trebuia s� r�m�n� sub paza judec�torului p�n�
la sosirea Seniorului Tamura Ukiono-daifu, c�ruia �i fu �ncredin�at� onoarea de a-i
servi ca secund pentru sepuku.
Un samurai nu vede �n moarte dec�t un prilej de a-�i manifesta bravura. Prin�ul
salut�nd grav - rug� pe �naltul magistrat s�-l ierte dac�-�i va �ntrebuin�a
ultimele momente ale vie�ii pentru a-�i regla afacerile familiei sale, �n loc s�-i
�in� tov�r�ie. Apoi chem� un intendent �i �i dict� instruc�iunile sale.
Vestea fatal� se r�sp�ndise totu�i �n palat. Peste tot se auzeau �n�l��ndu-se
gemetele femeilor �i murmurul vocilor b�rba�ilor.
�n acest moment, panoul unei u�i interioare lunec� �mpins deoparte de o
�nso�itoare, �i principesa noastr� acoperindu-�i ochii cu m�na, intr� �n camer�.
Ome-tsuko se prostern� imediat; apoi ridic�ndu-se, merse spre fundul s�lii,
�ntorc�nd spatele oaspe�ilor s�i �i privind c�tre un vas vechi ce orna toko-noma.
Dac� e necuviincios pentru o persoan� onorabil�, de a-�i arunca privirile curioase
asupra rela�iilor dintre so� �i so�ie e cu at�t mai necuviincios s� vorbeasc�. E
deajuns s� �tii c� o femeie cu o educa�ie superioar�, numai prin simpla sa
atitudine poate �nc� �nsufle�i curajul unui b�rbat. For�a sufletului este cea
dint�i dintre virtu�ile omene�ti.
Clipele trecur�, c�z�nd pic�tur� cu pic�tur� �n eternitate. �n lini�tea de moarte
ce �nv�luia acum palatul se auzeau pa�ii ritmici �i chem�rile g�rzii cu sunetul
armelor ei. Un p�zitor intr� �i vorbi �ncet judec�torului. Atunci acesta se
�ntoarse �i prostern�ndu-se �n fa�a Seniorului, zise r�m�n�nd a�a pe genunchi �i pe
m�ini :
� Ora a sosit. Prin�ul Tamura v� a�teapt� �n palatul s�u.
Ofi�erul care comanda garda noastr� era atunci �n�eleptul meu st�p�n Hara
Mototochi. Intrase de c�teva minute, �in�nd pe o stof� de m�tase o cutie din lac
aurit �ngust� �i lung�, pe care o prezent� prin�ului.
Acesta o deschise �i lu� un pumnal scurt a c�rui teac� �i m�ner foarte simple,
aveau ca singur ornament emblema clanului nostru. Acest pumnal e ast�zi �ntre
obiectele de valoare ale lui Senn-gaku-dji.
Prin�ul nostru scoase o clip� din teac� pumnalul pentru a oferi ochilor s�i
pl�cerea de a privi o�elul de rar� perfec�iune, mo�tenire de la un str�bun
�ndep�rtat. Apoi �i puse arma la br�u si �nclin�ndu-se �naintea lui Ometsuko, ie�i
sur�z�nd din sal� �i se a�ez� �n salonul unde era a�teptat. Purt�torii cu o mi�care
ml�dioas� �l ridicar� �i �ntr-o clip�, cortegiul ajunse, �n fa�a s�lii de onoare.
Tamura, �n costumul de curte larg �i bogat, �nconjurat de paznicii s�i, �mbr�ca�i
�n cele mai scumpe armuri, a�teptau pe vizitator l�ng� intrare, �ngenunchea�i,
sprijini�i pe m�ini �i cu fruntea aplecat�. Ei intrar� �i se prosternar� la r�ndul
lor, r�spunz�nd la salut, ridic�ndu-se �n picioare apoi din nou prostern�ndu-se.
Gazda �n sf�r�it, se ridic� �i conduse musafirii spre fundul s�lii, �n locul cel de
onoare unde o �mpletitur� ml�dioas�, alb� �i fin� ca o p�nz� moale, era �ntins� pe
o stof� groas�, uns� cu ulei.
F�r� nici o vorb�, Hara Mototochi, care �ntov�r�ise pe seniorul nostru, �i dezbr�c�
haina grea �esut� cu aur �i argint, �n pliuri tari. Apoi �i ajut� s�-�i schimbe
ve�tmintele celelalte, pun�nd o simpl� hain� din p�nz� alb�, un Kami-chimo, ultima
toalet� fu gata.
Prin�ul se a�ez� pe �mpletitur�, cu picioarele �ndoite �i cu pumnalul �n teac� pus
�n fa�a lui pe o foaie de h�rtie fin�. Era gata. Tamura �i prinse pe umeri cu un
cordon de m�tase, m�necile largi ale hainei, �i sco��nd din teac� sabia lung� �i
grea, se a�ez� �n spatele condamnatului.
Atunci Asano �nveli m�nerul armei cu h�rtie pentru a-l feri de umezeala m�inilor
sale �i scoase �ncet teaca. O grab� manifestat� �n asemenea momente solemne ar fi
fost o necuviin��. κi desf�cu haina, pip�i o clip� cu v�rful c�tre st�nga ca s�
g�seasc� locul ritual �i �nfipse arma cu lini�te �i ochii fic�i. Obiceiul cere ca
mi�carea de a despica spre dreapta s� se fac� repede ca o lunecare, c�ci durerea
groaznic� ar putea provoca starea de incon�tien�� �nainte ca sf�ierea s� fie
terminat�. Tamura p�ndea cu sabia ridicat�. V�zu cotul drept al lui Asano
ridic�ndu-se repede �i corpul s�u cl�tin�ndu-se. Imediat pe ner�suflate lovi. Capul
prin�ului nostru se rostogoli la p�m�nt.
Hara Mototochi ridic� �i �terse cu grij� pumnalul sc�pat din m�na mortului. Apoi
ajutat de paznici �nf�ur� corpul prin�ului �n �mpletitura ferit� de p�nza �mbibat�
cu ulei, �i-i depuse r�m�i�ele funebre �n Salon. Tamura si Ome-tsuko �ntov�r�ir� cu
onoare pe defunct p�n� dincolo de prag.

Ceremonialul Sepuku (sinuciderii) prin�ului Enya.

Prin�esa noastr�, �n sala cea mare a apartamentului s�u a�tepta, cu p�rul

despletit, �mbr�cat� �n rochia alb� a v�duvelor, �nconjurat� de preo�i �i �ntreaga
familie �n doliu. Cortegiul se form� de �ndat� �i la loviturile sf�ietoare ale
gongurilor �i continu� drumul �n c�ntecele c�lug�rilor - lamentabile escorte, p�n�
�n parcul m�n�stirii unde se �ndeplinir� ultimele rituri ale funeraliilor.
A�a muri pe nedrept seniorul nostru �i dezastrul lovi �ntregul clan En-ya.

V
Sus pe colin�, �n lini�te, priveam incendiul fort�re�ei En-ya �i chimonoul
trimi�ilor �ogunului. O-hochi care ne ajunse ne spuse :
� E posibil ca du�manul nostru s� nu fi avut timp s�-�i preg�teasc� ap�rarea.
Atac�ndu-i pe nea�teptate vom avea avantajul surprinderii �i acela al num�rului. S�
ne gr�bim dar s� mergem la Tokio. Patru dintre noi vor pleca �nainte, merg�nd f�r�
�ntrerupere spre a lua toate informa�iile ce-�i pot procura asupra palatului lui
Kera �i ap�r�rii sale. Succesul nostru va depinde de �ndrumarea lor.
Reflect�nd o clip� ne privi unul dup� altul �i desemn� �n sf�r�it pe cei 4
cerceta�i. To�i ardeau de dorin�a de a fi numi�i. Alegerea sa ne �ncremeni pe to�i.
Primul �ntr-adev�r era Hanib Kanamaru, care trecuse de 75 ani. Cum putea un om de
v�rsta lui s� �ndeplineasc� o misiune pe c�t de obositoare pe at�t de plin� de
pericol? �nc� de c�nd a semnat jur�m�ntul noi ne-am privit unul pe altul cu un
sur�s �n privire.
Al doilea nume ne surprinse �i mai mult. Akai-gaki Masakata era t�n�r �i viguros;
abia avea 25 ani. Dar avea mereu cu el o sticl� mare de sake pe care o golea de mai
multe ori pe zi. Renumele s�u de be�iv era a�a de mare c� din numele Akai-gaki care
�nsemneaz� �palisad stacojiu� s-a f�cut Akaihana, care se traduce �nas ro�u�. El
sur�dea �ng�mfat. �n be�ia lui continu� ce putea face?
C�t despre ceilal�i doi, n-aveau �n curajul �i �n�elepciunea lor, nimic
extraordinar care s� justifice asemenea onoare. Patru dintre cei mai buni cai din
trupa noastr� fur� da�i cerceta�ilor. Ace�tia dintr-o s�ritur� fur� pe �a. Atunci
am �nceput a �n�elege �n�elepciunea �efului nostru. Cei patru tovar�i ai no�tri
erau c�l�re�i excep�ionali care puteau ob�ine din caii lor orice vitez� de care
erau capabili pentru a �ndeplini f�r� s� sl�beasc�, lunga �i greaua cavalcad� p�n�
�n capital�.
Noi plecar�m dup� ei, pref�c�ndu-ne c� suntem un grup de pelerini care merg la
templul Sinbilachi care era situat nu departe de castelul du�manilor no�tri. Fiind
�n �nt�rziere din cauza bagajelor �i familiilor noastre am fost nevoi�i s� pierdem
patru nop�i pe drum p�n� s� ajungem la destina�ie.
Sub porticurile m�n�stirii, Akai-gaki, care trebuie s� fi c�zut �n vreo groap�,
c�ci avea fa�a �i corpul pline de noroi, ne a�tepta a�ezat pe p�m�nt �i golind spre
marea surprindere a gardienilor nelipsita sa sticl�. Ne privi cum trecur�m f�r� s�
fac� vreun semn, f�r� �ndoial� incapabil de a ne cunoa�te, totu�i, v�z�nd pe O-
hochi, se ridic� cu greutate �i vroi s� intre cu el �n templu, dar el se cl�tina
a�a de tare c� �eful nostru trebui s�-i �ntind� m�na ca s� nu cad� �n timp ce noi
indigna�i de purtarea sa, ro�eam auzind r�z�nd �n urma noastr� pe p�stori. Akai-
gaki �n acest timp l�s�nd bra�ul care-l sus�inea, lovi cu um�rul una din coloanele
porticurilor, se crampon� de ea �i ne l�s� astfel s� ne urm�m drumul.
Mai departe un b�tr�n cer�etor coco�at, cu p�rul alb �nc�lcit, veni s� ne cear� de
poman�. Afar� de tovar�ul nostru �i acest cer�etor, m�n�stirea era goal�. Ne-am dus
atunci s� ne �nchin�m �n templu, s�v�r�ind riturile obi�nuite ale pelerinilor.
�n timp ce noi psalmodiam rug�ciunile noastre mi se p�ru �n mai multe r�nduri c�
unul din noi pronun�a silabe diferite de textul ritual. Am recunoscut vocea �efului
nostru, lucru ce-mi de�tept� aten�ia.
El c�nta :
� El ne p�ze�te. Planul nostru e cunoscut, s� ne �mpr�tiem. Ne spioneaz�.
Repet�nd de trei ori acest avertisment, se �nclin� �i se ridic�, salut�ndu-ne �i
lu�ndu-�i r�mas bun de la noi ca �i cum am fi fost simpli tovar�i de c�l�torie.
Mirarea mea n-avea margini. De ce ne comanda s� p�r�sim orice speran��? De unde
�tia el c� Kera era p�zit, c� �ase zei �i trei bravi nu puteau s� ajung� la el �n
Castel? Akai-gaki i-a vorbit! Dar te puteai �ncrede �ntr-un asemenea be�iv? N-ar fi
trebuit s� a�tept�m raportul celorlal�i trei cerceta�i?
�n aceast� vreme, O-hochi aplec�ndu-se spre mine zise:
� Dac� drumul te aduce pe la Kyoto, nu uita s� vii s� m� vezi. A� fi fericit s�
aflu c� dorin�ele tale �i-au fost �mplinite. Locuin�a mea e �n cartierul Chima-
bara.
Dup� aceea ne p�r�si, gr�bindu-�i hamalii, num�r�nd casetele deschise �i
supraveghind caseta sa plin� de buc�i de argint.
Am r�mas c�tva timp buim�ci�i, neput�nd crede c� planurile noastre au fost
divulgate �i c� Kera era �ntr-adev�r preg�tit de atac; neput�nd �n�elege mai ales
cum a fost informat �eful nostru. Nu �ndr�zneam totu�i s� ne �mp�rt�im g�ndurile,
pentru c� ne supravegheau spionii. De altfel ordinul era formal: trebuie s� ne
�mpr�tiem. Acela�i g�nd ne trecu prin minte, lui Hara Mototochi �i mie. �nainte de
a merge la postul nostru de gard� de l�ng� morm�nt, ne-am dus s� ne plimb�m pu�in
�n jurul castelului lui Kera. Dintr-o privire a fost deajuns s� recunoa�tem nebunia
unui atac. O unitate din trupele �ogunului �i a�ezase tab�ra pe locul din fa�a
por�ii celei mari de la intrare.
C�nd seara la m�n�stirea Sen-gaku-dji, ne-am a�ezat �n pavilionul rezervat
p�zitorilor morm�ntului, nu m-am putut st�p�ni s� nu merg la Hara Mototochi �i s�-i
ar�t sentimentele mele. M-a ascultat mirat �i �n sf�r�it �mi spuse:
� N-ai recunoscut �n b�tr�nul cer�etor de la templul Simbibachi, pe camaradul
nostru Horibe Kana maru?
O lumin� str�fulgera prin mintea mea �i exclamai:
� �n�eleg... �i Akai-gaki era f�r� �ndoial� foarte bine beat. Dar ceilal�i doi?
� Erai poate prea departe �i n-ai observat c� cei doi hamali ai lui O-hochi s�au
certat cu el pu�in �nainte de a ajunge la templu.
� I-am v�zut. C�nd o caravan� intr� �ntr-un ora� mare foarte rar se �nt�mpl� ca
hamalii s� n-o p�r�seasc� tenta�i de numeroasele cabarete. Se �nlocuiesc imediat cu
al�ii si se continu� drumul a�a cum am f�cut noi.
� S-a f�cut �n a�a fel ca O-hochi singur s� provoace cu abilitate cearta, �i cei
doi �nlocuitori noi s� fie cei doi tovar�i ai no�tri.
�i cum st�team surprins, cu gura c�scat�, el ad�ug�:
� C�nd un �ef a trimis pentru informa�ii secrete el le prime�te �n secret. Nimeni
nu trebuie s� afle c� este informat. Mirarea ta m� face s� sper c� �i du�manii
no�tri au fost �n�ela�i. Mi-am l�sat capul �n jos, ro�ind de ru�ine la g�ndul
gre�elilor ce a� fi putut s�v�r�i �n cazul c�nd eu a� fi fost informator.

VI

Zilele s-au scurs. Nici o instruc�iune nu ne-a fost transmisa de O-hochi. Diminea�a
cum deschideam ochii alergam s� �ntreb pe �eful meu dac� a primit �n timpul nop�ii
vreun mesaj. �i de o sut� de ori pe zi mergeam pe terasa templului, �ntr-un loc
unde se putea vedea toat� c�rarea ce urca din drum spre m�n�stire. G�ndul c�
agresorul seniorului nostru, la�ul �i nedreptul Kera, era �nc� �n via�� �mi
producea at�ta m�nie c� m� f�cea s� tremur din tot corpul.
Am avut totu�i o satisfac�ie de scurt� durat�: to�i nobilii Cur�ii, indigna�i de
purtarea ministrului �i ar�tau at�ta r�ceal� c� �ogunul, observ�nd aceasta g�si cu
cale s� ac�ioneze, condamn�nd pe du�manul nostru la trei luni destituire din slujba
sa �i la pierderea lefii timp de un an. Pentru acest zg�rcit, pedeapsa era
dureroas�.
Neobositele evolu�ii ale soarelui au luat de dou� ori str�lucirea lunii pline. �n
ner�bdarea mea, �n cele din urm�, am m�rturisit �n�eleptului Hara Mototochi c� nu
mai puteam suporta aceast� a�teptare; vroiam s� �tiu dac� resemnarea noastr� se
preg�tea. M� �ntreb� foarte simplu:
� Ce crezi c�-i de f�cut? S�-l �ntrebi pe O-hochi? �tii bine c� el nu ne va
comunica planurile dec�t la ora aleas� de el. Nu va vorbi o clip� mai devreme. �i
c�nd va avea nevoie de armele noastre, o s� �tim, fii lini�tit.
� Bine, dar ce fac camarazii no�tri? Noi suntem re�inu�i de �ns�rcinarea noastr�,
dar ceilal�i supravegheaz� bine pe du�manul nostru?
Hara reflect� un moment, apoi spuse:
� V�d c� tinere�ea ta arz�toare nu poate s� suporte mai mult timp aceast� a�teptare
care se prelunge�te, �i eu, mai e oare nevoie s� �i-o spun? m� tem c� ne�tiin�a �n
care ne g�sim am�ndoi ar putea sa ne fac� s� pierdem vreo ocazie favorabil�.
Triumf�tor, l-am �ntrebat :
� O recuno�ti chiar tu, Hara Sanu! Noi suntem la p�nd�, ca v�n�torii. Dar nimeni nu
ne-a a�ezat �n a�a fel �nc�t s� nu ne scape v�natul. Nu �tim de unde va ie�i
acesta. Nu �tim dac�, neput�nd s�-l omoram noi; trebuie s�-l �mpingem spre dreapta
sau spre st�nga.
El cl�tin� din cap cu dezgust.
� M�rturisesc c� nu �n�eleg nimic.
Dar asta nu-i suficient ca s�-i pot �nvinov�i. Gre�eala e poate datorit� ne�tiin�ei
mele. E drept s� condamni numai ceea ce se recunoa�te cu siguran�� c� e r�u. Cine
�tie dac� toate astea nu ascund un plan secret, sau e numai o consecin�� a
informa�iilor ce le are numai el?
� N-ar fi mai �n�elept s� ne asigur�m despre aceasta? �i cum s-o facem?
El reflect� un moment, apoi zise cu glasul �n�bu�it, aproape de urechea mea:
� Figura mea e cunoscut�. Situa�ia mea aici e prea �n v�z ca s� pot pleca din
dorin�a mea, f�r� ca acest Kera s� nu fie informat �i s� nu m� supravegheze. Dar
tu, tu po�i pleca, �i plecarea ta va p�rea chiar natural� dac� se va �nf�i�a
tuturor ca �mpotriva dorin�elor tale. Ast�zi deci �i voi face observa�ii asupra
purt�rii tale. �mi vei r�spunde obraznic �i eu te voi goni din garda noastr� de
onoare.
� Dar, am protestat eu... memoria mea nu va r�m�ne p�tat�?
� Totul am c�nt�rit �n mintea mea; nu este alt mijloc. Crezi tu c� n-am observat
atitudinea �i purt�rile tale? A�teptam mai cur�nd s�-mi ceri s� pleci, �i am
a�teptat mult timp.
Cum ezitam �nc�, el ad�ug�:
� Memoria unui samurai e grav p�tat�, c�nd se spune despre el c� a dat �napoi de la
datoria lui fa�� de o ac�iune util�, oricare ar fi ea. C�nd datoria lui �i st�
limpede �nainte, nimic nu mai conteaz�: nici amor propriu, nici familie, nici team�
pentru sine. Aceasta e legea; aceasta-i calea pentru cei ce vor s� conduc� turma
omeneasc�, spre destine din ce �n ce mai fericite, departe de b�ltoacele infame ale
nedrept�ii, asupririi �i urii.
Iluminat la aceste cuvinte, m-am prosternat �n fa�a lui si-l �ntrebai:
� V� rog s�-mi da�i instruc�iunile necesare asupra celor ce voi avea de f�cut
�ndat� ce voi ie�i din m�n�stire.
�mi arunc� o privire satisf�cut� �i zise:
� Cu o parte din banii de argint pe care �i ai, vei cump�ra un balot de m�rfuri
diferite, �n fundul c�rora tu �i vei ascunde armele. Deghizat �n v�nz�tor ambulant,
vei putea umbla mereu �i vei putea intra �n toate casele. R�m�ne pe seama ta ca s�
profi�i de ocazii sau chiar s� le provoci. Te vei putea �ntoarce iar�i aici f�r� a
da de b�nuit. Vino deci mai des �i-mi d� socoteal� de tot ce ai aflat.
L-am salutat �nc� odat�, si m-am retras mul�umind destinului, care f�c�ndu-m� s�
cunosc un �n�elept, �mi d�dea ocazia s� cuceresc �n�elepciunea, c�ci inteligen�a se
dezvolt� �n contact cu inteligen�a dup� cum c�ldura p�trunde cu u�u�rin�� pe cel ce
st� l�ng� j�ratec.
Din acea zi chiar, cum era �i de prev�zut, �eful nostru ordon� o inspec�ie a trupei
de onoare. M-a certat aspru, pe mine ajutorul s�u, pentru detestabilul exemplu ce-l
d�dea �inuta mea ne�ngrijit�, oamenilor mei. �n loc s� m� �nclin lini�tit, cum ar
fi trebuit s� fac, mi-am ridicat cu m�ndrie capul �i l-am �ntrebat dac� scopul
acestei certe nedrepte era s� m� izgoneasc� din gard�, c�ci nici un nobil nu poate
admite o asemenea nedreptate.
Mi-a r�spuns cu asprime c� indisciplina mea era mai periculoas� dec�t neglijen�a
mea, �i c� trebuia s� plec imediat.
C�znindu-m� s� fac m�nioas� fa�a mea �n realitate ro�ie de ru�inea de a fi tratat
astfel �n fa�a oamenilor no�tri mira�i, am salutat imediat cum ordonau riturile �i
m-am retras �n camera mea. O or� dup� aceea am p�r�sit m�n�stirea lu�ndu-mi la
centur� 10 ryos care trebuia s�-mi serveasc� de capital pentru comer�ul meu de
negustor ambulant.
Am avut grija s� cump�r o parte din m�rfurile mele din satul apropiat de Takainava,
povestind cu foc excluderea mea din gard� �i hot�r�rea mea de a p�r�si clanul En-
ya, c�t �i ingrata meserie de samurai.
Negustorii, totdeauna pu�in invidio�i pe noi, m� felicitar� de hot�r�rea mea,
l�ud�ndu-mi bucuriile norocului si ale libert�ii. �mi ajutar� s� fac balotul �i
r�z�nd mi-au ar�tat regulile destul de simple ale profesiunii lor: ca s� cumperi
pl�te�ti pre�ul cel mai sc�zut declar�nd c� marfa e de calitate inferioar�, �n
pierdere �i demodat�. Ca s� vinzi, s� v�de�ti un profit mare, �i s� strigi c�
obiectul e de prim� calitate �i desigur c� e cel mai c�utat la Curte �i �n
Capital�. O mic� reducere la care consim�i �n ultima clip�, aproape �n secret, �i
asigur� �ntotdeauna v�nzarea.

