Modelul calculului votului și problema absenteismului

I. Identificarea si explicarea conceptelor centrale discutate in text

A. Rolul diferențialului inter-partinic

Intrebarea cu care incepe acest capitol este De ce votează individul rational?
Exprimarea votului, așa cum spune Downs, reprezintă mijlocul de alegere a celui mai bun guvern posibil
din randul patidelor aflate în competiție.
Așadar, un individ rational votează pentru că el preferă ca la putere să se afle unul dintre aceste partide.
Preferința sa marginală este diferențialul inter-partinic.
Daca presupunem că există un singur cetățean care votează, atunci votul său va decide ce partid va fi la
putere. Diferentialul său inter-partinic reprezintă pentru el costul de a vota greșit sau, din alta
perspectivă, recompensa pentru că a actionat corect.
A acționa corect înseamnă aici a alege partidul care, exercitându-şi mandatul, ii va aduce individului în
urma acțiunilor lui, o utilitate mai mare decât oricare alt partid, iar a greși înseamnă a alege un alt partid
şi a pierde astfel utilitatea marginală pe care i-o oferă partidul cel mai bun.
Dacă un individ este indiferent referitor la partidul de guvernare - diferențialul său inter-
partinic este zero - el nu are nimic de câștigat de pe urma informării.
Altă intrebare pe care si-o pune Downs este de unde știe un individ care este diferențialul său
inter-partinic dacă nu a investit in informație?
Acesta spune că pentru a afla dacă acesta este zero sau nu, individul trebuie să obțină niște date, iar
aflarea diferențialului inter- partinic nu diferă cu nimic de luarea unei decizii in privința opțiunii
de vot, e o chestiune de terminologie.
Estimarea diferențialului inter-partinic propriu poate fi facută , fie
(1) prin intermediul informatiei gratuite pe care individul o obține in viața de zi cu zi,
(2) fie prin intermediul informaților obținute în urma unei investiții exploratorii făcute în acest scop.

B. Unitățile de informație și utilizarea lor în luarea deciziei

Un votant rațional este interesat doar de acea informație care îi poate schimba decizia inițială asupra
opțiunii de vot.
Deși informația este costisitoare, doar această informație produce beneficii în termenii unei decizii mai
bune sau ai unei încrederi mai mari în decizia actuală.
Pentru a afla dacă o anumită unitate de informație il poate face se răzgândească, votantul o compară cu
diferențialul său inter-partinic estimat.
Dacă există o şansă rezonabilă ca diferențialul sau inter- partinic actual să fie anulat complet de
schimbarea indicată de aceasta unitate, el va achiziționa unitatea respectivă de informație.
C.De ce trebuie discontat diferențialul inter-partinic
Milioane de cetateni au dreptul la vot, iar votul fiecaruia e ca o picatură intr-un ocean.
Probabilitatea ca votul unui individ să decidă rezultatul alegerilor, avand in vedere voturile celorlalti, este
extrem de mică, dar nu chiar 0. Dimensiunea acestei probabilitati variaza in functie de modul in care vor
vota ceilalti.
Votantul trebuie să-și disconteze considerabil diferențialul inter-partinic înainte să ajungă la
valoarea de a vota corect. Aceasta valoare a votului este compusă din estimările votantului in ceea ce
privește diferențialul său inter-partinic și probabilitatea ca votul sau sa fie decisiv.

Un individ rational poate achiziționa informație politică din trei motive

1. dorește să influențeze politicile guvernamentale;
2. predicția sa asupra modului în care se vor comporta alți actori indică o probabilitate
ridicată ca votul său a fie decisiv
3. obține divertisment sau prestigiu social de pe urma acestor informații.

