ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEHNIC BUZĂU

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 4

Filiera: TEHNOLOGICĂ
Profilul: TEHNIC
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea: TEHNICIAN MECATRONIST

Îndrumător, Absolvent,
Ing. GIURGEA MARIANA Dinu Marius Daniel
Clasa XII B

PROMOŢIA 2021
 TEMA PROIECTULUI

ASAMBLAREA LAGĂRELOR CU
ALUNECARE

2
 CUPRINS

ARGUMENT................................................................................................................4

CAPITOLUL I.GENERALITATI....................................................................................6

1.1.Definitia rulmentilor……………………………………………………………........6

1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti................................. 6

1.3.Clasificarea rulmentilor………………………………………………............. .7

1.4.Simbolizarea rulmentilor…………………………………………………........ .9

CAPITOLULII ALEGEREA RUMENTILOR…………………………………… 11

2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment............................................11

2.2. Tipuri de rulmenti................................................................................12

     2.2.1 Rulmenti radiali............................................................................12

     2.2.2. Rulmenti axiali............................................................................17

CAPITOLUL III.  MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII..................18

BIBLIOGRAFIE......................................................................................... 20

3
 ARGUMENT

          Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala.

Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizeaza prin rostogolirea unor corpun
interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului.

          Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt:

Ø      frecare mica si portanta mare;

Ø      uzare si incalzire reduse;

Ø      consum mic de lubrifiant;

Ø      jocuri radiale reduse;

Ø      rigiditate mare;

Ø      inlocuire usoara si posibilitate de standardizare.

          Dezavantajele acestui tip de lagar sunt:

Ø      gabarit pe diametru mai mare;

Ø      greutate mai mare;

Ø      functionare mai putin silentioasa;

Ø      durabilitate redusa la turatii mari;

Ø      tehnologie mai pretentioasa si cost mai ridicat.

Lucrarea este structurata in 3 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

4
 CAPITOLUL II. ALEGEREA RUMENTILOR

CAPITOLUL III.  MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

            Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ

cu cel formativ.

CAPITOLUL I GENERALITATI

1.1.Definitia rulmentilor

          Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala.

Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizeaza prin rostogolirea unor corpuri
interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului.

1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti

Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt:

Ø      frecare mica si portanta mare;

Ø      uzare si incalzire reduse;

Ø      consum mic de lubrifiant;

Ø      jocuri radiale reduse;

Ø      rigiditate mare;

Ø      inlocuire usoara si posibilitate de standardizare.

5
Dezavantajele acestui tip de lagar sunt:

Ø      gabarit pe diametru mai mare;

Ø      greutate mai mare;

Ø      functionare mai putin silentioasa;

Ø      durabilitate redusa la turatii mari;

Ø      tehnologie mai pretentioasa si cost mai ridicat.

1.3. Clasificarea rulmentilor

          Clasificarea generala a rulmentilor se face dupa directia de actionare a

sarcinilor, si anume:

Ø      rulmenti radiali;

Ø      rulmenti axiali;

Ø      rulmenti radiali-axiali.

          Caracteristicile lagarelor cu rulmenti

          La acest tip de lagare, intre fusul arborelui sau al osiei si piesa de reazem se
interpune rulmentul.

          Rulmentii pot fi montati atat pe fusuri orizontale, cat si pe pivoti. In functie de

fortele principale pe care le preiau, rulmentii pot fi:

Ø      rulmenti radiali - cand principala forta pe care o preiau este perpendiculara pe

axa fusului;

Ø      rulmenti axiali - cand forta preluata este paralela cu axa fusului;

Ø      rulmenti radial-axiali - cand fortele preluate sunt si axiale si radiale.

6
Rulmentii sunt organe de masini care se compun din:

1. Rulmentii radiali si radiali axiali - inel interior, inel exterior, corpuri de rulare si
colivie (fig. 1);

                             

 Fig. 1. Elementele caracteristice ale rulmentilor radiali

2. Rulmentii axiali - inel superior, inel inferior, corp de rulare si colivie (fig. 2.)

                   

                   Fig. 2. Elementele componente ale rulmentilor axiali

          

7
 Inelele rulmentilor se executa din otel aliat. Fiecare inel are prevazuta o cale
sau doua de rulare, functie de numarul randurilor corpurilor de rulare. Corpurile de
rulare se executa din oteluri aliate de calitate.

Din punctul de vedere al formei constructive a corpurilor de rulare, rulmentii pot fi:

Ø      rulmenti cu bile;

Ø      rulmenti cu role cilindrice;

Ø      rulmenti cu role conice;

Ø      rulmenti cu role butoi;

Ø      rulmenti cu ace.

          Colivia este executata din tabla de otel presata, materiale neferoase, materiale
nemetalice si are rolul de mentinere a corpurilor de rulare la distante egale intre ele.

          O clasificare a rulmentilor este prezentata in fig. 3.

