Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Științe Economice


Departamentul „Business și Administrare”

Lucrul Individual Nr 1 la disciplina


Monedă şi credit

Tema:Sistemul Bancar al Republicii Moldova, evoluție, particularități,


tendințe.

Elaborat:
Foșnea Cristina

Grupa: BA-171

Coordonator:
Bumbac Daniela,
Lector univ.

Chişinău 2017

1
Cuprins:

1. Evolutia Sistemului Bancar în Republica Moldova………………..2-3


2. Banca Naţională a Republicii Moldova (BNM)…………………....4-5
3. Structura și competența Băncii Naționale.........................................6-7
4. Băncile comerciale............................................................................8-9
5. Constituirea. Activitatea și lichidarea Bancilor Comerciale.........10-11
6. Lista băncilor licențiate în Republica Moldova…………………….12
7. Concluzie...........................................................................................13
8. Bibliografie........................................................................................14

2
Evolutia Sistemului Bancar în Republica Moldova

Sistemul bancar- reprezintă o sfera dintre cele mai importante ale economiei naționale. De aceea astăzi, în conditiile
trecerii economiei la principiile de piață ,capată o deosebită importanță studierea sistemelor bancare din țările străine
dezvoltate în vederea utilizarii experientei lor valoroase.
Totuși, o imitare servila a tehnologiilor și metodelor politiciior monetare si de credit, pentru a extinde relatiile
economice externe ale Republicii Moldova, pare sa fie inoportunt, data fiind incomparabilitatea conditiilor
economice si sociale din Republica Moldova si din tarile respective.

În procesul tranzitiei de la un sistem administrativ de comanda spre unul bazat pe principiile economiei de piata, acum
17 ani Republica Moldova a initiat  reformarea sistemului financiar-bancar, obiectivul de baza al careia consta în
determinarea ratelor de schimb si a dobînzilor de catre piata, administrarea lichiditatii sistemului bancar prin intermediul
operatiunilor de piata, precum si în asigurarea institutionala necesară în scopul elaborării si implementarii
stabilitatii macroeconomice si programelor de reforme structurale.
Implementarea acestor  masuri a cerut o coordonare strînsa cu masurile de dezvoltare ale pietei hîrtiilor devaloare de
stat si celei valutare. De asemenea, s-a cerut dezvoltarea altor functii ale bancii centrale, inclusiv celor legate
de reglementarea sistemului de plati,contabilitatii si auditului intern în banca centrala, reglementarii si supravegherii
activitatii bancilor comerciale.

Sistemul bancar moldovenesc -a fost creat la începutul anilor nouazeci, odata cu stabilirea Republicii Moldova ca stat
independent si este format din doua niveluri: Banca Nationala a Moldovei (reorganizata din Filiala din RSSM a Bancii
de stat a URSS) pe primul nivel si bancile comerciale (initial, unele fiind reorganizate din fostele banci
specializate de stat, astfel ca: Promstroibank,Sberbank, Agroprombank etc., iar altele formate ca banci noi) la nivelul
aldoilea. 
Numarul bancilor comerciale din Moldova a crescut în perioada 1991-1997,însa relativ moderat. La sfîrsitul
anului 1991 operau 15 banci comerciale, numarul carora spre sfîrsitul anului 1993 a ajuns la 22. Dupa ce o serie de banci
au încetat sa mai existe (Basarabia, Intreprizbank, Bancosind, Bucuria, Sucursala Bancii Române ÄDacia Felix´,
Guineea, Vias, ICB (Moldova) si Banca Turco-Român , la 31 decembrie 2005 din cele 16 banci comerciale
existente(o banca era în proces de lichidare conform hotarîrii luate de proprietari) 5 au fost formate în
urma reorganizarii fostelor banci specializate de stat, iar 11 banci sînt banci nou create (dintre care la o banca, în luna
mai anul 2006, Veneto Banca(Italia) a achizitionat întregul pachet de actiuni[53]), cota investitiilor straine în capitalul
bancilor comerciale, dupa primul trimestru a acestui an, fiind, dupa  parerea unor experti, de circa 50% (circa 590
milioane lei).

