PREZENTARE TEXT DOWNS

Beneficiile rezultatelor de urma informatiei si diminuarea lor

Modelul calculului votului și problema absenteismului
I. Identificarea si explicarea conceptelor centrale discutate in text

A. Rolul diferențialului inter-partinic

Intrebarea cu care incepe acest capitol este De ce votează individul rational?
Exprimarea votului, așa cum spune Downs, reprezintă mijlocul de alegere a celui mai bun guvern posibil
din randul patidelor aflate în competiție.
Așadar, un individ rational votează pentru că el preferă ca la putere să se afle unul dintre aceste partide.
Preferința sa marginală este diferențialul inter-partinic.
Daca presupunem că există un singur cetățean care votează, atunci votul său va decide ce partid va fi la
putere. Diferentialul său inter-partinic reprezintă pentru el costul de a vota greșit sau, din alta
perspectivă, recompensa pentru că a actiona corect.
A acționa corect înseamnă aici a alege partidul care, exercitându-şi mandatul, ii va aduce individului în
urma acțiunilor lui, o utilitate mai mare decât oricare alt partid, iar a acționa greșit înseamnă a alege un
alt partid şi a pierde astfel utilitatea marginală pe care i-o oferă partidul cel mai bun.
Dacă un individ este indiferent referitor la partidul de guvernare - diferențialul său inter-
partinic este zero - el nu are nimic de câștigat de pe urma informării.
Altă intrebare pe care si-o pune Downs este de unde știe un individ care este diferențialul său
inter-partinic dacă nu a investit in informație?
Acesta spune că pentru a afla dacă acesta este zero sau nu, individul trebuie să obțină niște date, iar
aflarea diferențialului inter- partinic nu diferă cu nimic de luarea unei decizii in privința opțiunii
de vot, e o chestiune de terminologie.
Estimarea diferențialului inter-partinic propriu poate fi facută , fie
(1) prin intermediul informatiei gratuite pe care individul o obține in viața de zi cu zi,
(2) fie prin intermediul informaților obținute în urma unei investiții exploratorii făcute în acest scop.

B. Unitățile de informație și utilizarea lor în luarea deciziei

Un votant rațional este interesat doar de acea informație care îi poate schimba decizia inițială asupra
opțiunii de vot.
Deși informația este costisitoare, doar această informație produce beneficii în termenii unei decizii mai
bune sau ai unei încrederi mai mari în decizia actuală.
Pentru a afla dacă o anumită unitate de informație il poate face se răzgândească, votantul o compară cu
diferențialul său inter-partinic estimat.
Dacă există o şansă rezonabilă ca diferențialul sau inter- partinic actual să fie anulat complet de
schimbarea indicată de aceasta unitate, el va achiziționa unitatea respectivă de informație.
C.De ce trebuie discontat diferențialul inter-partinic
Milioane de cetateni au dreptul la vot, iar votul fiecaruia e ca o picatură intr-un ocean.
Probabilitatea ca votul unui individ să decidă rezultatul alegerilor, avand in vedere voturile celorlalti, este
extrem de mică, dar nu chiar 0. Dimensiunea acestei probabilitati variaza in functie de modul in care vor
vota ceilalti.
Votantul trebuie să-și disconteze considerabil diferențialul inter-partinic înainte să ajungă la
valoarea de a vota corect. Aceasta valoare a votului este compusă din estimările votantului in ceea ce
privește diferențialul său inter-partinic și probabilitatea ca votul sau sa fie decisiv.

Un individ rational poate achiziționa informație politică din trei motive

1. dorește să influențeze politicile guvernamentale;
2. predicția sa asupra modului în care se vor comporta alți actori indică o probabilitate
ridicată ca votul său a fie decisiv
3. obține divertisment sau prestigiu social de pe urma acestor informații.