                   

                             Fig. 3. Clasificarea rulmentilor

1.4. Simbolizarea rulmentilor

8
          Numarul mare al caracteristicilor constructive si dimensionale ce trebuie
indicate pentru identificarea unui rulment a impus necesitatea adoptarii unei
simbolizari. in Romania, aceasta simbolizare este reglementata de STAS 1679-75.

          Dimensiunile au fost sistematizate in 'serii de diametre' si 'serii de latimi' astfel

incat rulmentii dintr-o anumita serie de diametre, care au acelasi diametru interior, au
si acelasi diametru exterior. In cadrul fiecarei serii de diametre se gasesc rulmenti de
latimi diferite.

          Dimensiunile unui rulment se stabilesc alegand atat seria de diametre cat si

seria de latimi. Combinatiile dintre aceste doua serii dau nastere seriilor de
dimensiuni.

          Seriile de dimensiuni cuprind rulmenti diferiti ca dimensiuni, care pentru

aceeasi serie de latimi sunt geometric asemenea.

Stabilirea seriilor de diametre, de latimi si dimensiuni este prezentata in fig. 4.

                   

                   Fig.4. Stabilrea seriilor de dimensiuni

Simbolul unui rulment cuprinde doua parti:

Ø      simbol de baza, care cuprinde simbolul seriei de rulmenti si simbolul

alezajului rulmentului;

Ø      simboluri suplimentare.

          Simbolul seriei de rulmenti caracterizeaza tipul rulmentului si seria de

dimensiuni si corespunde executiei de baza a rulmentului.

9
          In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de rulmenti si simbolizarile
lor, conform STAS 1679:

Tipul rulmentulu Simbolul seriei Seria

Schita STAS
i derulmenti de dimensiuni
(618) 18

(619) 19

160 00
Rulmenti radiali
60 10
cu bile pe un 3041
rand
62 02

63 03

64 04

Rulmenti radial- 72 02

axiali cu bile pe 7416/1,2

73 03
un rand
511 11

Rulmenti axiali 512 12

cu bile cu 3921
513 13
simplu efect

514 14

10
 CAPITOLUL II

ALEGEREA RULMENTILOR

2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment

          Fiecare tip de rulment are o destinatie bine determinata, chiar daca de multe ori
domeniile de utilizare se suprapun.

          Pentru o buna alegere a tipului de rulment, trebuie sa se tina seama de

urmatoarele reguli:

Ø      la sarcini relativ reduse si la viteze de rotatie mari se folosesc rulmenti cu bile,
iar pentru sarcini mai mari se folosesc rulmenti cu role;

Ø      daca intre lagare poate exista o dezaxare sau daca arborii sau axele capata
deformari prin incovoiere, se folosesc rulmentii oscilanti;

Ø      pentru solicitari pur axiale, de marime mijlocie, se recomanda folosirea

rulmentilor axiali cu bile. Rulmentii axiali oscilanti cu role, in afara de sarcini axiale
foarte mari, pot prelua si anumite solicitari radiale. La masinile unelte ce prelucreaza
prin aschiere, pentru turatii mari se folosesc rulmenti axiali- radiali cu dublu efect.

Ø      pentru solicitari compuse se folosesc rulmenti radiali-axiali cu bile pe un rand, pe

doua randuri sau cu role conice;

Ø      functionarea rulmentului este perturbata la temperaturi ce depasesc 120 °C.

Pentru temperaturi ridicate este necesara utilizarea unor rulmenti speciali, avand
elementele componente executate din marci speciale de otel stabilizate prin
tratamente termice. in aceasta situatie se are in vedere si adoptarea de solutii

11
constructive pentru eliminarea caldurii, pentru a se putea asigura o ungere
corespunzatoare;

Ø      pentru aparatele de uz casnic, aparatele de uz medical, ascensoare sau masini

electrice de putere mica se utilizeaza rulmenti radiali cu bile care au prevazute conditii
speciale pentru zgomot. Acesti rulmenti au in general diametrul interior pana la 50 mm.

Ø      solutia constructiva aleasa trebuie sa permita montajul si demontajul usor

al ansamblului. Acolo unde este necesar, se poate adopta solutia folosirii rulmentilor
demontabilisau a rulmentilor de alezaj conic.

2.2. Tipuri de rulmenti

 2.2.1 Rulmenti radiali

          a).Rulmenti radiali cu bile pe un rand cu cale de rulare adanca (fig. 5).

   

Fig.5. Rulment radial cu bile pe un rand

          Sunt utilizati pentru preluarea sarcinilor radiale, cat si pentru sarcini combinate
radiale si axiale. Pot fi utilizati in conditii bune la turatii mari.

b) Rulmenti radiali cu bile, demontabili. Sunt utilizati aproape in toate tipurile de

constructii mecanice si in mod deosebit la constructia aparatajului electric. Au
dezavantajul ca pot prelua sarcini axiale dintr-o singura directie (fig. 6).