VII

Iat�-m� dar - eu Terasaka Kitchiemonn, abia de �aisprezece ani - umbl�nd pe drumul

cel mare c�tre capital�, �nc�rcat cu un balot greu de m�rfuri diferite. �n acea zi,
cerul albastru, verdea�a, casele joase de-a lungul drumului pietruit, totul era
inundat �n soare.
C�l�torii pe care-i �nt�lneam r�deau �i flec�reau. Eu m� gr�beam �i deodat� mi-am
dat seama c� nu �tiam scopul acestui mers gr�bit.
Descurajat, mi-am �ncetinit pa�ii, g�ndindu-m�. S� �ntreb pe O-hochi era zadarnic;
nu m� va lua de confident. S�-mi �ntreb tovar�ii? Dar unde s�-i g�sesc �n lumea
f�r� margini? �i-mi vor �ncredin�a, chiar ei, oare, planurile lor?
Cineva m� chem�. Ajunsesem �n elegantul cartier Chiba.
Pe pragul unei case frumoase, o t�n�r� servant� striga:
� Hei, negustorule, e�ti surd?
Amintindu-mi atunci rolul ce-l jucam, m� �nclinai cu respect, sur�z�nd.
� Slav� Domnului, zise ea r�spunz�nd salutului meu. Mi-era team� c� nu voi fi
auzit�. Ai p�nzeturi noi de bumbac?
Lec�iile negustorilor m� inspirar�: f�cui prima v�nzare cu c�tig bun. Mi-am dat
seama �n acela�i timp c�, cump�r�toarelor le place s� flec�re�ti �i ele a�teapt� de
la v�nz�tori nu numai m�rfuri ci �i ve�ti noi �n schimbul ve�tilor ce �i le ofer�
ele. Am �n�eles �n�elepciunea st�p�nului meu.
Din u�� �n u�� mi-am v�ndut repede stofele mele toate �i majoritatea din obiectele
m�runte. Capitalul se m�rise. Trebuia s� m� g�ndesc la un nou balot. Dar diferitele
magazine unde m� adresam nu voiau s�-mi v�nd� cu pre� sc�zut. M� trimeteau de la
unul la altul. Unul din el m� sf�tui �n sf�r�it s� merg �n fa�a palatului lui Kera,
�n pr�v�lioara unui negustor de stofe care tocmai se instalase acolo. Erau de
traversat dou�, sau trei str�zi.
Am g�sit repede magazinul a c�rui fa�ad� era vopsit� proasp�t. Un om t�n�r m� primi
�n prag cu mii de sur�suri. Dar c�nd mi-am �mp�rt�it dorin�a mea, se f�cu deodat�
serios �i-mi spuse:
� Asta nu e o afacere obi�nuit�. Intra�i v� rog �n odaia din fund; ve�i g�si pe
st�p�n acolo.
�i m� p�r�si, gr�bindu-se spre un client care intra. M-am dus dar �n fund, am
ridicat draperia �i am p�truns �n camer�, unde m-am �nchinat, dup� obicei.
O exclama�ie m� f�cu s� ridic ochii: �naintea mea se afla unul din conjura�ii de
En-ya, Kura-bayachi-Takeyuchi!
Am devenit prudent. Arunc�nd din c�nd �n c�nd cu glas tare o observa�ie indignat�
asupra l�comiei gazdei mele, l-am �ntrebat apoi �ncet. Mi-a povestit cum o rud�
care avea un magazin mare l-a ajutat s� se stabileasc� �n acest cartier,
sprijinindu-l �n toate felurile. Oamenii care tr�iau �n palatul Ministrului
riturilor se aprovizionau de la el, f�r� s� se team� de originea sa. Prin ei a
aflat c� Kera, mai �nt�i �nsp�im�ntat, se a�tepta sigur la un atac din partea
samurailor de En-ya �i nu �ndr�znea s� ias� din palat, dec�t escortat puternic.
C�nd i-am vorbit de �eful nostru, figura lui p�ru c� se �ntunec�. Mi-a r�spuns
foarte simplu:
� Nu se �tie nimic precis... Aici �n capital�, se g�sesc doi din tovar�ii no�tri:
Mura Matsu-Hidenao, care s-a f�cut medic �ntr-un cartier din Nord �i care se zice
c� are clientela Cur�ii, �i Kan-Zari-Yagoro, care conduce un �antier de lemne nu
departe de aici, �n Minami bachi. Du-te �i-i vezi. Vor fi bucuro�i s� vorbeasc� cu
dumneata.
Apoi �ntrerupse brusc, zic�nd cu voce tare:
� Ei bine! Ne-am �n�eles. Accept pre�ul. Dar s� nu mai cump�ra�i din alt� parte, nu
e a�a?
Portiera se ridic� �i v�nz�torul v�r�ndu-�i capul, zise z�mbind:
� O doamn� v� cheam�. E Doamna Hei-Sann.
Kura-bayachi se ridic� cu o grab� care m� uimi si, abia scuz�ndu-se, se gr�bi s�
intre �n magazin. V�nz�torul �mi f�cu cu ochiul batjocoritor.
Intrai �i eu �n magazin. Camaradul meu era acolo sur�z�nd mereu �i adres�nd mii de
vorbe vizitatoarei sale, o fat� t�n�r�, fraged� �i gra�ioas� cu rochia �nflorat� �n
culori discrete. Am �ntrebat cu privirea pe v�nz�tor care m�sura stofele mele. El
murmur�:
� E una din domni�oarele de onoare din palatul vecin.
Inima mi se opri. A�adar acest Samurai, de En-ya se ploconea oamenilor lui Kera?
Spera el oare s� fie primit �n garda du�manului nostru? Sau, mai cur�nd iubirea �l
f�cea s� uite datoria sa?
Mi-am pl�tit cump�r�turile, �i l�s�nd pe, �ndr�gosti�i s� flec�reasc�, mi-am luat
balotul �i m-am �ndep�rtat cu �ndoiala �n suflet. Soarele str�lucitor nu-mi mai
p�rea at�t de limpede iar cerul albastru nu-mi mai �nc�nta privirile.
Pa�ii m� t�r�r� spre palatul lui Kera. Totul era �nchis. �n fa�a por�ii celei mari
larg deschise, oamenii de gard� st�teau de vorb�. Unul din ei m� chem�. Ezitai o
clip�: eu s�-mi servesc du�manul? Dar un refuz ar fi fost inexplicabil �i m� putea
tr�da. M� �ndreptai deci spre el sur�z�nd. El �mi spuse:
� Ai agrafe pentru centuri, negustorule, c�ci tocmai mi-am sf�r�mat-o pe a mea...
Am deschis imediat balotul. Paznicii se grupar� �n jurul meu cump�r�nd �i vorbind.
Prinz�nd curaj, f�cui pe prostul �i �ntrebai de ce sunt por�ile �nchise �i dac� a�
putea intra s� ar�t marfa mea femeilor din palat. Din vorb�-n vorb�, din r�spuns �n
r�spuns, aflai cur�nd num�rul oamenilor �narma�i �i precau�iile luate pentru
ap�rarea palatului: o armat� ar fi asediat zadarnic palatul timp de mai multe luni.
Niciodat� nu vom putea realiza r�zbunarea noastr�, g�ndeam eu atunci.
Descurajat, mi-am urmat drumul, cu capul plecat, �ndrept�ndu-m� spre cartierul de
Nord. Mura-Matsu-Hidenao, fratele nostru, care se instalase ca medic, �mi va da
desigur speran�� �i chiar un plan de ac�iune. Cine �tie? Un om hot�r�t, p�trunz�nd
�n palat, putea omor� chiar pe Ministru... Mura-Matsu, avea �aizeci �i cinci de
ani, deci om cu o mare experien��. El va �ti s� m� l�mureasc�.
La r�sun�toarea mea lovitur� de ciocan, u�a se deschise �i o femeie de serviciu m�
�ntreb� ce doresc?
� S� v�d pe st�p�nul t�u.
� E�ti bolnav? Nu prea semeni!
� Nu, am r�spuns eu naiv. Numele meu e Terasaka �i st�p�nul t�u m� cunoa�te.
Dup� aceea ea �nchise u�a �i se auzi vocea morm�it� a lui Mura-Matsu:
� Ce vrea? Nu e bolnav? El spune c�-l cheam� Terasaka �i c�-l cunosc?
Aici observai o u�oar� ezitare. Apoi vocea relu� ferm:
� Nu, nu cunosc pe nimeni cu numele de Terasaka. Spune-i c� am prea mul�i bolnavi
de vizitat ca s� mai am timpul s� stau de vorb� cu necunoscu�i hoinari.
N-am mai a�teptat femeia de serviciu. Furia m� cople�ea �n�bu�indu-m�. A� fi
omor�t-o dac� ar fi trebuit s�-i mai v�d odat� sur�sul batjocoritor. Eram doar
renegat de unul dintre ai no�tri!
M�nia mi-a dat puteri. Cu pa�i repezi �i cu inima arz�toare, plecai s� v�d pe Kan-
Zari-Yagoro. Pe acela �l cuno�team bine: m� va primi cu bra�ele deschise, dreptatea
lui era sigur�.
Trec�torii �mi ar�tar� �antierul de cherestea �i �n cur�nd intrai �n curtea cea
mare unde, de toate p�r�ile, gr�mezi de trunchiuri de pomi �i sc�nduri se uscau sub
acoperi�urile de p�nz�. Salahorii mi�cau presele grele de cherestea. Un ferestr�u
imens era m�nuit cu r�bdare de doi oameni. Sub un �opron deschis, t�mplarii �n fa�a
meselor de lucru, �mpingeau cu piciorul tala�ul pe care rindelele �l smulgeau de pe
lemn.
�n mijlocul acestei activit�i, am v�zut pe Kan-Zari �ntr-o vest� scurt�, cu
m�necile petrecute �n centur� �n locul s�biilor. M-a v�zut, m-a recunoscut �i
imediat veni �naintea mea strig�nd, ca �i c�nd m-ar fi a�teptat:
� Iat�-te �n sf�r�it, negustorule! E�ti a�teptat. Vino cu mine �n cas�.
Cum am r�mas singuri, el �mi puse o mul�ime de �ntreb�ri. I-am r�spuns f�r�
rezerv�, repet�nd sfaturile lui Hara Mototochi �i ciudatele constat�ri ce le-am
f�cut �n timpul zilei. L-am �ntrebat la r�ndul meu. El �mi spuse:
� Lu�nd acest �antier, ideea mea era, sub pretextul c� fac repara�ii �n palatul
du�manului nostru, s� descop�r planurile de construc�ie, si s� �tiu exact cum s�
orientez atacul nostru. M-am g�ndit c� �n zg�rcenia lui, Kera va accepta sigur
ofertele de lucru cele mai ieftine. I-am cerut dar pre�uri foarte mici, f�r� s� m�
�ngrijesc de pierderi �i am ob�inut imediat sarcina de a repara palatul. N-am
prev�zut c� aceast� ocupa�ie �mi va aduce comenzile �ntregii cur�i, comenzi care
mi-au l�sat �ntr-adev�r mari beneficii, dar care m� oblig� s�-mi dezvolt f�r�
�ntrerupere �antierele mele.
� Cuno�ti �ntr-adev�r, locuin�a du�manului nostru?
� Pu�ine od�i sunt, pe unde n-am fost! Sunt cunoscut de to�i �i pot intra �i ie�i
dup� placul meu. Dar Kera nu se culca dou� nop�i consecutive �n aceia�i camer�. E
�ntov�r�it �ntotdeauna de credinciosul s�u Tchoku-mori, despre a c�rui credin��
des�v�r�it� se vorbe�te at�t; al�i Samurai, siguri �i incoruptibili �l urmeaz� de
aproape. Deocamdat� e imposibil a-l ataca.
Avu un moment de lini�te �i urm� apoi cu voce descurajat�:
� Eu sunt gata. Tu �i al�ii �nc� desigur. Dar c�nd va fi dat semnalul? Vom �ncepe
atacul oare vreodat�?
Cu glas sl�bit, abia �optind, ad�ug�:
� Mi s-au transmis zvonuri din partea anturajului lui Kera. O-hochi s-ar fi
desp�r�it de virtuoasa sa so�ie Ichi (�St�nca�) �i-�i risipe�te averea sa cu
ghei�ele. Be�iile sale nu mai contenesc. Durerea de a vedea �mpr�tiat clanul nostru
i-a sf�r�mat energia. E adev�rat? Eu nu �tiu sigur. Du-te �i vezi. Spune-i ceea ce
se petrece �i vino �napoi s�-mi dai curajul a�tept�rii. Dar fii prudent, el e
�nconjurat de spioni; o �tiu.
� Dup� c�teva cuvinte ce le-am surprins ieri, va fi sigur atacat de asasini. Un om
care poart� o cicatrice la obraz a p�r�sit azi diminea�� palatul... Kera se teme de
�eful nostru �i se g�nde�te s� ne pun� piedic� pentru totdeauna lipsindu-ne de el.
Du-te f�r� �nt�rziere s�-l g�se�ti �n casa lui din Kyoto, �i previne-l... Caut� mai
ales de afl� dac� �ntr-adev�r �i-a pierdut orice speran��.
Umpl�ndu-mi la �nt�mplare balotul cu c�teva obiecte, mi-a dat o leg�tur� grea de
monede de aram� �n�irate pe o sfoar�.
�i cum �n acel moment, ap�ru o femeie de serviciu care purta o lantern�, el ad�ug�:
� S-a �nnoptat �i hanurile sunt departe. Dac� vrei s� dormi aici, �i se va da cina
�i vei putea face c�teva afaceri �n familie.
Relu�ndu-mi rolul, i-am mul�umit cu respect.

VIII

Fundurile m�rilor se cerceteaz� mai cu u�urin�� dec�t inima omului, �mi spuse
Mototochi, c�nd am venit s�-i dau socoteal� de tot ce am v�zut, c�ci ac�iunilor
noastre din cele mai simple po�i �ntotdeauna s� le adaugi interpret�rile cele mai
contradictorii. Foarte rari dealtfel sunt oamenii care cunosc adev�ratele �i
profundele motive ale actelor lor, chiar atunci c�nd cred c� aceste acte sunt
s�v�r�ite numai �n vederea unui scop limpede pe care �i l-au fixat.
Ac�iunile lui Kura-bayachi �i Kan-Zari erau f�r� �ndoial� la �nceput dictate numai
din dorin�a de a ne informa asupra du�manului nostru. Apoi dragostea a venit poate
la unul, cum norocul a venit la cel�lalt. �ncercarea va fi aspr�, c�nd ceasul va
suna pentru cei c�rora le sur�de fericirea �i succesul. Pentru a alerga spre
moarte, trebuie o for�� sufleteasc� mult mai mare la aceia care se smulg
prosperit�ii, dec�t nenoroci�ilor chinui�i de nenorociri.
Aceste vorbe imediat p�trunser� �n mine ca o suli�� �nghe�at�. O pr�pastie neagr�
se deschise �naintea mea �i-mi f�cu ame�eal�.
Trebuie s� explic:
Cu un an �n urm�, pe timpul c�nd seniorul nostru avea toat� favoarea cur�ii, c�nd.
t�n�r scutier �nv�am arta militar� �i regulile din Bu�ido mi s-a �nt�mplat ceea ce
dealtfel se �nt�mpl� la to�i tinerii de cincisprezece ani.
Dac� pe deoparte vioiciunea mea �mi d�dea mare pl�cere �n m�nuirea armelor,
sufletul nu-mi era mai pu�in sensibil la frumuse�ea unui cer senin, la splendoarea
prim�verii, la melancolia apelor de toamn�. Dincolo de ademenirile naturii, era
iubirea pe care o doream �n realitate, f�r� s� �tiu. Evitam prietenii ca s� visez
mai �n voie.
�i �ntr-o zi �mb�ls�mat�, de prim�var�, am avut voie s� m� plimb spre a admira
peisajul tulbur�tor al c�mpului care se treze�te. �n zori, sub cerul limpede, am
p�r�sit ora�ul �i urcam, �ncet, o v�lcea a culmelor dinspre Apus. Piersici
�nflori�i, ce acopereau c�mpul ca o brum� trandafirie, parfumau aerul curat.
�mb�tat de soare, toropit de fericire, mergeam f�r� grab�, c�nd, trec�nd printr-un
sat, am fost oprit de o scen� deosebit�. O fat� t�n�r� se �mpotrivea la doi b�rba�i
care �ncercau s-o t�rasc� afar� pe poarta unei gr�dini. Pe deasupra �ngr�dirii
scunde de bambu�i, am v�zut fa�a ro�ie de m�nie a unei femei care �inea pe aceia ce
i-o r�peau. Din dep�rtare n-am �n�eles mai �nt�i vorbele pe care aceste patru
persoane curioase le vorbeau to�i odat�. Apropiindu-m� auzii mai ales �ipetele
unuia din oameni, mutr� nesincer� de c�m�tar sau de traficant de carne vie.
� Aceast� fat� e a mea, �ipa el. �mi datorezi doi ryos �i au trecut trei luni de
c�nd nu mai primesc nici dob�nd�. Pl�te�te-mi dac� vrei s� nu �i-o iau.
� Ia pe nepoata mea pentru doisprezece ryos! O fat� de cincisprezece ani! striga
femeia cramponat� de hainele copilei. Pe ea, frumoas� cum e, pot lua u�or o sut� de
ryos, constituindu-i o dot�.
� Pu�in �mi pas�! zicea cel�lalt. Pl�te�te cei doisprezece ryos sau d�-mi fata.
Cel de al doilea, cu, aerul de sup�rat, nu t�cea nici el:
� Haide, babo, nu te mai opune at�ta. Suntem doi b�rba�i contra ta... �i vezi bine
c� nimeni nu-�i vine �n ajutor �i dup� cum �tii, noi suntem �n drepturile noastre.
� Vecinii �tiu c� v� datorez ace�ti bani, pentru c� ultima recolt� a fost foarte
slaba. Ei nu �ndr�znesc s� se mi�te, la�ii.
Ajunsesem aproape �i ascultam �nm�rmurit. Cel de-al doilea b�rbat spunea:
� Las-o. �tii bine c� va fi fericit� cu el.
� Dac� ar fi vorba s� intre �ntr-o familie cinstit�, strig� b�tr�na nici nu m-a�
g�ndi la dot�. Dar �ntr-o asemenea cas�, niciodat�.
�n acest timp, c�m�tarul, tr�g�nd tare de tot, alunec� pe p�m�ntul umed, sc�p� pe
t�n�ra fat� din m�n�, se poticni �i se propti �n mine. Nu mai puteam r�bda.
Lovindu-l cu dosul palmei peste ceaf�, se cl�tin� �i se rostogoli la p�m�nt, cu
r�suflarea pierdut�. Tr�g�nd pe jum�tate din teac� una din s�biile mele �i spusei
celuilalt b�rbat:
� R�pirea unei fete contra voin�ei sale �i a p�rin�ilor s�i e o crim� pedepsit� cu
moartea. Datoria mea de samurai ar fi sa v� omor pe am�ndoi. Vreau s� v� cru�,
�ns�. Mergem s� aranj�m totul acum. Intra�i de �ndat� �n cas� �i s� facem
socotelile.
C�m�tarul care se ridic�, palid, �ncerc� s� protesteze. Eu mi-am scos sabia.
�n�elese �i aplec�ndu-se de spate, intr� �n cas�. Dup� c�teva explica�ii trebui s�
recunoasc� c�, suma adev�rat� a datoriei era de trei ryos numai - restul fiind
dob�nzi cu �iretenie.
L-am pus s� scrie pe h�rtie achitarea total� a sumei, purt�nd semn�tura, pecetea �i
amprenta degetului s�u, i-am dat �n schimb cei 3 ryos, gonindu-i apoi pe am�ndoi cu
o lovitur� de picior �n spatele fiec�ruia.
Cele dou� femei aplecate �n fa�a mea, �mi mul�umeau pl�ng�nd. Le-am ridicat �i m�
preg�team s� plec, c�nd Hakiba strig�:
� Nu putem l�sa s� plece a�a salvatorul nostru f�r� s� cunoa�tem m�car numele s�u.
Face�i-ne cel pu�in onoarea s� pr�nzi�i, cu noi. Sagai-ya re�ine-l p�n� ce eu m�
duc dup� cump�r�turi.
O privire a tinerei fete �mi fu deajuns s�-mi ia orice dorin�� de plecare. Pu�in
jenat�, ea nu �ndr�znea s� vorbeasc�. Iar eu, pierdut �n contemplarea frumuse�ii
ei, nu mai �tiam ce vorbe �mi ies din gur�.
B�tr�na m�tu��, �ntorc�ndu-se, v�zu capul plecat al nepoatei sale �i-i zise:
� Sunt sigur� c� nici n-ai mul�umit m�car acestui senior.
Apoi, intr�nd �i ie�ind din camer�, ea vorbea f�r� sf�r�it povestind c� Sagai-ya
era fiica unui samurai de En-ya mort de zece ani, l�s�nd familia �n mizerie.
� Era un b�rbat foarte frumos, dar cheltuitor! Exclama ea ridic�ndu-�i bra�ele spre
cer. �i iat� c�, de doi ani recoltele au fost proaste �i fermierii no�tri nu �i-au
putut pl�ti arenda p�m�nturilor. La r�ndul nostru, ne-a fost �i nou� imposibil s�
pl�tim chiria casei. A trebuit chiar s� fac un �mprumut ca s� putem tr�i.
Orele au trecut a�a de repede c� se f�cuse sear� �i eu credeam c� sunt la amiaz�.
Era prea t�rziu s� m� �ntorc �n aceea�i sear� �n ora�. Haki-ba insist�nd primii
ospitalitatea pentru noapte.
Vorbeam �nc� la lumina neclar� a unei lanterne de h�rtie ornat� cu flori
trandafirii, c�nd deodat� un v�nt puternic scutur� pere�ii. Aerul prim�v�ratec
deveni deodat� rece �i imediat o ploaie �n �uvoaie c�zu pe acoperi� ca ni�te
lovituri de pietre.
A doua zi �n zori, am deschis oblonul camerei. Ploaia c�dea �n pic�turi mari �i
reci. Drumul din fa�a casei se transformase �ntr-un torent. Era imposibil de �ntors
�n ora�. �i a�a au trecut cinci zile.
�n cinci zile, intimitatea face progrese mari �ntre doi tineri �ncuraja�i de
p�rin�i. A�a c�, a �asea zi, c�nd furtuna trecu �i soarele str�luci din nou,
�ngenuncheai �naintea m�tu�ii �i-i spusei:
� Haki-ba, m� considera�i ca salvator. �ndeplini�i-mi dar o dorin��. Aranja�i toate
datoriile ce le ave�i �n sat, lua�i-v� bagajele �i veni�i �n ora� cu mine. Am s� v�
dau cei o sut� de ryos ce-mi cere�i pentru zestrea Sagai-ei. Vom c�uta o cas� pe
l�ng� palatul prin�ului nostru �i vom tr�i ferici�i to�i trei.
Apoi i-am dat cei c�iva ryos ce-i mai aveam la br�u. Sagai-ya emo�ionat�, �i
ascundea fa�a cu m�neca. Fericirea �i umplea inima.
�n aceea�i sear� am plecat �mpreun�. Am �nchiriat �n secret o cas� pentru Sagai-ya
�i m�tu�a ei. Era nevoie de aceast� tain� c�ci tinerii scutieri pierd prin
c�s�torie considera�ia de r�zboinici �i nu li se mai �ncredin�eaz� niciodat�
misiuni grele �i nici ocazia de a se distinge nu li se mai ofer�.
M-am revoltat �mpotriva acestei legi, c�ci dragostea mea pentru Sagai-ya n-a
mic�orat �ntru nimic pasiunea mea pentru arme. �ns� am �n�eles �ndat� �n�elepciunea
obiceiurilor noastre c�nd nici un an nu trecu �i micile m�ini gr�sulii ale fiului
nostru se leg�nau pe degetele mele.
Si iat� c� vorbele lui Hara-Mototochi, c�nd mergeam s� v�d pe �eful nostru O-hochi,
smulgeau v�lul ignoran�ei mele deschiz�ndu-mi �nainte abisul nep�truns al
sacrificiului meu.

