în 531, Thierry îi distruge, cu ajutorul saxonilor pe

turingieni127. în 555, Clotaire întreprinde o expediţie în

Saxonia şi Turingia şi supune Bavaria128. în 556129 şi în

605130 au loc noi războaie împotriva saxonilor. în 630-

631 se desfăşoară expediţia lui Dagobert împotriva

vasconilor1

'

. în 640 Turingia se răscoală şi-şi recâştigă

independenţa132. în 689, Pepin se luptă cu frisonii'33

în timpul perioadei merovingiene, aceste ţări germanice nu au exercitat nici o influenţă. Statul
franc, până

când s-a supus carolingienilor, este cu precădere neustrian şi roman, de la bazinul Senei până
la Pirinei şi

mare. Francii stabiliţi aici sunt de altfel puţin numeroşi.

Nu avem informaţii cu privire la instituţiile merovingiene decât după ce au fost cucerite

ţinuturile vizigoţilor

şi burgunzilor. Este cert că situaţia găsită la faţa locului

ca şi în teritoriile guvernate de Syagrius va fi exercitat o

41

influenţă oarecare asupra instituţiilor france ' . între

franci pe de o parte şi vizigoţi şi burgunzi pe de alta există

o mare diferenţă; ei nu au cunoscut hospitalitas şi, în

consecinţă, nici interdicţia de connubium cu romanii. Şi

în plus, francii sunt creştini. Fuziunea cu populaţia galoromană se realizează deci cât se poate
de uşor.

Este totuşi adevărat că romanizarea lor a fost mai

puţin profundă, deoarece regii lor au trăit la Paris, într-un

mediu mai puţin romanizat decât oraşele Ravenna, Toulouse, Lyon sau Cartagina. în plus, Gal
ia septentrională

traversase de curând o perioadă de război şi invazii succesive, care produseseră o mulţime de

ravagii.

Cu toate acestea, plini de bunăvoinţă, ei păstra