În Republica Moldova, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, în condițiile une iinflații mari și a instabilității
generate a mediului macroeconomic, factori care au permis băncilor o creștere rapidă a volumului activității lor.
Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat cel mai mult (în comparație cu alte sectoare) în reforrmarea sa, în
preluarea și aplicarea standardelor internaționale și europene în activitatea sa.
Leul moldovenesc, din 1995, a devenit valută convertibilă (conform art. VIIIal Articolelor Fondului Monetar
Internațional), acceptîndu-se liberalizarea totală aoperațiilor pe contul curent al Balanței de Plăți.
În anii  '90 elementul cel mai important în politica monetară  îl constitui atingerea stabilizării macroeconomice prin
meto de restrictive.

3
Banca Naţională a Republicii Moldova (BNM)

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost înfiinţată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova la
4 iunie 1991, cu desemnarea guvernatorului - Leonid Talmaci.
Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei este asigurarea şi menţinerea stabilităţii
preţurilor.

BNM are următoarele atribuţii de bază:


 stabilirea şi implementarea politicii monetare şi valutare în stat;
 activitatea de bancher şi agent fiscal al statului;
 licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare;
 supravegherea sistemului de plăţi în Republica Moldova şi facilitarea funcţionării eficiente a
sistemului de plăţi interbancare;
 emisiunea monedei naţionale;
 stabilirea, prin consultări cu Guvernul, a regimului cursului de schimb al monedei naţionale;
 păstrarea şi gestionarea rezervelor valutare ale statului;
 întocmirea balanţei de plăţi a statului;
 reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova s.a.

Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a
Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir de măsuri
eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai important pas în acest sens a
constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul moldovenesc - cu
promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste. Astfel s-a reuşit stoparea
inflaţiei galopante de la începutul anilor 90.
În anul 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională a
Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă în exercitarea
atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege are drept scop crearea unui
sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem şi protejarea
intereselor deponenţilor.

Începând cu anul 1998, Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii cursului oficial de schimb al
monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a procedat la determinarea acestuia ca
medie aritmetică simplă a mediilor ponderate a cursurilor de cumparare şi vînzare a dolarului SUA
contra lei moldoveneşti pe piaţa inter- şi intrabancară. Acest fapt a permis descentralizarea pieţei
valutare interne în corespundere cu practicile ţărilor dezvoltate.
Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci şi creării condiţiilor necesare pentru menţinerea
stabilităţii financiare a acestora, în iulie 2004, a fost înfiinţat sistemul de garantare a depozitelor, prin
lansarea activităţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. 
De asemenea, în contextul alinierii la standardele internaţionale, în anul 2006, Banca Naţională a
Moldovei a implementat un nou sistem automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Acesta este compus
din sistemul de decontare pe bază brută în timp real destinat procesării plăţilor urgente şi de mare
valoare şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării plăţilor de mică
valoare.
Începând cu 6 noiembrie 2009, Banca Naţională a Moldovei îşi desfăşoară activitatea sub conducerea
guvernatorului Dorin Drăguţanu, numit în funcţie la data respectivă prin Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 56-XIII.

4
GUVERNATORUL BNM
Guvernatorul este preşedintele consiliului de administraţie al BNM, este responsabil de formularea
iniţiativelor în domeniul politicii monetare, valutare, pentru a fi prezentate Consiliului de Administrare
şi de Executare a lor.
Guvernatorul reprezintă BNM în relaţiile cu alte instituţii interne şi internaţionale şi în caz de lipsă,
poate fi substituit în funcţie de către unul din vice-guvernatori.
Conform prevederilor legii cu privire la BNM, guvernarea corporativă a BNM include 2 niveluri de
control:
a)      Controlul extern, realizat prin:

 auditul extern;
 controlul FMI al siguranţei BNM;
 auditul Curţii de Conturi al R.M.

b)     Controlul intern, realizat prin:

 Auditul intern;
 Controlul operaţional la nivel de subdiviziune, aplicîndu-se Codul de Conduită al salariatului
BNM, Politica anti-fraudă a BNM şi Planul de acţiuni al BNM pentru prevenirea şi combaterea
fraudei şi corupţei.