IX

O so�ie n-are dreptul s�-�i judece so�ul, tat�l copiilor s�i. El conduce. Ea
trebuie s� asculte. Numai el singur �tie.
A�a mi-a r�spuns serioasa Ichi, admirabila so�ie pe care �eful nostru O-hochi a
izgonit-o.
Chiar �n ziu� �ntrevederii mele cu Kamari, am pornit la drum spre Kyoto. F�r� s�
fac vreun popas, am str�b�tut ora�ul imperial trec�nd ca un orb podul celebru de
peste r�u, �i ajung�nd de-a dreptul �n cartierul Chima-bara unde �tiam c� �eful
nostru are locuin�a.
Balotul meu de m�rfuri mi-a deschis toate u�ile... �i toate gurile. Pref�c�ndu-m� a
fi auzit c� O-hochi ar avea mult� avere, am cerut adresa sa �n n�dejdea pref�cut�
de a vinde dintr-o data toat� sarcina mea la femeile din casa sa.
Fiecare mi-a povestit imediat ceea ce �tia. �eful nostru, �ntr-adev�r, �i-a izgonit
so�ia, d�ndu-i �ntr-o sear� de be�ie, scrisorile de divor�, l�s�ndu-i totodat�
copiii �i casa, precum �i o sum� necesar� pentru trai. C�t despre el, g�sind o
locuin�� nu departe de acolo la o ghei��, �i petrecea zilele �ntr-o c�rcium� al
c�rui proprietar �i era, cel mai bun prieten.
S�ngele m�niei �i ru�inii mi se urca �n obraji �n timp ce sur�z�nd �i glumind,
ascultam b�taia de joc dispre�uitoare a guralivilor �i guralivelor:
� Ministrul Riturilor, poate s� doarm� lini�tit acum. Clanul de En-ya, condus de un
asemenea �ef, e �n toate puterile ca s� dea doar asalt sticlelor pline cu sake.
To�i samuraii, �n capital�, se �ntreab� dac� n-ar fi bine s� fie omor�t acest la�
care las� ner�zbunat� memoria seniorului s�u.
Eram dar tr�da�i, p�r�si�i!
Informa�ii mai precise �mi erau necesare. Desigur so�ia sa �mi va spune o parte din
adev�r. O-hochi chiar, mai t�rziu �mi va da dreptate. Sabia mea va r�zbuna ru�inea
noastr� �i va pedepsi tr�darea sa.
�n casa lini�tit� �i t�cut� de pe coasta colinei domin�nd valurile de acoperi�uri
cenu�ii, am g�sit so�ia serioas� �i nobil�, pe care din copil�rie �nc� au numit-o
Ichi �St�nca� pentru t�ria caracterului s�u.
M-am scuzat c� o tulbur �n m�rturia sa, spun�nd c� sunt �ns�rcinat cu o misiune a
Roninilor de En-ya pentru vechiul lor �ef.
Ea m� ascult� �n lini�te p�trunz�ndu-m� cu ochii limpezi, �i zise �n cele din urm�:
� �Fl�c�rile nechibzuite ale tinere�ii �ntunec� judecata. Ai auzit zvonuri
nesocotite �i crezi c� �tii totul. Nu uita c� pentru a cunoa�te adev�rata valoare a
unei ac�iuni trebuie s� a�tep�i rezultatul care singur permite s� judeci mijloacele
�ntrebuin�ate�.
Aici, cu toat� teama mea c� o voi sup�ra, m-a cuprins indignarea.
� So�ul te gone�te, pe tine so�ie perfect�. El se afund� �n be�ie �i pl�ceri
josnice, acoperind cu ru�ine clanul de En-ya. El merit� zece mii de mor�i!
Ea se plec� spre mine �i-mi spuse �ncet:
� Eu cunosc jur�m�ntul vostru. Pentru cauza noastr�, �n numele Seniorului nostru
ner�zbunat, te rog a�teapt� termenul jur�m�ntului. C�nd va trece anul vei putea
trece la ac�iune.
Impresionat de credin�a sa, de nenorocirea sa, mi-am �nclinat capul �n semn de
promisiune. Ea ad�ug�:
� Te duci s� vezi pe so�ul meu. Spune-i c� �n noaptea asta l-am visat. L-am visat
la lumina lunii cl�tin�ndu-se pe un drum acoperit cu z�pad�. Patru oameni, cu sabia
�n m�n�, �l urm�reau ascunz�ndu-se �n umbra caselor. O raz� de lun� l-a luminat o
clip�. S� se fereasc� mai ales de un om care are o cicatrice pe obrazul st�ng!
C�nd am ie�it, servitoarea �mi ar�t� noua locuin�� a st�p�nului s�u. Era �n
mijlocul ora�ului �ntr-una din str�zile cele mai vesele, unde trec�torii nenum�ra�i
se �nghesuiau, unde strig�tele micilor negustori �i ale purt�torilor de Kagos erau
asurzitoare.
Care nu-mi fu ru�inea c�nd v�zui de departe pe �eful nostru cu fa�a �nro�it� de
be�ie, abia �in�ndu-se pe picioare sprijinit �n partea din afar� a porticelor av�nd
�ntr-o m�n� o sticl� de gresie �i �n cealalt� o cup� de por�elan. Degradarea sa era
cunoscut� de to�i.
�n acel moment, v�zui deasemenea, de cealalt� parte a drumului, un samurai oprit cu
fa�a �ntunecat�, cu ochii str�lucitori �i cu m�na dreapt� pe m�nerul uneia din
s�biile sale mari. Recunosc�nd pe unul din conjura�i, Hazama Mitsou-Oki, plecai
repede spre el �i f�r� a m� g�ndi la regulile de polite�e, i-am spus:
� Hazama Sanu, intr� te rog cu mine �n locuin�a �efului nostru.
Recunosc�ndu-m�, fa�a i se �nsenin�. Sur�se �i se �nclin� cu m�inile sprijinite pe
genunchi. Dup� terminarea salutului am traversat drumul.
�eful nostru intrase �n cas� �i ne a�tepta pe pragul camerei de onoare. Cu greutate
se putu apleca f�r� s� cad�.
C�nd ne-am a�ezat �n cele din urm� pe �mpletiturile albe ale s�lii principale,
Hazana scoase din m�nec� o scrisoare pe care o desf�cu �i care era acoperit� de
semn�turi. O-hochi a primit-o, o citi rar cu voce �optit�, �i nu f�r� c�teva
sughi�uri.
� �Conjura�ii plictisi�i de a�teptarea zadarnica a unui ordin de la voi, vor s�
cunoasc� planurile voastre. Au jurat s� moar� �mpreun�, dar nu vor s� piar� f�r� a
fi �ncercat s� r�sune dreptatea insultat�, f�r� a-�i fi sp�lat onoarea lor de
r�zboinici credincio�i. V� roag� s� le r�spunde�i�.
O-hochi cl�tin�nd capul de o parte �i de alta, zise cu glas tare:
� Iat� o scrisoare foarte frumoas�... �i semn�turi sunt destule.
Dup� ce ascult� raportul meu, zise:
� La drept vorbind, Hazama San, a�teptam de mult timp o st�ruin�� de felul acesta.
Sunt fericit c� ea vine din partea ta, unul din cei mai bravi printre bravii
vechiului nostru clan. Cuv�ntul t�u va avea mai mult� greutate. Dar Kera se p�ze�te
�n a�a fel c� nici nu poate fi vorba s�-l atac�m cu succes afar� din palatul s�u.
Despre o �mpresurare a locuin�ei sale nici nu e de g�ndit. �n asemenea condi�ii
adu-�i aminte principiile luptelor: dac� un atac este destinat dinainte
dezastrului, un general trebuie s�-l opreasc� cu orice pre�. Ce putem face?
Hazama, cu fata contractat�, scr�ni din din�i.
� Putem s� murim.
� Sunte�i liberi s� face�i aceasta. �n ce m� prive�te, �mi ve�i da voie s�
reflectez. �i ceilal�i deasemenea vor reflecta cu mine, Atunci scoase din m�nec� un
pergament pe care-l desf�cu �n parte. Am recunoscut jur�m�ntul scris cu s�ngele
nostru. El zise:
� Iat� jur�m�ntul nostru. El nu mai are nici o valoare. Binevoi�i a-l da �n numele
meu membrilor ligii noastre. Fiecare s�-�i �tearg� semn�tura. �i dac�, cu toate
acestea, mai sunt �nc� unii care vor s� moar�, s� hot�rasc� ei! Pentru, vor fi
aceia ce nu vor prefera bucuriile vie�ii, iar contra, vor fi cei c�rora le-a sur�s
norocul. �n acest moment, soarele care mergea spre Apus, intr� deodat� �n camera
al�turat� unde silueta unei femei la p�nd� ap�ru o secund� foarte clar.
C�nd aten�ia astfel distrat� reveni asupra noastr�, fusei surprins de a vedea pe
Hazama �nclin�ndu-se grav �i lu�nd pergamentul, cu aceste vorbe:
� Bine O-hochi Sanu, Liga noastr� e dizolvat�. Voi preveni pe conjura�i, �i le voi
ar�ta nebunia �ntreprinderii noastre.
Surprinderea mea fu at�t de mare c� nu-mi putui exprima indignarea. Hazama se �i
ridicase. Atunci, aproape de ie�ire �mi adusei aminte de visul �n�eleptei Ichi �i
prevenirile lui Kan-Zari. I le-am spus lui O-hochi. Acesta drept r�spuns cl�tin�
din cap �i ad�ug�:
� Am vorbit prea mult, mor de sete. Nu dori�i o cup� de sake?
Noi �ns� nu-l mai auzeam, ajunseser�m �n prag.
A doua zi, la hanul meu, nu se vorbea dec�t de descoperirea f�cut� chiar �n acea
diminea��, a patru cadavre �ntinse pe z�pada udat� de s�nge, al�turi de s�biile lor
ciuntite, mor�i desigur, to�i patru, din cauza r�nilor ce aveau �i a frigului, dup�
o �nc�ierare f�r� importan��.
�mpins de un impuls misterios, m-am dus s� v�d cadavrele pe care le ridica poli�ia.
Unul din ele purta o cicatrice pe obrazul st�ng.

Mun�ii, r�urile �i marea, de-a lungul Drumului Mare, al Tokaido-ului, �drumul m�rii
Orientale�, sunt vestite �n Univers pentru frumuse�ea lor surprinz�toare �i
variat�. Astfel majoritatea c�l�torilor care str�bat acest drum, sunt atra�i de-a
lungul lui mai mult de pl�cerea ce li se �nf�i�eaz� ochilor dec�t de nevoile
c�l�toriei lor.
Dar eu, descurajat, devenind un adev�rat Ronin (�Oameni pe valuri�.), pentru c�
jur�mintele mele erau anulate de �eful nostru, cum puteam oare gusta frumuse�ea
peisajului?
Totu�i, c�nd drumul cel mare pavat cu lespezi se ad�ncea �n sumbra maiestate a unei
p�duri de cryptomeri ale c�ror trunchiuri uria�e se av�ntau spre cer, sim�ii cum mi
se �nchide sufletul precum crengile �i acele neschimbate ale acestor pomi sub
furtun�, z�pad� sau c�ldurile de vara.
�i c�nd �ntr-o sear�, din sala cea mare a hanului, plin� de oameni veseli, v�zur�m,
la picioarele falezei ridic�ndu-se din v�ile ad�nci marea neagr� - alb�struie a
nop�ii, c�nd v�rfurile unduioase ale mun�ilor s-au topit unul c�te unul �i n-a
r�mas dec�t impecabilul con argintat al lui Fujiyamo, iradiind mii de culori pe
firmamentul �nstelat, pe care parc�-l atinge, atunci to�i care r�deau din han,
t�cur� tulbura�i, �i eu sim�ii inima mea cople�it� de o emo�ie arz�toare si o
voin�� mai tenace.
Ce �nsemn�tate avea dezertarea unui �ef? Vom �ti destul de bine s� ne g�sim altul.
C�t despre mine voi fi gata la aceasta. �i cum vedeam v�rful Fuji �n�l��ndu-se
imaculat peste lumea �nv�luit� �n noapte, tot a�a vedeam dreptatea pur� a cauzei
noastre triumf�nd deasupra m�r��viilor nedrept�ii.
La Senb-gaku-dji Hara Mototochi, pentru a-�i p�stra rolul s�u, m� primi cu aparen�a
unei atitudinii reci �i mirate. M� rug� totu�i s� iau masa cu el.
�i foarte t�rziu, noaptea, c�nd fu sigur de singur�tatea noastr�, se plec� spre
mine �i-mi spuse numai at�t:
� Ei, ce e?
I-am povestit cu deam�nuntul �ntrevederea mea cu O-hochi �i Hazama Mitsou-oki. Era
s� adaug observa�iile triste asupra �efului nostru, asupra purt�rii lui degradante,
a �napoierii tr�d�toare a jur�mintelor noastre. Pruden�a m-a f�cut s� tac. Ce
interesa de altfel p�rerea mea �ntr-un asemenea dezastru.
Surprinderea mea fu f�r� margini c�nd v�zui figura lui Hara lumin�ndu-se la cele
povestite de mine �i auzindu-l pronun��nd aceste vorbe care m-au surprins:
� V�d �n sf�r�it cum se ridic� aurora speran�elor noastre glorioase!
� Cum a�a? nu putui eu s� m� st�p�nesc de a striga. Hara m� privi triumf�tor.
� A�adar, chiar tu, care l-ai v�zut, care l-ai auzit, te-a f�cut s� crezi c�
renun�� la lupt�? Cum n-o s� cread� Kera, el care nu are dec�t rapoartele spionilor
s�i? Numai un erou, �ntr-adev�r are curajul s� se dezonoreze �n aparen��, spre a
ajunge la cea mai �nalt� onoare.
Uimirea m� f�cu s� m� b�lb�i ni�el:
� Dar... dar ne-a dat �napoi jur�mintele noastre! A desf�cut liga...
� Du�manul cuno�tea angajamentul scris cu s�ngele nostru. �tie azi c� acest
jur�m�nt e anulat. Crede deasemenea c� O-hochi, dispre�uit de to�i nu mai e de
temut. El se va p�zi mai pu�in. Ceasul r�zbun�rii noastre se apropie. Plec chiar de
m�ine diminea�� spre satul meu natal ca s�-mi reglez ultimele mele socoteli de
familie. Ar fi bine s� �i le reglezi �i tu pe ale tale. Dup� o t�cere
semnificativ�, el ad�ug�:
� V�duvele si copii no�tri nu vor r�m�ne f�r� mijloace de trai. Prin�esa noastr� a
spus c� va v�rsa �n fiecare lun� o pensie la familiile acestor r�zboinici
credincio�i. Am �i dat numele �i adresa so�iei �i copilului t�u.
A�adar, el �tia f�r� �ndoial� de mult aceasta!
Va fi vreodat� posibil s� cunoa�tem tot ce �tiu despre noi persoanele ce ne
�nconjoar�? Credem c� avem secrete; ele sunt �ns� cunoscute de to�i. C�nd ne
a�tept�m ca ele s� ne fie explicate atunci constat�m c� am fost cu des�v�r�ire
descoperi�i.
Hara Mototochi plec� deci a doua zi spre satul lui. Ceea ce s-a �nt�mplat n-am
v�zut.
Am s� povestesc a�a cum mi le-au spus al�ii.
So�ia lui Hara, Koromo �pl�p�nda� �i copii s�i au r�mas aproape de satul En-ya �n
ajutorul fratelui �i mamei lui pentru a cultiva ogorul unde tr�iau.
Hara ajung�nd �n satul s�u c�tre sear�, apuc� pe poteca ce ducea de-a lungul
gardului de bambu�i aurii ai �ngr�dirii sale. Auzi r�sete �i �ipete de copii, se
opri �i privi printr-o deschiz�tur� a gardului.
Pe lespezile ce �nconjurau temelia casei, la ad�post de v�nt, un h�rd�u ad�nc de
lemn scotea aburi �n r�coarea serii. Prin cea�a u�oar� ce producea, el v�zu pe
Koromo �i cei doi copila�i ai s�i, lu�ndu-�i baia de sear�, afunda�i p�n� la umeri
�n apa cald�, s�punindu-se, juc�ndu-se �i r�z�nd cu hohote. Zgomotul se potoli
ni�el. Un copil zise:
� Erai trist� mult� vreme, mam�. De c�teva zile e�ti mai vesel�, de ce?
� C�nd tat�l t�u ne-a p�r�sit eram trist�, c�ci desp�r�irea va fi lung�; timpul
�ns� a trecut �i acum se apropie ziua c�nd �l vom revedea; acum sunt fericit�, sunt
fericit�. �i tu de ce e�ti a�a de vesel? Po�i s�-mi spui?
� Sunt vesel pentru c� tata va omor� �n cur�nd pe r�ut�ciosul Kera, care a f�cut s�
moar� seniorul nostru.
� Sst, taci din gur�, samurai micu�!
�i ea se lupta s�-l �mbr�i�eze. Dar copilul se zb�tea �i �ipa:
� �i dac� mai a�teapt� pu�in, voi fi destul de mare ca s�-l ajut �i eu s� omoare pe
du�manul nostru.
Hara sur�se �i se dep�rta �n lini�te. �nconjur�nd gardul ajunse cur�nd la poarta de
intrare �i p�i pragul, intr�nd �n gr�din�. So�ia sa, �mbr�cat� �ntr-un kimono gros
�i �in�nd copilul �nf�urat �ntr-un prosop, �l auzi, se �ntoarse dup� cas� �i se
f�cu ro�ie de bucurie v�z�ndu-l. Dar nu putea s�-l salute. Doar abia putu s�
articuleze :
� Intr� repede �i vezi pe mama ta. A suferit mult din cauza desp�r�irii noastre.
Fratele t�u Mitsuro e �i el �n cas�.
Mama auzi vocile, �i scoase capul pe o fereastr� lateral� �i recunoscu pe fiul s�u.
Acesta intr� numaidec�t �i o salut� dup� obicei. Mitsuro �cel de al treilea senior�
alerg� s� aduc� lichioruri �i m�ncare. Cur�nd cei doi so�i si familia lor au fost
aduna�i �n jurul unui osp�. Atunci mama, sur�z�nd, puse c�teva �ntreb�ri. Hara
r�spunse:
� Mi-au venit de la Kyoto c�teva informa�ii intime. Pentru mult� vreme, f�r�
�ndoial�, fiecare din noi nu va trebui s� se bizuie dec�t pe sine �nsu�i. Atunci
mi-am ciulit urechea la zvonuri �i am hot�r�t s� plec spre regiunea Koan-to unde
sper s� fiu angajat de un demnitar. Imediat ce voi g�si o slujb� ve�i afla. Nu sper
�ns� s� m� �ntorc pan� �n prim�vara viitoare, m�ine diminea�� �n zori voi porni la
drum.
Koromo auzi aceste vorbe �i fa�a sa fericit� se �ntunec�. Mitsu-ro, �n g�ndul lui,
credea c� at�ta grab� era inutil�. C�t despre mam�-sa, ea nu se l�s� dus� de
sim�iri �i deveni foarte serioas�.
�n acela�i timp Hara scosese de la piept un pachet cu treizeci ryos de metal
pre�ios �i le d�du fratelui s�u zic�nd:
� Iat�, s� aju�i familia s� tr�iasc� p�n� la �ntoarcerea mea. �i �ncredin�ez pe
so�ia mea. Ai grij� s� nu i se �nt�mple nimic �i s� fie fericit�. Nu mai e nevoie
s�-�i vorbesc de mama.
Mama �n timp ce el vorbea, �i observa fa�a. Ea zise �n cele din urm�:
� Pleci �ntr-o �ar� dep�rtat�, f�r� s� �tii sigur rezultatul c�l�toriei. Dac�
aceste �anse de reu�it� merit� s� admitem o asemenea lips�, ne vom bucura; dar,
dac� se poate, vreau s� �tiu adev�rul �n aceast� chestiune.
� Adev�rul? Cum s� nu �ndr�znesc a-l spune?
� E nevoie s� mergi at�t de departe, pentru a-�i c�tiga via�a �n mijlocul oamenilor
str�ini? N-am auzit niciodat� s� se spun�, c� f�r� un motiv secret, se las� f�r�
nici o �ntrebuin�are r�zboinicii credincio�i. Nimeni aici nu ne poate auzi,
vorbe�te dar f�r� ocol. Nu te preface c� ac�ionezi altfel acum c�nd O-hochi s-a
hot�r�t �n sf�r�it s� r�zbune pe seniorul nostru?
La aceste cuvinte, Hara fu surprins �i tulburat. T�ria sufleteasc� a mamei sale �i
era cunoscut�. Dar �mi aminti proverbul �Vorbele care ies din gur�, nimeni nu le
poate repeta �i nimeni nu �tie p�n� unde pot s� ajung�.
�i dealtfel mama sa va fi destul de tare ca s� suporte �ntunecatul adev�r. Prin
urmare el zise:
� M� gr�besc a�a pentru c� primii sosi�i sunt �ntotdeauna crezu�i mai repede. C�nd
un plan e hot�r�t, o zi de �nt�rziere �i poate compromite executarea lui. Dealtfel,
c�ldura din miezul zilei nu e bun� pentru c�l�tori. Mai bine e s� pleci dis de
diminea�� �i s� te odihne�ti c�nd soarele e sus. Voi pleca deci pe ascuns m�ine, ca
s� v� scutesc de oboseala de a lua r�mas bun.
Ce se mai putea r�spunde? Seara trecu deci, �ntristat�. Apoi fiecare se retrase s�
se culce.