12
                             

                   Fig.6. Rulment radial cu bile, demontabil

c) Rulmenti Y. Sunt rulmenti cu bile pe un rand care au suprafata exterioara a

inelului exterior sferica, ceea ce permite compensarea erorilor de aliniere a lagarelor.
Au avantajul ca preiau sarcini axiale importante.

          Sunt folositi in general la constructia masinilor agricole, unde coaxialitatea

lagarelor este foarte greu de realizat si mentinut.         

In figura 7 sunt prezentate cateva variante constructive ale acestui rulment:

Fig. 7. Rulmenti: a - rulment cu ambele inele de aceeasi latime; b - rulment cu inelul

interior mai lat si plasat asimetric, permitand fixarea pe arbore cu un inel excentric; c
- rulment cu inel de fixare cu doua suruburi.

13
Rulmentii de acest tip se livreaza etansati in ambele parti cu unsoarea necesara.

d) Rulmenti radiali oscilanti cu bile pe doua randuri (fig. 8).

          Acest tip de rulmenti permite deplasari unghiulare ale arborelui sau carcasei de
pana la 4°.

                             

                   Fig. 8. Rulment radial oscilant cu bile pe doua randuri

          Valoarea abaterilor unghiulare pe care le poate prelua rulmentul, si care apar

datorita lipsei de aliniere a lagarelor, cat si datorita incovoierii arborelui, este limitata
de necesitatea ca bilele sa nu atinga calea de rulare.

          Capacitatea de incarcare a rulmentilor radial-axiali cu doua randuri de bile este

mai mica decat cea a rulmentilor cu un singur rand de bile, datorita contactului relativ
mic dintre bile si calea de rulare a inelului exterior.

e) Rulmenti radiali-axiali cu bile. Pot fi cu unul sau doua randuri. Sunt construiti

pentru preluarea sarcinilor axiale si radiale (fig. 9.).

                             

                             Fig. 9. Rulment radial-axial cu bile

14
Rulmentii radiali-axiali (fig. 9.) sunt construiti in variantele:

Ø      cu bile pe un rand (a);

Ø      cu bile pe doua randuri (b).

Acesti rulmenti sunt folositi cu succes atunci cand sarcina axiala depaseste cu 25%
sarcina radiala.

f) Rulmenti radiali cu role cilindrice pe un  rand. Acesti rulmenti au corpurile de

rulare constituite din role cilindrice care au axele paralele cu axa rulmentului si sunt
ghidate de unul sau doua inele (fig. 10).

                   Fig.10. Rulment radial cu role cilindrice pe un rand

Rulmentii sunt organe de masini demontabile, ceea ce permite montarea si

demontarea usoara a ansamblului. Ei preiau sarcini radiale mari si functioneaza in
bune conditii la turatii ridicate. Se folosesc cu succes la transmisiile de cale ferata.

g) Rulmenti cu role cilindrice pe doua randuri. Sunt folositi in mod special la

arborii principali ai masinilor unelte (fig. 11).

15
                   

                   Fig.11. Rulment cu role cilindrice pe doua randuri

          Diametrul exterior al arborilor este foarte redus; ei pot suporta sarcini radiale

mari datorita celor doua randuri de role. O alta caracteristica a acestor rulmenti este
aceea ca deformatia sub sarcina este redusa.

Ca variante constructive amintim:

Ø      rulmenti cu umeri de ghidare pe inelul interior(a);

Ø      rulmenti cu umeri de ghidare pe inelul exterior (b);

Ø      rulmenti cu alezaj cilindric sau conic.

                       

                       Fig. 12. Rulment radial cu ace

16
h) Rulmenti radiali cu ace. Sunt asemanatori cu rulmentii cu role cilindrice (fig. 12).

Corpurile de rulare numite ace sunt cilindri la care lungimea este de peste 2,5 ori
diametrul. Datorita acestui fapt, rulmentii cu ace pastreaza avantajele rulmentilor cu
role cilindrice in ceea ce priveste capacitatea de a prelua sarcini radiale mari la
turatii ridicate la dimensiuni de gabarit reduse.

Ei permit, in anumite limite, o deplasare axiala intre arbore si carcasa, precum si

montaiea separata a celor doua inele.

2.2.2. Rulmenti axiali

          Vom prezenta numai varianta:

i) Rulmenti axiali cu bile pe un rand cu simplu efect  (fig. 13).

 Rulmentul se compune din doua saibe plane prevazute cu cale de rulare si o

colivie cu bile.

             Se folosesc pentru preluarea sarcinilor axiale mari intr-un singur sens si nu pot
prelua incarcari radiale.

                             

                                                Fig. 13. Rulment axial

17
 CAPITOLUL III MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca

accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce
revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt:                   

- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate

electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de

protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a

incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai

mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate

iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor

de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de

benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,

masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

18
 - muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe
maini cu bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa
si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar

dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;

    -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de

polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si

masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea,

Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti,
2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si

mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ,

Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA,

Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-

lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

20