5
Structura și competența Băncii Naționale

Banca Naţională a Moldovei este condusă, conform Legii nr. 548-XIII din 21.07.1995, de un Consiliu
de administraţie format din cinci membri şi reprezentat actualmente de:
a)      Guvernatorul BNM – preşedintele Consiliului de administraţie: Dorin Drăguţanu;
b)      Prim-viceguvernatorul BNM – vicepreşedintele Consiliului de administraţie: Marin Moloşag;
c)      Viceguvernator al BNM: Emma Tăbîrţă;
d)     Viceguvernator al BNM: Aureliu Cincilei;
e)      Viceguvernator al BNM: Ion Sturzu.
Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Republicii Moldova, BNM are următoarea
competenţă:
a)      încheierea contractelor şi emiterea obligaţiilor;
b)      achiziţionarea şi dispunerea de bunuri mobile şi imobile în scopul exercitării atribuţiilor sale;
c)      intentarea acţiunilor în instanţa de judecată şi participarea la proces în calitate de subiect.
ATRIBUŢIILE BNM:

1. Emisiunea monetară (moneda naţională a statului). Emisiunea bănească are înţelesul doar de


bani în cont. Emisiunea monetară trebuie să includă 4 elemente:

 Crearea semnelor băneşti;


 Stocarea semnelor băneşti;
 Punerea lor în circulaţie;
 Retragerea lor din circulaţie.
BNM are drept:
 Monopolul de emitere, prin Legea cu privire la bani (15.12.1992);
 De a stabili valoarea nominală, dimensiunea, greutatea, design-ul monedei;
 Să anuleze, să retragă din circulaţie orice bancnotă sau monedă şi să pună în circulaţie altele.
Obligaţiile BNM:
 Să administreze direct rezerva de bancnote şi monede;
 Să asigure tipărirea, păstrarea în siguranţă a bancnotelor şi monedelor ce nu sînt puse în
circulaţie;
 Păstrarea sau distrugerea matriţelor;
   Schimbarea la cerere, fără taxe şi comisioane a bancnotelor emise, cu excepţia celor care
prezintă deformări, perforări;
   Informează publicul privind masa monetară aflată în circulaţie şi privind tendinţele din
domeniul micro şi macroeconomic;
   Politica monetară.
Cantitatea de monedă aflată în circulaţie reprezintă, conform teoriei monetariste, principala cauză de
creştere a preţurilor şi, respectiv, a inflaţiei.
În cadrul BNM funcţionează Departamentul de Politici Monetare. Astfel, obiectivul principal este
asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor exprimat prin menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus
şi stabil, care trebui să contribuie la creşterea economică a statului.
Instrumentele prin care BNM acţionează în conducerea politicii monetare sînt:

6
1. Operaţiuni pe piaţa monetară, prin care BNM promovează regimul de flotare gestionată a
cursului de schimb, fără a avea o ţintă prestabilită a cursului de schimb valutar a leului;
2. Cumpără, păstrează şi vinde valorile imobiliare ale statului (hîrtii de valoare);
3. Facilităţile permanente, facilităţi pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor comerciale la
iniţiativa acestora, cum ar fi:

 Facilităţi de credit (over night) – credite peste noapte acordate băncilor comerciale pentru
asigurarea efectuării plăţilor acestora şi pentru menţinerea rezervelor obligatorii, sau pentru o zi,
în lei sau în baza garanţiilor în hîrtii de valoare de stat disponibile în portofoliile băncilor. În
acest caz, creditele durează de la 1 la 10 zile. Creditele respective se înregistrează în
conturile lawro, pe care băncile le au la BNM.
 Depozitele overnight  – depunerea banilor pentru o noapte la BNM.
 Facilităţi de lombard  – cînd BNM cumpără activele eligibile vîndute de o bancă (activele
emise de către Ministerul Finanţelor), la un preţ determinat, urmat mai apoi de răscumpărarea lor
de aceleaşi bănci, la un preţ determinat (maximum 5 zile).