XI

Iubirea matern� este cea mai profund� �i mai dezinteresat� din toate sentimentele
omene�ti. Frumuse�ea ei sclipe�te ca o str�lucire deosebit de curat� �n familiile
cu suflete distinse.
Era noapte, zorile nu ie�iser� �nc� �n col�ul de r�s�rit al cerului. Hara dormea,
c�nd mama lui se sculase pentru a-i preg�ti m�ncarea pentru drum �i pr�jituri
pentru tot restul zilei.
C�nd se trezi, �ncepu s� se preg�teasc� de plecare st�p�nindu-�i greu g�ndurile �i
sentimentele. Credin�a �l ajut� totu�i s�-�i �in� figura serioas�, ca s� nu lase s�
i se vad� tulburarea de c�tre mama, so�ia �i fratele s�u. Totu�i, nu se putu
st�p�ni s� nu spun�: �Aceast� desp�r�ire, pe l�ng� amintirea celor de p�n� acum, mi
se pare cea mai grea. Abia pot s� v� p�r�sesc�.
Plec� �n sf�r�it, lu�nd drumul spre apus. Str�b�tu mai mult de �apte ris c�nd
ceasul mesei de pr�nz sosi. La umbra unei p�duri r�coroase, el desf�cu pachetul mai
greu dec�t o piatr�, at�rnat de um�rul s�u �i v�zu patru pr�jituri preg�tite de
mama sa. Recunoscu imediat gustul lor de odinioar�. C�teva firimituri c�zur�. O
turturic� ce-�i avea cuibul �ntr-un pom din apropiere se a�ez� jos pe l�ng� el �i
lu�nd �n cioc o buc�ic�, f�r� s� �nghit�, zbur� cu ea numaidec�t la micu�ii ei care
o a�teptau piuind. Hara se apuc� s� cugete:
� Aceast� turturic� nu se g�nde�te dec�t la micu�ii ei. Tot a�a �i mama s-a
sacrificat pentru noi. Cum ar fi putut ea spune un cuv�nt �mpotriva datoriei
noastre? N-ar fi trebuit s� plec f�r� s�-i spun adev�rul. Amintirea lipsei mele de
�ncredere o va tulbura c�nd va auzi de moartea mea.
Ridic�ndu-se atunci cu hot�r�re, lu� drumul �napoi ajung�nd �napoi acas� la apusul
soarelui. Fratele s�u �l v�zu cel dint�i, �i nelini�tit �l �ntreb�. Hara se pref�cu
c� a uitat un obiect important. Koromo alerg� �i ea sur�z�toare, f�r� s� �ntrebe
ceva. Apoi trase pe cumnatul s�u deoparte, l�s�nd pe Hara s�-�i salute mama.
Aceasta nu p�ru surprins�. El spuse:
� Azi de diminea�� am plecat gr�bit f�r� s� �i spun motivul adev�rat al c�l�toriei
mele c�ci m� temeam s� nu tulbur somnul t�u �i al lui Koromo care e prea pl�p�nd�
s� suporte durerea. �ns�, am reflectat: Cum m-a� putea odihni �n pace f�r� s�-�i fi
vorbit?
�i el povesti tot ce s-a �nt�mplat, cu convingerea c� ceasul se apropia c�nd el va
pieri fie �n lupt�, fie din ordinul �ogunului.
� Am ghicit bine c� va fi astfel, zise �n sf�r�it mama. Eram m�ndr� de hot�r�rea ta
�i c� te-ai g�ndit la mine. Azi sunt fericit� de �ncrederea ta. Nu trebuie �ns� ca
grija durerii mele s�-�i sl�beasc� hot�r�rea ta. Mama unui samurai �tie care poate
fi sf�r�itul unei lupte.
Masa de sear� fu mai grav� dec�t cea din ajun. �n sf�r�it fiecare se retrase s� se
culce.
A doua zi �n zori, Hara se de�tept� �i �ncepu preg�tirile, ajutat de so�ia sa.
Mirat c� nu aude nici un zgomot �n cas�, intr� �n camera �ntunecat� a mamei sale.
Ea se odihnea �ntins� pe a�ternut. Deschise un oblon, ca s� intre primele raze de
soare, �i se �ntoarse gata s�-�i ia r�mas bun de la cea care dormea. Priveli�te
groaznic�: cuverturile �i tatami-ul erau pline de s�nge. Mama avea g�tul t�iat �i
�inea �nc� �n m�na dreapt� pumnalul pe care �l �ntrebuin�ase. Chem� numaidec�t pe
fratele s�u; acesta alerg� imediat. �i am�ndoi se �ntrebau, �n durerea lor, de ce
ea a f�cut acest gest. Nu o amenin�a nici un pericol. Nici o vorb� din partea ei nu
putea explica sinuciderea. V�zur�, �n cele din urm�, pe pern�, o scrisoare
adresat�: �Fiului meu cel mare�. O deschiser�. Mama lor scrisese:
�Dintr-un singur condei nu pot l�uda �n �ntregime profunzimea milei filiale pe care
inima ta mi-a m�rturisit-o �ntotdeauna. �i iat� c� ieri, amintirea mamei tale te-a
chemat din nou spre ea, c�nd f�cuse�i distan�a de �apte ris; b�tr�nul meu trup s-a
bucurat de �ntoarcerea ta �i de aceast� nou� �ncercare a inimii tale. Totu�i pentru
mine ai �nt�rziat plecarea ta. Nu vreau ca g�ndul la trupul mamei tale s�-�i r�sar�
�n fa�� �n ceasul c�nd va trebui s� mergi �nainte cu tot spiritul t�u de bravur�.
C�ci atunci sl�bit, vei risca imediat s� fii tr�ntit la p�m�nt; du�manul nostru va
vedea dedesubtul c�tii tale. Dorind s� tr�ie�ti pentru mama ta, vei �nt�rzia s�
mori din cauza ei.
B�tr�n� azi, destinul meu mi s-a �ncheiat. Am scris dar �nt�i aceast� scrisoare,
apoi m� voi omor�, ca s� trec �n lini�tea de veci. �n orice �ntreprindere trebuie
s� ac�ionezi la timp. Regret numai durerea ce o fac lui Mitsu-ro �i lui Koromo�.
Hara, �n durerea lui, v�rs� lacrimi �i chem� cu strig�te puternice sufletul eroic
care zbura �nc� �mprejurul casei. Fratele s�u �i so�ia pl�ngeau l�ng� el. Apoi a
trebuit s� fac� cele necesare, pentru �nmorm�ntare. Chem� pe c�lug�rul unei
m�n�stiri din apropiere s� asiste la funeralii. Dou� s�pt�m�ni au trecut p�n� a
putut s�-�i p�r�seasc� satul natal.

XII
C�nd Hara mi-a spus c� ceasul se apropia �i c� trebuie s� lu�m ultimele dispozi�ii,
vorbele sale, bazate pe respectul meu, au schimbat pornirea convingerilor mele
ad�nci. Dar el m� p�r�si, �i eu mergeam din cas� �n cas�, la fiecare din conjura�i,
�i la fiecare din ei pierdeam c�te pu�in din �ncrederea mea.
Hazama Mitsu-ki trecuse �naintea mea, l�s�nd la fiecare cuv�ntul dat. To�i ai
no�tri fierbeau de indignare �i m�nie. Unii spuneau s� p�trund� singuri �n palatul
lui Kera. Al�ii vroiau s�-�i aleag� un alt �ef.
Din nou, �ndoiala intr� �n suflete. O-hochi ne tr�da �i ne p�r�sea. Ceasul nu se
mai apropia. Nimic nu era de f�cut, nici pentru a men�ine curajul conjura�ilor,
nici pentru a clarifica �tirile culese, nici pentru a forma un plan de atac.
Mul�i dintre noi, �n sf�r�it, erau for�a�i de mizerie s�-�i v�nd� armurile. Al�ii
nu �i-au mai p�strat dec�t o sabie. Ce puteam face noi, cu m�inile goale, contra
trupelor bine �narmate ale du�manului nostru?
�i totu�i, aten�ia tuturora era �ndreptat� asupra samurailor de En-ya. Poporul �i
nobilii a�teptau deopotriv� de la noi pedepsirea nedrept�ii.
Dac� asupritul suport� mi�ele�te, f�r� revolt� bra�ul viclean al asupritorului,
dac� prefer� o existen�� josnic� de c�ine �n locul mor�ii glorioase a unui ap�r�tor
al Drept�ii �i Onoarei, nimic desigur nu impune celorlal�i s� nu moar� �n locul
lui. E o datorie s� sprijini �i s� aju�i pe acei ce lupt� p�n� la ultima suflare
pentru cauza cea bun�. �i e deasemeni o datorie s� la�i s� piar� la�ii care nu fac
nici o sfor�are s� ias� din mocirla �n care au c�zut.
�n toate casele din ora�, pe unde-mi purtam marfa, se �tia acum c� jur�mintele ni
s-au dat �napoi. Nici o gur� nu mai era, nici cea mai de dispre�uit, care s� nu
g�seasc� pentru samuraii lui En-ya epitete asemenea loviturilor de bici. Mi se
�nro�eau obrajii, �n timp ce trebuia s�-mi crispez buzele �ntr-un sur�s complice.
Zvonurile din ora� au ajuns desigur p�n� la Kera, confirm�nd rapoartele spionilor
s�i, c�ci trec�nd prin fa�a palatului s�u, n-am mai v�zut g�rzi afar�.
Curiozitatea m� f�cu s� trec pragul por�ii celei mari �ntredeschise. �n curte c�iva
oameni �narma�i, �ineau locul batalionului pe care-l v�zusem abia o lun� mai
�nainte. Economia era una din virtu�ile puternicului ministru.
�n inima mea care fierbea �mi f�cui o clip� planul s� jertfesc pe O-hochi zeilor
mari ai seniorului nostru. Dar r�zbunarea noastr� nu ar fi fost potolit�. Hot�r�i
mai cur�nd s� �ncerc singur un atac �mpotriva lui Kera. Pentru aceasta am stat
mereu pe str�zile din apropierea re�edin�ei lui, �ncerc�nd, f�r� a pune �ntreb�ri
s� aflu la ce ore ie�ea. Constatai �ns� imediat c�, dac� �i mic�orase garda
palatului pentru c� nu se mai temea de un asalt al unei trupe numeroase, �i era
frica totu�i de atacul c�torva oameni asupra cortegiului �i nu ie�ea niciodat� f�r�
s� fie p�zit c�t se poate de bine.
Kan-Zari-Yagoro care conducea �antierul lui de lemne m� primi �ntr-o sear� la el
acas�. C�nd lini�tea domnea peste tot, �i putu s�-mi vorbeasc� f�r� team� c� va fi
auzit, m-a �ntrebat dac� mai era vreo lumin� de speran��. Fruntea mea plecat� l�s�
s� se vad� ru�inea �i desperarea mea.
� Totu�i e gata totul. Avem planurile complete ale apartamentelor secrete ale lui
Kera. Eu �nsumi am desenat o parte din ele, execut�nd lucr�rile de repara�ii
obi�nuite �n fiecare anotimp. Cealalt� parte a fost ridicat� de fratele Hazama
Mitsu-oki, c�ruia �ntotdeauna i-au pl�cut lucr�rile de t�mpl�rie. El s-a prezentat
ca lucr�tor pentru repara�ia apartamentelor interioare. �n od�ile cele mai secrete,
el cunoa�te intr�rile, ie�irile �i panourile ascunse. Am comunicat informa�iile
noastre �efului, pentru ca �n ziua atacului toate ie�irile s� fie p�zite. Toate
astea sunt f�r� nici un folos acum.
�ntr-o alt� parte a ora�ului, unde Kayano Tsune-nari tr�ie�te �n casa tat�lui s�u,
am g�sit �ntreaga familie �n doliu. Un frate mai t�n�r al lui Tsune-nari, numit
Tsune-yo, de treisprezece ani abia, se �ntorcea acas� �n fiecare sear�, plin de
v�n�t�i de la �coal�. To�i studen�ii, care aflaser� totul despre ru�inea noastr� de
la p�rin�ii lor, l-au supranumit �la�ul de En-ya�. Copilul se lupta f�r�
�ntrerupere. Dar profesorii lui chiar �l tratau cu at�ta dispre�, c� �ntr-o sear�,
�n�bu�it de durere, �i-a �nfipt un pumnal �n inim�, l�s�nd fratelui s�u aceste
singure cuvinte: �R�zbun�-m�, salv�ndu-�i astfel onoarea ta�.
Un mare num�r dintre ai no�tri, neav�nd nici so�ie nici copii, s-au gr�bit s�
cheltuiasc� �n serb�ri sau altfel cei o sut� de ryos primi�i la �mp�r�irea avu�iei
noastre. �La ce bun, ziceau ei, pentru cei care vor muri peste un an s�-�i p�streze
bog�ii mai mari care nu sunt necesare pentru un trai �ntr-un timp at�t de scurt?�
Risipind f�r� socoteal� ei au ajuns, mai repede dec�t g�ndeau la fundul pungilor
lor. De aceea au trebuit s� v�nd� cei mai mul�i, armurile lor. La indignarea
noastr� c� vedeam nedreptatea nepedepsit�, la ru�inea de a fi dispre�ui�i de to�i,
se mai adaug� �i decep�ia lor de a fi redu�i de acum �ncolo la mizerie �i dispre�.
M�nia �i durerea clocoteau deci �n toate sufletele conjura�ilor. Am fi voit s�
ac�ion�m, dar ne trebuia un �ef �i noi �l pierdusem pe al nostru.

XIII

G�nduri negre de rebeliune �i nemul�umire v�rsau otrava lor �n sufletul meu, �n

timp ce dup� vizitele ce am f�cut aproape la to�i conjura�ii no�tri urcam poteca
spre m�n�stirea Sann-gaku. �ncrederea mea �n O-hochi era distrus�. Am v�zut unde
ne-a dus purtarea lui ciudat� �i credin�a noastr� oarb�. Cum vom putea �ndep�rta pe
acest tr�d�tor f�r� a atrage b�nuieli?
Hara Mototochi, �edea �n celula lui str�mt� �i goal�, nemi�cat �i grav, pe
�mpletiturile aspre. Dup� leg�tura alb� care-i str�ngea fruntea �i haina sa lung�
alb�, netivit�, am �n�eles c� era �n doliu, �nainte ca el s�-mi fi spus aceasta.
� Mama mea �i-a f�cut moartea singur�, r�spunse el la �ntreb�rile mele m�hnite, ca
nu cumva g�ndul la b�tr�ne�ea ei solitar� s�-mi �mpiedice credin�a mea. Via�a mea
de aici �nainte se prelunge�te cu un singur scop, ca victoria noastr� s� justifice
m�re�ia eroismului ei. Vrea s� fiu demn de jertfa ei.
Impresionat de eroicul gest al mamei sale ca �i de atitudinea demn� a fiului ei am
spus :
� Trebuie s� fi�i �eful nostru. Noi suntem gata de lupt�, dar O-hochi a pierdut
�ncrederea noastr�. El ne-a p�r�sit. Ne-a dat �napoi jur�mintele. Tot poporul ne
dispre�uie�te din cauza lui. Asta e prea mult. Pentru ce avea el s� dizolve liga
noastr�. Pentru ce nu ne d� semnalul? Avem planul palatului du�manului nostru.
C�l�uze sigure cunosc ie�irile cele mai secrete. �tim cu exactitate c�nd atacul
nostru va trebui s� fie mai �nver�unat. G�rzile palatului sunt �nc� numeroase, avem
�ns� de partea noastr� avantajul surprinderii, al disciplinei �i mai ales al unei
voin�e neclintite.
� Dac� totul �ntr-adev�r e a�a cum spui, desigur O-hochi o �tie �i el va alege
ceasul.
Un zgomot de pa�i �n curte ne �ntrerupse vorba. Reluai tonul ce se cuvenea
convorbirii cu un prieten �n doliu. Un scutier, o clip� mai t�rziu ne anun�� vizita
lui Hazama care �i f�cu de �ndat� apari�ia.
Dup� schimbul de saluturi vizitatorul aduse cum se c�dea vorbe de laud� pentru
defuncta, �i se interes� de boala ei din ultimul timp. Scutierul, �ndep�rt�ndu-se
�n timpul acesta, Hara �i spuse �i lui adev�ratele cauze ale sacrificiului.
Hazama ridic� grav capul, f�r� s� spun� un cuv�nt. Sunt sentimente pe care numai
lini�tea le poate respecta.
Apoi scoase de la pieptul s�u sulul de h�rtie alb� � am recunoscut textul pe care
l-am semnat cu s�ngele nostru. Desf�ur� de la un cap�t documentul �nf�ur�nd �n
acela�i timp partea de jos p�n� ce g�si isc�litura lui Hara care se ivi izolat�
printre celelalte. Ro�ul �nchis al s�ngelui era aproape �ters.
Trebuie s� semna�i aici anularea jur�m�ntului vostru. To�i conjura�ii au �i semnat.
Am deschis gura s� �ntreb care e numele acelor la�i care au �ndr�znit s� semneze
propria lor dec�dere. M-am oprit �ns� surprins c�ci Hara lu� documentul �i trec�nd
pana pe o piatr� de mestecat culori, �nc� umed�, care era l�ng� el scrise c�teva
cuvinte �i semn� cu un gest iute.
Hazama �mi ceru �i mie isc�litura. Pana mea ap�s� pe h�rtie cuvintele: �Re�nnoiesc
de zeci de mii de ori jur�m�ntul meu�. F�r� s� priveasc�, vizitatorul nostru a�ez�
documentul la pieptul s�u, se ridic� �i ne salut�:
� Trebuie s� duc f�r� �nt�rziere acest act �efului nostru. Plec, �ns� v� rog s�
fi�i �n a treisprezecea zi din luna dou�sprezecea, adic� de azi �n �apte zile, la
ora tigrului, la morm�ntul Seniorului nostru, unde va fi f�r� �ndoial� ultimul
consiliu al clanului nostru. Acestea sunt instruc�iunile �efului nostru. P�stra�i
secretul.
A�adar, chiar �n fa�a morm�ntului celui pe care l-am tr�dat, hot�r�m s� p�r�sim
g�ndul r�zbun�rii.
�n cazul acesta de ce s� p�str�m secretul? �ndoiala �i face loc din nou �n sufleul
meu: O-hochi s-a hot�r�t s� lupte?
Nu mai eram �n stare s� a�tept at�tea zile nef�c�nd nimic, de aceea m-am ridicat
imediat declar�nd c� plec la Tokio. Hazana sur�se �i �nclin�ndu-se �mi zise:
� Sunt fericit c� mai am tovar�i de drum.
Pentru ce a sur�s? Ce �tia el? Prin ce fel de studii putea-vom noi vreodat� s�
ghicim adev�ratele g�nduri ale celor ce stau �n fa�a noastr� mai de nep�truns dec�t
cei care se g�sesc dincolo de zidurile vechi?