În ceea ce privește exercitarea votului, pentru o mare parte a electoratului este rațional så minimizeze
investiția in informații politice. Pentru aceştia, comportamentul rațional implică atât un refuz de a cheltui
resurse pentru informațiile politice, cât și o limitare clară a cantității de informație gratuită pe care sunt
dispuși să o asimileze.
C. Impactul indivizibilității
Cetățenii raționali doresc ca sistemul democratic să funcționeze bine, in așa fel incât să beneficieze de pe
urma lui; iar acesta funcționează cel mai bine când cetățenii sunt bine informați .
Din punct de vedere individual, este irațional să fii bine informat. In acest punct rationalitatea individuală
intră în conflict cu rationalitatea socială ( scopurile pe care doresc să le atingă indivizii ca persoane , le
contrazic pe cele pe care vor sa le atingă împreună ca membri ai societății. Acest paradox apare pentru că
beneficiile pe care le obțin indivizii în urma organizării sociale eficiente sunt indivizibile.

II. Identificarea ipotezei si argumentelor principale folosite de autori pentru a se pozitiona fata de
aceasta
Ipoteza= nimeni nu are stimulente foarte puternice pentru obținerea informației politice. Informația este
oarecum inutilă pentru cetățenii pe care ii preocupă ce partid va caștiga alegerile, iar cetatenilor carora
informatia le foloseste mai mult nu le pasă cine va castiga.
Argumente
 Cu cât un votant favorizează mai mult un partid în raport cu altul, cu atât este mai puțin probabil ca el
să achizitine informația politică.
 Daca votantul are încă de la început o preferință intensă, atunci este nevoie de foarte multă informație
contrară pentru a-l face să se razgândească.
 Cetatenii rationali care au preferinte intense la inceputul campaniei nu vor utiliza probabil foarte
multe informatii aparute in timpul acesteia.
 Pe de alta parte, un cetatean care este nepasator la inceput s-ar putea sa fie indiferent si dupa ce obtine
informatie . Este irational ca votantul indiferent sa obtina mai multe unitati costisitoare de informatii,
daca acestea nu au o valoare asteptata ridicata sau nu difera mult de diferentialul sau inter-partinic
individual

III. Prezentarea a trei informații/idei/argumente interesante indentificate in text

1. Doar puțini cetățeni pot încerca în mod rațional sa influenteze formularea fiecărei politici a
guvernului; pentru mulți, este irațional să stie totul chiar și despre formularea acelor politici
care-i afectează în mod direct
Cel care dorește să influențeze trebuie să cunoască situația suficient de bine încât să poată susține o
anumită politică.
Doritorii de influență sunt specialişti in domeniile vizate; în timp ce votanții sunt generalişti care incearcă
s facă o comparație globală intre partide.
Cei care doresc să influențeze acționeaza de obicei doar într-unul sau două domenii simultan. Asta
inseamna ca in fiecare domeniu există doar un mic numar de specialişti care incearcă să influențeze
guvernul.
2. Majoritatea cetățenilor dintr-o democrație nu votează în funcție de convingerile lor politice
reale. De aceea, guvernarea democratică poate eşua în a furniza majorității cetățenilor săi toate
beneficiile care ar fi putut fi obținute.

3. În ceea ce privește exercitarea votului, pentru o mare parte a electoratului este rațional så
minimizeze investiția in informații politice. Pentru aceştia, comportamentul rațional implică
atât un refuz de a cheltui resurse pentru informațiile politice, cât și o limitare clară a cantității
de informație gratuită pe care sunt dispuși să o asimileze.
Totodată, este mai probabil ca votantul să se bazeze pe fluxul de informații gratuite pe care le primește in
timp ce desfașoară activitați non-politice. Votantul nu va utiliza nici mãcar intreaga informație gratuită
disponibilă, pentru că asimilarea acesteia presupune timp.