În ceea ce privește exercitarea votului, pentru o mare parte a electoratului este rațional så minimizeze
investiția in informații politice. Pentru aceştia, comportamentul rațional implică atât un refuz de a cheltui
resurse pentru informațiile politice, cât și o limitare clară a cantității de informație gratuită pe care sunt
dispuși să o asimileze.
C. Impactul indivizibilității
Cetățenii raționali doresc ca sistemul democratic să funcționeze bine, in așa fel incât să beneficieze de pe
urma lui; iar acesta funcționează cel mai bine când cetățenii sunt bine informați .
Din punct de vedere individual, este irațional să fii bine informat. In acest punct rationalitatea individuală
intră în conflict cu rationalitatea socială ( scopurile pe care doresc să le atingă indivizii ca persoane , le
contrazic pe cele pe care vor sa le atingă împreună ca membri ai societății. Acest paradox apare pentru că
beneficiile pe care le obțin indivizii în urma organizării sociale eficiente sunt indivizibile.

II. Identificarea ipotezei si argumentelor principale folosite de autori pentru a se pozitiona fata de
aceasta
Ipoteza= nimeni nu are stimulente foarte puternice pentru obținerea informației politice. Informația este
oarecum inutilă pentru cetățenii pe care ii preocupă ce partid va caștiga alegerile, iar cetatenilor carora
informatia le foloseste mai mult nu le pasă cine va castiga.
Argumente
 Cu cât un votant favorizează mai mult un partid în raport cu altul, cu atât este mai puțin probabil ca el
să achizitine informația politică.
 Daca votantul are încă de la început o preferință intensă, atunci este nevoie de foarte multă informație
contrară pentru a-l face să se razgândească.
 Cetatenii rationali care au preferinte intense la inceputul campaniei nu vor utiliza probabil foarte
multe informatii aparute in timpul acesteia.
 Pe de alta parte, un cetatean care este nepasator la inceput s-ar putea sa fie indiferent si dupa ce obtine
informatie . Este irational ca votantul indiferent sa obtina mai multe unitati costisitoare de informatii,
daca acestea nu au o valoare asteptata ridicata sau nu difera mult de diferentialul sau inter-partinic
individual
 III. Prezentarea a trei informații/idei/argumente interesante indentificate in text

1. Doar puțini cetățeni pot încerca în mod rațional sa influenteze formularea fiecărei politici a
guvernului; pentru mulți, este irațional să stie totul chiar și despre formularea acelor politici
care-i afectează în mod direct
Cel care dorește să influențeze trebuie să cunoască situația suficient de bine încât să poată susține o
anumită politică.
Doritorii de influență sunt specialişti in domeniile vizate; în timp ce votanții sunt generalişti care incearcă
s facă o comparație globală intre partide.
Cei care doresc să influențeze acționeaza de obicei doar într-unul sau două domenii simultan. Asta
inseamna ca in fiecare domeniu există doar un mic numar de specialişti care incearcă să influențeze
guvernul.
2. Majoritatea cetățenilor dintr-o democrație nu votează în funcție de convingerile lor politice
reale. De aceea, guvernarea democratică poate eşua în a furniza majorității cetățenilor săi toate
beneficiile care ar fi putut fi obținute.

3. În ceea ce privește exercitarea votului, pentru o mare parte a electoratului este rațional så
minimizeze investiția in informații politice. Pentru aceştia, comportamentul rațional implică
atât un refuz de a cheltui resurse pentru informațiile politice, cât și o limitare clară a cantității
de informație gratuită pe care sunt dispuși să o asimileze.
Totodată, este mai probabil ca votantul să se bazeze pe fluxul de informații gratuite pe care le primește in
timp ce desfașoară activitați non-politice. Votantul nu va utiliza nici mãcar intreaga informație gratuită
disponibilă, pentru că asimilarea acesteia presupune timp.

IV. Identificarea concluziei textelor

În general, deciziile economice ale unui guvern rațional dintr-un sistem democratic sunt orientate
împotriva consumatorilor şi in favoarea producătorilor.
De ce?
Pt ca este mai probabil ca indivizii sa exercite mai multa influenta prin rolul lor de castigatori de venituri
decat prin cel de cheltuitori de venituri, indiferent daca actioneaza individual sau ca membri ai unui actor
corporativ.
Deci, Guvernul este obligat sa acorde o mai mare atentie producatorilor decat consumatorilor atunci cand
elaboreaza politici, in ciudat faptului că :
-Guvernul elaboreaza politici cu scopul de a maximiza voturile și
-Exista mai multi votanti din randul consumatorilor decat din cel al producatorilor afectati de o anumita
politică