XIV

La Kyoto, am g�sit pe O-hochi �n picioare, �n pragul casei sale, sprijinit de

usciorul u�ii. Ca �i �n ziua vizitei precedente, el �inea �n m�n� un flacon cu
sake. Cu fa�a �nfl�c�rat� �i ochii str�lucitori, el adresa cuvinte �n b�taie de joc
la toate femeile care treceau, ro�ind, cu capul plecat, gr�bindu-se.
C�nd ne-a v�zut, f�cu cu m�na un semn de bun venit �i �ndrept�ndu-se cu greutate
veni spre noi �n loc s� ne invite la el �n cas�.
� Sticla mea e goal�, zise el v�rs�nd con�inutul. Vreau s-o umplu iar. Haide�i cu
mine.
�i lu�ndu-ne de bra�, �i �ndrept� mersul cl�tinat, conduc�ndu-ne pe o strad�
�ngust� �i pustie.
� Ei bine, zise atunci Hazama. C�i?
� Patru zeci �i �apte, cu voi �mpreun�, au confirmat jur�m�ntul. Iat� documentul.
�n acest moment, O-hochi, se poticni, tr�g�ndu-ne �i pe noi dup� el. Ruloul �i fu
�nm�nat cu at�ta dib�cie c� nici eu nu l-am putut observa. Mai puse apoi o
�ntrebare :
� �nt�lnirea e bine dat�?
� Ora, ziua �i locul sunt fixate.
� S-a �n�eles ca nimeni s� nu ia cu sine armuri, l�nci, scuturi, sau s�bii?
� S-a �n�eles.
Din nou trecur�m pe o strad� frecventat�. El �i accentua mersul s�u cl�tinat �i ne
duse �n sf�r�it �ntr-un magazin cu lichioruri. Era f�r� �ndoial� bine cunoscut,
c�ci primirea fu prietenoas�.
O-hochi ar�t� sticla sa goal�. Patronul o lu� �ndat� s� o umple �i ie�i. �eful
nostru, dintr-o privire �l ar�t� �i zise �ncet:
� Un spion al du�manului nostru. Mi-a fost foarte trebuincios.
Adaug� cu voce tare:
� Da, totul m� dezgust� acum. Dealtfel am �mb�tr�nit. E timpul s� m� g�ndesc la
via�a viitoare. Am pl�nuit mai de mult� vreme s� fac un pelerinaj spre a-mi sc�pa
sufletul de chinurile celor �aisprezece infernuri.
Patronul �ntorc�ndu-se st�tea �n picioare la spatele lui �i sur�dea, p�r�nd c�
spune:
� C�in�� de be�iv...
O-hochi continu�:
� M-am hot�r�t s� m� duc la m�n�stirea Manu-fuji l�ng� Kamakura. Se zice c� acolo
vinul e foarte bun.
P�ru mirat la hohotele noastre de r�s, dar continu�:
� Bagajele mele sunt gata, �i iau mult cu mine c�ci am cump�rat stofe �i bronzuri,
pe care le voi vinde trec�nd prin Yedo. Ce zice�i de planul meu? Vreau s� m� fac
negustor. �mi displace meseria de samurai; m� voi l�sa de ea...
C�t despre mine, abia �mi mai puteam st�p�ni emo�iile contradictorii. A�adar, totul
era gata, �i armurile chiar erau comandate, c�nd eu credeam cauza noastr� dat�
uit�rii! Ceasul luptei era deci aproape. A doua zi de diminea��, pu�in timp dup� ce
p�r�sir�m ora�ul, am trecut
�nc�rca�i cu l�zi mari. Doi
c�lare cl�tin�ndu-se �n �a.
Hazama d�du pinteni calului
fel.
�naintea unei caravane, compus� din mai mul�i cai
servitori o conduceau. Un negustor era �n urma ei
Am recunoscut pe O-hochi �i eram gata s�-i vorbesc. Dar
�i trecu f�r� nici un semn �nainte. Am f�cut �i eu la

XV

Z�pada c�dea �n fulgi repezi, acoperind p�m�ntul, umpl�nd gr�dinile �i �ndoind sub
greutatea ei bambu�ii �ng�lbeni�i c�tre p�m�ntul �nghe�at. Str�zile albe �i
lini�tite erau pustii. �n casele bine �nchise, locuitorii, �mbr�ca�i �n hainele lor
cele mai c�lduroase, se str�ngeau friguro�i �n jurul unei sobe de bronz, �ncerc�nd
s�-�i �nc�lzeasc� degetele �nghe�ate �i �in�nd m�na �ntins� deasupra c�rbunilor
g�lbui acoperi�i de cenu��.
La m�n�stirea frunzelor nemuritoare, aceea ce se chema acum numai Somere-San, �i
care fusese prin�esa de En-ya, a�tepta �n fiecare zi vestea mor�ii lui Kera. Dar
zilele treceau �i nici un mesager nu sosea s�-i aduc� vestea care ar fi l�sat pe
m�hnit� femeie s� moar� �n pace.
Sl�bit�, palid� �i f�r� farduri, ea �edea jos toat� ziua, a�tept�nd �n hainele ei
albe de v�duv�. Doamna de onoare, Matsu-Chima �Insula Pinilor�, respecta aceast�
durere �i nici nu �ncerca s� �ntre�in� pe �ndoliata so�ie. Veghea numai ca aceasta
s� nu se priveze cu totul de hran�.
Totu�i, �n acel an, a treisprezecea zi din luna doisprezecea, ajunul mor�ii
prin�ului En-ya, o c�lug�ri�� o anun�� c� primul consilier O-hochi cerea s� fie
primit. Principesa avu un gest violent apoi �ncepu:
� Acest tr�d�tor? Acest la�? Niciodat�! Apoi se opri �i zise rece:
� Consimt s�-l primesc.
Doamna de onoare Matsu-Chima introduse pe vizitator �i �ngenunche la st�nga
suveranei sale.
O-hochi prosternat, sprijinindu-se pe m�ini, pronun�� cuvintele rituale. Se a�ez�
�n cele din urm�, �i Somere San �l �ntreb�, dup� obicei, despre familia sa, despre
p�rin�i �i despre via�a sa personal�.
El r�spunse �n c�teva cuvinte:
� �n realitate vin s� salut pentru ultima oar� pe principesa noastr�.
� Pentru ultima oar�? repet� ea cu surprindere. Apoi ad�ug�, cu o lucire �n ochi:
� Care sunt dar planurile voastre.
P�r�sesc de fapt cariera de samurai �i m� retrag �ntr-o m�n�stire ca s�-mi sf�r�esc
zilele acolo.
Principesa sur�se ironic:
� Multe zvonuri au ajuns la noi despre via�a de abstinen�� pe care o ducea�i la
Kyoto. So�ul meu avea dreptate c�nd spunea c� �voi �ti�i�. �ti�i s� gusta�i
pl�cerea p�n� �n ceasul poc�in�ei. A�teptam de la voi alte fapte str�lucite, O-
hochi-Sanu!
� Ceea ce trebuie s� se �nt�mple nu se poate s� nu se �nt�mple, r�spunse enigmatic
vizitatorul. �mprejur�rile justific� ceas cu ceas, prevederile noastre, sau ne
�mpiedic� planurile.
Principesa, ascult�ndu-l f�r� s�-l �n�eleag�, sim�ea cum se urc� �n inima ei valul
de m�nie. Ea zise:
� A�adar ne p�r�si�i? L�sa�i memoria seniorului nostru ner�zbunat�? Nu v-a�i g�ndit
la moarte?
O-hochi, insultat, ezit� o clip�. S� fac� aluzie la planurile sale? Dar prin�esa
era sigur �nconjurat� de spioni. El r�spunse �n c�teva cuvinte:
� Moartea noastr� e adeseori mai aproape dec�t o cred cei ce ne v�d.
�i cum Somere-San f�cu o mi�care cu m�na se pref�cu c� vede �n aceasta autoriza�ia
de a pleca, de aceea se prostern� zic�nd:
� V� voi trimite m�ine ultimele documente cu privire la clanul En-ya, ce le mai
p�strez �nc�.
�i salut�nd din nou, ie�i deand�ratelea din odaie.
O c�lug�ri�� era l�ng� u�� �i-l conduse p�n� la intrarea m�n�stirii. Urm�nd poteca
proasp�t cur�at� dar peste care z�pada se a�ternuse din nou, ea zise:
� Timpul e ur�t �ntr-adev�r, pentru a �ntreprinde un pelerinaj. Dar voi, oameni
deosebi�i, nu v� teme�i de nimic.
El sur�se; a�adar ea ascultase. Ea era spioana lui Kera. El r�spunse:
� M�n�stirea la care m� duc nu e prea departe de aici. Plec chiar �n dup� amiaza
aceasta �i voi sosi sigur m�ine.
Apoi salut�nd-o, se dep�rt� repede, pierz�ndu-se �n v�rtejul de fulgi albi.

XVI

Noaptea rece de iarn� �nv�luia ora�ul �i c�mpul �ntr-o lini�te ad�nc� prin c�derea
u�oar� �i continu� a z�pezii. Umbrele care lunecau printre pinii de pe colina
Prim�verii abia puteau distinge - pe la ceasul Vulpii - slaba lumin� a lanternei
ag�at� sub porticul templului Senn-gaku.
La intrare sta de paz� un c�lug�r. El examina cu aten�ie chipul fiec�rui nou venit
apoi d�dea r�spunsul �i-i num�ra cu jum�tate de voce. C�nd a num�rat patruzeci �i
�apte, lu� din cui lanterna, �nchise oblonul �i puse bara cea mare din interior.
Apoi, merse spre m�n�stire, o �nconjur� odat�, asigur�ndu-se c� nu e nici o urm� pe
z�pad�, �ncerc�nd toate u�ile s� vad� dac� sunt bine �nchise �i dac� paznicii
st�teau de veghe.
�n acest timp, cei patruzeci �i �apte de conjura�i ai no�tri, se a�ezaser� �ntr-o
sal� din interior �nconjurat� de alte s�li goale �n care erau �ntinse �i
�ncruci�ate fire sub�iri ca o p�nz� de p�ianjen, astfel c� nimeni nu putea p�trunde
acolo f�r� s� mi�te pere�ii sonori de h�rtie ai s�lii noastre.
Semiobscuritatea, lini�tea conjura�ilor, accentele grave, �n surdin�, ale glasului
lui O-hochi, emo�ia noastr� de a vedea c� deodat� se apropia aurora r�zbun�rii,
totul ne transport� �ntr-o lume stranie �i plin� de entuziasm. Am fi vrut s� ne
prostern�m �naintea �efului nostru ca s�-i implor�m iertare pentru b�nuielile
noastre nedrepte �i insult�toare. El f�r� �ndoial� a sim�it aceasta c�ci spuse:
� Mul�i dintre voi s-au g�ndit s� m� ucid�...
�Pe veci fie l�udat� credin�a voastr�! Fa�� de un inamic �iret, un �ef trebuie s�
caute s�-�i �n�ele chiar pe r�zboinicii s�i. Dac� nu-i poate �n�ela pe ai s�i, nu
va putea s� reu�easc� �n nici unul din planurile sale. Kera crez�ndu-m� un dec�zut,
a �ncetat de a se mai p�zi. Azi el crede c� am renun�at la jur�m�ntul nostru. E
pierdut!�
Am deschis gura s�-l aclam�m; el �ns� ridic� m�na �i continu�:
� S� ne gr�bim ca s� nu trezim b�nuieli. Fiecare va g�si �n aceast� sal� o armur�
complet� �i s�bii din o�el bine c�lit. �narma�i-v� chiar de pe acum. Dar mai �nt�i
asculta�i cu aten�ie planul nostru de atac.
Toate privirile fur� fixate asupra lui. El continu� pronun��nd rar vorbele:
� Vom fi �mp�r�i�i �n trei grupe, fiecare sub conducerea celor ce au p�truns �n
Palat, cunosc�nd astfel toate ie�irile, care �n primul r�nd vor trebui p�zite cu
grij� ca nimeni s� nu ne scape. Hazama, Hara Mototochi �i eu vom fi ace�ti �efi. S�
fim asculta�i p�n� la cel mai ne�nsemnat gest. De acest lucru depinde succesul
nostru. Acum v� voi citi instruc�iunile mele.
El trase afar� din m�nec� o foaie de h�rtie pe care familia sa i-a p�strat-o �i
citi r�spicat:
� Semnalul de atac va fi dat, c�nd vom fi instala�i, prin de nou� ori c�te trei
lovituri de tob�. Semnalul pentru a ne aduna dup� lupt� c�nd Kera va fi ucis, va fi
trei �uier�turi de fluier.
� Ca s� ne putem recunoa�te, vom spune �munte� �i trebuie s� ni se r�spund� unul
din cuvintele �torent, cea��, ap� care e antipodul muntelui. �i c�nd vom spune
�p�r�u�, r�spunsul va trebui s� fie: �cavern�, colnic, vale sau v�rf�.
� Dup� ce ne-am folosit o dat� de arcurile noastre, le vom sf�r�ma, ca s� nu ne
r�nim unii pe al�ii �n �nv�lm�eal�.
� Va trebui s� stingem toate lanternele �i toate focurile, pentru ca du�manul s� nu
ne poat� num�ra.
� Acoperi�i-v� armura �i fa�a, cu un voal galben deschis, ca s� v� recunoa�te�i
unii pe al�ii.
� �naintea atacului vom bea sake cald ca un medicament, spre a ataca cu mai mult�
�nfl�c�rare.
Dup� aceea el ad�ug�:
� M�ine sear�, tot la aceast� or� a Vulpii, ne vom g�si �n trei grupe la trei
restaurante diferite, ca s� nu de�tept�m aten�ia prin num�rul nostru. Am �i re�inut
s�li la Horbe Yahe, la extremitatea de Apus a podului celor dou� State; la hanul
celor Trei Fericiri, �n strada situat� de-a lungul zidului nordic al Palatului
du�manului nostru; �i �n casa lui Konami, care e aproape de intrarea palatului. Ne
vom preface c� suntem societ�i literare reunite pentru un concurs de poezie.
Grupa�i-v� dar c�te cincisprezece �i s� ne gr�bim.
�n acest moment, desf�cu o stof� de m�tase, din care se z�ri o cutie lung� de lac
aurit. O deschise �i scoase pumnalul pe care ni-l ar�t�:
� Iat� arma cu care seniorul nostru �i-a f�cut moartea. Ea �mi va servi pentru a
aplica ultima lovitur� du�manului nostru. �i �l puse la centura sa.
�n c�teva clipe ne-am �mbr�cat armurile, f�cute din f�ii de o�el lustruit, legate
prin corzi de m�tase. Pe deasupra aveam to�i un kimonou sau mai cur�nd o manta de
p�nz� �mbibat� cu ulei.
�n timp ce noi ne �narmam, se formar� grupele pentru atac; ultimele instruc�iuni
fur� repetate. Plecar�m �n sf�r�it unul c�te unul �n noaptea �ntunecat�.

XVII

Pu�ini sunt acei oameni care s� nu aib� nici o pornire spre nimicire. Unii au
pasiunea jocului, al�ii desfr�ul, al�ii �nc�, pl�cerea de a bea sau m�nca.
Nenoroci�ii st�p�ni�i de unul din aceste defecte de obicei se las� ruina�i de ele.
Foarte rari sunt acei dibaci ce �tiu s�-�i st�p�neasc� viciul, sau s�-i dea o
�ntrebuin�are pentru a servi o cauz� a lor.
Se cade s� cit�m, dar �n mod deosebit, pe cel care este acum �i pentru totdeauna,
una din gloriile divinei noastre na�iuni, ilustrul Akai-gaki Masa-Kata �Palisadul
stacojiu� pe care du�manii �l numeau Akai-hara �Nas-Ro�u�, �ns� prietenii �i
familia �l supranumiser� Kan-gura �Comoara �ntunecat� din cauza marilor sale
virtu�i ascunse sub ru�inea pornirii sale de pl�ns.
P�rin�ii s�i murind, nu mult dup� na�terea sa el a fost crescut de fratele s�u mai
mare numit Chihata, care-l considera ca pe un fiu �i se m�hnea c�nd vedea calit�ile
sale pe fiecare zi mai �terse, iar defectul s�u mai v�dit. So�ia lui Chihata, care
�n aparen�� ar�ta cel mai complect dispre� pentru cumnatul s�u, se mira �n tot
minutul c� seniorul de En-ya, elegant, rafinat, �i primul consilier O-hochi, cu
�n�elepciunea-i renumit�, puteau �ine �n garda lor un r�zboinic a c�rui �nf�i�are
le f�cea at�t de pu�in� onoare.
Ea se ferea c�t putea mai mult s� nu-�i vad� cumnatul, pretext�nd fie o boal�, fie
o ocupa�ie grabnic�, ca s� nu-i primeasc� c�nd el venea s� o vad�. A �ntrebuin�at
toat� iscusin�a pentru a ob�ine ca so�ul ei s� interzic� s� mai vie �n cas� cel pe
care ea �l numea �Omul cu sticla de sake�.
Fiecare r�dea deci de Akai-gaki �i se g�ndea c� seniorul �l �inea de mil�. �i el,
�n devotamentul s�u ad�nc, primea dispre�ul cu care �i era p�tat� reputa�ia. Se
supunea, f�r� nici o vorb�, insultelor �i b�t�ii de joc.
Nimeni nu cuno�tea �ns� adev�rul. C�nd, b�rbat t�n�r, s-a f�cut samurai �n clanul
de En-ya, gustul pentru b�utur� era de pe atunci singura lui pl�cere. Dar �n acea
vreme nu se deda la b�utur� �n a�a fel ca s� nu-�i poat� �ndeplini datoriile sale.
�in�ndu-�i aten�ia treaz� �i energia �ntreag�, �tia s�-�i c�nt�reasc� chefurile
dup� �mprejur�ri. �n acel timp, nimeni, v�z�ndu-l, n-ar fi g�ndit c� bea dec�t cu
mult calcul.
�ntr-o zi, dup� �ntoarcerea sa dintr-o expedi�ie victorioas�, se g�ndi c�
serviciile nu-i vor mai fi cerute de lege p�n� la r�s�ritul soarelui. Invit� dar
c�iva prieteni �i se d�du f�r� nici un fr�u gustului s�u favorit, a�a fel c�
ceilal�i invita�i �l p�r�sir� f�r� ca el s� poat� face vreo mi�care, c�nd ar fi
trebuit s�-i �ntov�r�easc� cel pu�in p�n� �n prag.
�n acel moment un scutier veni s�-l cheme pentru a se �nf�i�a imediat cu armele
sale �n fa�a Primului Consilier, ca s� primeasc� instruc�iuni �ntr-o misiune
grabnic�. Akai-gaki, biciuit de sentimentul datoriei, f�cu o sfor�are disperat� �i
se ridic�. κi potrivi de bine de r�u casca �i armura �i �mpleticindu-se pe
picioare, cu ochii �ter�i, se prezent� �n fa�a �efului. Acesta se pref�cu c� nu
vede starea deosebit� �n care se g�sea �i-i d�du ordine. Trebuia s� sar� pe cal
imediat �i s� mearg� s� se asigure asupra inten�iilor unui grup armat, al c�rui
prezen�� fusese semnalat� dincolo de coline.
Un be�iv ame�it te face totdeauna s� r�zi. Cine s-ar g�ndi s� se fereasc� de un om
care nu poate merge drept, �i a c�rui gur� greoaie, d� fiec�rui cuv�nt cu mult�
greutate, o pronun�ie stranie?
Dincolo de fumul be�iei, fiecare se crede nev�zut. R�de �i vorbe�te �n fa�a
be�ivului f�r� g�nd s� se p�zeasc� de el.
A�a s-a �nt�mplat �i �n acea zi. Akai-gaki, printr-un efort eroic de voin��, �i
�inea treaz� aten�ia �i for�ele sale. El privea �i asculta cu grij�. La �ntoarcere
a �tiut s� repete exact fiecare cuv�nt �i fiecare gest al celor pe care i-a v�zut.
�n timp ce vorbea, O-hochi �l observa atent �i-i spuse �n sf�r�it cu satisfac�ie:
� Nimeni n-ar fi putut ob�ine informa�iile pe care mi le dai. Te-am crezut slab �i
e�ti tare. Te-am crezut orb �i surd si iat� c� auzi si vezi mai bine dec�t oricare
altul. Am vrut s� te �ncerc a�a cum un bijutier �ncearc� aurul. E�ti �ntr-adev�r de
pre�. P�n� azi, a�teptam de la dumneata numai sacrificiul propriei dumitale vie�i;
azi �i cer mai mult: dac� �i place s� bei, bea �i nu te teme c� vei fi v�zut sub
aspecte pe care orice samurai le ascunde cu grij�. P�streaz� numai ascu�i�ul
spiritului tot a�a de limpede ca ghea�a, �n �nveli�ul josnic al corpului, unde
oricine crede c� g�se�te o sabie ruginit�. Vei consim�i, pentru cauza noastr� s� te
dezonorezi �n ochii tuturor �i s� nu �nt�lne�ti de acum �nainte dec�t dispre� �i
afronturi?
Akai-gaki se prostern�, sprijinindu-se pe m�ini.
�C�nd un samurai se jertfe�te nu face ca un negustor, o sut� de rezerve subtile.�
Numai succesul cauzei noastre singur, are importan��. Trebuie s� fiu m�ndru c� m�
judeca�i demn s� �ndeplinesc aceast� grea �ns�rcinare.
De atunci, spre marea m�hnire a fratelui s�u, n-am mai v�zut pe Akai-gaki f�r�
sticla sa de p�m�nt. κi petrecea tot timpul �n pavilioanele de b�uturi c�nt�nd,
glumind, sau colc�ind cl�tin�ndu-�i dezordonat capul.
Fratele s�u mai mare, ru�inat c�-l vedea prost �mbr�cat, �i d�dea de la el
kimonouri noi, dar be�ivul se gr�bea s� le v�nd� ca s� cumpere sake. Chiar
servitoarele lui Chihata, afar� numai de una din ele, r�deau f�i� de nenorocit c�nd
venea �mpleticindu-se s�-�i salute fratele sau cumnata. P�catul s�u fu cunoscut de
to�i si nimeni nu mai �ndr�znea s� mai sus�in� calit�ile sale.
�n acest an, �n ziua a treisprezecea din luna a dou�sprezecea, iarna t�rzie se
a�ternu pe nea�teptate. Z�pada �n fulgi mari acoperi c�mpuri, case �i str�zi.
V�ntul din nord sufla un frig ascu�it care p�trundea prin hain� ca ni�te ace de
z�pad�. Akai-gaki, dup� obiceiul s�u, se lupta cu frigul b�nd sake; totu�i nu l-a
r�zbit deloc, c�ci fa�a �i era stacojie �i v�n�t� sub p�l�ria str�mb� cu catarama
sf�r�mat�. �naintea por�ii fratelui s�u �i scutura z�pada �ngr�m�dit� sub pl�cile
de pe jambiere. O servitoare �l auzi �i veni s�-i deschid� u�a. Primele cuvinte ale
musafirului cerur� de b�ut:
� Frigul �sta te omoar�! Cum l-ai putea �nl�tura f�r� sake?
Servitoarea �i propuse s�-i �nc�lzeasc� pu�in� b�utur�. Dar f�r� s� mai a�tepte, el
scoase sticla lui �i-i oferi �i ei:
� Bea, zise el, a�a ai s� te �nc�lze�ti mai repede dec�t se �nc�lze�te b�utura la
foc.
Servitoarea izbucni �n r�s �i-l introduse �n cas�. Chihata plecase �i nu se mai
�napoia dec�t �nainte de miezul nop�ii. Atunci be�ivul p�ru c� se reculege �i
�ntreb� cu un aer serios:
� Vreau s� te rog s� transmi�i aceste cuvinte fratelui meu. Fii foarte atent� �i nu
uita nimic.
Servitoarea impresionat�, �i plec� smerit� capul. Atunci el continu�:
� De c�nd sunt pe lume, fratele meu m-a primit �ntotdeauna cu aten�ii de zeci �i
mii de ori mai mari dec�t meritul meu. M-a suportat, cu tot dispre�ul ce-l avea
pentru viciul meu, �i cu toate c� �ntristarea sa era numai din cauza mea. Azi, plec
s� �nt�lnesc pe un senior care m� cheam� �n Statele sale c�tre Apus. Nu voi mai
vedea pe st�p�nul t�u; spune-i c� nu-l voi uita niciodat�. Chiar dup� moartea mea.
Amintirea generozit�ii sale va face parte din umbra mea.
Se opri o clip�, cu vocea �necat� de emo�ie. Apoi mai zise:
� Repet� bine ce �i-am spus, cuv�nt cu cuv�nt, f�r� s� ui�i ceva.
Se ridic� �n sf�r�it, �i vru s� �nchid� p�l�ria, al c�rui cordon lipsea, dar o
sc�p� jos. Se aplec� s-o ridice. Servitoarea �l opri si �ntinz�ndu-i o p�l�rie
nou�, �i zise:
� St�p�nul ne-a dat ordin s� v� trat�m �ntotdeauna a�a cum ar face-o el c�nd e
acas�. Lua�i-o pe aceasta. C�nd v� ve�i �napoia, o ve�i g�si reparat� �i pe a
dumneavoastr�.
� Acest elan al inimii lui, zise Akai-gaki, e pentru mine mai dulce dec�t adierea
prim�verii. Suf�r mult c� nu-l v�d �nainte de plecarea mea de lung� durat�.
Tovar�ii mei de drum m� a�teapt�, acum nu mai pot r�m�ne.
�i plec�, uit�ndu-�i sticla de p�m�nt. Z�pada �terse urma pa�ilor lui �i-i �nghi�i
chiar umbra ce abia se mai z�rea mi�c�nd �n dep�rtare.
C�nd Chihata se �ntoarse �n mijlocul nop�ii, so�ia sa �i spuse:
� Akai-gaki a venit azi. A rugat pe camerist� s�-�i repete aceste cuvinte. Dar ea
nu a �n�eles ce a spus. El a b�ut �i a glumit. Ea a r�s. �i a l�sat aici sticla �i
p�l�ria lui cea veche.
Chihata sur�se cu am�r�ciune.
� Situa�ia clanului En-ya nu e f�cut� acum pentru a a��a pofta de b�utur�. �i
totu�i nu pot s� cred c� aceast� inim� mare s� fie de tot neagr�. Sunt numai c�teva
zile, c�nd venind acas� l-am g�sit adormit cu m�na pe m�nerul s�biei, zgomotul
pa�ilor mei l-a trezit. κi scoase sabia mai �nainte de a-�i fi deschis ochii.
T�i�ul ei era mai luminos dec�t z�pada �i str�lucitor ca o oglind�. El st� de paz�
�i sufletul lui e gata oric�nd. N-a uitat �nc� datoriile unui samurai.