1. Rezervele obligatorii. Toate băncile licenţiate în RM deţin rezerve obligatorii la BNM, pentru a
influenţa asupra cererii de bani de scurtă durată şi asupra ratei de dobîndă pe termen scurt
menţinute în conturile lawro.
2. Supravegherea bancară. Aceasta este determinată de faptul că băncile:

 Deţin cea mai mare parte a masei monetare din stat;


 Ele sînt principala sursă de fonduri pentru persoanele fizice şi juridice;
 Desfăşoară sistemul naţional de plăţi;
 Asigură intermedierea financiară între economii şi investiţii;
 BNM urmăreşte menţinerea încrederii publicului în sistemul bancar naţional;
 Protejarea fondurilor de deponenţilor şi protecţia consumatorilor;
 Realizarea unui sistem bancar eficient care să asigure servicii financiare de înaltă calitate la un
cost rezonabil;
 Asigură respectarea legislaţiei financiare. Pentru aceasta BNM emite reglementări ce se referă
la condiţiile de autorizaţie a băncilor comerciale, fixîndu-le restricţiile privind activităţile
acestora;
 Poate să retragă autorizaţiile băncilor;
 Indică criteriile de solvabilitate şi lichiditate pe care băncile trebuie să le respecte;
 Asigurarea sistemului de plăţi.
 Obligaţia BNM de a deschide conturi curente pentru băncile autorizate, pentru băncile centrale
ale statelor stăine şi pentru instituţiile financiare internaţionale;
 Acordă asistenţă băncilor prin organizarea serviciilor de clearing interbancar şi de plăţi
interbancare, dar şi plăţi prin diverse instrumente de plată (cecuri, cambii, bilete la ordine, etc);

Băncile comerciale

Activitatea instituţiilor bancare este reglementată de Legea instituţiilor financiare din 21.07.1995.
BNM are dreptul exclusiv de eliberarea autorizaţiilor, de stabilire şi de schimbare a capitalului mimin
pentru băncile care se înfiinţează (actual, după ultimile revizuiri, capitalul minim care-l au este de 100
de milioane).

7
BNM ţine registrul băncilor licenţiate care este deschis publicului. Pentru obţinerea licenţei de
activitate bancară trebuie să se îndeplinească nişte condiţii:

1. Să se respecte condiţiile de capital minim de 100 milioane. Acţiunile se achită integral, din
mijloace băneşti.
2. La cererea de obţinere a licenţei se anexează:

 Datele biografice precum şi date privind experienţa şi calificarea administratorilor viitoarei


bănci şi activitatea profesională în ultimii 10 ani;
 Date privind capitalul viitoarei bănci care se prevede a fi plătit;
 Bussines – planul viitoarei bănci, care cuprinde: structura băncii, tipurile de activităţi ce
urmează să le desfăşoare şi pronosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3 ani;
 Informaţii privind numele sau denumirea, domiciliul sau sediul, activitatea comercială în
ultimii 10 ani şi cota de participare a fiecărei persoane care intenţionează să deţină 5% şi mai
mult din acţiunile cu drept de vot, precum şi orice altă informaţie cerută de regulamentele BNM.