IV. Identificarea concluziei textelor

În general, deciziile economice ale unui guvern rațional dintr-un sistem democratic sunt orientate
împotriva consumatorilor şi in favoarea producătorilor.
De ce?
Pt ca este mai probabil ca indivizii sa exercite mai multa influenta prin rolul lor de castigatori de venituri
decat prin cel de cheltuitori de venituri, indiferent daca actioneaza individual sau ca membri ai unui actor
corporativ.
Deci, Guvernul este obligat sa acorde o mai mare atentie producatorilor decat consumatorilor atunci cand
elaboreaza politici, in ciudat faptului că :
-Guvernul elaboreaza politici cu scopul de a maximiza voturile și
-Exista mai multi votanti din randul consumatorilor decat din cel al producatorilor afectati de o anumita
politică

Cauzele si efectele actiunilor rationale

1. Identificarea si explicarea conceptelor centrale discutate in text

Capitolul incepe cu o presupunere : daca beneficiile depasesc costurile, cetateanul voteaza, iar daca
costurile depasesc beneficiile, se abtine.

A. Participarea la vot atunci cand nu se impun costuri

Daca costurile sunt egale cu 0, orice beneficiu face sa fie rational sa votezi.

Beneficiul rezultat din votul per se(votul in sine, beneficiiul doar al votului) nu este similar cu beneficiull
rezultat din exprimarea optiunii corecte de vot. In aceste conditii, alternativa votului per se este
abtinerea, iar alternativa exprimarii optiunii corecte de vot e exprimarea celei incorecte. In cazul in care
exista castig din exprimarea votului per se, cel care voteaza incorect il obtine, iar cel care se abtine, nu
castiga nimic.

Votul per se face posibilia democratia, iar indivizii obtin beneficii din acest sisem democratic. Marimea
beneficiului depinde de costurile impuse de participarea la vot. Daca costul este 0, atunci si beneficiul va
fi tot 0.

B. Natura indiferentei

Votantii indiferenti sunt aceia care nu pot vedea nicio diferenta clara intre veniturile de utilitate pe care
le asteapta de la fiecare partid, daca va fi ales. Daca indiferenta reflecta dezgustul total fata de toti
candidatii si o preferinta imensa pentru cineva care nu candideaza, alegerile vor duce la aparitia unui
guvern care le provoaca sila multor cetateni. Daca indiferenta reflecta satisfactie egala pentru toti
candidatii, doar cei care voteaza impotriva castigatorilor vor fi nemultumiti.

Natura indiferentei este legata si de lipsa de informatie. Daca acestia colecteaza informatia suficienta nu
vor mai fi indiferenti. Dar costul informarii face ca cercetarea suplimentara sa fie irationala.

C. Participarea la alegeri atunci cand exercitarea votului implica costuri

Costurile exercitarii votului si efectele lor asupra comportamentului

Timpul este principalul cost pe care-l implica procesul de votare: timpul pentru inregistrarea pe listele
electorale, pentru a afla care sunt partidele competitoare, a delibera, a merge la urme si a vota. Timpul
este o resursa limitata, deci procesul de votare este costisitor.

Singurul cost monetar legat de inregistrarea la vot este reprezentat de eventualele taxe existente si
costurile de transport ( cei cu venituri mari sunt in avantaj). Daca nu exista taxe de vot, costul principal al
exercitarii votului este reprezentat de venitul de utilitate pierdut in urma alocarii timpului pentru
aceasta actiune.

D. Natura, dimensiunea si impactul beneficiilor rezultate de pe urma votului

Beneficiul e compus din mai multi factori :

1. Intensitatea cu care individul doreste ca alegerile sa fie castigate de un anumit partid,

adica marimea diferentialului inter-partinic, determinata de politicile pe care le sustin
partidele
2. Gradul in care individul isi disconteaza diferentialul inert-partinic pentru a tine seama de
influenta altor votanti
3. Valoarea votului per se- care are un rol vital cand exercitarea votului e costisitoare.

Primele doua reprezinta valoarea votului, in timp ce cel de-al treilea factor este independent.

Participarea la alegeri este una dintre regulile jocului unui sistem democratic pentru ca in lispa acestei
reguli, democratia n-ar putea functiona.