XVIII

Ziua de iarn� se color� mai �nt�i �ntr-un gri ca perla, apoi se pierdu �n cenu�iul
serii.
�n camera izolat� �n fundul casei lui Hazama, O-hochi, a�ezat pe �mpletituri �n
fa�a unei mese joase, scria. Condeiul lui tr�gea cu iu�eal� liniile:
�O so�ia mea! De c�nd ai venit �n familia mea �ie �i datorez cele �ase �eptimi ale
bucuriilor mele. Lacrimile mele de regret n-au �ncetat de c�nd te-am p�r�sit.
Frigul de ghea�� al desp�r�irii mi-a str�b�tut inima c�nd a trebuit s� tai leg�tura
unirii noastre, din credin�a pentru seniorul nostru. �i totu�i, cum o perl� grea �i
p�streaz� mereu orizontul s�u luminos, tu ai p�strat, o �tiu, iubirea pentru so�ul
t�u. Lumea �ntreag� se uime�te povestind mereu meritul t�u cel mare.
Nici o ac�iune nu ar fi putut convinge mai bine pe du�manul nostru de stric�ciunea
mea ca aceea de a p�r�si o so�ie cum e�ti tu. F�r� nici o vorb�, f�r� nici un gest
tu ai �n�eles desigur acest lucru, �i bucuria de a ne preg�ti r�zbunarea a putut
s�-�i dea �ie, ca �i mie, puterea s� ne suport�m durerea.
Fiul t�u cel mare e l�ng� mine. Noi vorbim de tine �n dou� trei cuvinte c�nd suntem
siguri c� nimeni nu ne aude.
El �n�elege sentimentele mele mute �i eu �tiu ce g�nde�te despre tine.
Bucur�-te: lunga noastr� �ncercare s-a terminat. �n c�teva ore, Kera nu va mai fi
printre cei vii. F�r� �ndoial� c� mul�i din eroii conjura�i, poate chiar eu, vom
muri �n aceast� lupt�. Dar nedreptatea f�cut� clanului nostru va fi reparat�.
Ru�inea noastr� se va transforma �ntr-o glorie f�r� sf�r�it. C�ci nici un renume
vreodat� nu va putea egala pe cel al bravilor care-�i sacrific� sentimentele �i
via�a lor pentru a face s� domneasc� Dreptatea �i Onoarea.
�i dac�, �n aceast� sear�, sc�p�m de moarte, sigur c� ea ne va ajunge peste c�teva
zile. Masacrul lui Kera �i al �ntregii sale familii sunt ofense prea grave ca s�
fie iertate.
Amintirea chipului t�u credincios, g�ndul la devotamentul t�u mare �i curat de
so�ie �i mam� m-au sus�inut �i m� sus�in �nc�, �n hot�r�rea mea. Fii m�ndr� de
tine: eu n-a� fi fost ceea ce sunt, dac� tu nu ai fi fost ceea ce e�ti.
�tirea victoriei noastre o vei avea nu mult dup� ce vei fi primit aceast�
scrisoare. Amintirea ta va fi ultimul meu g�nd.�
Cu ochii fic�i, f�r� s� mai citeasc� ce-a scris, r�suci buc�ica de h�rtie �i o
sigil�. Apoi b�tu din palme. Un b�tr�n scutier, care avea pe fa�� cicatricele mai
multor r�ni, intr� �i �ngenunche.
� Mori, zise O-hochi, am s�-�i �ncredin�ez aceast� scrisoare �i treizeci ryos de
aur. Vei pleca imediat s� o dai so�iei mele.
� S� plec? �ntreb� Mori. S� plec �n... �n ajun? S� nu fiu ca �ntotdeauna l�ng�
tine?
� Nu. Pentru noi nu mai e vorba de a lupta, ci de a muri. Numai conjura�ii vor fi
acolo.
Scutierul se prostern�. Dar O-hochi, cl�tin�nd din cap, mai spuse:
� G�nde�te-te c� pot s� dispar f�r� s� las so�iei mele dovada c� divor�ul meu
infamant nu a fost dec�t o fars�. Numai tu vei avea curajul �i energia s� rezi�ti
celor ce ar voi s�-�i r�peasc� acest document �i s� previn� pe Kera. Plecarea ta e
necesar� pentru victoria noastr�.
Mori, nu a mai putut insista, �i prostern�ndu-se din nou, primi scrisoarea �i
pachetul de aur, se ridic� �i ie�i.
O-hochi, atunci d�du la o parte un panou din fundul od�ii. Un loc mare era gol p�n�
la zid �i �n acest spa�iu, erau �ngr�m�dite mai multe casete. Samuraiul verific�
�nchiz�torile, puse la loc c�teva sigilii sf�r�mate, apoi se a�ez� din nou �naintea
mesei joase, �i scrise:
�O Pre�ioas� Mam�! So�ul vostru �i seniorul nostru va fi r�zbunat �i mul�i dintre
noi, f�r� �ndoial�, vor fi mor�i c�nd ve�i primi pe acest trimis. Poate chiar ve�i
�i fi aflat de victoria noastr�.
�nainte de a p�r�si �ns� regiunile Soarelui, se cade s� v� trimit ultimele bunuri
ale clanului. Le-am p�strat, fiind singurul �ef al lui En-ya, pentru a preg�ti
r�zbunarea noastr�. Acum ele sunt nefolositoare; scopul nostru e aproape.
�n caseta marcat� �c�r�i� ve�i g�si socoteala exact� a cheltuielilor noastre, �i
ceea ce r�m�ne din averea noastr�, adic� nou� mii ryos de aur.
Alte trei casete con�in obiectele pre�ioase pe care le-am luat �nainte de a
incendia fort�rea�a En-ya.
Am la mine pumnalul cu care seniorul nostru �i-a spintecat p�ntecele: el va
deschide �n corpul lui Kera drumul cel mare pe unde �i va ie�i sufletul.�
Citi din nou cu grij�, r�suci h�rtia �i o pecetlui. Apoi chem� �nc� odat� b�t�nd
din palme. Un al doilea scutier, care st�tea de paz� �n camera vecin� intr� aproape
imediat.
� Maku-Suke, zise atunci O-hochi, vezi tu aceste patru casete? Vezi tu aceast�
scrisoare? M�ine, cum se va cr�pa de ziu�, le vei duce la m�n�stirea Aro-yama, �i
le vei da principesei noastre.
Scutierul �nclin� capul. Cel�lalt ad�ug�:
� Nimeni, p�n� m�ine diminea�a nu trebuie s� se apropie de aceste casete, nimeni nu
trebuie s� citeasc� aceast� scrisoare. Vei sta de paz� �n aceast� odaie �i vei
lupta p�n� la moarte cu cei ce ar voi s� se apropie.

�ntoarcerea acas�... eu n-a� fi fost ceea ce sunt dac� tu nu ai fi fost ceea ce

e�ti...

� Ordinele voastre vor fi executate, onorabile st�p�n. Atunci O-hochi, ajutat de

scutierul lui, termin� �mbr�carea armurii, pun�ndu-�i jambierele �i m�necile din
zale groase de fier �i str�ng�ndu-�i cu grij� leg�turile. Apoi �i �nveli casca cu o
stof� larg� �i puse peste ea o p�l�rie mare. κi arunc� deasupra o manta din p�nz�
�mbibat� �n ulei �i ie�i.

XIX
E c�teodat� foarte greu s� discernem limpede drumul nostru �ntre mai multe datorii
contradictorii. Trebuia s�-mi anun� so�ia c� �n cur�nd numai umbra mea se va mai
�ntoarce l�ng� ea? Vederea ei �i amintirea durerii ce o va avea nu-mi vor sl�bi mie
av�ntul? �i pentru ce s�-i aduc acest chin mai �nainte? Dac� nu puteam s�-i �nl�tur
aceast� durere, n-ar fi fost oare mai bine cel pu�in s� o mai am�n?
Umbrele nop�ii leg�nau �ntreg ora�ul care a�ipise de mult. Pe str�zile negre
tapisate cu z�pada alb�, cercurile mi�c�toare de lumin� ale lanternelor purtate de
trec�tori, erau rare.
�ngreunat de grija mea, �naintam �ncet �i f�r� zgomot, oprindu-m� �n cele din urm�
�n fa�a casei noastre. Prin panourile pe jum�tate luminate, o umbr� neagr� trecea
�ncoace �i �ncolo. Chiar umbra acelor ei mari din p�r se desena din c�nd �n c�nd.
�n lini�tea nop�ii, am desprins c�ntecul fredonat de Sagai-ya cu care adormea pe
micu�ul nostru. B�tr�na m�tu�� desigur dormea. �n cas�, t�n�ra mea so�ie era
singur�... Singur�... ea va �ti m�ine mai mult ca ast�zi!
Am �mpins poarta de bambus a �ngr�dirii noastre. La sc�r��itul ���nilor umbra
disp�ru �i ap�ru aproape �ndat� �n capul sc�rilor, unde cu o voce dulce m� salut�,
ad�ug�nd:
� V� rog s� nu face�i zgomot onorabile so�. Fiul vostru doarme.
�n �ntuneric, o m�n� m�ng�ietoare m� trase spre u�� �i m� duse �n�untru. �n
mijlocul camerei, lanterna ag�at� pe piedestalul ei, arunca o lumin� dulce peste
ambele �mpletituri imaculate, �i �n fund de tot peste cuverturile �n culori vii din
care ie�ea doar capul micu� al copilului.
Sub cercul de lumin�, o m�su�� st�tea pe �mpletiturile curate. �ntr-o clip� so�ia
mea alerg�nd spre buc�t�rie �i �napoindu-se, a�eza cu grij� vasele pline cu m�ncare
pentru cina noastr�.
Am �ncercat s� r�d �i s� glumesc. Dar nu po�i �n�ela o inim� iubitoare. Sagai-ya m�
observa �n t�cere. Ea zise �n sf�r�it:
� Onorabil so�, ce grij� te apas�?
Si cum eu t�ceam, ea continu�:
� Comer�ul nostru, �n loc s� ne lase beneficii importante ca de obicei...
Ea v�zu privirea mea �i nu termin� ce avea de spus.
� Dac� nu-i vorba de griji b�ne�ti, atunci e�ti sup�rat pe mine. Am f�cut, f�r� s�
�tiu vreo gre�eal�?
Ce puteam r�spunde? Fa�� de t�cerea mea, nelini�tea ei deveni din ce �n ce mai
mare. Ochii i se umplur� de lacrimi �i abia mai murmur�:
� Am ghicit. S�tul de ur�enia �i de prostia mea, te-ai hot�r�t s�-mi dai o
scrisoare de divor� �i s�-�i ei o alt� so�ie.
Indignat, protestai, �i felul meu de a vorbi o convinse.
Se opri din pl�ns, dar �nc� nelini�tit�, �terse u�or urma lacrimilor cu cotul
m�necilor largi. Apoi m� �ntreb� cu o voce mai hot�r�t�:
� Dac� nu e �n joc comer�ul nostru, dac� dragostea noastr� r�m�ne �ntreag�, atunci
un pericol te amenin��. Mama fiului t�u trebuie s� �tie tot. Fiic� si so�ie de
samurai, n-am team� nici de al�ii nici de mine �nsumi. Despre ce e vorba?
Privirea ei limpede avea hot�r�rea calm� a adev�ratei bravuri. Am spus �n c�teva
cuvinte �ncet de tot.
� �n ast� sear�, conjura�ii atac� palatul. Dac� nu pier �n lupt�, sunt sigur, cel
pu�in c� voi fi condamnat. Trebuie dar s� te las singur� f�r� alt venit dec�t
micile noastre c�tiguri �i pensiunea din partea principesei noastre. Durerea de a
te p�r�si �mi sf�ie inima mai r�u dec�t ar face-o s�biile du�manilor no�tri.
Ea se f�cu palid�, dar f�r� s�-�i piard� puterile, p�ru ca reflecteaz�.
� Moartea mea �i-ar reda din nou toat� energia, fiind sigur atunci c� nu mai la�i
nimic �n urm�. Tat�l meu, �nc� din copil�rie mi-a spus c� e pl�cut s�-�i faci
moarte singur. Dar m-a f�cut s� �n�eleg deasemenea c� trebuie s� �tii �n unele
cazuri s� renun�i la aceast� moarte pl�cut�. Fiul nostru trebuie s� tr�iasc� pentru
ca familia noastr�, de aici �nainte ilustr�, s�-�i poat� p�stra tradi�ia acestei
glorii �i s� �ntre�in� mereu str�lucitoare flac�ra amintirii voastre. Nimeni altul
n-ar putea s�-l �nve�e mai bine datoriile ce ne impune tradi�ia. Voi tr�i �n
ve�nica prezen�� a bravurii voastre �i fiul t�u va cre�te demn de tat�l s�u.
B�utura �nt�ritoare a acestor nobile cuvinte risipir� deodat� spaima mea
ap�s�toare. Ea v�zu privirea mea plin� de iubire �i de stim�. Obrajii i se colorar�
pu�in.
Tocmai vroiam s� vorbesc iar�i c�nd sc�r��itul por�ii noastre m� opri. Afar� pa�i
str�ini scr�neau pe z�pad�. Un deget lovi u�or �n panou. O voce surd� �opti:
� Prietenii te a�teapt� la serbare. O s� �nceap� f�r� tine dac� nu vii.
Dintr-o s�ritur� fusei �n picioare, arunc�nd o ultim� privire �n ochii aceleia pe
care nu o voi mai vedea. Apoi u�a se �nchise la odaia unde sub lumina alb� voalat�
a lanternei, so�ia mea trebuia de acum �nainte sa tr�iasc� singur� cu fiul ei.

XX

Hara Mototochi hot�r�nd s� fac parte din trupa sa, Kan-zari m� conduse la
restaurantul celor Trei-Fericiri. Orbit de v�rtejul z�pezii, cu inima sf�iat� de
p�r�sirea so�iei �i copilului meu, am r�mas t�cut tot timpul drumului. Cum se
z�rir� luminile restaurantului, Kan-zari �mi str�nse bra�ul �i-mi spuse la ureche:
� Suntem �n�ele�i. Ca s� explic�m portul armelor, vom spune c� mergem s� a�tept�m
un senior din Apus. Viscolul ne �nt�rzie plecarea. Totu�i, vom porni la drum
�nainte de miezul nop�ii, chiar dac� z�pada nu s-ar potoli. Un samurai nu d� �napoi
�naintea obstacolelor.
�ntr-o camer� mai mare, la etaj, cei zece tovar�i ai no�tri �edeau pe �mpletiturile
�ng�lbenite. T�vi �nc�rcate cu b�utur� �i m�ncare erau a�ezate �naintea lor. Osp�ul
�ncepuse de mult. P�rea c� nimeni nu observ� apari�ia mea t�rzie. �n asemenea
situa�ie orice cuv�nt spus e o ofens�. Ne-am a�ezat �n lini�te �n fata t�vilor cu
m�ncare din care ie�eau aburi �i cu c�nile pline de sake fierbinte pe care le
golir�m de �ndat� dintr-o �nghi�itur�.
Tocmai l�sasem jos armele, la �ndem�n�, �i desf�ceam cordonul c�tii, c�nd Hara
Mototochi, trimise spre mine o tabl� de scris �i-mi spuse:
� E r�ndul t�u, Terasaka Sanu. Facem un concurs de poezie. Scrie-ne �i tu un vers.
Din inima-mi cople�it� de durere, dornic� de r�zbunare, se �n�l�a un poem pe care
�l �i c�ntam �n timp ce �l scriam:
Sub z�pada �nghe�at�,
Pinul cel puternic se �ndoaie
Dar z�pada se va topi...
Sub soarele de m�ine.
Aplauze, pl�cute vanit�ii mele, izbucnir�.
� Ne-am g�sit maestrul, strig� Hara. �ns� aceast� capodoper� m-a inspirat. D�-mi
repede condeiul.
Cu o singur� mi�care a m�inii leg� tr�s�turile repezi �i citi cu o voce melodioas�:
�n noaptea �ntunecat�,
Toate p�s�rile tac.
Lini�tea trist� se va sf�r�i...
La c�ntecul glorios al privighetorii.
L�ng� mine �edea Horibe Kana-Maru c�ruia cu o lun� mai �nainte i-am serbat cei
�aptezeci de ani. Fiul cel mai mic al unui Senior din Nord avea vitalitatea
extraordinar� a rasei. Cu toat� v�rsta sa �naintat�, abia �ncepuse s�-i albeasc�
p�rul. For�a �i sprinteneala sa p�reau c� niciodat� nu trebuie s� sl�beasc�.
Totu�i rasele din Nord nu sunt literate. A�a c� nu m-am mirat c�nd v�zui pe Horibe
plec�ndu-se spre vecinul s�u, �i-l auzii �ntreb�nd cu o voce nemul�umit�:
� Ce g�se�ti tu frumos �n aceste poeme? Eu nu m� g�ndesc dec�t la c�l�toria noastr�
�i nu �n�eleg nimic.
Vecinul nu sur�se respect�nd ignoran�a care voia o explica�ie. Dar e tot at�t de
la� s� abuzezi de �tiin�a ta, ca �i de for�a ta, de aceea �i r�spunsei:
� Brazi puternici �ndoi�i sub z�pada �nghe�at�, e clanul nostru aplecat sub
nenorocul lui. Soarele ce va topi m�ine z�pada...
� E victoria noastr�, �ntrerupe b�tr�nul r�zboinic. Am �n�eles. Imaginea e
admirabil� �ntr-adev�r. �i noi suntem desigur p�s�rile din noaptea �ntunecat�...
A� vedea mai cur�nd acolo imaginea poporului care-n noaptea neagr� a nedrept�ii
a�teapt� s� se �nal�e c�ntecul celor ce se r�zbun�.
Horibe cl�tin� din cap:
� Cuvintele �i frazele sunt prea subtile. Eu nu �n�eleg dec�t poemele pe care le
scrii cu sabia ta �n carnea du�manului.
� Vei putea scrie c�t de cur�nd un volum �ntreg! exclam� vecinul s�u.
La aceste vorbe Horibe izbucni �ntr-un r�s zgomotos la care luar�m �i noi parte,
ridic�nd cupele spre b�tr�n.
�n acest timp proprietarul restaurantului care p�n� atunci st�tuse �n picioare
l�ng� u��, auzind poemele noastre, p�i spre Hara �i zise �ngenunchind:
� Seniore, ochiul deprins al v�n�torului nu confund� vulturii cu corbii. Familia
mea a f�cut parte odinioar� din clanul En-ya. V�z�ndu-v�, am sim�it c� sunte�i
eroi. De aceea din pruden�� v-au servit numai cei doi fii ai mei. V-a� ruga s�-mi
face�i onoarea �i s� be�i aceast� veritabil� sticl� de sake, cel mai bun din ora�.
Am c�tigat-o �ntr-un turneu de poezie.
Hara �l privea cu aten�ie. C�nd gazda t�cu, el se �nclin� �i r�spunse imediat.
� Darul vostru onorabil, e o fericit� urare pentru �ntreprinderea noastr�. �l
primim cu recuno�tin��. V� cerem �ns� o favoare; pentru c� sunte�i poet, binevoi�i
a ne onora b�nd �mpreun� cu noi, �i v� rug�m s� ne c�nta�i acel poem c�ruia �i
dator�m acest venerabil sake.
Gazda �i plec� de mai multe ori capul, cu m�inile sprijinite pe p�m�nt.
� N-a� �ndr�zni s� beau cu eroii. C�t despre poemul meu, nu merit� de loc pre�ul pe
care l-a c�tigat...
� Suntem totu�i gata s� �l auzim, poemul desigur e foarte frumos.
Gazda se g�ndi un moment �i r�spunse:
� E frumos numai pentru c� profe�e�te triumful curajului asupra num�rului, �i se
potrive�te de minune c�l�toriei voastre. Iat�-l:
�Pe imensa bolt� albastr�,
Ce pas�re c�nta mai sus?
Cioc�rlia�
Veseli de ur�rile astfel c�ntate victoriei noastre, am aplaudat �ndelung, �n timp
ce Yahei sur�z�nd, m�ndru, se ridic� �n picioare �i turn� fiec�ruia din noi o cup�
din pre�ioasa b�utur�.
Am b�ut �n lini�te, dup� care cel dint�i puse jos cupa �i lu�nd din nou condeiul,
scrise repede c�teva linii pe bucata de h�rtie unde erau scrise poemele. Apoi o
�ntinse gazdei noastre care citi:
�Compuse, �ntr-o noapte cu ninsoare, �n cea de a patrusprezecea zi a celei de a
dou�sprezecea lun�, de c�tre doisprezece Ronini ai clanului En-ya, �n tov�r�ia
poetului Jahei Minochita�.
Cu un sur�s de m�ndrie, gazda se �nclin� de mai multe ori, murmur�nd cuvinte
confuze de mul�umire.
�n acest timp, la un semn al �efului nostru, ne-am ridicat cu to�ii, ne-am �ncins
armurile, f�c�nd s� joace s�biile �n teac�, �i �nnod�nd cu grij� sub-b�rbiile
c�tilor.