În termen de 3 luni de la data depunerii cererii, BNM o acceptă preventiv sau o respinge, aducîndu-i la
cunoştinţa solicitantului. Refuzul trebuie motivat. BNM poate să refuze eliberarea licenţei dacă nu este
pe deplin convinsă de seriozitatea  viitoarei bănci sau de acţionarii viitoarei bănci, provenienţa banilor,
etc.
După aprobarea preliminară, BNM stabileşte următoarele cerinţe de acordare a licenţei:

1. Depunerea capitalului iniţial minim necesar (nu mai mic de 100 milioane lei);
2. Angajare de specialişti;
3. Încheierea unui contract cu o firmă de audit;
4. Închirierea sau cumpărarea de echipament necesar pentru activitatea bancară. Dacă în decurs de
1 an nu îndeplineşte aceste condiţii, aprobarea preliminară se anulează. Dacă cerinţele sunt
satisfăcute, BNM eliberează licenţa de activitate, care este emisă pe un termen nedeterminat, şi
nu este transmisibilă.

Fiecare bancă poate să-şi deschidă filiale şi reprezentanţe pe teritoriul Republicii Moldova, şi în afara
teritoriului ţării, cu aprobarea BNM.
Filiala este o subdiviziune separată, juridic dependentă de bancă. Poate desfăşura toate tipurile de
activităţi financiare sau doar unele din ele, în limita împuternicirilor băncii. La rîndul său, filialele pot
avea subdiviziuni proprii, agenţii, puncte de schimb valutar, care se află de regulă, în afara sediului ei,
nu au un bilanţ contabil separat.
Reprezentanţele sunt subdiviziuni separate care se află în afara sediului, juridic dependente de bancă,
cu rol de informare, de reprezentare şi apărare a intereselor băncii. Nu are competenţa de desfăşurare a
activităţilor financiare.
Sucursala este o persoană juridică în care o altă persoană juridică sau un grup de persoane care
acţionează împreună, deţin jumătate sau mai mult din acţiunile cu drept de vot, ceea ce le permite
acestora să exercite un control asupra managementului sucursalei şi a activităţii ei.
Pentru obţinerea licenţei de băncile străine, BNM cere suplimentar prezentarea licenţei de atragere a
depozitelor sau altor fonduri rambursabile, de la Banca Centrală a ţării de origine a băncii, şi aprobarea
în scris din partea Băncii Centrale, ca aceasta să-şi deschidă filiale în străinătate, plus, să demonstreze
că este supravegheată adecvat de autorităţile competente din ţara de origine.
BNM poate să retragă autorizaţia băncilor comerciale pe parcursul activităţilor lor:

1. La solicitarea băncii;

8
2. În cazul în care banca a comis încălcări grave a legislaţiei în vigoare (operaţiuni riscante care
au dus la micşorarea capitalului minim, mai mic de 1/3 de capitalul reglementat) sau banca nu
este capabilă să execute cerinţele creditorilor. Art. 38 din Legea instituţiilor financiare stabileşte
modalitatea de lichidare a instituţiilor financiare lovite de insolvabilitate.
3. Cînd licenţa a fost obţinută în baza unor informaţii eronate, oferite de solicitant sau referitoare
la ele;
4. Banca nu a început activitatea timp de 1 an de la eliberarea licenţei sau a fost incapabilă timp
de 6 luni să efectueze operaţiuni de atragere a depozitelor sau a altor fonduri rambursabile;
5. A fost retrasă licenţa unei alte bănci care deţine o cotă substanţială din activele băncii
respective;
6. A avut loc fuziunea băncilor sau vinderea unor părţi substanţiale din activele băncii;
7. Banca este lichidată conform hotărîrii luate de către proprietari sau încetează să existe ca
comunitate juridică independentă;
8. Activităţile financiare din primii 3 ani se deosebesc considerabil de cele preconizate în cererea
de eliberare a licenţei;
9. Acţionarii băncii nu respectă condiţiile prevăzute de lege pentru asigurarea unei gestiuni
prudente a băncii sau nu permit efectuarea unei supravegheri eficiente;
10. În caz de insolvabilitate, iar pentru băncile străine şi filialele lor, atunci cînd pierd licenţa în
statul propriu de a desfăşura activitităţi de acceptare a depozitelor.