2. Identificarea ipotezei si argumentelor principale folosite de autori pentru a se pozitiona

fata de aceasta

Ipoteza: unii indivizi nu voteaza niciodata, iar in anumite runde de alegeri cei care se abtin ii depasesc
numeric pe cei care se prezinta la urne. Orice indivizd rational decide daca va vota sau nu in acelasi mod
in care ia oricare alte decizii: daca beneficiile depasesc costurile, voteaza. Daca beneficiile nu depasesc
costurile, se abtine.

Argumente:

 atunci cand exista costuri de exercitare a votului, acestea ar putea sa depaseasca

beneficiile obtinut. Astfel, abtinerea rationala devine posibila chiar si in cazul in care un
individ prefera un anumit partid.
 Marimea beneficiului nu este niciodata 0; variaza direct proportional cu beneficiile pe
care le castiga de pe urma existentei votului si variaza invers proportional cu numarul
celor care voteaza.
 Exista cel putin cativa cetateni care au motivatia rationala sa voteze, desi castigurile pe
termen scurt sunt depasite de costuri. Aici apar doua probleme : natura arbitrata a
presupunerii ca o astfel de motivatie functioneaza in ceea ce priveste exercitarea votului,
dar nu siin privinta altor actiuni politice si explicatia de ce unii indivizi voteaza si altii nu:
beneficiile depasesc costurile pentru unii, dar nu pentru toti.

3. Prezeentarea a trei informatii/ argumente interesante identificate in text.

 Cu cat un individ primeste mai multa informatie despre politicile fiecarui partid,
cu atat este mai putin probabil ca acesta sa fie indiferent.

Fals. Cantitatea de informatie pe care o detine un individ afecteaza in mod necesar increderea
cu care-si sustine deciziile, dar nu afecteaza si natura acestora. Daca toti ar avea informatie
100%, unii cetateni ar putea fi in continuare indiferenti. Indiferenta nu este doar o iluzie cauzata
de lipsa informatiilor, deci indiferenta nu va fi eliminata odata cu cresterea cantitatii de
informatie. Insa, cu cat un individ are mai multe informatii, cu atat mai putin ar trebui sa-si
disconteze beneficiul estimat rezultat in urma eprimarii unui vot corect.

 Daca fiecare votant partizan se asteapta ca multi altii sa voteze, valoarea

propriului sau vot este foarte redusa. Cu cat exista mai multi indivizi care
gandesc la fel, cu atat numarul de votanti va fi mai mic.

Cetateanul poate ajunge la 2 concluzii:

1. Atat timp cat vor fi foarte multi alti indivizi care vor vota, nu este profitabil sa
voteze si ei
2. Daca vor fi multi care vor face un astfel de rationament, ei se vor abtine si el
trebuie sa voteze.
Daca nu voteaza nimeni, democratia se prabuseste, iar daca cei care nu sunt
indiferenti voteaza, la urmatoarele alegeri se vor abtine pentru ca vor afla ca votul lor
a avut o importanta scazuta. Deci daca toti indivizii gandesc la fel, democratia nu
poate functiona rational.
Poate fi intrrodusa o regula pt ca cetatenii sa ajunga la concluzii diferite: indivizii
rationali sunt motivati de o responsabilitate sociala care nu vizeaza castigurile si
pierderile lor petermen scurt. Daca aceasta responsabilitate devine arte a
beneficiului votului, beneficiile vor depasi costurile.
 Indivizii rationali accepta limitari ale capacitatii lor de a obtine castiguri pe
termen scurt pentru a le obtine pe cele pe termen lung. Aceste limitari sunt
reguli ale jocului fara de care niciun joc nu poate avea loc.
Daca un cetatean va incalca regulile jocului, stie ca va avea de castigat, dar stie si
ca in cazl incalcarii repeteate a regulilor de mai multi cetateni, se va inceta jocul si va
fi un haos social. Daca haosul ar domina, cetateanul va rezista tentatiei de moment,
aceea de a lasa rationalitatea individuala pe termen scurt.
Rezistenta este rationala, dar nu si constanta:
 Nu este clara legatura dintre incalcarea individuala a regulilor si un haos
 Unele incalcari conduc la dezordini mai grave decat cele produse de altele
 Castigurile imediate rezultate in urma incalcarii regulilor nu sunt intotdeauna
egale.