�n lini�tea de ghea�� urmam pe �eful nostru.

Gata de atac, nu mai aveam nevoie de mantalele cele mari cu care am acoperit armele
noastre la venire. Le-am l�sat deci acolo.
Dup� c�teva minute, u�a se �nchise dup� micul nostru, grup. Eram singuri sub cerul
�ntunecat pe albea�a z�pezii.

XXI

�n lini�tea de ghea�� �i �n �ntunericul ad�nc urmam pe �eful nostru. Z�pada

sc�r��ia sub ap�sarea pa�ilor no�tri. Nici un zgomot nu tulbura lini�tea nop�ii.
Mergeam unul dup� altul, abia deslu�ind �n �ntuneric pata �ntunecat� a siluetei pe
care o urmam de aproape.
Cur�nd ne-am oprit la piciorul zidului ce m�rginea �n partea dinapoi palatul
ministrului. Hara vorbind la urechea noastr� ne ar�t� o creang� groas� de brad care
trecea peste coama zidului afar�, apoi leg� o sfoar� groas� de m�nerul l�ncii sale
scurte �i o zv�rli ca pe o suli�� peste crac�. De sfoar� era legata o fr�nghie
groas� cu noduri pe care o trase �n sus.
Cum eu eram cel mai t�n�r �i cel mai u�or, m-au ales pe mine s� urc zidul, s� leg
fr�nghia de creang� �n afara zidului �i s� �nnod o alta de pom, ca s� putem cobor�
cu u�urin�� dincolo.
Pinul cel mare �n interior crescuse �ntre dou� cl�diri �i �nchidea astfel un col�
�ntunecos, at�t de bine ad�postit c�, dup� ce am cobor�t, eu propusei s� ne
�ngr�m�dim acolo imediat, ca s� fim gata pentru arac f�r� �nt�rziere. Hara fu de
acord. Imediat �ncepu escaladarea zidului, �n lini�te, cu r�bdare. Pu�in timp dup�
aceea, ne g�seam �n interiorul zidului, la picioarele pinului.
�nghesui�i unul �ntr-altul, abia �ndr�zneam s� respir�m de team� s� nu d�m alarma.
Ne-am lini�tit �ns� imediat.
�n palat, nici un zgomot. Nici o lumin� sub dunga �ntunecat� a acoperi�urilor
�nc�rcate de z�pad�. Hara ne explic� pozi�ia cl�dirilor. La st�nga �i �n fund
dormeau trupele de paz�. �n fa�� �i pu�in spre dreapta era obiectivul grupului
nostru - pavilionul unde locuia du�manul.
Ordinul era s� ne �ndrept�m �n grab� �n acea parte pentru a for�a singurele dou�
por�i ce erau acolo ca s� putem intra �n curte �i s� �mpiedic�m drumul oricui ar
vrea s� intre sau s� ias�, apoi s� alerg�m �ndat� spre camera unde speram s� g�sim
pe Kera. Bine�n�eles, nu era permis s� lovim �n femei; �ns� to�i descenden�ii
b�rba�i ai du�manului nostru, trebuiau s� fie masacra�i f�r� mil�.
Lini�tea �nv�lui din nou mica noastr� trup�, aproape �nghe�at� de frigul nop�ii.
A�teptarea p�rea c� se prelunge�te f�r� sf�r�it, nelini�titoare.
Ce s-a �nt�mplat oare? Ceasul Tigrului, f�r� �ndoiala, trecuse.
Celelalte dou� grupe ale conjura�ilor no�tri a�teptau un semnal din partea noastr�?
Ori Hazama Mitsuoki, a c�rui trup� trebuia s� escaladeze zidurile �ntr-un alt punct
al palatului, a renun�at la atac? Noi �tim c� cele dou� grupuri, ca �i noi, au
petrecut seara �ntr-o c�rcium� �nvecinat� cu palatul, spun�nd si ei c� sunt �n drum
c�tre re�edin�a unui senior la care vor fi bine primi�i. S-au pref�cut c� se
�mbat�... �i f�r� �ndoial� Akai-gaki a ar�tat c�te cupe poate s� bea f�r� s� cad�
jos. Ei s-au certat �i gazda trebuie s�-i fi rugat foarte respectuos s� nu atrag�
�n casa lui paznicii de noapte, �i s� mearg� �n alt� parte s�-�i termine cearta. S-
au pierdut atunci �n noaptea �nghe�at�. Au reu�it ei oare ca noi? Nesiguran�a �i
frigul ne f�cea s� tremur�m.
Deodat�, lini�tea de morm�nt, care domnea peste ora� fu �ntrerupt�. Uruitul a trei
lovituri de tob� sun� cu putere. Am num�rat nou�. Nu mai era nici o �ndoial�:
acesta fu semnalul.
�ipete s�lbatice izbucnir� atunci dinspre poarta cea mare din fundul cur�ii.
Celelalte dou� trupe atacau. Ceasul nostru a venit. Ame�i�i de bucuria luptei, n-am
f�cut dec�t o s�ritur� p�n� la por�ile pavilionului, sco��nd din piept urlete ce ar
fi �nghe�at �i s�ngele celor mai bravi.
Cele dou� por�i se deschiser� �n�untru dintr-o lovitur� cu um�rul. C�iva paznici
care dormeau la lumina joas� a unei lanterne se ridicar�. Dar fur� culca�i jos
�nainte de a fi avut timpul s�-�i ia armele.
L�s�nd c�te trei oameni �n fa�a fiec�rei por�i ca s� p�zeasc� intrarea, str�b�tur�m
�n goan� s�lile goale. Strig�te �i pa�i gr�bi�i veneau spre noi. Sunt desigur
du�manii. Dar Hara strig�: �Munte�. Zece voci repetar�: �Vale!�. útia sunt
r�zboinicii lui Hazama care au intrat pe cealalt� parte a pavilionului. Toate
ie�irile sunt �nchise. Prada noastr� e prins� �n curs� �i nu ne va putea sc�pa.
U�ile fur� deschise unele dup� altele, dar camerele erau pustii. Palatul s� fi fost
oare nelocuit?
�ns� lumini se aprinser� peste tot, strig�te, chem�ri; rezisten�a �ncepe. Ajungem
�n sf�r�it �n fa�a panourilor luminate. F�r� s� ne mai g�ndim la u�i deschidem, cu
lovituri de sabie, un drum lung prin pere�ii sub�iri.
Trupa noastr�, n�v�lind astfel, ajunge �ntr-un salon cu mai multe lanterne, unde
vreo doisprezece paznici �i �ncing �n grab� armurile. Unul din ei se repede la mine
cu sabia ridicat�. Dar ce poate face? Metalul prost al t�i�ului i se sfarm� pe
o�elul tare al armurii mele, fabricat special pentru noi, de unul din cei mai
ilu�tri armurieri ai Imperiului.
Atacul nostru e victorios �nainte ca du�manii s� se poat� organiza: fiecare �i-a
ales adversarul. Lanternele sunt r�sturnate cu o lovitur� de picior. Cur�nd �n
sal�, nu mai erau dec�t r�ni�i care gemeau �n �ntunericul ad�nc.
Am luat cu noi ultima lantern� �i am continuat �naintarea victorioas�. �ntr-o odaie
femei pe jum�tate �mbr�cate se prosternar� �n fa�a noastr�, implor�nd mil�. Unul
din noi vede un b�iat cam de doisprezece ani �i-l �ntreab� cine e. Copilul r�spunse
cu m�ndrie:
� Sunt fiul lui Kera!
Ultimele-i cuvinte erau �n gur� c�nd capul se rostogoli la p�m�nt �n �ipetele
sf�ietoare ale femeilor. Alte c�teva s�li �i camere goale. Kan-zari care ne ar�ta
drumul strig� �n sf�r�it:
� Iat� camera lui Kera!
Era goal�. �ntr-un col� o lantern� arunca lumina limpede pe albea�a �mpletiturilor
fine �i peste culorile vii ale cuverturilor moi �n dezordine. Du�manul nostru a
fugit.
Kan-zari se duce repede �i pip�ie m�t�surile umplute cu l�n�.
� Sunt calde �nc�! strig� el. La�ul nu e departe.
�n acest timp strig�te r�sun�: oamenii din gard� s-au adunat �i atac� cu violen��
trupa lui O-hochi care a spart portalul cu lovituri de secure, �ns� a fost �inut�
pe loc de oamenii no�tri �n ajutorul �efului, iar eu r�m�sei s� scotocesc prin tot
palatul.
Odaie cu odaie am cercetat toate ascunz�torile posibile: dulapuri, teancuri de
cuverturi, col�urile toate.

U�ile fura deschise unele dupa altele.

Afar�, strig�tele continu�. Vor putea ai no�tri s� reziste p�n� omor�m pe du�man?
Deodat� o lumin� puternic� se v�zu spre ferestre: p�r�ituri �i pocnituri izbucnir�.
Prin h�rtia panourilor smuls� cu iu�eal� v�zui ie�ind fl�c�ri dintr-o cl�dire de
l�ng� porticele de la intrare. Desigur o lantern� r�sturnat� a dat na�tere
incendiului. Mi-a venit o idee; strigai pe Hara:
� S� d�m foc palatului, vulpea b�tr�n� va arde �n vizuina ei.
Hazama nu m� l�s� s� termin:
� Nu vom �ti dac� e mort. Trebuie s� piar� sub ochii no�tri.
Continuar�m deci s� c�ut�m. Ne-am �ntors �n camera lui Kera. Lumina ardea
singuratic�. �n fa�a unui panou v�zui la lumina lanternei mele o sanda �esut�
dintr-un pai fin. Caut pe cealalt� cu ochii �i n-o v�d. Atunci dau foc panoului,
care rezist�. Hara m� prive�te �i cl�tin� din cap:
� Cunoa�tem toate ie�irile, zise el.
Eu insistai:
� De ce e numai o sanda? Sigur c� aceasta i-a c�zut c�nd a fugit.
�i m� arunc cu um�rul �nainte, �n panou. Lemn�ria trosne�te �i cade jos.
M-am oprit la timp �n marginile sf�r�mate �i scosei un strig�t triumf�tor: �n fa�a
noastr� se deschidea un drum �ngust �i �ntunecat.
Hara �nainteaz� cel dint�i. Eu �l urmez �in�nd �n sus lanterna. Trecerea se
l�rge�te. Ne g�sim �n cele din urm� �ntr-o camer� mare, boltit�, cu zidurile de
piatr�. Cufere �i baloturi pline de praf erau gr�m�dite unul peste altul. Aici e
desigur comoara secret� a avarului.
Pe nea�teptate, doi samurai ascun�i dup� intrare, se arunc� asupra noastr� �i
�ncearc� s�-mi r�stoarne lanterna. Nu mai e nici o �ndoial�: Kera este ascuns aici
si credincio�ii lui c�utau s�-l scape. Hazana �i Hara, din fericire, au v�zut pe
cei doi viteji, pe care i-au oprit pe loc, strig�nd spre mine s� p�zesc gangul �n
urma lor. Am recunoscut pe unul dintre cei doi n�v�litori: era Tchokumori �Lemn
Drept�, consilierul ministrului, un samurai cu cel mai curat devotament �i
r�zboinic renumit pentru �ndem�narea sa.
Hara i-a �inut piept. Dar trebui s� recurg� la toat� iscusin�a. Armura sa minunat�
�l proteja. �ns� peste tot unde lovea cu sabia �nt�lnea sabia adversarului s�u.
Sc�ntei albastre ��neau din o�elul fin. Loviturile se �nte�eau... Lupt�torii suflau
greu. Deodat� inima mi se opri: Tchoukumori, printr-un atac neprev�zut a �nl�turat
cu dib�cie t�i�ul adversarului; sabia c�zu cu greutate pe um�rul st�ng al lui Hara.
Cu grelele noastre t�i�uri japoneze, e deajuns o lovitur� ca s� taie un um�r �i s�
cad� bra�ul jos. Um�rul gros de o�el fu t�iat: o bucat� c�zu jos cu z�ng�nit de
fier. Hara l�s� s�-i cad� cea de a doua sabie jos, �ns� profit� c� du�manul lui e
descoperit �i cu o lovitur� �i zbur� capul.
Adversarul lui Hazama e deja r�nit grav la cele dou� bra�e �i dezarmat.
C�t despre mine, n-am �ncetat de a cerceta cu ochii col�urile �ntunecoase dintre
l�zi. O mi�care din fundul od�ii �mi atrage privirile. Mersei iute �ntr-acolo.
Lumina lanternei mele c�zu peste un om �n hain� de m�tase alb� care se f�cuse ghem
dup� o gr�mad� de baloturi. L-am apucat. El se opuse. La chemarea mea, Hara veni �n
ajutor �i am�ndoi am scos afar� pe omul din ascunz�toare. Zadarnic necunoscutul
�ncerca s�-�i acopere fa�a sub bra�ele adunate. Lumina lanternei lumineaz� viu
tr�s�turile contractate de spaim�. Am strigat deodat�, triumf�tori:
� E Kera! Are pe frunte cicatricea cu care l-a �nsemnat seniorul nostru.
Omul se ap�r� slab �i b�lb�it:
� Nu, nu e adev�rat. Nu sunt Kera. Dar asta n-are nici o importan��. V� dau la
fiecare c�te o mie ryos de aur dac� m� l�sa�i s� plec.
F�r� s� r�spund�, Hara, �l ridic� cu o lovitur� de genunchi �n spate �i �l sili s�
mearg� �naintea noastr� p�n� la camera cea mare care da spre curtea de onoare.
Acolo ridic� unul din panourile ferestrei �i duc�nd un fluier la buze sufl� lung de
trei ori.
�n curte, zgomotul luptei s-a potolit. Numai singure t�nguirile r�ni�ilor �i
gemetele ascu�ite ale femeilor ajung p�n� la noi. J�ratecul cl�dirii incendiate s-a
consumat, arunc�nd din c�nd �n c�nd fl�c�ri mari. Desigur ai no�tri sunt
�nving�tori.
M-am mirat c� trupele din garda �ogunului n-au venit �n ajutorul ministrului. Am
aflat mai t�rziu c� prin�ul Yeso, unul dintre cei mai puternici din regat �i al
c�rui palat se �n�l�a �n apropiere, chiar de la �nceputul luptei a trimis un
mesager la castelul �ogunului spre a-l �n�tiin�a c� Roninii lui En-ya n�v�liser� �n
palatul lui Kera. �n numele tuturor seniorilor care aprobau aceast� dorin�� de a
r�zbuna nedreptatea, cerea ca sentin�a Cerului s� nu fie �mpiedicat� cu nimic.
S-a mai aflat apoi c� de la prima alarm�, oamenii de serviciu ai lui Kera au venit
�n grab�, aduc�ndu-i s�biile �i armura. El �ns� tremur�nd a �ntrebat numai din care
parte �i era atacat� re�edin�a ca s� poat� fugi pe cealalt� parte. �i c�nd a aflat
c� noi pusesem st�p�nire pe toate ie�irile, nu s-a mai g�ndit dec�t s� se ascund�.
Zadarnic l-a rugat so�ia s� se �narmeze �i s� lupte �n fruntea samurailor. Zadarnic
primul s�u consilier Tchokumori a vrut s� alerge printre ap�r�tori. Kera l-a oprit;
apoi gonind femeile, a �nchis toate u�ile. La dojenile arz�toare din partea lui
Tchokumori �i a secundului s�u, el a r�spuns:
� Dac� paznicii mei sunt �nving�tori, at�t mai bine. �ns� rezultatul luptei e
nesigur. Eu nu am dec�t o existen�� �i vreau s� mi-o p�strez. Ascunz�toarea mea e
sigur�, nimeni nu o cunoa�te, pentru c� eu am construit-o. Dac� sunt acolo �ntreg,
palatul poat� s� ard� f�r� ca focul s� m-ajung� pe mine. Cunoa�te�i prea multe din
secretele mele ca s� v� las �n m�inile du�manilor mei.
Ap�s�nd atunci pe un resort secret deschise un panou �i �mpinse pe cei doi samurai
umili�i �n umbra ascunz�toarei. �ns� �nsp�im�ntat de loviturile cu care noi
�ncercam s� sf�r�m�m u�a, el s�ri �n ascunz�toare �i �nchise panoul f�r� s�-�i dea
seama c�-i c�zuse o sandal�. Vicleniile cele mai bine urzite sunt deseori
z�d�rnicite numai datorit� unei mici neglijen�e.
Nu e deajuns s� n�scoce�ti un plan subtil; mai trebuie �ns� s� prevezi �i s�
urm�re�ti realizarea lui p�n� �n cele mai mici detalii.

XXII

Kera, tremur�nd de frig �i de spaim� era a�ezat jos, �nf�urat �ntr-o cuvertur�
groas�. Noi, �n picioare, cu sabia �n m�n� eram gata s�-l lovim dac� ar fi f�cut
cea mai mic� �ncercare de fug�.
�n lini�tea �i �n penumbra s�lii celei mari a�teptam f�r� nici o vorb�. La luminile
p�lp�inde ale lanternei noastre, umbrele jucau cu ging�ie pe pere�ii �mpodobi�i. �n
sufletele noastre pluteau g�nduri serioase �i �ntunecate.
Du�manul nostru era aproape de moarte, dar nici noi, r�zbun�torii, nu vom �nt�rzia
s�-l urm�m: maiestatea legii nu ne putea l�sa s� mai tr�im. Poate chiar �n aceast�
sear� t�n�ra mea so�ie va fi v�duv�, �i copilul meu orfan. Inima-mi s�ngera �i
am�r�ciunea m� �n�bu�ea. �n sf�r�it se auzir� pa�i grei �i z�ng�nit de arme.
C�teva lumini �nro�ir� transparen�a panourilor z�brelite. O-hochi ap�ru, cu armura
p�tat� de s�nge. Era urmat de mai mul�i dintre ai no�tri.
V�zu pe Kera �i �naint�nd spre el, �ngenunche �i �l salut� ceremonios. Ministrul cu
ochii fic�i, �l privea tremur�nd mereu. �eful se ridic� �n cele din urma �i zise:
� O, Seniore! Prin purtare nedreapt� �i nejustificat� a�i provocat m�nia seniorului
nostru. El �i-a ridicat arma asupra voastr�, dar voi, f�r� g�ndul de a v� ap�ra,
a�a cum trebuie s� fac� un nobil, un samurai, a�i luat-o la fug�. �i ca s� sc�pa�i
de un nou atac, a�i cump�rat protec�ia legii: a�i f�cut s� moar� pe nedrept
seniorul nostru. �i �tia�i bine c� mi�elia voastr� merit� moartea, c�ci a�i luat
cele mai mari precau�ii ca s� sc�pa�i de pedeaps�.
Pentru a v� z�d�rnici m�surile de paz�, a trebuit s� renun��m la toate sentimentele
noastre, s� ne atragem asupr�-ne dispre�ul tuturor �i s� simul�m o uitare m�r�av�.
A�a v-am �n�elat. A�i g�ndit c� a�i sc�pat de pedeaps� tocmai atunci c�nd sf�r�itul
v� era mai aproape.
O-hochi atunci, lu� de la centur� un pumnal, pe care-l apuc� cu am�ndou� m�inile
�i-l duse o clip� la frunte:
� Vre�i f�r� �ndoial�, s� muri�i de moartea nobililor prin sepuku. Se cade deci ca
acest pumnal care poart� �nc� s�ngele st�p�nului meu, s� fie sp�lat �n s�ngele
vostru. Dar v� rog �ndeplini�i f�r� �nt�rziere ceremonia suprem�.
Dar Kera, tremur�nd, se tr�gea �napoi �n loc s� ia arma ce i se oferise. O-hochi,
�nc� �n genunchi, a�tept� un moment, �in�nd pumnalul cu cele dou� m�ini. Apoi se
ridic�, zic�nd :
� Pentru c� refuza�i s� muri�i cum se cade unui samurai, ve�i pieri de moartea
obi�nuit� pentru animale. Ru�inea va murd�ri pentru vecie numele vostru.
�in�nd atunci pumnalul �n m�na dreapt�, se plec� spre Kera, �i dup� o scurt� lupt�,
�l apuc� de p�r. Apoi cu o mi�care a m�inii �i d�du capul pe spate �ntinz�ndu-i
g�tul. Din trei lovituri ale armei ascu�ite, capul fu t�iat. Corpul se cl�tin� �i
c�zu cu greutate, iar s�ngele porni vijelios.
O-hochi, �in�nd cu piciorul o cuvertur� de m�tase, rupse bucat� �i acoperi corpul
ne�nsufle�it al samuraiului.
Apoi dintr-o lovitur� cu piciorul, r�sturn� lanterna �mpr�tiind untdelemnul aprins
pe �mpletiturile de paie care luar� imediat foc. �ntorc�ndu-se �nspre noi zise:
� Acum, pune�i foc peste tot. Numai fl�c�rile vor putea purifica aceast� mi�elie.
Ordine �i strig�te r�sunar� �ndat�; din toate p�r�ile p�lp�ir� fl�c�rile.
�n curte, O-hochi num�ra pe to�i ai no�tri ca s� nu fie uitat acolo corpul vreunui
mort sau vreunui r�nit. Cei patruzeci �i �apte samurai erau prezen�i, to�i r�ni�i
mai mult sau mai pu�in grav, �ns� salva�i to�i cu via�� de armurile excep�ionale.
V�rtejul de fum ro�u �i limbi de foc �ncepur� s� ��neasc� din toate cl�dirile.
Lemn�ria se �i pr�bu�ise.
Zorile palide ale iernii ap�rur� la orizont, c�nd unul c�te unul, sprijini�i pe
be�e sau pe l�nci, eroii trecur� �ncet pe sub porticele palatului l�s�nd �n urma
lor moartea, focul �i dezolarea, dreapta recompens� a crimei �i la�it�ii.