  Constituirea, activitatea şi lichidarea băncilor comerciale.

Constituirea băncilor. Băncile comerciale din Republica Moldova sînt constituite în baza legislaţiei
bancare în vigoare, în special Legea cu privire la instituţiile financiare.

9
Articolul 4 al legii menţionate, arată expres că Banca Naţională este învestită cu dreptul exclusiv de a
elibera licenţe băncilor. În baza licenţei eliberate, banca intră în legalitate şi poate desfăşura activitate
financiară.
Suma minimă subscrisă şi depusă în capitalul băncii se stabileşte în cuantum de 100 de milioane de lei.
Acţiunile se achită integral cu mijloace băneşti.
Articolul 6 al aceleiaşi legi reglementează modul de depunere a cererii pentru licenţiere. Astfel, cererea
se depune la Banca Naţională, o cerere scrisă privind licenţierea băncii, la care se adaugă şi diferite
acte cerute de lege, cum ar fi:
a)      acte care atestă existenţa sau inexistenţa antecedentelor penale, precum şi informaţii referitoare la
calificarea şi experienţa administratorilor viitoarei instituţii financiare, activitatea lor profesională din
ultimii 10 ani;
b)      date despre capitalul viitoarei bănci care se prevede să fie plătit;
c)      business-planul viitoarei bănci cuprinzînd structura organizatorică, tipurile de activităţi financiare
preconizate, pronosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3 ani etc.;
În termen de 3 luni de la data primirii cererii, Banca Naţională aprobă preliminar sau respinge cererea,
aducînd în scris la cunoştinţa solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera licenţă trebuie să fie
motivat.
Băncile pot desfăşura, în limita licenţei acordate, următoarele activităţi:
a)      acceptarea de depozite (plătibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fără dobîndă;
b)      acordarea de credite (de consum şi ipotecare, factoring cu sau fără drept de regres, finanţarea
tranzacţiilor comerciale, eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor etc.);
c)      împrumutarea de fonduri, cumpărarea ori vînzarea, în cont propriu sau în contul clienţilor (cu
excepţia subscrierii valorilor mobiliare), de:

 instrumente ale pieţei financiare (cecuri, cambii şi certificate de depozit etc.);


 futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare şi ratele dobînzii;
 instrumente privind rata dobînzii;
 titluri de valoare;

d)     acordarea de servicii de decontări şi încasări;


e)      emiterea şi administrarea instrumentelor de plată (cărţi de credit sau de plată, cecuri de voiaj,
cambii bancare etc.);
f)       cumpărarea şi vînzarea banilor (inclusiv a valutei străine);
g)      leasing financiar;
h)      acordarea de servicii aferente la credit;
i)        acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar;
j)        ooeraţiuni în valută străină, inclusiv contracte futures de vînzare a valutei străine;
k)      acordarea de servicii fiduciare (investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare), păstrarea şi
administrarea valorilor mobiliare şi altor valori etc.;
l)        acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investiţii şi acordarea de consultaţii privind
investiţiile;
m)    subscrierea şi plasarea titlurilor de valoare şi acţiunilor, operaţiunile cu acţiuni;