3. Concluzii

Cei care nu sunt indiferenti voteaza chiar daca costul e 0 pentru ca au totusi un beneficiu.
Indivizii indiferenti stiu ca alegerile se vor desfasura si daca ei se abtin. Este nevoie sa voteze un
singur individ.

Exercitarea votului reprezinta o forma de protectie impotriva prabusirii democratiei, fiecare

individ rational primeste un beneficiu.

Costul maxim pe care il poate suporta cetateanul este cel care va compensa valoarea participarii
sale pe termen lung. Beneficiul total pe care-l primeste un individ rational in urma exercitarii
votului consta in valoarea participarii sale pe termen lung adunata cu valoarea votului sau.
Seminar:

Paradox al votantului. Este de fapt problema legata de faptul ca pe de o parte, toata lumea, din punct de
vedere rational vrea ca actiunea colectiva care rezulta din exercitarea dreptului la vot sa se intample (cu
totii vrem rational sa existe o democratie cu rezultate bune), dar pe de alta parte, din punct de vedere al
rationalitatii care ne vizeaza pe fiecare dintre noi (daca chiar suntem orientati spre castiguriel noastre), cel
mai bine ne-ar fi daca toti ceilalti s-ar implica si ar merge la vot, iar noi am ramane acasa fara sa platim
costul vocului, dar sa profitam de pe urma beneficiilor obtinute social.
- Tine de numarul de oameni care merg la vot si de faptul ca intr-un grup mare, precum grupul
cetatenilor unei democratii, responsabilitatea individuala poate parea foarte mica si avand in
vedere ca nici unul ditnre noi nu este direct responsabil pt rezultatul favorabil al democratiei,
putem sa nu mergem la vot, sa ne asumam ca ceilalti vor duce pe umerii lor responsabilitatea pt
intretinerea democratiei. (problema e ca toata lumea gandeste asa. De ex: ne bazam oe faptul ca
platesc ceilalti bilet, iar transportul in comun va supravietui si fara contributia mea pentru ca
platesc ceilalti  toata lumea face asta  nu mai este transport in comun) . Urmarile acestui
fapt in politica are consecinte in comportamentul politicienilor care vor incepe incet incet sa nu
mai depuna effort care sunt in favoarea electoratului pentru ca nimeni nu e destul de informat /
motivat sa urmareasca promisiunile politicienilor.

Diferential interpatinic.= ce ne ramane daca scadem valoarea pe care credem ca am castiga-o dintr-un
program guvernamental al unui partid din programul guvernamental al celuilalt partid. // = beneficiul
votului.
- diferenta dintre costuri si consecinta votului
- beneficiile obitnute daca votam un partid in detrimentul altuia (si acesta castiga). Partid A vs Partid B ->
rezultat? . Pentru a calcula diferenta dintre aceste 2 castiguri ( ales partid A/B) , am scadea valoarea
mai mare a acelor beneficii pe care le obtinem.
- DIFERIT de calcul votuluilui per se pentru ca diferentialul interpatinic e doar beneficiul pe care-l
castigam, dar valoarea votului este o scadere a costului din acest beneficiu imaginat.
- In general tindem spre o medie. Voturile noastre se anuleaza reciproc. In schimb, un grup mai mic de
oameni care stiu cum voteaza pot sa incline balanta intr-o directie sau alta.

VOTANT INDIFERENT

 Cum afecteaza accesul la informatie faptul ca un votant este sau nu indiferent?