XXIII

O mul�ime imens� mi�una �n pia�� �i �mprejurul palatului. Zgomotele, �ipetele, apoi

fl�c�rile �i fumul au trezit familiile din �mprejurimi. �ncetul cu �ncetul s-a
aflat c� Roninii, �la�ii lui En-ya� au n�v�lit �n re�edin�a du�manului lor �i au
omor�t tot ce le ie�ise �n cale. Tot ora�ul se str�nsese acolo, dornic s� afle
rezultatele luptei.
C�nd am ap�rut grupa�i l�ng� poart�, strig�te de aprobare ie�eau din pieptul lor �i
r�sunar� ca un tunet, speriind corbii din dep�rtare. Ace�tia se ridicar� lu�ndu-�i
zborul, �ntunec�nd cu coloritul lor cerul alb al dimine�ii, cronc�nind nel�murit �i
b�t�nd greoi din aripi.
Dar ce-l interesa pe �eful nostru strig�tele curio�ilor sau ale corbilor? El nu se
ocupa dec�t de datoria sa. La un semn al lui, o litier�, dus� de patru oameni
viguro�i, se apropie de noi: O-hochi o comandase �nainte de a merge la banchetul
din ajun. El ruga pe Hara Mototochi s� se urce �i s� mearg� �n grab� s� anun�e
victoria noastr�, aceleia ce nu mai era de c�t Somere-Sann, �Chipul volupt�ii cu
p�rul t�iat�. Mai mult, Hara trebuia s� o invite s� asiste la ceremonia ce o vom
s�v�r�i noi to�i pe morm�ntul seniorului nostru, �n m�n�stirea Senn-gaku-dji, la
ceasul �erpilor.
�n acest moment, un crainic �mbr�cat �n haine somptuoase, cu emblema prin�ului
Yeso, �naint� spre O-hochi �i-l salut� ad�nc, zic�nd:
� Marele senior, st�p�nul meu, roag� pe to�i nobilii r�zboinici s�-i fac� onoarea
de a intra un moment �n palatul s�u. A preparat c�teva m�nc�ruri �i b�uturi
�nt�ritoare �i �n picioare �n prag - �mpreun� cu c�iva seniori, a�teapt� pe nobilii
r�zboinici.
F�r� s� par� mirat de prea marea onoare ce ni se f�cea, fa�� de toat� lumea, de
c�tre cei mai puternic senior al Imperiului, O-hochi se �nclin� grav:
� Spune�i nobilului senior c� inima noastr� e mi�cat� de aten�ia sa pentru noi. Vom
merge la palatul s�u cu toat� graba ce ne-o permit r�nile noastre. Ruga�i-l, �ns�,
s� ne scuze dezordinea hainelor noastre.
Trimisul se �nclin� din nou �i plec� repede. C�t despre noi, abia puteam �nainta.
Mul�imea se apropiase, b�rba�ii ne felicitau, femeile se t�nguiau la vederea
r�nilor s�nger�nde, peste care noi legasem f�ii din haine. To�i se �nghionteau s�
ajung� �n r�ndul din fa��.
Din mul�ime un om n�v�li afar�, �ngenunche �i strig�:
� Akai-gaki San, Akai-gaki San!
Tovar�ul meu �l v�zu �i se opri �n loc:
� Tu e�ti, Itsu-suke? Ochii mei nu v�d bine �n ast� diminea��.
� Da, da, eu sunt seniore. Am venit s� v�d marele eveniment. V-am recunoscut. Ieri
sear� a�i venit sa v� lua�i r�mas bun de la fratele vostru; el n-a �n�eles... Akai-
gaki sur�se cu triste�e:
� Nu �tiu daca fratele meu m-a �n�eles vreodat� deplin; �ns� bun�tatea lui fa�� de
mine e cu at�t mai vrednic� de laud�; iar recuno�tin�a mea e �i mai mare. Du-i
aceasta spre amintire de la mine. Din cele scrise pe aceast� h�rtie, el va cunoa�te
trecutul meu.
�ntinse spre Itsu-suke fluierul lui cu care d�duse semnalul �i un mic sul de
h�rtie. Apoi lu� din br�u o pung� plin� cu aur �i o d�du servitorului.
� Asta e pentru tine �i pentru oamenii de serviciu ai fratelui meu ca s� v� pute�i
cump�ra fiecare buc�ica voastr� de p�m�nt.
Servitorul cople�it de emo�ie, se prostern� �n z�pad�. C�nd se ridic�, Akai-gaki ne
ajunsese sub porticele unde prin�ul Yeso ne a�tepta, �nclin�ndu-se ad�nc �n fa�a
fiec�ruia din noi.
Sf�r�i�i de oboseal�, aveam mare nevoie de hran� �i de sake cald pe care el ni le-a
preg�tit. �ns� atitudinea serioas� pe care seniorii o p�strau fa�� de noi, era
pentru sufletul nostru un aliment mult mai reconfortant. Beam, astfel, paharul
gloriei p�n� la fund.
�n acest timp, chirurgii chema�i de prin�, pansau r�nile noastre cele mai grave. Ar
fi vrut s� ne scoat� �i armurile pe jum�tate sf�r�mate. �ns� O-hochi nu permise
acest lucru �i ceru �nvoirea de a p�r�si palatul.
Prin�ul Yeso, cunosc�nd planurile noastre, a �i chemat c�rucioarele �n care ne-am
putut �ntinde �nveli�i �n cuverturi, s� ne duc� la Senn-gaku-dji.

XXIV

Viguro�ii purt�tori ai c�rucioarelor noastre, m�ndri de povara lor, ne-au

transportat cu repeziciune la m�n�stirea de pe Colina Prim�verii, �i nu s-au oprit
dec�t �n parc, �n fa�a morm�ntului seniorului nostru.
Desimea pinilor a �mpiedicat z�pada s� se a�eze peste tot. �ns� v�ntul din timpul
nop�ii a�ternuse un praf alb �i sticlos peste lespezile terasei, peste �ngr�ditura
joas� �i puternic� de granit, �i peste piatra funerar� unde erau gravate titlurile
seniorului nostru.
Masa de piatr� din fa�a morm�ntului fusese �tears� de c�tre c�lug�ri. Vasul din
piatr�, cimentat pe suprafa�a mesei, era umplut cu cenu�� �n care st�teau
�mpr�tiate be�i�oare de t�m�ie, al c�ror fum albastru se �n�l�a �n fire r�sucite �i
parfumate. Candelabre mari din lemn aurit erau a�ezate al�turi, din care fl�c�rile
p�lp�iau domol �n aerul lini�tit al dimine�ii.
To�i c�lug�rii m�n�stirii �edeau jos la st�nga morm�ntului, �mbr�ca�i �n haine albe
dungate cu negru �i pe cap cu bonete mari albe. Ei �i �ncepuser� a lovi cu b�t�i
ritmice toba �i placa de lemn pentru a de�tepta aten�iunea spiritelor. La dreapta
morm�ntului era o c�lug�ri�� �n rochie alb�, �n fa�a mai multor doamne �n rochii de
curte.
C�lug�ri�a ridic� �ncet capul; am recunoscut pe principesa noastr�.
O-hochi, a�ez�ndu-se �n capul trupei noastre, �nainta cu gravitate, purt�nd pe o
tav� de lac capul palid al du�manului nostru �i pumnalul care a servit pentru a-l
omor�, �ngenunche �nclin�ndu-se �n mai multe r�nduri, apoi se ridic� �i depuse
ofranda pe masa de piatr�.
C�lug�rii �n timpul acesta, �ncepuser� s� c�nte imnul funebru cu b�t�i surde de
tob�. �i noi to�i �ngenunchea�i, ne aplecam jelind, dup� cum e obiceiul, �mplinind
tradi�ia.
Atunci am observat la picioarele morm�ntului o groap� s�pat� de cur�nd, �i m�
�ntrebai pentru ce-i aceasta.
Imnul se opri. Un c�lug�r �naint� cu bra�ele pline de lum�n�ri de ofrand�. O-hochi
se ridic�, lu� un pumn de lum�n�ri �i le aprinse la candelabre. Apoi lu�ndu-le cu
am�ndou� m�inile, �ngenunche �i se �nclin� de mai multe ori, duc�nd la frunte
m�nunchiul parfumat. Se ridic� �n sf�r�it �i se duse s� �nfig� lum�n�rile �n
p�m�ntul de pe morm�nt.
Unul c�te unul, urmar�m exemplul s�u. Mul�i dintre noi au trebuit sprijini�i de
c�tre c�lug�ri c�ci altfel nu s-ar fi putut pleca f�r� s� cad�. Eu �nsumi fiind
r�nit la bra�ul drept de o lovitur� de sabie care a t�iat c�ma�a groas� de zale, nu
m-�am putut servi dec�t de bra�ul st�ng �i a trebuit s� fiu ajutat.
Principesa, pl�ng�nd cu hohote, ne privea pe r�nd. Lacrimi se rostogoleau pe
obrajii s�i sl�bi�i. Dar la admira�ia �i m�ndria privirilor sale se ad�uga
fericirea ce o sim�eam cu to�ii de a fi v�zut �n sf�r�it terminat� lunga umilire a
a�tept�rii noastre.
C�nd fur�m din nou �ngenunchea�i pe locurile noastre, O-hochi, adres�ndu-se
spiritului seniorului nostru, pronun�� cuvintele urm�toare:
� O! pre�ios senior! iat� ultima dat� c�nd, fiind �n via�� ne va fi permis s� ne
prostern�m �n fa�a ta. �n cur�nd umbrele noastre te vor ajunge sub cele Nou�
Izvoare. Nedreptatea mor�ii tale e r�zbunat�. �ara noastr� se bucur� c� a sc�pat de
un ap�s�tor la�...
�n acest moment, ca �i cum ar fi r�spuns vorbelor sale, norii cei grei se d�dur� la
o parte �i o raz� de soare ��ni pe masa ofrandelor. O-hochi continu�:
� Urma�ul b�rb�tesc al du�manului nostru pierind �n aceast� noapte, �i chiar corpul
lui Kera fiind ars �n incendiul palatului s�u, trebuie ca sufletul lui r�coritor s�
fie fixat �ntr-un loc. Am socotit s� �nmorm�ntez capul opresorului la picioarele
tale, ca �n vecii vecilor umbra lui s� serveasc� pe a ta.
Atunci lu� tava pus� pe masa ofrandelor, �i rostogoli capul �n groapa de cur�nd
s�pat� �i a c�rei destina�ie abia atunci am �n�eles-o. Un c�lug�r se apropie �i
astup� groapa.
Loviturile ritmice ale tobei �i pl�cii de lemn re�ncepur� odat� cu c�ntecul, �n
timp ce noi �ndeplineam ultimele prostern�ri. Ceremonia se terminase.
Ne ridicar�m, �i eu m� g�ndeam s� alerg l�ng� so�ia �i copilul meu, c�nd
�ntorc�ndu-m� z�rii un trimis de la Curte �ntov�r�it de mai multe g�rzi. L-am v�zut
�naint�nd spre �eful nostru si �nclin�ndu-se ad�nc �n fa�a lui. Curio�i, priveam �n
lini�te. Solul spuse apoi cu glas tare, ca sa fie auzit de to�i:
� O nobile, senior! St�p�nul nostru �ogunul fiind informat de fapta voastr� �i a
tovar�ilor vo�tri a �i convocat marele consiliu pentru a delibera cazul vostru.
A�tept�nd decizia ce va fi luat�, st�p�nul vostru a vrut s� v� pun� la dispozi�ia
judec�torilor vo�tri. Mai mul�i membri din Consiliu �i-au disputat atunci onoarea
de a v� avea ca oaspe�i. Prin�ii Jeso, Higo �i Chosen v� a�tept� �n palatele lor.
O-hochi �ngenunche �i salut� cum cer riturile fa�� de un reprezentant al Seniorului
Seniorilor. Apoi se �ntoarse c�tre noi si zise:
� Pentru atac, eram �mp�r�i�i �n trei grupe; e bine s� r�m�nem �n aceea�i �mp�r�ire
pentru a asculta de ordinul suveranului.
Trimisul se �nclin�.
� Litierele a�teapt� la intrarea parcului. Vom pleca c�nd ve�i dori. Apoi se
�ndep�rt�.
O-hochi ridic�ndu-se cu greutate se duse l�ng� principesa noastr� care-l a�tepta �n
picioare �n mijlocul doamnelor de onoare.
Vru s� se prosterneze, dar ea-l re�inu spun�nd:
� Eu trebuie s� m� prosternez �naintea celor mai bravi dintre bravi.
�i cum ea �ncepu s�-i aduc� mul�umiri, el o �ntrerupse:
� Nu ne-am f�cut dec�t datoria. Pre�ioasa noastr� Mam� ne umple de laude exagerate.
S� consimt� numai, dac� are vreun mesaj pentru umbra seniorului nostru, s� ni-l
�ncredin�eze nou�. Vom putea, f�r� nici o �ndoial� s�-l transmitem c�t de cur�nd.
Ea �l ascult� cu fa�a serioas� �i r�spunse:
� N-am tr�it dec�t �n a�teptarea r�zbun�rii noastre. Vom merge �mpreun� pe Calea
Umbrelor, dac� ve�i binevoi s� m� escorta�i p�n� la so�ul meu.
O-hochi, f�r� nici o vorb�, se �nclin� ad�nc. C�nd el ne ajunse din urm�, trupele
noastre se �i formaser� �i se apropiau de intrarea parcului.

XXV

Hot�r�rea Cur�ii ne-a fost impus� �n ziua a cincisprezecea din luna a

dou�sprezecea. De la aceast� dat� �nchi�i �n palatul nobililor no�tri p�zitori, am
fost cu totul izola�i de via�a din afar�. Ne-a fost chiar oprit s� schimb�m mesaje
scrise cu familiile noastre.
Entuziasmul ora�ului �i al nobililor �n favoarea noastr� era a�a de mare c� �ogunul
se temea chiar de la �nceput de o rebeliune dac� ne-ar fi executat f�r� �nt�rziere,
cum cerea legea. Se temea deopotriv� s� nu fim capii unei mi�c�ri a poporului, dac�
ne d�dea libertatea.
Marele Consiliu aprob�nd �n sinea lor omor�rea ministrului ce-�i c�lcase datoria �i
dreapta r�zbunare a bravilor oprima�i, nu putea totu�i s� nu aplice una din legile
fundamentale ale Imperiului, aceea care opre�te sub pedeaps� de moarte orice atac
de m�n� �narmat� �n ora� sau �n Palat. Ei �ns� nu puteau s� pedepseasc� Dreptatea
�i Onoarea �i nici s� lase nepedepsit un asemenea atentat contra unuia din cei mai
�nal�i magistra�i ai Cur�ii.
�n nedumerirea lor, luar� ca pretext ceremoniile obi�nuite pentru ultimele zile ale
anului �i cerur� ca orice hot�r�re s� fie am�nat� p�n� la sosirea noului an.
�ogunul, foarte �ncurcat chiar el, primi cu bucurie aceast� posibilitate de a
�nt�rzia o hot�r�re grea.
C�t despre noi, �n splendidele s�li ale �nchisorii noastre din palat, primeam
necontenit dovezi de stim� �i respect din partea p�zitorilor no�tri.
Chiar �n diminea�a primei zile a anului, am cerut autoriza�ia s� salut�m pe prin�ul
Yeso. Dar acest demnitar veni el cel dint�i s� ne fac� o vizit�.
� E o mare onoare pentru mine, ne spuse el, s� ad�postesc sub acoperi�ul meu eroi a
c�ror posteritate va l�uda necontenit devotamentul lor. Datoria mea e s� m� �nchin
�n fa�a lor.
Mese bogate ne-au fost servite �n fiecare zi. C�nt�re�e �i dansatoare ne �nveseleau
ospe�ele. Cu inima bucuroas� c� ne-am �mplinit r�zbunarea, sacrific�ndu-ne via�a de
at�ta vreme, am fi gustat f�r� rezerve m�ndria reu�itei noastre �i pl�cerile ce ni
se ofereau, dac� g�ndul la familiile noastre �n cur�nd �ndoliate, nu ar fi aruncat
peste noi v�lul lui negru.
O-hochi, dup� cererea prin�ului Higo, scrise pe un panou mare, un poem care fu
�ndat� gravat pe piatr� �i care exprima destul de bine sentimentele noastre.
Adev�rata fericire e �ntotdeauna s�-�i �mpline�ti datoria! Atunci voin�a noastr�
str�luce�te, str�b�t�nd grosimea corpului nostru A�a cum luna p�trunde prin norii
cei gro�i.
�n acest timp serb�rile noului an se terminar�. Soarele din a cincea zi a primei
luni str�luci pe cer. Numai eu trebuia s� v�d apusul.
�ntr-adev�r, dis de diminea��, un sol al p�zitorilor no�tri ne aduse Kimonoul de o
albea�� ca z�pada cu care obi�nuit se �mbrac� cei condamna�i la moartea nobililor.
Ne-au f�cut cunoscut c� purt�torii de sentin�� �i-au anun�at sosirea.
Eram a�eza�i �n r�nd �n sala de onoare, c�nd magistra�ii �n haine de ceremonie,
intrar� �ntov�r�i�i de numeroasa gard� a Cur�ii. Prosterna�i dup� rituri �i
sprijini�i pe m�ini ascultar�m citirea poruncii:

�O-hochi Gura-ni-suke �i patruzeci �i �ase al�i samurai Ronini din vechiul clan En-
ya.
Dispre�uind legile �i maiestatea noastr�, au complotat �i au pus �n executare
atacul �i incendiul Palatului ministrului nostru masacr�nd pe �nsu�i ministrul,
copiii lui de parte b�rb�teasc� �i nenum�ra�i paznici. Pentru aceasta ei trebuie,
f�r� mil�, da�i mor�ii ca incendiatori �i omor�tori pentru a �nsp�im�nta pe
r�zboinicii care s-ar l�sa influen�a�i de exemplul lor.
Totu�i, lu�nd �n considerare onorabilul motiv al luptei lor, sunt autoriza�i s�
piar� de moartea celor nobili.
Clanul En-ya, va fi reconstituit �n folosul t�n�rului frate Asano-Nago- Mori,
ultimul senior.
Mai mult, consim�ind la cererea adresat� de �eful lor, ei vor fi �nhuma�i cu onoare
�n parcul m�n�stirii Sen-Gaku, �n jurul morm�ntului seniorului lor.
Cel mai t�n�r dintre ei, Terasaka Kitchiemonn, va trebui s� r�m�n� �n via�� pentru
ca el �i urma�ii lui s� �ndeplineasc� �n mod regulat ofrandele rituale pentru
sufletele credincio�ilor s�i tovar�i. Numai unul din cei patruzeci �i �apte e
destul de onorabil pentru a face demne nobilelor spirite, ofrandele ce vor ar�ta
respectul nostru pentru ei.
Acesta e decretul�.

Unul dintre judec�tori, �mi �i f�cu semn s� m� �ndep�rtez. Ezitai s�-mi despart
via�a de a tovar�ilor mei. Cenzorul spuse �ns� cu asprime:
� Ordinul vine de la �ogun �i de la Marele Consiliu la cererea chiar a �efului
vostru �i trebuie s� te supui.
� Datoria ta e de a tr�i c�t mai mult posibil pentru a pream�ri necontenit gloria
cucerit� de eroi, astfel ca exemplul lor s� �ntre�in� �n na�iunea �ntreag� focul
arz�tor al Onoarei, Drept�ii, Credin�ei �i Devotamentului, prin care rasa noastr�
se distinge �ntre toate celelalte.
�n acest timp, g�rzile Cur�ii au pus �n fa�a tovar�ilor mei, pumnalele marcate cu
numele �ogunului �i se a�ezar� cu s�biile afar� din teac� �n spatele condamna�ilor.
Am aflat apoi c� sentin�a a fost executat� la fel �i la celelalte dou� grupe ale
conjura�ilor no�tri. C�teva clipe mai t�rziu, am r�mas singurul supravie�uitor al
celor patruzeci �i �apte samurai.

Ei sunt ast�zi mor�i, �ns� memoria lor tr�ie�te �i nu va pieri niciodat�, c�ci
toate inimile, chiar cele mai josnice, au admira�ie �i respect pentru sentimentele
nobile, care singure ridic� pe om deasupra celorlalte viet�i ale p�m�ntului.