10
n)      orice alte activităţi sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar,
permise de Banca Naţională.
Lichidarea băncilor. Sînt 2 modalităţi de lichidare a băncilor comerciale:
a)      lichidarea silită;
b)      lichidarea benevolă.
Lichidarea silită (art.38/3 Legea instituţiilor financiare)
Banca Naţională retrage licenţa şi iniţiază procesul de lichidare silită a băncii în cazul în care se
constată că banca se află în una din următoarele situaţii de insolvabilitate:
a)      banca nu este capabilă să execute cererile creditorilor privind plata obligaţiilor pecuniare
scadente (incapacitate de plată);
b)      activele băncii nu mai acoperă obligaţiile acesteia (supraîndatorarea);
c)      capitalul băncii este mai mic de 1/3 faţă de capitalul reglementat.
În cazul în care o bancă se află în incapacitate de plată sau este supraîndatorată, sau există pericolul să
intre în incapacitate de plată, conducătorul organului executiv al băncii este obligat să înştiinţeze
imediat Banca Naţională.
Lichidarea băncii în baza hotărîrii luate de acţionari (lichidarea benevolă) se efectuează în modul
prevăzut de actele legislative ce reglementează lichidarea societăţilor comerciale, ţinînd cont de
prevederile prezentei legi.
Hotărîrea privind lichidarea benevolă a băncii poate fi luată de către adunarea generală a acţionarilor
numai în cazul în care banca nu se află în situaţie de insolvabilitate. Hotărîrea adunării generale a
acţionarilor se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total de voturi ale acţionarilor reprezentate
la adunare.
În cazul adoptării hotărîrii privind lichidarea benevolă, banca solicită Băncii Naţionale, printr-o cerere,
retragerea licenţei şi eliberarea permisiunii privind lichidarea benevolă. Cererea se depune la Banca
Naţională în termen de 5 zile de la data adoptării hotărîrii adunării generale a acţionarilor. La cerere se
anexează hotărîrea privind lichidarea benevolă, planul lichidării aprobat de adunarea generală a
acţionarilor, care va cuprinde etapele lichidării, modul şi termenele de onorare a creanţelor creditorilor,
bilanţul ce confirmă suficienţa mijloacelor necesare onorării creanţelor, informaţia privind componenţa
comisiei de lichidare (lichidatorul numit) şi alte date necesare.
Banca Naţională examinează cererea în termen de 2 luni de la data depunerii corespunzătoare a
documentelor şi eliberează permisiunea privind lichidarea benevolă dacă constată că:
a)      hotărîrea privind lichidarea benevolă a băncii a fost luată cu respectarea legislaţiei;
b)      banca este solvabilă şi poate executa fără amînare obligaţiile faţă de creditori;
c)      documentele prezentate conţin informaţie completă şi suficientă;
d)     planul propus de lichidare este în interesul creditorilor băncii;
e)      banca a prezentat în termenul stabilit documentele suplimentare solicitate de Banca Naţională,
necesare pentru a constata dacă sînt întrunite condiţiile de eliberare a permisiunii.
LISTA BĂNCILOR LICENȚIATE DIN REPUBLICA MOLDOVA
1. Denumirea băncii Banca Comercială „COMERŢBANK” S.A. (BC „COMERŢBANK” S.A.)
Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate 11.09.1991
2. Denumirea băncii Banca Comercială „BANCA SOCIALĂ” S.A. (BC „BANCA SOCIALĂ” S.A.)
Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate 11.09.1991

11
3. Denumirea băncii Banca Comercială „VICTORIABANK” S.A. (BC „VICTORIABANK” S.A.)
Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate 12.09.1991
4. Denumirea băncii Banca Comercială „MOLDOVA - AGROINDBANK” S.A. (BC „MOLDOVA -
AGROINDBANK” S.A.) Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate 12.09.1991
5. Denumirea băncii Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” S.A. (BC
„MOBIASBANCĂ - Groupe Societe Generale” S.A.) Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate
12.09.1991
6. Denumirea băncii Banca Comercială „Moldindconbank” S.A. (BC „Moldindconbank” S.A.) Data
înscrierii în Registrul băncilor autorizate 15.11.1991
7. Denumirea băncii Societatea pe Acţiuni Banca de Economii (Banca de Economii S.A.) Data
înscrierii în Registrul băncilor autorizate 08.04.1992
8. Denumirea băncii Banca Comercială „EuroCreditBank” S.A. (BC „EuroCreditBank” S.A.) Data
înscrierii în Registrul băncilor autorizate 30.09.1992
9. Denumirea băncii Banca Comercială „UNIBANK” S.A. (BC „UNIBANK” S.A.) Data înscrierii în
Registrul băncilor autorizate 19.01.1993
10. Denumirea băncii „Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A. („FinComBank” S.A.) Data înscrierii în
Registrul băncilor autorizate 01.07.1993
11. Denumirea băncii Banca Comercială „ENERGBANK” S.A. (BC „ENERGBANK” S.A.) Data
înscrierii în Registrul băncilor autorizate 16.01.1997
12. Denumirea băncii Banca Comercială „ProCredit Bank” S.A. (BC „ProCredit Bank” S.A.) Data
înscrierii în Registrul băncilor autorizate 17.12.2007
13. Denumirea băncii Banca Comercială Română Chişinău S.A. (BCR Chişinău S.A.) Preşedinte Juan
Luis Martin Ortigosa Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate 22.10.1998
14. Denumirea băncii Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. (BC
„EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A.) Data înscrierii în Registrul băncilor autorizate
29.04.1994