- Un votant indiferent nu se implica deloc chiar daca apreciaza sau depreciaza partidele.
 Ce efect potential are informatia asupra lui?
 - Poate fi semnificativa in conditiile in care votantul indiferent nu stie nimic despre partied /
posibilitatea sa aleaga un preferat / posibilitatea sa aiba informatii 100% si sa ramana indiferent.
DOWNS: Indiferenta este de 2 feluri: Poti sa fii indiferent pt ca nu ai destule informatii si atunci, punctul
de vedere se schimba odata cu obtinerea informatiilor si de fapt, diferentialul interpatinic nu e 0 (asa cum
se credea), ci putin mai mare ca 0 sau poate ajunge foarte mare.
Avand in vedere ca votantii indiferenti nu stiu in ce situatie se afla, (pct de vedere nu se schimba sau se
schimba 100% dupa aflarea info) , s-ar putea sa nu existe suficiente motive sa se informeze.

*Un votant care tine cu un artid by default nu va fi de asemenea motivat sa se informeze, pentru ca acesta
sa isi schimbe pozitia, ar trebui sa afle un lucru foarte important despre partidul favorit, astfel incat sa isi
schimbe pozitia, altfel sa trebui sa depuna efort sa caute aceste informatii (si de ce si-ar suspecta propriile
alegeri?asta implica un effort mare, mai mare decat beneficiul obtinut prin votarea partidului cel mai
potrivit pentru el .. chiar daca nu este cel de a carui parte el este deja).

 Cine intr-o demcratie este mai influent (avand in vedere toti factorii mentionati)? Ce votanti ar
avea mai multe motive sa caut informative si sa fie activi in momentul in care se decide o politica
publica? Care dintre grupurile relevante/ clase sociale ar fi decisive ? Ce spune DOWNS cine s-ar
implica mai mult pt a vota si cine ar decide in final prin prezenta la vot, rezultatul alegerilor?
- Ex: tarifele vamale care influenteaza producatorii . Downs: in general producatorii au avantaj in
democratii fata de consumatori pt ca in pozitia de consumatori consumam f multe produse/si f
multe servicii si atunci nu putem sa fim la fel de informati si sa dedicam ft mult din timpul
personal ca sa intelegem cum sunt reglementate toate aceste sisteme ; in schimb, in domeniul in
care lucram, sau mai ales daca avem o afacere, tindem sa oferim mai multa atentie
reglementarilor de acolo. ,,In fiecare democratie si pt fiecare problema politica balanta va fi
inclinata de cei care sunt mai cunoscatori(angajati direct cu producerea bunului resectiv).
- In general, votantii obisnuiti tind spre o medie. Voturile noastre se anuleaza reciproc. In schimb,
un grup mai mic de oameni care stiu cum voteaza pot sa incline balanta intr-o directie sau alta.
Iar politicienii stiind acest lucru, tind adesea sa favorizeze interesele acelora care cunosc de fapt
domeniul. Ex: in SUA statele care au mult teren agricol primesc subsidii care nu sunt bune pt
economie, dar pt ca au facut ft mult loby si au putere de vot ft mare si sustin ft mult senatorii si
toti reprezentantii politici care le apara subsidiile acelea, ei continua sa le primeasca, chiar daca
nu sunt bune per total pentru economia Americii. Dpdv economic, ceilalti cetateni obisnuiti nu
isi dau seama si atunci nu voteaza impotriva, iar cei care sunt in domeniu sustin aceasta politica.

(Anumiti membrii ai electoratului care au motive sa fie informati deturneaza rezultatul alegerilor
pt ca inelegerea mecanismului acestuia din democratii poate sa explice multe rezultate in termini
de politica. Rezultate care nu au sens, ca nu sunt p-zis explicate nici de coruptie, nici de
interactiune democratica mai larga, dar sunt explicate de asimetria informationala intre diversi
votanti)
COSTURILE VOTULUI / costurile informarii pentru un vot cat de cat sustinut nu numai de
prejudecatile noastre
Calculul votului este influentat de 2 factori: Beneficiu si Cost.
Beneficiul – depinde de informatia pe care o avem.
Downs: Spune ca e rational sa ne abtinem sa votam. Nu are sens sa mergem al vot decat daca am fi
decisivi si informatia ar fi ft usor de achizitionat.