Concluzie

În baza investigațiilor efectuate referitor la caracteristica generală a sistemului bancar actual al


Republicii Moldova, s-a ajuns la formularea urmă- toarelor concluzii:

12
1. Sistemul bancar al unei țări este constituit din banca centrală (cu funcții de coordonare și
supraveghere) și băncile comerciale, funcționarea și interacțiunea cărora este efectuată în baza unui
ansamblu de acte normative ce reglementează activitatea bancară.
2. Băncile sunt instituții „specifice”, deoarece funcționează din contul mijloacelor atrase și prestează
servicii financiare de intermediere a fluxurilor mijloacelor bănești din economia unei țări. Astfel,
asigurarea stabilității sistemului bancar și siguranței fiecărei bănci în parte, în primul rând, în scopul
protejării intereselor deponenților, constituie obiectivul de bază al oricărei bănci central.
3. Luând în considerare valoarea crescândă a sistemului bancar, este necesar a efectua analiza situației
fiecărei bănci în parte (prin evaluarea punctelor forte și a instabilităților).
4. Evaluarea indicatorilor principali care reflectă dinamica ratei inflației, ratei de bază a BNM și ratele
medii la depozite și la credite. De asemenea, evaluarea sintezei monetare pe BNM.
5. Analiza practicii, a concurenței în sistemul bancar (active și capital normativ). Cercetările efectuate
în scopul sporirii funcționării sistemului bancar autohton permit a pune în evidență următoarele
recomandări:
a. Asigurarea unui nivel sporit al transparenței în sectorul bancar va contribui la majorarea posibilității
agenților economici și persoanelor fizice de a determina corect băncile care activează în condiții
suficient de prudente, fapt ce va stimula investirea mijloacelor temporar disponibile în băncile capabile
să-și dirijeze prudent activitatea.
b. Pentru a reduce probabilitatea survenirii riscului hazardului moral în sistemul bancar provenit din
participarea băncilor în schema de garantare a depozitelor, s-ar putea propune o diferențiere în
mărimea primelor de asigurare plătite de către bănci în Fondul de Garantare a Depozitelor, și anume,
pentru băncile cu un grad sporit de risc, primele în cauză urmează să fie mai mari decât cele prevăzute
pentru băncile care se încadrează în categoria băncilor „neriscante”.
c. Cunoașterea mai bună a clienților băncilor și monitorizarea continuă a conturilor și tranzacțiilor le
permite managerilor să asigure stabilitatea băncilor și să evite expunerea acestora la riscul de imagine.
d. Limitarea influenței statului asupra sistemului bancar prin privatizarea băncilor aflate în proprietatea
statului și asigurarea independenței depline a băncii centrale vor permite consolidarea sistemului
bancar autohton.

Bibliografie
 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Particularitatile%20aparitiei%20si
%20dezvoltarii%20sistemului%20bancar%20in%20RM.pdf

13
 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-bancar/sistemul-bancar-al-republicii-
moldova/
 http://conspecte.ro/referate/antreprenoriat/analiza-sistemului-bancar-din-republica-moldova-
evolutia-sistemului-bancar-15453.html

14